«inul al LXXXVUl-lwi n-l 6 NJMaRÜL 2 iei Braşov Vineri 16 Ianuarie 1925

si AdmialsteatÎE“t v i I- • v W v *v S m B uNHHHBUKEIHIMf UHBv

«AŢA LîBERTAŢEI BRAŞOV Telefon 226

âbonament anaal 360 lei f «ptru streinătate 800 lei taaiţarl, reclame, după tarif.

Fondata * 1888 <*• George BariţiuApare de trei ori pe săptămână

Prin iine însuţi, cefăţene, şi penlru

tine, la libertate, legalitate şi cmsfe.

Din ian, spre mai rău— Va înceta oare indolenţa poporului nostru în faţa primejdiilor ca ameninţa ţara? —

Succesele diplomatice pe cari şi le~aa trâmbiţat pri­mai ministru şi ministrul de externe au fost anihilate de

i repliatele obţinute real­mente.

Constatăm cu părere de rău şi îngrijorare că prie­tinii noştri din atsră se îm­puţinează, iar puterea duş­manilor sporeşte. Ori-ce om vede încercuirea noastră în- tr’un roiu de duşmănii sau revendicări — fără să se facă ce 7a pentru schimba­rea situaţiei.

Prin situaţia noastră geo­grafică cădem în zona cea mai puţin liniştită a lumei.Avem vecini1 mari ca Rusia sovietică — faţă de care stăm în expectativă armată — avem vecini egali nouă sau mai mici pe cari nu patern conta în toate îm­prejurările — ba putem conta cu duşmănia lor.

Care era interesul supe­rior al ţârei noastre în a- ce&stă grea situaţie?

4?ă ne legăm astfel de aliaţii, de prietinii noştri mari în^ât să fim un bloc pentru ori-ce eventualitate.Prin tratate nu se leagă indisolubil prcteniile — ci

P~*imai se aranjează. Prin t nerv se comunică şi a-

cela este interesul econo­mic al prietenului şi al tău faţă de el.

Dacă marii aliaţi ar avea în ţara noastră de apărat interese ^economice de-ale lor primordiale, cu sau fără tratate politice, ni-ar sta în ajutor.

Ce-am făcut noi? Am euşit, cu politica ascunsă ub firma prin noi-ÎDşine,

să depărtăm interesul eco- omic al aliaţilor de ţara oastră. Am ajuus acolo să etern preţuindu-se Unga- a mai mult decât România [are. Am ajuns să fim sin- ura ţară, aliată cu statele ogate, care să nu-şi poată asa un împrumut extern.S’a mers până acolo în-

at s’a lansat lozinca chiar

de către o autoritate a fi nanţ i engleze: m ei un ban R om âniei /..

Şi totuşi lumea noastră trăeşte încă In visul aurit al speranţelor de mâne !.

Trebuie să ne deşteptăm din amorţeala ferieirei de-a ne fi văzut un stat mare şi să privim la vremi)e ce vin. Nu na aşteaptă de cât greu şi necaz unite cu primejdii. Şi de ce?

Din cauza indolenţei care a tolerat un guvern cum este cel de azi, ca să facă ce-a voit, să ducă la pră­pastie o ţară îu obtuza lui încăpăţinare de a se crede cel mai pregătit de-a con­duce ţara, să ne înfunde în sărăcie şi dezastre, cre­zând că va rămâne încă forţa de regenerare naţio­nală necesară, idolatrizată, în [finanţa liberalo-vintilistâ.

In tainiţele izolărei şe­fului guvernului, a’au aran­jat marile lovituri şi s’au rezolvat problemele — ast­fel încât ţara este mai fără prietini în afară de cât acum câţi-va ani, şi extenuată pe urma expe­rimentelor financiare ale unui halucinat om de bancă.

Se găsesc unii şi azi cari să spună că era ne­cesară habotnicia vintilistâ. Sânt şi aceştia orbi, fiind­că un stăt nu se conduce ca o butică — fiind-eâ economiile ce distrug apă­rarea statului, căile de co­municaţii, şi întreaga eco­nomie naţională, sânt crime. Ce se distruge nu se mai poate reface de cât cu sa­crificii cari înghit şi eco­nomiile obtuz făcute şi ve­niturile regenerătoare de mâine. ,

Şi nu e nevoie de altă argumentare când însuşi ministrul finanţelor în ra­portul său către streinătate publică inconştient o statis­tică care arată că stăm azi mai rău ca eri, şi totuşi solicităm colaborări cu ca­

pitaluri streine pe baza „dovezilor“ de refacere con­tinuă ce afirmăm!

Iar când delegaţii Ro­mâniei sânt chemaţi în streinătate, constatăm că bilanţul veştilor rele creşte cu cât stau ei mai mult!

In această îngrijitoare si­tuaţie ne vine ştirea unui nau succes diplomatic: a- cela al predărei flotei ’Wranghel Republicei so- vietolor şi aducerea vaselor de râzboiu bune în apele Mării Negre la |Sebastopol. Franţa, prietina noastră, a permis acest aranjament Iu defavoarea noastră după ce Polonia s’a împotrivit a se duce flota aceasta în apele baltice.

Deci pentru România de azi nu este aceiaşi grije ca pentru Polonia — în Franţa, unde interesele noastre sunt compromise, ca şi în alte state prietine, de politica aceluiaş guvern.

Ce vom face?întreg poporul român

trebuie să-şi puie această întrebare şi să nu se mul­ţumească a şi-o pune nu­mai.

flrtns.

Minunea delà EzerişSub titlul de mai sus ziarul

»Drum Nou", cere apare în Bocşa română relevi următorul cf>z petrecut la alegerea de se* netor dîn Reşiţa:

„1® toiul alegerii de senator pentru Reşiţa s’a întâmplat o micime. Căscaţi gurile Români şi destupatt urechile! In Ezeriş, un săiuiet elector, candidatul partidului liberal a fost oprit să-si rostească cuvântarea. Ce credeţi cine Fa oprit? Jandar­mul?!1! Pe ce motiv? Pe mo­tiv efi a venit cu o zi mat ’na* tnte decât cea eprob&tă de pre­fectură. Şl candidatul cu În­treaga suită obişnuită la astfel de ocazii: pritnpretor, coman­dant de Jandarmi, perceptori, a- genţi secreţi, agronom!, secre­tar!, primari, gornici — s au în­chinat In feja legii reprezentată prin jandarmul caporal în satul Ezeriş, plasa Reşiţa, judefui Caraş-Severln, România, Eu­ropa*.

Atât cazul din »Drum Nou*.E cam greu de crezut că jan­

darmul din chestie s-ar fi opus din motive de conştienffozitate a împlinirii poruncilor primite, tămbălăulu! electoral din care făcea parte chiar şi superiorul său: comandantul de jandarmi.

Minunea dela Ezeriş nu se poate deci explica decât în doua feluri :

Se ştie că din prilejul aces­tei alegeri s*au luat cele mai stricte măsuri ca oamenii Parti­dului National să nu poată lua contact cu massa alegătorilor. O măsură prin care guvernul credea să poată înlocui un eventual nesucces al jafului de urne.

Se pare însă că noul sistem

ReînfiinţareaBacalaureatului

In ultimul consiliu de miniştri d l dr. C. Angelescu ministrul instrucţiuni! publice a dat cetire proectuiui de lege prin care se reînfiinţează bacalaureatul în învăţământul secundar.

Consfderatiueea care a de­terminat pe ministrul instruc­ţiunii publice să ia aceste mă­suri este constatarea făcută că în ultimul timp s’au strecurat în universităţi elemente, ca totul nepregătite.

Examenul de absolvire a pă­ru clase secundare — adică

de trecerea deia cursul inferior la cel superior al liceului — va fi înăsprit, iar la absolvirea cursului superior se va da exa* men de bacalaureat

Prin aceasta se urmăreşte ca să se facă o triare cât mai se­rioasă, ca astfel în învăţămân­tul universitar să nu mal pă­trundă decât elemente pregă­tite In mod serios.

Examenul de bacalaureat se ve da şl la şcolile cu drept de publicitate, cum şi la şcolile minoritare.

La şcolile minoritare exame­nul se va da In limba minori­tară afară de materiile cari şi în aceste şcoli se predau în limba români, cum de ex,:

geografia, istoria şi limba ro­mână.

Proeclul acesta de lege este aparte de proedul pentru reor­ganizarea învăţământului secun­dar şi el va fi edsjs îndată după vacantă în discufia Parlamen­tului spre a fi aplicat chiar anul acesta.

M embrii comitetului exe­cutiv şi parlam entarii P ar­tidului naţional român sunt invitaţi să paitiape la şedinţa care se va ţine J o i in 22 Ianuarie în Bu­cureşti la clubul Partidu­lui naţional român.

L a ordinea zilei sunt chestiuni importante.

Cum îşi plăteşte Ungaria am­basadorii. Ziarele budaoestane „Viiâg“ şi „Magyaorszâg* fac mare caz din faptul că în buge­tul ministerului de externe este prevăzută£ca leafă şi adausuri o sumă anuală de 25.200 dolari pentru ambasadorul Ungariei la Washington, contele Szechenî, gineriie lui Vanderbilt, pe când preşedintele Statelor Unite are deabea o leafă anuală de 12.000 dolari.

de „izbândă electorală* n-o puiuţ fi pătruns pe deplin în toate dedesupturiie lui de către cei puşi să-l execute si în fe­lul acesta jandarmul dela Ezeriş a comis „minunea".

Ori, se mai poate şi o altă eventualitate:

Toată povestea convoluta! e- lectorai liberal cu jandarmul, — ar putea fi privită ca o farsă, prin care oamenii fărădelegii au încercat să-şi „dovedească* sentimentele de legalitate, „con- formânduse ordinului" cu care La întâmpinat jandarmul.

Căci multe sunt metodele cu cari actuala cârmufre ştie să-şi Impute voinţa în alegerile libere şi să*şi stoarcă cu forţa sim­patii din inimile poporului.

Nu sunt baninici ia ţară

— 0 fose dela sate. —In actuala criză de numerar

şt mal ales în căutarea şl cs- pUcarea motivelor el, mulţi din populaţia oraşelor acuză pe nedrept pe ţăran. Susţin adecă, că una din cauzele cri­zei a fi faptul că făranul „şi-ar fi ascuns banii în fundul lăzii*.

O afirmaţie, fără nici un temei, aşadară: un neadevăr. Ţăranul, cel puţin în Ardeal, — se frământă în acc ea şi criză de numerar, In care se zbate şi orăşanul.

Dacă ar avea ţăranul bani ascunşi în fundul lăzii, i-ar scoate prea bucuros ca să-şi facă nevoile. N-are insă! Şi în schimb aleargă in zadar pe Ia bănci promiţând Interese cât de mart pentru împrumuturi pe cari nu le primeşte.

Şi ce rost ar avea — dacă ar fi adevărată povestea cu „banii din fundul lăzii* — ple­carea de familii întregi deia sate pela Bucureşti şi alte oraşe.

îşi încue ţăranul casa, o pă­răseşte; şi din gospodarul invi­diat de orăşeni, devine aiât el cât şl soţia şl copiii servitori ai celor ce.l acuză că provoacă criza de numerar, ţinând „co­mori ascunse în fundul lăzii*.

Dacă astăzi poţi vorbi de bani la ţărani, apoi aceştia, in cea mai mare parte, se pot numi „banii mizeriei". Sunt bani proveniţi din vânzarea vi­telor vândute din cauza lipsei de nulret pentru "Iernat, dar cari trebue păstraţi pentru ca In pri­măvară să*şi poată ţăranul cum­păra din nou vitele necesare pentru lucrul câmpului.

Aceasta ! soarta de invidiat a ţăranului unei ţări, pe care o numim, cu mândrie,: agricolă.

Să se spulbere legenda celor ce acuză pe ţărani de provocatori ai crizei de numerar, prin as- cunderea banilor, căci nici ia oraşe nu se simte mei greu decât la tară această lipsă de bani.

Cu ceva sunt însă superioare satele : aici se cruţă mai mult decât la oraş.

Ug sătean.

iP*gf»a 2 GALETA T%ANSfLV*ftNffEl Ni» 1P2S

Confereaţa d-lui Vasile Goldiş— Un scurt resumat —

Am amintit în nrnl trecut de j eonferinfa pe care d l Vesîle Goldiş a ţinut-o Luni la Cluj In cadrul conferinţelor politice aranjate de revista .Societatea de mâne*. De faţă erau vreo 100 intelectuali.

Dăm în următoarele • după ziarul »Patria* părţi din expu* nerile d-lui V. Goldiş:

O singură dată ara vorbit în Parlament şl atunci am cerut, ca şcoala sâ o punem In mâna bisericei. Preotul să fie condu* cStorul şcoaîel şl al satului. Chiar dacă ş! rămâne singur, vot susţine şcoala confesională până Ia sfârşita! vieţii mele. care | eş fi dorit să fie mal scurfă. fnvăfătorii înşişi încep să vadă, că am dreptate, după ce au jjustat din bunătăţile Statului.

Voci: Transferări, destituiri, salare slabe.

fi-/ Vasile Goldiş: Ocrotirea socială deasemenî trebue să o Iacă biserica. Am cruţa sute de automobile, şi miiioane In bani, D l Sa vin, inspector la culte spune, că biserica va fi aşezată far în drepturile sale, fiind-că Principele Carol doreşte.

Cooperaţia va da înapoi sa­tele românilor. Nu suntem des­tui de intransigent1. In cafenele vorbim cu chelnerii ungureşte. Să nu băgăm întruna de vină numai guvernului liberal.

Dar Statul trebue să fie şt el bun român. Să nu dea licenţele la crâşmă evreilor. Să oblige pe industriaşi şi comerciant! să ia ucenici numai din Cămi* nurlie Statului Să ne scape de miile de indezirabili, c ri ne sug măduva, şi ne fac de ru şine oraşele cu perciuntle lor, ne mat lfisându-ne nici să um­blăm pe străzi din pricina au* tomobiieior lor (aplauze furt.)

Chestia minorităţilor am rezolvit-o la Alba-Iulia şi în tratatele internaţionale. Preşedintele partidului meu, d-l luliu Maniu, a ţinut o conferinţă în chestie, la institutul Social, acum un an. Este o operă grandi­oasă, care dă soluţii inte­grale şi din care este da­tor să se inspire ori-ce bărbat politic româa, în ţoate timpurile. E a o iscă­lesc cu amândouă manile.

j Am însă de făcut o observa­ţie hotărâtă: Nu putem aplica ntc! hotărârile ‘dela Alba Iulia nici treietele internaţionale de­cât minorităţilor cari vor re­nunţa definitiv la ori ce plan de dhmembrare a prii româ­neşti, şi la refacerea vechilor hotare. Faţă de mlaorilăille, cart vreau să ne distrugă nu Ie a- plic 1 (Aplauze generale). Sun­tem blânzi şl ospitalieri numai faţă de cel ce sincer vreau să trăiască împreună cu noi.

Din seria de probleme relev: legalitatea şi libertatea. Avem o presă gâtuita. Sbirii vin şt ne iau din pat şi ne bagă In puş­cării luni de zile. (Aplauzi fur* tunoase) Suntem la umbră, fată de Icivilizatia Europei. Trebue să înceteze această ruşine.

Funcţionarii noştri sunt iloţL slavi. Noî înşine le poruncim s l fure, pentru ca să nu moară de foame, fiind că cu morţi nici liberali nu au inventat încă cum se poate guverna o ţ ră.

Nu există scuză, că nu avem bani. Ungaria le plăteşte 75 procente in aur. D l Vtriilă spune, că suntem cea mai bo­gată t ră.

Inamovibilitate reală, indepen­dentă morală, instanţe discipli­nare Independente, libertate de conştiinţă, pentru ^ncţionarf. (Teza a fost desvoltafă practic şi cuprinzător de d-l Sever Dan, la Cercul de stadii îo Bucu­reşti. N. Rad.) Este ceva nemai­pomenit ca unui funcf oner să-i fie ruşine să spună că are sim* p stii pentru partidul poporului, şi să tremure de frici, dacă are simpatii pentru Partidul n ţoael.

Probleme economiceAcum viu la problemele cele

mei arzătoare.Nu mai cred tu mriaririismul

istoric, ca acu 20 ani. Sunt pen­tru stabilizarea raonetel şi con- certibilitatea în aur, pentru obli­gativitatea muncii în producţia agricolă, şi în contra legislaţiei economice liberale, cere d&bo gdţiiie tarii pe mâna unei di.-J.

Proiectai liberal pentru reforma administrativă ne va preface într’un Stat de sbiri. Trebue să dăm mâua cu toţii pentru a-l impe- deca. Principiul autonomii« lor dă friguri aproape tu­turor partidelor politice.

(Partidul avsrescan ş i cel liberal sunt înţeleşi asupra acelui proiect de 1(§§&Redi)

Una-l ideea şl alta realizarea.In ţările constituţionale mijlo

cu! de realiaare este partidul politic. In fcra românească sev­ere ie că partidul este o jucărie» Azi* îi faci, mâne îl desfaci, Rupt deoct, rupt de colo»., ieşi deâa unui treci la altui. Partidul eu* poate fi fructul fanteziilor şf al ambiţiilor, ai simpaftltar sau al* urilor. El trebue sâ fie expresia unor realităţi, a unor interese colective.

Interesele filndhmai multcvî» mod fatal şi paradele sunt mai multe. (Citează pe Hasbach şi Preis) TÎoate partidele, însi* an şt ceva comun. Na trebue să se

| socotească duşmane ex otita* La noi fiecare pariid caută să facă celuilalt cât (ta moli rău.

Sectarismul politic al liberali­lor a mers până acolo. Încât a acuzat pe d-l Vaida că nu e patrtat româa Nu ca om* politic, ci ca roro&i, regret că, se pot spusne «ştiai de lucruri despre un Al. Veida.

Di ereofiarea de intere; do:e la creiarta de mai mu ie partdr, dar ele trebue să aibă en «cog de civilizaţie: exploatarea cres­cândă a catarii prin &a şi ,e:v pioat&rea decressâsdă a o mulai prin oro.

Pe terenul democraţiei sociale suntem abia la început. Până. la revoieta franceză am avat £ea- da!iamal agrar, a:am avem, feu­dalismul bancar capitalist, ci aceeaşi servitute ii mizerie

A sa cum a Hcut împărţirea pământului, aş& cum te va face şi distragerea feadslisomtai bin car, dar nu \m u re volatil. Revo- laţ ile nimicesc ctptalaille finan. clare, câtă vreme cap talurile a- grare su le-au mm ca, ci prin transformarea cap utaiai in pro prietftte colectivă, b ue îaţeles nu in mâna producătorilor ci a consumatorilor.

Aceaita va face o cooperaţia. Cetiţi cartea lui Ernest Poisson «La Rspub qae Cooperat ste“.

Revin la partide. Tez* e clară. Partidul liberal repre­

zintă feudalismul bancar. Celelalte partide, îndeosebi Partidul naţional, reprezintă evoluţia spre o nouă în­tocmire a Statului. Partidul internaţionalismului capita­list trebue să-i opunem par­tide naţionale şi ţărăneşti,

earl vor putea face*- dîto- părea socială*. Avem* şi un partid naţional şi un par­tid ţăcănesc. Le-a careiat c a ­litatea» Sunt însă o&im măr tăiat Sn două.

Adevărat că în memee^dm urmă, Partidului naţional i s*au adaus-unele tradiţim cas* de­naturează fizionomia partidului. Cei slabi vin la cei taci pentru a lua dela m puter©. Acsst e- p isoiiniă ® trecător^

Ir. dtscutiîle cari, au urmat între Partidul naţional şi cei ţă­rănesc s’au fixat m , 10 puncte noul crez al democraţiei. (Dîi Goldiş citeşte punctele stabilite de dnii Mthai Po^ovici şi Madr gearu şi acceptat® de comite* tidlexecubv al partiduhjj)^

Sta vorbit aici de unirea tar tiuuor fo ilo r ardeleneşfi,, pentru, As vindeca rănile* Ardealului. Dl Goga a spus sâ facem, acea dă unire în cadrele partidului dsale. Eu îmi iau voe să ve& reamin­tesc că, atunci 'când am făurit cele 10.5 puncte*, am făcut şi un proec de ssatat pentru partidul naţional ţărănesc^

Acolo stau prevăzut cagani- I zaţii pe provincii, deosebit» pen- l tru Muntenia, Moldova, Basa* rabia. Bucovina şi Transilvania.

In, aceste* cadre provinciale ne putem întâlni cu tobi. Noi nu avem hoeri, nici socialde* mocraţi, (eu aş dori să Le un partid mare socialist), nici mari industriaşi- Avem cu toţii o o* rigină ţărănească şi naţională. Nu ne despari decât ambiţii de* şarte.

Voci: Dar chestia Ster« ?V Goldiş: Putem avea gre­

şeli. poate am greşit şi în a- ceste expuneri, dar le-am făcut în dorinţa să văd Ardealul în­treg înregimentat în partidul na­ţional ţărănesc-

Moţiunea..D-l Aurel Ciortea: (Acţiunea

Naţională) din partea sa, per* sonai, spune că regionalismul e necesar, că îşi pune puterile la dispoziţia dlui Goldiş şi ci­teşte o moţiune în sensul , că­reia cele 10 puncte trebue să formeze baza de grupare a tu­turor forţelor democratice. Mo­ţiunea a fost dată spre iscălire §; a obţinut 24 iscălituri.

Zlarnl "liberalilor nemnlţamip«Râsjundirea* va apare ia 18* Ianuarie în Bucureşti cu cola­borarea dlor fi. Micessu, dr. S:u- plewski, dr. Anton lonescu, G. Aslan, D. D. Tânăsescu, Eugen Procopie Dumitrescu C Gorciu, Anghel Demetrian, C. Alexan,D. N culescu. etc.

modificări în reforma ; administrativă

D I f. Br&tanu, preşedintele ; consiliului şl miniriru de fn- : terne a făcu* alaltSer! ra coosta 1 Hui de miniştrii o expunere a i Mtodificărilcp- ce uriaeazi oi fie I introduse înr»proectal refbrmei I administrative.| D-sa o insistat asupra com­punerii şl nomenclaturii coroa­nelor, cari nrmeazâ s i f/e lm- părţiie în inel ca lejerii; mani- cipii regala comuoe urbane şi comune rurale.

Sta stabili apoi programul proecielor de legta ce urraeeudl a fi aduse — după vacanţă — la discuita Corpurilor legiui­toare.

In ffmp'jLce se va discuta şl voia refoâuna adatiaîsiraiivi la Senat, şe vor discuta şi vota la Cameră armitoapeie proecte de legi: al reorganizării bisericii; Consiliului Legirktiv; legea Im- previziune); legea presei;; legea de orgenizare a* ministerului do Justiţie şl cea de organizare a mint steiul ui sănătăţii publice.

« M i tn M

— QslatîâîacăflrSiiOâP#. —Biroul internaţional ai mandi:

din Geneva a publicat o statiŞ-*. tică, arătând că în raport cu po» pula ,a masculină îocală din di« ferite ţâri, Franca ocupă primul loc în ce priye tz numărul mo* bilha,|Uor dm m «rele războlu, cu un p-oceat de la sută faţă de Germanfa cu 39,6 la sută şl Austria 34.6 la sută. In raport c i populaţia masculină aclorâ, exceptând copţi şi bătrânif încă» pdbiii de a purta armele, F/ariţ* a mobilizat 59.4 la sură.

i?vlvitor la totalul oamsnilor ucişi şi dispăruţi, Franţa ocupă primul loc cu 10;6 la so&* faţă da Germania cu 9,8 la ssjtă. An­glia * avut numai 5,1 ia sută, Sar Statele-Unite 0,2 ia sută, a- dacă lOO francezi aci«l său dis­păruţi pentru 2 americani.

In ce priveşte mutilaţii de răz? bol, Franţa ocupă de asemenea primul Joc cu 11.2 ia sută; în ra* port cu populaţia masculină sts< tlvă faţă de Germania., cu 7,8 ia sută.

Cetiţi şi răspândiţi :«Gazeta Traneiîvaiiiei*

cel m&i vechi ziar român ‘FOILETONUL „GAZElEt TRANSILVANIE*«

Cum am ajuns eu bolşevic?Era mare ferbere în oraşul

Nucari. Se lăţise vestea că ad­vocatul Ion Ilidescu scorie de sub tipar un nou ziar, inde pendenf, fără partid, cu mul­ţime de colaboratori şi riporter! din toate părţile luraei, dar fiind*că numărul prim şl de probă trebuia să apară în pro xlma săptămână în o sulă de mii de exemplare, administra torul ziarului Pamfil Croncă* nescu, redactorul Partenie Taie* fugă şl elfi dol trei colabora­tori interni şi externi cutrierau oraşul In lung şi In lat pe la tofi oamenii cari ştiu se scrie şi se cetecsca. rugându-l şi în* demnându'i să scrie toţi ar ti coli de fond, sociali, culturali, ştitn* ţ.fici, economici, financiari, igie­nici, sportivi, literari şi neiite- rari pentru ziarul mondial «Lu­mina Ţăranilor*. Asemenea se adunau şi abonamente dela casă la casă şl ca oameni prac­tici aceşti coiectanţi priioeeu abonamente in schimbul ba uilor şi in naturalii, precum pâine, grâu, cucuruz, găini, frică, usturo u, ceapă şi chtşă rău.

P&mftl Croncănescu, care până acum era hamal în oraşul

vecin, veni şl la mine şi mă ruga să i dau ziarului orbee manuscris că redacţia nu are miterial destul. După ce mă asigură că ziarul nu face poli­tică de partid şi va fi condus cu mare isteţime de vestitul ju­rist şt sociolog Ion Ilidescu, ii promisei un articol din astro­nomie si că a doua zi îi poate lua in primire.

M& aşezai la masă şl scrisei multe de toate despre stele, planete, comeţi, meteori. A doua zi omul de încreder * al redacţiei „Lumina Ţăranilor*1 veni şi îmi duse articolul, ca săi tipă­rească încă îo numărul prim. ii spusei să*mt aducă corec­tura spre revizuire, pentru-câ era în articol o socoteală ma­tematică, pe care trebuia sâ o revizuesc, altcum nu se putea pu* blica.

Trecu o săptămână, trecură două, trei săptămâni, ba chiar luni de zile şi «Lumina Ţăra­nilor'* m mai apăru. In sfârşit după şeapte luai de aşteptare ariîru numărul prim de probă, cu cuprins nu prea îrepoşabil, bă chiar plin de monstruozităţi pohtice şi sociale, ba ce e mai mult, acest ziar nu avea nici o

legătură cu advocatul ion lu* descu, d fostul hctmd din ora­şul vecin Pamfil Croncănescu era director, iar Taiefugă prim« redactor. Văzând acestea îmi părea rău de pSrechea de cio repî ce o dădusem fostului ha­mal ca preţ de abonament pe 6 iual ia «Lumina Ţăranilor*. Apărură şi numerii următori, fie* care cu senzaţii ne mai po* menite, atăcâad cu drept şi pe nedrept torie autorităţile, toate persoanele din localitate şi din alte plrti, b . nici cocoanele nu erau cruţate, ba chiar şi eu. care ştiam c i nu am omorât nici o muscă, fuset arătat pu­blicului ca complice de fraudă la banii statului. E drept că nu­mele meu nu fu amintit, dar persoana mea astfel descrisă, încât întreg oraşul Nucari cre­dea că eu sunt autorul uşor furturi din banii statului. Am tras ia răspundere pe fostul hamal şi acum director de ziar, care însă mi a spus categoric, că nu sunt eu cel vizat în ziar.

Dupi-ce au fost terfelite îa noroiu toate persoanei« din fruntea auiorltSţiior şi torie or* gsniz&tiile de stat, se face» bol­şevism printre şire, Neavâad curajul de a lăuda pe Trotzki şi pe oştirii săi, pubaceră por­tretele ior însoţit* de biografa şi fapte gloriose, cari puaeau îa înit&nerec pe Dostojevaki, pe Goiki, pe Coşbuc, şi rile cele­brităţi mondiale alăturea de ei.

iuieiectaalti din Nucari ia în i cepul au fost nepăsători f ţă de . aceastS mişcare neobişnuita, dar vazâiid e& străinii şi foştii duşmani d Românilor se bu­cură de mişcarea murdară, se hotărârâ s§ facă propagandă pentru împedecarea apariţiei a- câsfui ziar şl îngraş are u unor psr ziti otrăvitori a unei părţi din Ţărănime.

Această propagandă se re­duse !a un foc de paie, ca în totdeauna. Declarară că nu vor mat ceti acest ziar, nici nu-1 vor mai primi. Consimjirăm toţi la aceasta, dar in ascuns unii ii ceteau.

Eu, care eram solidar cu in­telectualii, observai d*la un timp încoace cA intelectualii şi toţi cunoscuţii cu care stăm până aci in legătură, mă încun* Jurau. De mergeam la plim­bare pe stradă, şi ml venea în fată v 'un prieten sau cunoscut, treceau os cealaltă lătur«, ca sS nu mâ întâlnească. Dacă mâ aşezam ia o masă îa restaurant, la acea masă nu msl venla nime,„cum era datina mai nainte, ci prietenii şl cunoscuţii se a. şezau iu uite mese. Dacă în tram ÎAîr’un red mrsnl şi luam ioc ta o masâ îatre prieteni şi vechi cunoscuţi, observam câ unui după altul î ;5 făcea coada colac şt sub diferite pretexte dispăreau din restaurant, încât eu eurâşi rămâneam singur. Ba în restaurantul unde eram oaspa

In permanenţa, patronat .uî chemă întf’o z! ta o parte şi mă rugă cu multă insistenţi şl convingere să nu mai cercetei localul sau, pentru că din canat prezent zi mele ii părăsesc to) oaspeth.

Credeam că aşa e lumea i Nucari, cam lipsită de creşter bună şt acestei împrejurări s cdribue isoiarea ce mi fac.

Ca să-mi fac şi eu o zi bun mă dusei la gară şi-mi s~os; bilet peniru oraşul vecia, undi voiam sS călătoresc. Mă sti î vagon şt ompri loc lângă ju vechta prieten dia Nucari. Erai mimai noi doi în compartlraea Acest prieten văzându-mă c>i indispus, mă îatâapiaâ cu voi bele:

— E<, ce fa-a făcut bolşevic— Eu? Bolşevic? Cum pe

crede aşa ceva ?— Toată lumea ştie că eţ

bolşevic, colaborezi ia ziarul < ndtrhist »Lumiru Ţăranilor“ toată lumea ştie că aceas foaie apare pe banii tll.

— Nu te pricep, replica! e Protestez şl resping orice s plciune. Eu de multe sâptâr. e| nici nu mai cetesc acestba fac propagandă sâ nu l la cetească, nici să-l sprijineaiJ cineva. Cam oş subvenţiona c acest ztar, când eu din veait meu abta trâesc de pe o zi | alta ?

Prietenul meu băgă mâna geantă şi scoase un execnpl

Hr. 6—1925 ÜAM&YÂ rMMMS&fákim* ü '

Societatea lentrn protecţia copf* törtei .Prliclpete Mlrce«“ Filiala

Braşov.___________

(lagrijlrea şl educaţia cepllnlnlin primii ani)

ţinut deDl Dr. CiLIHAN, Inspector hi-

gienlc nl Braşovului. Programei Conferinţelor:

Astăzi JOI 15/1 1925: Introdu­cere, însemnătatea puericultura!’ cauzele mortalităţii copiilor, În­grijirea copilului înainte de naş. ter«\

Sâmbătă 17/1: Îngrijirea copi­lului in primul an, nutrirea na­turală a copilului: modul de nu- trire, laptele de mamă, regula­ritatea la alimentare, sopra nii- menlarea, deranjarea siomacu- iul şi intestinelor, alăptarea îa timpul nopţei, durata unui supt.

Joi 22/1: Continuare despre nutrirea naturală a copilului ; Cât timp capătă copilul numai lapte, de mamă, nuirirea după luna a şasea, nutrirea in luna a 7, 8, 9, 10. 11 şi 12, Injărcarea copilului.

Sâmbăta 24/1: Nutrirea artifi­cială a copilului : Când poale alimenta mama ? Când nu poate alimenta mama ? Modul nutrirei artificiale.

Joi 29/1: Continuarea nutrirei artificiale : Biberonul, pregătirea şi conservarea laptelui, alăpta­rea amestecată. Nutrirea copi* Iului după anul I.

Sâmbâtâ 311: îngrijirea copi­lului : locuiuţ» şt patul copilului.

Joi 5/11: Conţinu re despre îngrijirea copilului. Bata şi îm* brocainintea copilului. Razele so­lare şi aerul.

Sâmbătă 7/11: Desvoltarea co­pilului. tidu apa copilului: Pri­mele acte de educafie : ordine, regularitate, stăpânire du sine, curăţenie, egoismul, îndărătnicie.

Joi 12/11: Educaţia copilului (conţinuore). Mijloacele de e- ducatie pentru dezvoltarea spi­ritului copilului in primit ani.

Sâmbătă 14/11: Boaiele copi- siior in primul *imp : lafLmoţia buricului, Bienorohagia ochilor, eopii prematuri, deranjări de stomac şi intestine, constipaţie, rachitism, anemie, tuberculoză, sifilis, boale molipsitoare acute.

Curburile se ţin iu Liceul „Andreiu Şagano", începutul dela ora 6 seara. Intrarea gra­tuită.

Daruri pentruelevii săraci

Dare de seamă şt mulţâmîtă publică.

In ziua de 22 Dec. 1924, s’a făcut in mod familter, împărţi rea de haine fi încălţăminte ia elev i săraci şl silitorI dela şcoala primară de stat Nr. 2 de băieţi djn BraşovSchzf,

Corpul didactic dela această şcoală, fi-a ţinut de sfânta da­torie. ca pe lângă instrucţia din şcoală, atât de necesară micilor elevi, să le procure o bucurie de sărbătorile Crăciunului.

Cu vre-o câteva zile înainte, corpoi didactic a apelat la sufle­tele nobile şi darnice, sâ contri­buie cu oboiul ior la îmbiăca- rea elevilor săraci şi silitori, cari din cauza mizeriei şi a frigului, aproape nu mal puteau cerceta şcoala.

In scopul de a ajutora pe a- ceşti şcolari nevinovaţi, în linia îniâiu a răspuns comitetul şcolar dela această şcoală cu suma de peste 4000 Iei, pentru elegii şi elevele acestei şcoaie.

La colecta Întreprinsă de mem­brii corp. didactic, au răspuns următorii: D-nil comersanţi Luca P. Nicuiescu 18 m, d ferite cu­poane stofă, în preţ de 1000 iei f 5 m. zefir în preţ de 200 lei, Gh. Soci 2.50 m. stofă în preţ de 300 iei N. V. et O. V*sts mean un costum pentru un eiev, în pr<ţ de 550 Se(.

Banca Albina 100 iei, B<nca generală a ţării românejti 200 lei, Banca românească 100 lei, Banca Cetatea 80 iei.

ioan Mânâilâ director 100 lei, A. Hessheimer 100 lei, Gh. Gh. Orghidan, 1. I. Perşo u et Comp. 200 iei, Ascher 100 lei, Fraţii Orghidan 100 Ief, Petru Pa vei 100 lei. Durn. Beroecar 100 lei, Fenyvesî et Samoei 100 lei.

A. H. Ca ragea 40 lei, Anton u 40 iei, Carol Spiei et Comp 40 lei, D. R. 40 lei, Inginer Rannca 40 lei, N. N. 25 leu

Câte 20 iei: Kleve<kaus, V. Puri, mdescifr., indescifr., Smiiz, Toiiu, A. Badea.

Câte i0 Ui: 8run, S gsns Wwz Nachf., C. Bucşa, R V<ai«u, D. Ardelean şi indescifrabil 5 iei.

Din sumele colectate s‘au pro­curat pe seama elevilor şi ele­velor 8 perechi ghete, 5 sfetere, 6 cămeşi, 3 rodiile, 1 căciuiă, 4 perechi ciorapi, postav etc.

Afară de aceasta »Soc, Crucea

din »Lumina Ţăranilor*, pe,care ini*i ctrâia cu mare satisfacţie pentru dovada afirm {lunilor tale. Era în adevăr negru pe alb pu biicat în ela articolul meu despre .sutimii solar şi cu sem­nătura mea tipărită cu litere groase.

Am rămas con ş tem st de a ceasta surprindere şi mă gân­deam ta vorba Neamţului: »Mit gegange», mitgeh<mg.na. Expli­cat prietenului întâmplarea cu articolul meu trimis de mine prin fostul htm-1 advocatului Ion llidescu şi care, aşa te vede, a abuzat de încrederea noastră şi a dat articolul hamalului spre publicare, căci dânsul nu a a- vut nici îa clin, nici în mânecă de a face cu m Lumina Ţărani­lor*. Situaţia se clarifică şi prie­tenul mă reabilltâ.

Ca sa mă pot rehabllita îna­intea tuturor Iară amânare, ia proxima staţiune am întrerupt &ftlâtoria şi cu proximul tren juam reîntors in Nu cari.

Ajuns aci, m’am dus direct la Jocutnţa advocatului ion itideacu, deşi era seara cam târziu. A* jungâni ia locuiaţu acestuia, cel din casă îmi ,spuseră ca s'a culcat. Abia plecai spre uşă să ies, când deodată se deschise alta uşă dn laturi şi vâzui ca­pul d-lu llidescu, care mâ polii Sn casă crezând că am să-i dau <un proces gras.

Lam povestit întâmplarea mea

Îşi i am cerut explicaţii. Domnul iidesca fu toarte surprins de cele auzite şi îmi declara, câ nu a primit dela nune mei un manuscript, prin urmare tuci nu a putut da nimica directorului dela ziarul »Lumina Ţăranilor*, deci e constatai că numai prin abuz de încredere a „ajuns arii coiul meu spre publicare in „L; inia a Ţăranilor4', şi incé Járó corectura unei caiculaţiuni de distanţă Intre soare şi alte pla­ntele.

Făcui o declaraţie !n altă gs- Zctă despre abuzul cu articolul şi declinai dela mine orice boi»

, şevism.Consecinţele: Patronul restau­

rantului Îmi ceru scuze şi mi rugă să nu părăsesc restauran­tul, prietenii şi cunoscuţii mă rugau să le permit a sta ia,masa mea, ear când treceam pe o lăture a stradei şi vre-ua cu-' noscut venia din partea opusă, trecea pe partea mea ca să mă întâlnească.

Oraoiţa 1924. P. Stoica.

Abonaţii cari ne fa c re- clamaţmm şi comunicări in scris în chestia ziaru- lui sunt rugaţi a ne in­dica întotdeauna şi n-rul de pe adresă sub care li se trimite ziarul\

Roşie* din Braşov, din darurile ce 1 au sta tla dispoz ţluae, a dat Ia 10 el?vl săra:*, dela această şcotiă, d ferite alimente, pentru sărbătorile Crăciunului,

Ia numele elevilor, corpul di* da:t c dela această ş oală, ex­primă mu’ţumltă călduroasă tu* turor donatorilor, cari cu atâta dragoste, împărtăşesc bineface­rile lor, pentru elevii (nstituţiunei noastre. Direcţiunea.

Ministerul Sânfitâţei şl Ocrotirilor iocialo Direcţiunea legiune! 1T _ _ _ _ _ _ Sanitară Braşov._____

ANUNŢ.Se aduce la cunoştinţa celor

Interesaţi că la Regiunea a 4 a Sanitară Braşov, str. Furcilor Nr. 12, în zilele de 3 Februe rie 1925, începând dela ora 16 se va ţine examen de capaci­tate pentru ocuparea de func­ţiuni în administraţia centrală a Regiune! precum şl serviciile şi spitalele pendinte de Regiune.

Examenul va consta dintr’o probă scrisă şi una orală, a că­ror program este următorul:

1. Noţiuni elementare de drept administrativ.

2. Elemente de limb a franceză ir * di» cere liberă).

3. Organizarea Ministerelor şt In special al Minlsteru ui Sânâ ţâţei şi Ocrotirilor Sociale.

4. Noţiuni de istoria româ­nilor.

5 Elemente de geografia ta­rei şi

6. Elemente de contabilitate (buget, ordonanţe de pi ts).

Pentru a fi admişi ta acest examen, cacdld&ţi fbărb ţi şi fe­mei) trebue să albă vârsta de 18 ani împliniţi şi să fie ab solvenţi al cursului liceal sau a unei şcoli echivalente. Excep­ţional pot ii primiţi ia *x »me­ciul de capacitate şi candidaţi cu 4 cbse primire, insă conf. art. 122 din regulamentul pen­tru punerea in apli er a legel statutului funcţionarilor publici, nu vor putea fi numiţi de câ! ca agenţi.

Cererile pentru înscriere ia examen vor fi adresate Direc­ţiunii Regiunei IV-a Smitară din Braşov, str. Furcilor Nr. 12 pâaă îa ziua de 1 Februarie 1925.

Ls acest examen trebue să se prezinte toţi ac udiî funcţionari dela iastiiuţ ile pendinte de a* ceasta regtumc, cure m fost nu. mlţi ia timpul dela Ianuarie 1924 până azi, şt cari nu au evul de­pus examenul de capacitate. Directorul R glunei IV Sanitară

Inspector General Sanitar dr. Soarcea.

Şeful Cancelariei Sub Director cl. i. A tex. Ntevga.

14 1 - 1

fraţi Ia caacme,Coroane f’e anr şi tot felal de lucrări dantistice execută bine şi ieftin

Atelierul ciantisticM. O vid

1205 8 —8 din Cnzbav

Ss arendează “ren arabil situat lângă Gara­ntare Braşov. Suprafaţa 28 ju- găre şi 5b9 stânjeni pătraţi- A se adresa la Banca Marmorosch, Btank & Co* S. A Sucursala Braşov Str. Principele Carol No. 9. 16 1 -1

r if t în n bună, sănătoasă U U I U a caută ioc la ocasă, lângă un copil. In- formaţiuni la Administra­ţia Ziarului. g 1 -4

{P rln irli o n f ili l B rapr.'ad. Nr. 1041 cons. orăs. 1925.

ORHOHASŢA XU I..Având în vedere dispoziţia-

nile Consiliului de Miniştri Nr. 1 din 2 Ianuarie 1925, publicate în Monltoro I Oficial Nr. 4 din 6 Ianaerie 1925.

Având în vedere Deciziunea Ministerială Nr. 739 publicată în Monitorul Oficial Nr. 5 din 9 Ianuarie 1925.

Primăria ort şului Braşov de acord cu prefectura judeţului ordonă următoarele :

I. Cu începere dela 13 Ia­nuarie 1925 morile de pe ieri- torul oraşului Braşov sunt obli­gate a fabrica din grâu numai btfnă Integrală de extracţie 85°/, d n cantitatea de grâu măcinata. Stocurile d? feină existente în mori din vechiul regim se vor inventaria şi înscrie Intr’un re­gistru, şi consumul lor va fi con­trolat până ia epuizare de or­ganele primăriei.

A) Preturile maximale.I. FAINA.

1 Kg. Faină integrală loco moară . . . Lei 12’—

BJ Preturde pentru făinuri a- flote la data de 12 Ianuarie 1925 în depozite si fabricate

sub vechiul regim:1 Kg. făină neagră loco

moară . . . Lei 9401 Kg făină albă mij!of?

loco mo ră . Lei 13 50 1 Kg. făină albă loco

moară . . . Lei 1750 Preţurile indicate nu vor pu­

tea ti în nici un caz depăşite.II. PAINE.

1 Kg. pâine fabricată din faină iat grafi la bru­tării ...................Lei 1050

Abaterile dela dispozîfiunlle sus mentloii it * sunt pasibile de sancţiunile pr* văzute prin legea pentru îfifcâttarca speculei ili­cite.

BRAŞOV, la 10 lan. 1925.Primăria oraşului Braşov.

15 1 -1

CINEMA MODERN

Dramă modernă în 5 acte.Âfdră de aceasta 2 acte come­

die cu Harold Lhoyd

De vanzareCasele d n Str. Podu iul Srid Nr. 14, consfătâtoare din 2 odăi, i bucătărie de vară, 1 grajd pentru 4 caişf instalaţie cu lumină e- lectricâ- Informaţiuni la proprietar 1224 5-5

0ZIIIU DE FIU t l DOMmuu N I MŞIŢl SOC. 1I0V.. 1 ■" ■■■—" '?■ ■■'■■■■■■A

A V I ZPnrtâtorli de chitanţe definitive asupra acţiu­nilor emisiune! a lV-a, realizaţi in Mai 1324, snnt invitaţi sâ-şi pre­zinte chitanţele complect achitate la sediul Socie­tăţii Bacorefti Str. Pover­nei No. 2, între orele 9-12, spre a obţine acţiuni difi- nltive.Uzinele rde Fler şl Domenii!«

l i 1—2 din Reşiţa S. i

J ^ Î v n Îţ a ^ bodegeP^

) b e l v e d e r e :I s ’a aprovizionai l J cu vinuri din re- 1 J gatul vechiu din {

JO D O B E S T i;J cllentelll sunt rogaţl a ti- J j zlta plvnl)a nade se vinde f | ENGROS iJ Cu stimă ?J GH. CAPAŢINA {^ STBlDlIIRSCIZBIr »| 1153 1 0 -1 0 |• v w w w w v s v w w w v m

CINEMA APOLLONumai astăzi va mei outea ve* daa mamele fim »PRJTEfT cuHarf Phllbin şi Sorman lent»In zilele de 16—17 îanuar e va rula cea mai frumoasă şi gran* dioasă dramă istorică din tim­

pul marei revoluţii franceze

MABIi A^TolNETTETablouri zguduitoare. 1 prolog şi 6 acte mari. In coluri!« prin­cipale : cunoscuţii Wefnef Rranst,

Olana Karenne şi Runitşch.Programai viitor:

LUCftEŢIA LOMBARDVINE! V ili!

In rolul principalContesa Agnes Esterhazy

»IHarry Líedtke

uO

LU

GZ<DO

OUV

KARLKUGLERgCo.ARTICOLE AUTOTEHNICE

aduce ia cunoştEnţa onorate! Clientele c i înce­pând cu ziua de 15 ianuarie şi-a mutat localul în

Strada Porţii Nr. 69.Uaiunea braşovean* da autotracs port ş a mutat b râul înce.âid ca ’51muane d n Strada Sf. Ioau 32 ia STRADA PORŢII Nr 6910 l — l

C0CD

COJP*30m

T O J L E T T E D E B A L se brodează mai repede şi mai frumos la EOfiEti BOUSSCH13 1— 9.0

Pag<na 4 B K ÏE Ïk ÎRANSILfÀNlEI............ —1 1 "■" ......... . »' Wf. 6-1925Dupa, âouâzecişîcinci ani.Acum 25 anf, în ziua de 1/14

Ianuarie 1900 s a Snfilnfat la Lu* flţnj sub direcţiunea d lui dr. Valeriu Branisce, cel mai vechiu f i distins gazetar ardelean de profesiune în vlafă, ziarul „Dri­blai"* unul din cele mai bune stare politice româneşti pe ceri le* au avut Românii din Ardeal şi Bisai.■ PânS în zilele războiului mon­dial acest organ de publicitate a dus cu o rorâ bărbăţie şi con- •ecveatS iupia pentru afirmarea drepturilor nea mu iui românesc de dincoace de Carpaţi 1« o vtafă liberă naţională, îodurând alăturea de celelalte publicaţii naţionale româneşti din Ardeal de pe vremuri cele mai grele persecuţii şf şicane aie regimu­lui maghiar.

înăsprind»- se acest cal rar după , Işbucairea războiului mondial

ziarul „Drapelul*, care apărea de trei ori la săptămână, s’a văzut ne roit să-şi sisteze apa­riţia, tar directorul ziarului, d l dr. Valeriu Brantace, a fost ri dicst în ziua intrării in acţiune a României dela locuinţa sa şi Intein l în închisoarea Seghedi- nu iui, unde a fost fiout de sbirii guvernului apus până ia ivirea zorilor iibertatil naţionale.

Dispariţia ziarului „Drapelul* şi internarea directorului său a fost o zi de adâncă jale pentru neamul roroâ »esc de dincoace de Carpaţ< şi o lovitură grea dată presei române ardelene,

*Din arest prilej primim dela

prietinul nostru o 1 Nicolae fa- ganariu, fost conducător ta hale şi redactor respo zsbil al zia* rţilul BDrapelul* o scrisoare mai luitgâ, în care ne tace cu­noscut tuip n rea unui sfert de veac dela apariba „Drapelului*:

•Vă tac cuno* ut acest € ve­ni mv-rJ din viaţa unui ziar — na

rfcrle compatriotul nostru — ca să iucjt notă de acel ziar, azi

1 dispărut, care timp de peste 15 ( ani a muncit pentru neam. Deşi * am suferit temniţă şi amende

pe urma luptei duse da „Dra­pelul*, totuşi astâzi alţii trag folosul muncei şi suferinţelor noastre şi tocmai acei cari au dormit pe când noi om muncit şi suferit,

„ împlinirea a 2 5 ani dela apariţia „Drapelului* ar fi poate tocmai momentul po­trivit a îndemaa pe oame- i nii noştri din Bănat să re- ] înfiinţeze „D rapelu l: „D ra­p e lu l“ redivivus! — care a fost şi va mai fi de mare folos naţiei.

„Mai puteti adăuga, că în ca­litate de fod conducător tehnic şi redactor responz bil prin mulţi ani a „Drapelului“ am de­pus la Biblioteci Universităţii din Ciuj (in mâna directorului Barbu) m derialut confiscat de cenzura maghiară (toate reviziile şl corecturile şterse de procu­rorul maghiar) spre a servi ca m tterial Istoric preţios genera­ţiilor viitoare".i •

D-l Nicolrje Jjgănaru îşi <x primă o frumoisă dorinţă când piedeaz pentru reînvierea „Dra­pelului* şt aceasta cu atât mat mult cu cât se găseşte in viată şi încă în plinii putere fostul său director, d 1 dr. Vuieriu Brs- nisce, acest distins şî încercat ziarist.

Rămâne ca propunerea făcută să fie discutată şt îmbrăţişată de fruntaşii Bănatului, Noi ne*am bucura din toată inima văzând respirând „Drapelul*, a cărui dispariţie am regretai-o la tim­pul său cu durerea profundă ce-o si mii când trebuie să te desparţi de-ua valoros prietin şi îndrumător.

Compoziţia rasseimaghiare

Constatările unui publicist maghiar.

Publicista! maghiar dr. Bâta Vikir a ţinui zilele trecute la societatea etnografică din Buda­pesta o contarentă despre rassa maghiară con hizând câ popu­laţia actuală a Ungariei e&te o rassă mixtă, care s’a zămislit din amestecul de sânge a cel puţin douăzeci naţiuni. Dat fiind actualul antisemitism din Unga­ria este caracteristică constata­rea conferenţiarului, Că rassa mixtă maghiară cotţine foarte mult element evreiesc.

Publicistul V kâ- constată pe baz2» de documente, că Ma­ghiarii au fost expuşi, înainte de rîescăle a>rea ior în Ungaria actuală, influinţd puternice a Casărilor turci, îndeosebi sub raport etnografic. O parte a Ca­sărilor cari vorbeau turceşte trecuseră atunci la religia mo* hamedanâ, o aiiâ parte însă în frunte cu dinastia au rămas ere dinciossâ religiei mozaice ac­ceptând şi limba ebraică.

Dinastia arpadtaaâ s’a înru­dit prin căsătorie cu dinastia Casărilor, venind mireasa în noua ei patrie însoţită de-o suită numeroasă casară. Numeroşi Ca­sări au urmat astfel pe Maghiari în drumul tor spre aciuata Un­garie luând pai te activă ca se minţie de sine stătătoare im- pieuna cu Arpad şi cele şaopte seminţii maghiare ia ocuparea teritoriului dintre Dunăre şt Tisa.

Costareiifiarul mai arată că şi emigranţii evrei de mai târziu (evrei poioai) sunt tot ramăf ţe de Casari, cari veniseră In Eu­ropa deodată cu Arped. După părerea iui Vikâr evreii poîoai suni de origine turanică şi sunt înrudiţi cu Mightaril cel pufla în măsura cum suni înrudiţi Bulgarii din sudul Dunării.

Câ destăinuirile documentate ele lui dr. Bei* Vicar nu prea sunt pe placul maghiarilor anti* semiţi, este de sine înţeles.

1N F 0R M A Ţ I U N 1D-l Nlcolae Titulesco, ministrul

României ,'a Londra, a fost de­corat de preşedintele republice! cehoslovace cu Marea Cruce a ordinului Leul alb ci. i. pentru merite „cetăţeneşti“.

•

Expresul Wiadlsostok Moscovaîncepând cu ziua de 19 lanua rte se va pune în circulaţie un tren expres între Wladivostok şl Moscova peste Charbln (Man­ciuria), care va parcurge această uriaşă distanţă în timp d® 10 zile,

fin dicţionar la care s’a lucrat88 Ml. Dicţionarul de cuvinte al universităţii Oxford, la care s*a lucrat timp de 63 ani, s'a termi­nat deabta zhele trecute. Luctă-

, iile le»a început la 1857 societatea filologică a Universităţii din Ox*

■ lord, In primii 20 ard lucrâriie au înaintat foarte încet. Deabea In anul când tipografia editoare Ciarendon a luat asupra ei edi­tarea, s'a lucrat mal cu spor. Dicţionarul constă din 39.652 spalte de tipar, cari’ înş rate unul lângă altul ar da oţiungime de 9

' chilometri. Cu totul sunt 9.443.264 rânduri cie tipar cu 190.483.296 litere şi cifre.

Bectifîcare. In articolul d-nei Institutoare Ecaterina P. Dan de­spre „Căminul fiilor de învăţă­tori* apâiut înn rul de Duminecăal ziarului nostru s’a publicat eronat in loc de „d l Ioan P ă­cală revizor şcolar*, d-nui ivan revizor şcolar eic,

0 victimă a râzbolalnl mondialIn desişul anei păduri din apro­pierea oraşului Analei (Franţa) s‘a găsit an aeroplan francez, căzut încă de pe timpul războia lui mondial. Lângă aparatul com­plect distrus zăcea scheletul ne­fericitului pilot. Ministrul da râz< boiu a trimis un grop de avia* tori la faţa locuia), pentru con­statarea identităţi! plotului.

■

Ziarele franceze dau Informa» ţia câ Beia Kuhn, fostul condu­cător al bolşevismului în Ungă- t r$a, ar fi Inebunit

*Bancnote false de 500 şl 1000

Iei. Autontâţ'ie d n iaşi au pri­mit înştiinţarea, că îo diferite părţi ale îud. Neamţ s’au descoperit bancnote false de câte 500 şî 1000 lei. S’a desthis o ar chelă. Sunt indicii, câ sediu! fabrici ar fi lângă Pdsăcani ţi că ar fi im­plicate în această afacere mal multe persoane cunoscute din acel judeţ. Se mai crede că prin­cipalii autori ar fi un pictor un­gur şi doi litografi din Buda­pesta.

Ia gara din Timişoara s’a des*% coperii o întinsă organizaţie,

care farănd mai multe carnete cu bilete fi procurându*şl şi un sigil, care indica data, a păgu­bit statul cu zeci de msî, vânzând prin agenţii sâl astfel de bilete călătorilor. Vinovaţii in număr de cină, toţi funcţionari moşte* mţi dela regimul maghiar, au fost arestaţi şi înainta p parcha-

Atragem deosebita a-tenţiane a mamelor şi vi­itoarelor mame asupra con­ferinţei de astăzi (Joi) a dlui dr. Câliman, care are loc la ora 6 seara in sala liceului „Andreiu Şaguna*. Amănunte se găsesc in pro­gramul publicat în nrul deazi ai ziarului.

•\ \ ŞoDlare. Ni se comnnlcâ, că părintele protopop O f. losif Blaga şj-a reluat postul de pro fesor ii direcior !a liceul „An* dreiu Şaguna“.

Ceiebm! prlmaş - ţigan BândMirezi, şeful ceiui mai vestit ta­raf de lăutari din Budapesta, fa­voritul curţii imperiale anstriace fi al arîstocraţimej maghiare a încetat di a viaţă zilele trecute în vîrstă de 77 ani. 1 s’a făcut o impunătoare înmormântare în Budapesta, la care au luat parte numeroase tarata de lăutari din capitala Ungarei şi din pro­vincie.

*

Groaznică ciocnire de trenări inGermania. Dm staţia re*fciuaea Ruhr, a plecat Marţi di­mineaţa expresul Berlin. In Co* ionia s’a ciocnit cu trenul de persoane, care staţiona, distru­gând acestuia din urmă complet trei vagoane. Până acum se nu­mără 22 de morţi, printae aceş­tia mal ales minieri şi 50 pasa­geri au fost grav răniţi. Cauza pare a fi ceaţa cea deasă care a făcut neobservate semnalele.

* _________ tu Iu?,_________________________*~TIPOGRAFIA A. MURcŞIANU : bRANISüE & COMP, BRAŞOV

Ora 3 d. a.

Ultime ştiriMisterul dela ReşiţaDeşi aa trecat trei zile dela alegeri» de lemtor îa circa«»

scripţia Reşiţa-BocşB aa se caaoafte Iacă rezultatal precis ai aces­tei alegeri. Se spaae nan&i atât că a reuşit candidatul guveraaiaf dr. Porumb. Câte votări a îotruait „alesal* guvernului şi în eo împrejarări a foit „ales* aa ol o spcue „Viitorul*, de*! gaveraaÎKf i sîaa U dispoziţie toate frde telefoaice şi teiegraflcr.

nTriaaifal* gaveraalai dealtfel aa ne sgrp Iade. Câid csndi- ) datai opoziţiei • împedecat să ia contact cu alegatorii do cele a*

şroape o sutâ comaae aie circamscripţ el, na treoaie să ou pr.niă pe nimeni „reuşita* candidatalal gaveraalai. Afli n de sllfel câ ta cameroase comune orgaueie administraţiei s’att folosit de toste aaucătariie, ca alegătorii să nu aibă cunoşîinlâ că pe lângă can• didatul gumrnului mai e şi un alt candidat. Astfel alegătorii nici o-sq avat pe cine să voteze decât pe tmal deaigaat de cârmuire.

închiderea conferenţei din PanaParis, 14 tanuarlf, — Coaferlata miniştrilor de finanţe s’a

îatranit îa uit rnă şedinţă la Qial d’Orsay la ora 9. Dopa ae ex- pute obiectai acestei întruniri da închidere, d. Clementei propune de berării Cooferîaţei t?xtai tcordaial a cărui redactare defimtivâ fasese termioatâ îa carsal nopţi.

Cam se ijansese ia o înţelegere asupri celor mal malta d a punctele asapra cărora Pater ic ceparUcipaate la deliberările ex- perţtlar făcute rezerve, conferinţa aa a avat de înregistrai nici o opozţe decizi*! ca privire la »raojamentai prezintai.

Miciştrii de finanţe, ai Italiei fl României au înserat îa pro- cesal-verbii a! şedinţei o segarâ rezervă de interpretare. Dîsjdî- srr e aa fost rostite de către d-nii Ckarchili, Kellog, Th^aols, De S cfanl, Clementei, lih , Soza Dsndard, Vintilâ Brâtanv, S cyardi- novlcl.

Miniştrii Greciei, Portugaliei, Cehoslovaciei şl ddegatuî Polo- o ei st.an arătat satisfacţia ne a fi aderat ia acest garaDjament, ex- primânda-şi bucuria de a vedea acordai înfăptait atât de repede, graţie sacrificiilor mutuale consimţite de fiecare patere.

D. Herriot nna ţcnrşte dtl- gaţilor pectra opera realizată ia Cooferioţâ.Reducem obligaţiunilor României

In legătura cu conferinţa dela Paris, Anglia şi Franţa recu­nosc cât este de mare nedreptatea ce se face României cerân» du*i*se sâ-şi plătească obligaţiunile sale de război, în vreme ce Austria: Ungaria şi Bulgaria, inamicii de eri, — sunt scutite timp îndelungat de plata reparaţiunilor.

Un articol din „Times* — ale cărui legături cu gurernul englez sunt bine cunoscute — afirmă ca gu­vernele britanic şi cel francez ar fi dispuse să renunţe îa datoria de liberaţiune a României (2 3 5 milioane franci aur) Insă pentru momeot Italia se opune.

Ziarul mai relevă că situaţia României este ne­dreaptă şi prin faptul că nu-i s’a atribuit decât o cotă de unu la sută din reparaţiunile germane.

Flota WrangeSistă şi tesaurui român

Ziarul „Prager Pressc* pri­meşte data corespondentul sâa din Moscooa urmă oarca tele­gramă :

„Ştirea că România ar fi intervenit Ia guvernul francez în contra predărei flotei wrangeliste autorităţi­lor sovietice, a produs In cercurile din Moscova vii proteste. Eotărârea de» a cere această flotă pe cale diplomatică este ia Moscova mai fermă oa oricând.

* Garanţia cerută Franţei pentru tesaurui român, de­pus în timpul râsboiului in Rusia, este considerată de cercurile sovietice ca o che­stie care p riv eşte esciustv guvernele rus ş i rom ân. După părerea acelor cercuri politice din Moscova soar- tea tesauru lu irom ân a p a r­ţine esclusiv in s fe r a ches­tiunilorpendente intre R u ­sia sovietică şi R om ânia ,

Redacta?

cari trebuie odată soluţio­nate în legătură cu alte chestiuni de aceiaşi natură*.

In aceiaşi chasflane „Neamul Românesc* puoiică urmatoareSas

„Am fost cel dintâi ziar care a anunţat transferarea fiolet Wrangel în Marea Neagră, ştire care a fost confirmată prin de* ciaraţiunile făcuta de d l Her­riot în comisia senatorială o S e­natului francez.

Membrii comisiunei sovietice însărcinată de către guvernul mosoooil luarea tn primire a flotei Wrang&li enunţă şi ei că oasele bune oor f i aduse de la Bizerta ia Sebastopol*.

Din cele publicate de „Nea­mul Românesc* ar rezulta câ punctul de vedere sovietic a triumfat, rămânând chestia tesau* rului român o afacere care pri­veşte esclusiv guvernele rus şi român.

Din cercuri medicile. dr. ioanHerskootts medic de copii, re­întors din călătorie, Şi*a reluat consultările in Strada Fântânei Nr. 17 dela orele 3—5 d. a. Te­lefon 289- B 3—3

Abonamente ia Gazeta Transilvaniei m pot fac© ori şi cân4 timp rafii ri un :*ar sg n \a n am

î^ cn aab i'i iCiAri BiiOTF*