Redactare: Dobrica Bolgagu

Tehnoredacare: Mariana Radu

Corecturl: Viorica HorgaCopert[: Luca Emi] Cornel

Titlul original: The &ar of lhzaa

Copyright @ By Eva Ibbotson 2004

@ 20i9 Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate

editurii METEOR PUBLISHING

Contact:Tel./Far 02L.222.83.80E-maiL: editura@meteorpress.ro

Distribugie la:

Tel./Fax 02L222.83.80E-mail: carte@meteorpress.rowww.meteorPress.ro

Descrierea CIP este disponibiltr la Biblioteca Nalionalr x f,smilnisi

Eva lbbotson

DIN KAZAN

Traducere din limba englezide Mih,aela Adina Eros

STEAUA

'NETEORPUBlISHING

Pentru Rowan

11LUprlns

1 0 UN COPIL CASrr ....... 11

2 r ORA$UL DE AUR .......19

3 r SCUFUNDAREA MEDUZEI .........22

4 o CAI ALBI ......... ............ 31

5 r CONTESA DE MONTE CRISTO .....................40

6 r STEAUA DIN KAZAN ............... .......................50

7 . o RANDTJNTCA igt Ie zBoRUL .................... s8

8 r CRAPUL DE CRACIUN .......... ......62

9 r ROATA GIGANTICA ............... .....69

l0 r FERICIRE ............ ........73

tt . cArAroRIE SPRE NoRRLAND .............. ......82

12 o CASA DE LA SPITTAL ..................89

13 . PITANZ T-A, CABANA DE VANATOARE ..... IO1

r4 . cAsrREA MANZULUI .............. ..................... 106

15 o HECTOR............... .....1I216 O APE TAMADUITOARE

17 o MIROS DE ARS ......... 131

t8 r ANNTKA i$r iNCarCA O pnOUISIUNE ..... 136

19 o JIGANI ................ ......149

20 . NA$UL ....754

21 r FAMILIA EGGHART ESTE DEZGUSTATA ...,............,...1,62

22 o ONOAREA LUI HERMANN ...... 165

23 0 CE E GASIT PE MAL ................... r7l'2|.ZEDCALARE ............ 184

25 r SURPRIZA ANNIKAI .................

10 Eva Ibbotson

26. SOSE$TE HARPA ."" 191

27 . POVESTEA UNCHIULUI '......'........' .........""' 200

28 o ADUNAREA DE DOVEZI ....'........... ........""' 204

29 o PALATUL GROSSENFLUSS '......214

30 o ELVEJIA ............. """22331 0 ELEVANUMARUL 126 ............ .........-.....-.....226

32 o RAGNARHAIRYBREEKS .........'23I

33 o SALVAREA .......... ""'23534 o STEFAN SE CONFESEAZA

35 . $COALA CARE SE GOLE$TE ..'.....'..'.... .'...'.'251

36 o OARE VINE? ............'256

37 r HOTELUL RIVERSIDE ....'.... ......261

38 ' scRISoAREA """"""268..............273

40 r ALBUMUL CU DECUPAIE AL PAULINEI ..."..'..............280

41 O VASUL CU ABURI DE PE DUNARE ........".. 285

42 OZITJACAND A FOST CASTTA ...291

43 o HERMANN SE nAZCANOE$TE ......... ..'.......299

44 O CALUL IMPARATULUI .............. 304

Caprrorur 1

I]N COPI GASIT

Errr" se dusese ln biseric[ din cauza picioarelor. Acesta nu ecel mai bun motiv pentru a intra intr-o biseric[, dar ea era durdu]iegi trecut[ de prima tinerege qi o dureau foarte tare picioarele.

Era o zi frumoasd gi insoriti de iunie, iar Ellie gi prietena eiSigrid (care, pe c6t era Ellie de gr[sun[, pe atet era ea de slab[)plecaseri devreme din Viena cu trenule,tul care le dusese la munte,ca si urce pe vArful unei culmi care se numea Dorfelspitze.

Se duceau la munte in fi.ecare ultim[ duminici a fiec[rei luni,aceasta fiind ziua lor liberi, schimbAndu-gi gort,urile cu dirndlel gi

umplAndu-gi rucsacurile cu sandviciuri cu salam gi felii de prijituricu prune, astfel incdt cAnd au ajuns in vArf, au putut admirapriveligtea ftr[ sI li se facl foame. Aga ipi desfXtau ele sufleteledupl ce toatd siptimdna erau ocupate pdn[ peste cap cu gititul,dereticatul, cumpiriturile gi spdlatul pentru profesorii care leangajaseri gi care erau pretenqiogi ln privinga felului in care erauflcute treburile. Ellie era bucdtireasa gi Sigrid camerista gi erauprietene de ani indelungaqi.

Dar in duminica aceea, Ellie purta ghete noi, ceea ce e oneghiobie s[ faci atunci cAnd mergi intr-o excursie lungi. CAnderau cam pe la jumdtatea muntelui, au ajuns intr-o poian[ plind de

flori gi in capitul ei, intr-o parte, se afla izolati o bisericuqi albi, cuo cupol5 rotund[.

Ellie s-a oprit.

- $tii, Sigrid, cred c[ a$ vrea sd md rog putin pentru mama. Amavut un vis cu ea azi-noapte. De ce nu mergi tu mai departe gi teprind eu din urmd.

Sigrid a pufnit ironic.- !i-am spus eu si nu po4i ghete noi.

I Costume tradi;ionale austriece (n.t.).

Eva lbbotson17

Dar a fost de acord s[ mearg[ mai departe incet 9i Ellie a tra-

versat podul de lemn de peste un paraiag 9i a intrat in bisericd.

Era o biserici foarte frumoasx - unul dintre acele l0curi care

arati de parci Dumnezeu ar fi pe cale si dea un mare ospXl'

Tavanul era pictat cu ingeri gi stele aurii 9i se afla acolo 9i o icoan[

a Sfintei ursula cu bragele ridicate, ceea ce a frcut-o pe Ellie s[ n-o

mai doari picioarele. sfintele sale moagte nu erau ceva care s5 te

bage in sperieqi, cum ar fi un os de la degetui de la picior sau o mAnd

usfate, ci o bucl[ din p[rul sfintei' sub o cupoli de sticl[' impo-

dobit[ cu perle, qi, deqi biserica era izolat[, departe de sat' cineva

pusese urrbuchet de trandafiri siibatici proaspeli intr-un vas la

picioarele Sfintei Fecioare.

Eliie s-a strecurat intr-o stranx gi gi-a desfrcut gireturile. A spus

o rugiciune Pentru mama ei, care murise cu muigi ani in urmi"' 9i

a inchis ochii.N-a agipit decat cateva minute. cand s-a trezit,biserica era tot

pustie, dar a avut impresia c[ fusese trezit[ de un soi de zgomot'-s-a

uitat in jur cu atenqie, dar n-a gdsit nimic. Apoi, privind dincolo

de srranl, a vxzut zicand pe covorul stacoiiu, la picioarele altarului,

o bocceluqd.Era de mirimea unui dovlecetr mare 9i primul gdnd al ei a fost

ci cineva o l[sase acolo drept ofrand[ din recolti. Dar s[rbfltoarea

recoltei era in septembrie, nu in iunie. $i apoi, spre surprinderea ei'

dovlecelul a scos nigte zgomote... un mieunat u$or"'

Si fi fost o pisicuqi... un cigelug?

Ellie gi-a legat gireturile Ei s-a dus sX se uite'Dar era mai riu decAt dac[ ar fi fost un cigelug ori o pisicuql.

- Oh, Doamne, a spus Ellie. Oh, Doamne, Doamne!

Sigrid ajunsese p" ,rarn t -""a"f"i' Admirase priveligtea'

mancase un sandvici cu salam qi respirase addnc de cateva ori, dar

Ellie nici gAnd s[ se arate.

SigriJera supflrat[. Atunci cAnd te afli pe vArftrl unui munte gi

admiri"o priveligte, vrei si faci asta impreun[ cu cineva' A mai

a$teptat pugin, apoi gi-a strAns rucsacul 9i a fdcut cale intoars['

Srreun DIN KAZ.A.N

coborAnd panta stAncoasi prin p[durea de pini pAnd a ajuns labisericula din poianX.

Ellie era inc[ influntru, stind in prima stran5 = dar;inea ceva

qi p[rea gocatX, imbujorat[ gi bizar5...

- Cineva a l5sat asta, a spus ea. $i a tras de marginea qalului, iarSigrid s-a aplecat s[ se uite.

- Doamne sfinte!Copilul era tare mititel, nu avea mai muit de citeva zile, dar era

uimitor de... viu. Emana cildur[, scotea aburi precum o piineproaspit coaptl, iqi agita piciorugele sub qal gi atunci cind Sigrid a

intins un deget osos si-i ating5 obrazul, gi-a deschis ochii gi iatd ciacolo, uitAndu-se in sus la ele, era o persoani in carne gi oase"

- Era un bilegel prins de gal, a spus Eliie.Pe o buc[qici de hArtie pltat[ de lacrimi se aflau cuvintele:

,,Vi rog, figi buni cu fiica mea gi duceqi-o la Viena, la c[lugXrile."

- Ce-o si facem? a intrebat Sigrid.Era sup5rat[. Nici ea, nici Ellie nu erau mXritate. Nu gtiau

nimic despre copiii mici.

- O ducem la Viena, la cilugirige, aga cum scrie in bilegel.

Ce altceva putem face?

Le-a luat o or[ s[ care copilul pAni jos in s[tucul Pettelsdorf.Nimeni de acolo nu $tia nimic despre copil, nimeni nu v[zuse pe

cineva ducAndu-se spre biseric[.

- Trebuie sd fi venit din partea cealalti, prin trecdtoare, au

spus ei.O q[rancd le-a dat o sticl[ gi nigte lapte diluat de ia vaca ei gi

apoi s-au indreptat incet-incet spre mica gard de pe malul lacului,si agtepte trenul de intoarcere la Viena.

Era tArziu atunci cAnd au ajuns in ora$ cu bocceluqa lor umediqi neastArnp[rati gi erau foarte obosite. Singura min[stire de maicidespre care $tiau cd primea copii gisili era departe de casa profe-sorilor unde lucrau gi locuiau ele, gi n-aveau bani de taxi.

Aga ci au luat tramvaiul, gi degi era unul din acelea noi, elec-

trice, se fhcuse aproape intuneric atunci cAnd au strlbitut strada

ce ducea spre Mindstirea Sfintei Inimi.

13

t4 Eva Ibbotson

Po4ile din fier forjat erau lnchise. Din clidirea joas[, albi se

auzea muzici.

- O s5-i fie bine aici, a spus Ellie mAngAind fetiqa pe cap'

Sigrid a tras de frAnghia clopogelului. Au auzit sunetul r[su-

nAnd iniuntru, dar nu s-a ar[tat nimeni.A tras din nou gi au agteptat. in cele din urm[ a venit o cilu-

gnrig[ in vArsti traversAnd in grabi curtea.

- Ce este? a intrebat ea uitAndu-se prin intuneric.

- V-am adus un copil gisit, maic[, a spus Sigrid. A fost aban-

donatl intr-o bisericd din munqi.

- Nu, nu, nu. Cilug[riqa gi-a ridicat mAinile ln aer' P[rea

ingrozit[. Luaqi-o de aici imediat, nu mai zibovigi, nu ar fi trebuit

sd venigi! suntem in carantin[ pentru tifos. Trei dintre surori au

ar.ut qi au inceput si-l ia 9i copiii'

- Tifosl a exclamat Ellie infiorindu-se. Era o boali ingrozi-

toare, toatx lumea $tia asta.

- Luaqi-o repede de tot de aici' a spus cilugirila 9i a inceput

si-gi fluture braqele de parc[ ar fi alungat nigte gAgte.

- Dar unde s-o ducem? a inceput Sigrid' Trebuie s6 existe

vreun alt loc.

- Nimeni din Viena n'o sd primeasci niciun copil atAta timp

cAt dureazl epidemia, a spus ea. Va dura cel Pu{in gase s[ptimAni'Rimase afar[, cele doud prietene s-au uitat una la cealaltd'

- Va trebui s-o luim cu noi 9i si incercim iar mAine'

- Ce vor spune profesorii?

- Nu trebuie s[ gtie, a spus Ellie. O s-o linem sub scar[' Ei nu

coboari niciodatd la bucdtirie. Dar in acea privinqi s-a ingelat'

Cei trei profesori locuiau L """*Ut

cas[ de cAnd se niscuser['

Aceasta se afla in partea sudici a unei mici piaqete din partea

veche a oraqului, nu departe de palatul impdratului 9i de $coala

Spaniol[ de Echitalie. Daci te aplecai in afar[ de la ferestrele de la

etaj, puteai vedea porumbeii rotindu-se in jurul turlelor catedralei

SfAntul $tefan, care se afla chiar in inima oraqului gi deci, pentru

oamenii care locuiau acolo, gi a lumii.

S'r'ueue DrN KAZAN

Dar, degi din piagetd puteai merge in toate locurile importante,t,ra linigtit[ gi retrasi de parci ar fi fost izolati. in centrul ei se

irlla statuia generalului Brenner c[l[rind un armisar de bronz,t'are-i incdnta pe copiii care locuiau acolo, pentru ci pogi face atAtea('u statuia unui cal: poli s[-l cildregti, il poqi mingiia, te poqi

lcl5posti sub el cflnd ploud. Generalul fusese un erou gi luptaseirnpotriva lui Napoleon Ei din acest motiv piala ii purta numele:l'iaga Brenner.

LAngi generalul cilare se afla o fAntAnE cu un bazin puqinldAnc Ai un ghizd mare de piatri gi uneori in ea inotau pegti$orilurii, intrucAt copiii care cAgtigau pe$ti in parcul de distracgii dinl)rater, in nord-estui oragului, ii aruncau in ea in drum spre cas5.

in partea vestic[ a piagetei se afla o biseric[ cu hramul sfrnnrluililorian, care era sfAntul protector aI pompierilor. Era o bisericil'rumoas[ cu un cimitir nXp[dit de iarbi, unde igi frcuseri silagllorile silbatice gi in partea opusi bisericii era un gir de castani in('orsete de fier, care ad[posteau piaqeh de zawa strdzii ce ducea

spre centrul oragului. Mai era gi o micd libririe intr-un coll gi o

t'afenea cu o prelati in dungi in celilalt, aga c[ piaqeta avea tot ceea

t'e-9i putea dori cineva.Casa in care locuiau profesorii se afla pe la mijloc. Era cea mai

rnare gi mai frumoasi gi avea un balcon din fier forjat la primul etaj,jurdiniere la ferestre qi un mAner de cioc[nit la ugi in formd de cap

dc bufnigd.ProfesoruI |ulius era cel mai in vArst[. Avea o barb6 asculiti,

t'rrnugie gi era inalt gi serios. CAndva, cu mulqi ani in urmi, fusese

la un pas s[ se clsdtoreasci, dar mireasa pe care gi-o alesese muriset'u o sdptimAn[ inainte de nunti gi de atunci profesorul fuliustlcvenise foarte sobru gi grav. Era geolog qi preda la universitate,tunde le vorbea studengilor despre fluorit gi granit qi despre cum silovegti rocile cu un ciocan astfel incAt sd nu-ti sarH agchii in ochi.

Fratele siu, profesorul Emil, era cu totul diferit. Era scund gi

rotofei qi aproape ci n-avea p[r deloc. Atunci cAnd urca la etaj

gnfAia un pic, dar era un om vesel. Materia sa era istoria artei gi

profesorul era in stare si spuni doar uitAndu-se la degetele de lapicioarele unui inger daci tabloul era de Tintoretto sau Titian.

15

16 Eva lbbotson

sora lor era gi ea profesoarl gi era cea mai tan5ri dintre cei trei.

se numea Gertrude gi era profesoar[ de muzicl. Preda lecqii despre

armonie gi contrapunct gi cAnta la harpi in orchestra oragului'

A avea o harpx e ca gi cum ai avea un copil mare gi inc[pilanat care

trebuie sd fie cirat de colo colo, protejat de imbranceli 9i urcat inbirjn gi domniqoara profesoar[ Gertrude - ca mulf harpiqti - pdrea

deseori ingrijorat[ gi insp[imAntatd.Nici nu e nevoie sd mai spunem c[ niciunul dintre ei nu fier-

sese vreodatd in viaqa sa vreun ou, nici nu spilase weo pereche de

gosete, nici nu.gi ftcuse parul, $i arunci cand Ellie 9i Sigrid aveau zi

liberi, le lisau intotdeauna pe masi un prAnz rece' Dar seara

profesorii aveau nevoie din nou de ajutor. Domnul profesor |uliusL"" ,ro whisky cu sifon in camera sa ca s[-l ajute s[ adoarmd;

domnul profesor Emil, care avea un stomac delicat, avea nevoie de

un pahai cu lapte cald cu miere; iar domnigoara Gertrude-avea

picioarele reci gi i se aducea intotdeauna o sticl[ cu apf fierbinte

inainte de a se b[ga in agternururi. Aga c[ acum igi a$teptau servi-

toarele s[ se intoarc[. Sigrid gi Ellie se intorceau intotdeauna la ora

nou[, dar nu qi acum.

- Ce ne facem? a intrebat domnul profesor fulius, scofendu-$i

capul pe uga de la camera sa.- - bred ci mai bine am cobort gi am vedea ce se intAmplfl, a spus

fratele sdu.

Aga ci au coborat scirile, au trecut prin salon 9i biblioteci,ducandu-se la uqa acoperiti cu postav verde, gros, ce separa casa

de bueitdrie.Au deschis-o cu grijd. Masa de lemn era bine frecatX, ap[r[-

tonrea de la sobl era lustruiti qi aragazul r[m[sese aprins'

Dar unde erau Ellie gi Sigrid?

$i unde erau whisky-ul, laptele cald 9i sticla cu apX caldi?

bhi", in acel moment s-a deschis uga din spate gi au intrat cele

doui femei. P[tiria lui sigrid era strdmb[,pard lui Ellie era rivigitqi ea ducea ceva in braqe.

S-a lisat ticerea.

- Ce e asta? a intrebat domnul profesor |ulius, ar[tAnd cu degetul

siu lung spre boccelul5.

Srmue DrN KAZAN

- E un copil, domnule. O feti$. Am gisit-o in biseric[. A fostlbandonati, a spus Sigrid.

- Am incercat s-o ducem la cilugdrige, a spus Ellie, dar erau incarantin[ Pentru tifos.

Fetiqa gi-a intors capul gi a forn5it. Domnul profesor Emil s-a

uitat la ea uluit. Era obiqnuit cu pozele cu pruncul Iisus stdndnemigcat gi tdcut in bragele mamei sale, dar asta era cu totul altceva.

- Nici nu intri in discugie sd permitem gederea unui copil inaceasti casi, a spus domnul profesor ]ulius. Nici m[car pentru osingurl zi.

Domnul profesor Emil a dat din cap.

- Zgomotul...

- Deranjul, a spus gi domniqoara profesoard Gertrude. Ca si numai spunem ce se intAmplX cu ei... in cele din urm[.

- Ar fi doar pAni ar lua sf6rgit carantina, a spus Ellie. DoarcAteva sdptXmAni...

Profesorul ]ulius a cldtinat din cap.

- in niciun eaz.Interzic asta.

- Foarte bine, domnule, a spus Ellie apatic[. O s-o ducem lacirca de poliqie mAine diminea$. Trebuie si aibi ei un loc unde si-iplaseze pe copiii nedoriqi.

- Circa de poligie? a spus domnul profesor Emil.Fetiga s-a migcat gi a deschis ochii. $i apoi a frcut acel lucru pe

care il fac pAni gi copiii mici de tot. A pivit.- Doamne sfinte! a exclamat domnul profesor |ulius.Nu era deloc privirea cuiva care si merite sX ajungd la poligie,

printre criminali gi be$vi.Domnul profesor Julius gi-a dres glasul.* Trebuie ginutd departe de privirile noastre, in orice caz, a

spus el categoric.

- Trebuie sd nu faci niciun zgomot, a spus EmiL

- Nu trebuie sd fim deranjaqi in activitatea noastr[ nici mdcarun minut, a spus Gertrude.

- $i in ziua in care se termini carantina, merge la m[nistire.Acum, unde-mi e whisky-ul?

17

18Eva Ibbotson

- $i laptele meu cald?

- $i Sticla mea cu aP[ cald5?***

Profesorii se culcaseri. Fetiga fusese culcati infrgati intr-un

scutec imprumutat, pe o pfltur[ stransi, intr-un scrin ce fusese golit

de fege de masd.

- Ar trebui si aib[ 9i ea un nume' chiar daci n-o s-o putem

qine, a spus Sigrid.' - E;

"g rn*" sd-i dflm numele mamei mele, a spus Ellie'

- $i care era acela?

- Annika.Sigrid a dat din caP.

- Annika. Da, i se Potrivegte.

Caprrorur 2

oRA$ur DEAUR

Or"qlrt Viena, la data la care Sigrid gi Ellie gi-au adus bocce-luga acasI, era capitala Imperiului Austro-Ungar, care cuprindeatr(.isprezece gflri diferite aflate in inima Europei.

Imperiul era condus de un bitrAn, impiratul Franz Joseph, careluvca un palat de iarn5 in centrul oragului qi un palat de varX in afaranccsruia, unde aerul era intotdeauna proaspXt. Era singur, pentru cimrgia lui fusese asasinat[ de un anarhist gi fiul sdu se impugcase, darel muncea din greu, sculAndu-se la cinci dimineaqa in fiecare zi

l)cntru a citi documente oficiale gi dormea pe un pat de fier, caxoldalii s5i. Spdla chiar gi picioarele a doisprezece sdraci care ii eraundugi in Joia Mare, pentru cX dorea s[ fie bun.

Pentru cd era aga de bitr6n, i se int6mplau gi lucruri rele.Veneau la el fetige cu buchete de flori, gi atunci cind se apleca

rl1 le ia, ii inqepenea spatele gi ajutoarele sale trebuiau sI vini gi

rrll I indrepte. Sau elevii din Viena fHceau inimi roz din hArtie qi i lerlruncau ln timp ce trecea el pe acolo gi acestea i se agdqau de mus-lut[ qi de nas qi-l f[ceau sd strdnute.

Cu toate acestea, oamenii din Viena il iubeau. Le pldcea incd-plllAnarea lui gi faptul cI nu se urca niciodatX intr-un automobil,rlcai acestea fuseser5 inventate cu cdqiva ani inainte, ci mergeaIntotdeauna cu o trdsuri cu roqi aurite gi fHcea cu mAna tuturorcr.lor care-l salutau. Le plSceau spectacolele cu artificii pe care Ielomanda de ziua sa de nagtere gi uniformele militare pe care abiaputea s[ gi le punX atunci cind era cAte o defilare sau o sdrbdtoare:puntalonii roz qi tunica albastrX de husari... verdele argintiu al

l)u$tilor tiroleze qi coiful uriag cu pene mari.ln fiecare gcoali din Viena se afla cdte un tablou de-al siu pe

'r(,rete

gi chipul lui cu favoriqi lungi gi capul chel le era la fel delirrniliar copiilor ca gi feqele bunicilor lor.

La fel de bine cum era cunoscuti gi pentru impirat gi curtealrri, Viena era cunoscut[ gi pentru muzica sa. Aproape orice

20

compozitor faimos care triise vreodatf lqi desffigurase activitatea la

Viena: Mozart, Schubert, Beethoven 9i Strauss' Muzica r[suna

toate casele, in orice cafenea se cantau valsuri 9i soprane cu vocl

puternice cAntau in fi.ecare sear[ cu mare insufle{ire pe stradl'

iAng[ flagnete sau in sala bogat impodobitfl a Operei'

Apoi mai era gi mAncarea. Vienezilor le plicea si minAnce'

glum[. Pe strizi pluteau arome minunate - de vanilie 9i

froaspit micinatd; de sco4igoari gi varzi acrd. Chiar gi salata

castravegi, care in alte orage nu prea are niciun miros, la Viena a

proPna sa aroma.- -in magazinele de dulciuri puteai cumpira gAndlcei mititei

ma4ipan, buboru"e bilgate gi melci cuibirili comod in cochilii

1or. Erau qi Eoricei de zahlr aga de frumos frcuqi, incat copiii ca

ii cump[rau nu suportau s[ mugte din ei, 9i c[suqe din turtl dulct

cu vr[iitoare teribile f[cure din nuga, cu pil[rii din lemn-dulce

Cofet[riile vindeau gapte feluri de tort cu ciocolati, tarte cu vani

umplute cu cremd de alune qi bircuqe de foitaj umplute cu

de pfldure zemoase, care cresc la lar[: cipquni sdlbatice, aqa

str[lucitoare incAt par a fi iluminate din interior, Ei afine perl

rotunde, ca nigte globuri.Mai erau gi alte lucruri care fdceau ca Viena si fie un o

minunat in care si locuiegti: Praterul, un parc regal umbrit

copaci b[trdni unde putea oricine s[ se plimbe pe jos sau 9X11e'

parcut de distraclii, unde abia fusese construit[ cea mai inalt[ Roa

Uriag[ din Europa. Mai era gi Dun[rea, care terpula prrn

oraqului; de pe un debarcader de pe chei, te puteai urca Pe un v

cu aburi gi puteai cii[tori in sus spre Germania sau in jos, sp

Budapesta, in Ungaria. $i mai erau gi munfii,la care puteai aj

care ofereau spectacole la $coala Spaniol5 de Echitaqie. Aceasta n

era in spania, ci lipit[ de palatul imparatului in mijlocul oraguh

cu trenul intr-un ceas.

Dar cea mai mare mAndrie a Vienei erau caii albi ddngui

vechi, gi cu tavanul s6u arcuit gi girurile sale de coloane era

sigurangi cea mai frumoasd areni din lume. Caii ce puteau fi viiacolo - arm[sarii Lipizzaner - erau cresculi intr-un sat pe nu

Eva lbbotson !it'l:.q.ue DrN KAZAN

Ltpizza, in sudul imperiului, gi doar cAqiva, cei mai buni, erautrimigi impiratului la Viena. Caii alegi erau adipostigi in ceea ce

lirsese cAndva palatul unui pring. Erau hrdnif din troace de

nrarmuri qi igi petreceau patru ani invigdnd sd execute dup[ muzic[nriqcdrile care fuseseri cAndva aga de importante in rizboi. Migciriirrcredibile cu nume rlsunitoare: capriole, curbete qi levade...

Atunci cAnd vizitatorii veneau la Viena gi erau intrebali ce-gi.tkrrcau cel mai mult si vadd, rispunsul era de obicei: caii Lipizzaner,rurmlsarii albi dinpitori. ,,V[ rugim, ii putem vedea pe ace$tia?"

21