. A R. P. R.

13 o N. IORGA0 0 0

AMINTIRIDIN

TARA OLTULUICONFERINTA TINUTA LA FAGARA.

A' A t ADEtt'Irl4-,1111 Ppir

IDATINA ROMANEASCA", VALENII-DE-MUNtE1936.

IL

1

ELI

rl

e,

www.dacoromanica.ro

N. IORGAD O D

AMINTIRIDIN

TARA OLTULUICONFERINTA TINUTA LA FAGARAS

,L.

,

IN6A

IDATINA ROMANEASCA", NTALENII-DE-MUNTE1936.

8.3L13Ti31-1 L.JERSITARA1

3mtriu..

ventar 61.Cote00610110 -"enrima

0.01_117:14*4. AL A DIAI El

.frn.

l .. ._ +

1

1: I:.

.

4.POPUUlt

www.dacoromanica.ro

Amintiri din Tara OltuluiConferinta tinutA la FAgAras (26 April 1936)

Iubiti asculatori.dati voie sa multamesc d-lui director al Liceului pentru

asa de bunele cuvinte si sA explic de ce v'am supArat cu visitamea. Chemat la Sibiiu pentru a vorbi ofiterilor cari se pregAtescpentru gradul de capitan, am socotit c5 nu este bine sA fac ceiace se face de obiceiu, adeca sA ma suiu inteun tren seara si sma trezesc dimineata la Sibiiu, ci am luat caruta mea $i cu clAnsaam fAcut un popas la Brasov, uncle am vorbit aseara, $i unde, ne-avAnd glasul mai inainte, I-am recapatat, pentru ca este un Dum-nezeu $i pentru conferentiari. Cu tot glasul obosit de pe urmaunei cAlAtorii asa de lungi ca aceia facia cu colegii miei dinstrainatate cari au luat parte la adunarea istoricilor din Bucure$ti,mi-am spus : este atata vreme de and n'am trecut pe aici, asainck ar fi o datorie pentru mine sA v vad. Mai ales, cum aniprea multi nu se intind nici inaintea mea, nici inaintea celorpe urma carora va veni o lume nou pe care o doresc mai builddeck a fost aceasta si chiar mai buna deck am inteles-o euinsumi, e natural sa vreau s-i vad. Si, pe de alta parte, cum, ul-tima oara cAnd eram pe aici, eram inteun rost pe care nu 1-amcerut $i pe care 1-am parasit cu bucurie si n'am intentia reiauvre-odata, caci este plina lumea de oameni mai buni deck mine,nu vreau sA ramaneti supt impresia unei cuvntAri care fire$te canu era aceia a unui profesor.

Prin urmare va vorbesc astazi ca profesor de istorie si, in ace-la$i timp, ca pre$edinte al Comisiei Monumentelor Istorice.

La castel am stat mai mult de un ceas, am vazut cum zidireaaceasta se reface pentru armata, cum din starea de ruing in careera ajunge sa fie din nou o adevarata Inciting care sa trezeascaInca $i amintirile de odinioarA, amintiri despre care o sa vorbescsi eu in aceste putine cuvinte. $i am intentia ca $i Comisia Monu-mentelor Istorice, cu ce are si cu ce nu are, cu ce poate cere sicu ce trebuie sa i se dea, sii contribuie cu ceva pentru ca acestcaste!, care este una din podoabele terii noastre, sa se ridice laceia ce a fost in vremurile care nu erau bune pentru noi, dar,pentru caste], au fost une ori mai bune deck zilele de nepAsarede dup razboiu.

%et.' reelACADtmifi

Lie PopuLA't

sa-1

t*1)14.1

SA-mi

www.dacoromanica.ro

4Intr'un viitor numar al Buletinului Comisiunii MonumentelorIstorice" am sa caut SA" dau o descriptie a castelului : d. Bratulescu,directorul Museului de Arta Religioas din Bucuresti, care ma in-tovaraseste, ia fotografii pentru aceasta. Poate sa scormonesc sieu in lucrurile pe care le cunosc, pentru a face astfel ceia ce tre-buie, $i, atunci, yeti avea o brosura frumos ilustrata in care vatrai i viata terii $i aceia a castelului si a locuitorilor.

venind acum de la biserica lui Brancoveanu, mi-am datsama de nevoia absoluta de a spala pictura care, afara de catape-teasma, adusa de dincolo de Brancoveanu insusi, este o lucrareardeleneasc5 destul de b na de la sfarsitul secolului al XVII-lea.Pictura aceasta trebuie spalata : pentru aceasta va trebui sa maicautati si d-voastra in punga, adeca Primaria, si s vedem ce sepoate lua de la Ministeriu. Dar fireste ca, dup aceasta, nu sevor aprinde lurnanari de parafina i prin urmare nu va mai finevoie ca, dup cativa ani, s se procedeze la o noug spalare. Pic-turile au fost facute pentru a fi vazute, iar nu afumate de o ev-vlavie care poate gsi alt mijloc de manifestare deck acela de atrimete fumul in nasul sfintilor zugraviti sau al credinciosilor carisant in ea.

lath o explicatie a presentei mele aici, si, dupa aceasta, sa-miingaduiti a va face o scurta conferinta istorica despre locul incare v gsifi, unii, Fagaraseni de bastina, iar altii venind de aiureadar, aflndu-va aici, va impartasiti, o bucata de vreme, de ceia cepoate presinta localitatea ca frumuset naturala si, in acelasi timp,ca monumente istorice.

Deci va fi istorie, dar nu istoria aceia, seaca, rece cu care noug,oamenilor din generatia mea, ni se scoate ochii de un tineret in-crezut, care crede ea a gash un nou fel de a scrie despre trecut.Istoria este viata oamenilor de odinioara, si trebuie infati$ata caviata ; dad ai insusiri de invietor, o scrii, daca nu le ai, sa nucritici pe acei cari le au, ci sa faci matematica, sa faci inginerie,medicina, s faci lucruri la care nu se cere darul acesta de a adunaramasitile trecutului $i de a face din nou pe oamenii cari au traitodinioara.

Asa Meat ca un lucru viu v voiu infatisa trecutul acestei lo-calitati, cum, de altfel, nici aiurea nu m'as duce niciodata sa facacea istorie sterilisata, lipsita de orice viata care nu foloseste faraindoial pentru cultura si desvoltarea unei natiuni.

I.

Incep cu insusi rostul acestui ora$ $i acestei regiuni. Azi, ca siorasul, judetul insusi se chiama Fagaras, dupa cetate ; hist numelecel vechiu, pe care il stie toata lumea, era altul, cuprinzand o re-giune foarte intinsa, care samana in ce priveste hotarele cu celede acum : Tara Oltului", si de la numele de Tara Oltului" putemajunge la lamuriri care mi se par deosebit de pretioase in ce pri-veste vremea cea mai veche a poporului nostru.

--

larasi,

www.dacoromanica.ro

5IatA, poporul nostru a trAit impartit in terile" acestea, care eraurAnduite pe vAi $i care se numiau deci dupA Hurtle care curgeauacolo. Apoi, une ori, numele acestor vai, care au devenit tari",au fost inliturate si inlocuite cu altele, de straini sau $i de noi inline.

Inainte de a va arita ce a putut s fie Tara Oltului cea maiveche, sa vedem ce a putut sa insemne ea pentru poporul nostru$i din ce vreme putem crede ci aceast Ora" exista cu sensulei deosebit. Pentru ca noi nu sAntem o adunatura venita in bataiavntului, cum isi inchipuie anumite suflete rele si anumite mintiinguste ; noi sAntem impletiti cu pimantul acesta si inc5tu$ati, amputea zice, impreund cu dAnsul, $i de aceia l-am eliberat cu sacri-ficiul tuturor puterilor noastre si santem gata sa intrebuintamiarasi toate puterile noastre pentru a 'Astra fiecare bucatica dinfarina aceasta framntata cu sudoare si sange. De aceia nu esteindiferent s $tim toti ce rost a avut odinioara Tara Oltului.

Dar s vedem care skit hotarele acestea in care se inscrie TaraOltului. Daca va uitati la harta acestei frumoase Romnii de astaziin care a nu ni face de cap este o datorie, si trebuie s ne purtamasa cum ni cere jertfa facuta pentru a o avea si amenintarea carese indreapti impotriva acestor hotare, daca ia cineva, zic, hartaaceasta frumoas a RomAniei, o sa vada o Tara a Crisurilor, darn'o si vada o Tara a Timisului, caci acolo Timisoara s'a formatcu totul altfel. Tot asa n'o si vada o tard a rAului Cerna, caciacolo a fost cetatea ungureasca a Mehadiei sau Meediei, din cares'a facut Mehedinti", adeci oameni legati de cetate, caci sufixulinfi e, ca si sufixul ieni, al nostru ; se zicea odinioara Turcii Du-nirinti sau Dunareni, $i cutare pe care il chiarni Gataiantu edoar cineva din Gataia. Dupa aceasta; intAlnim Tara Jiiului, care sedesface in trei bucati : Jiiul Unguresc, Jiiul-de-Sus, adeca Gorjul,si Jiiul-de-jos, adeca Doljul (in sl wone$te, acesta e sensul). Peurmi, iata, vine Tara Oltului, care, in vremurile cele mai vechi, afost intreaga, adeca partea ardeleneasci si cea de dincolo erausupt atArnarea aceluia$i jude. dar a venit pe urma cucerirea un-gureasca, care a stabilit un hotar la mijloc. Din acea singura Taraa Oltului a limas dincolo judetul Olt, penlru ca s'a bagat la mijlocDomnul de la Arge$, cu cetatea Argesului. Deci acolo s'a facutun judet de alt fel, iarasi in atarnare de cetate,pentru ca judetulArgesului este si al apei Argesului, dar inainte de toate al cetitiisi al curtii" Argesului. Dup5 aceia tot dupa ape se numesc ju-detele : Dambovita, Ilfov, Buzau, RAmnicul-Sirat, Putna. Mai departe,in Moldova, nu este asa, ci un singur judet e numit dupa rAti :acel care, odinioara, era Tinutul Moldovei, din care s'a facut TaraMoldovei, intinzAndu-se pana departe si cuprinzAnd $i alte Oran-turi. Avem judetul Bacau si judetul Roman, pentru ca a fost acolocetatea lui Roman-Voda sau Romascu, de unde Romascanii, si Ca-pitala Ocnei la Bacau. In ce priveste partea rasariteana a Moldovei,ne-am intins ceva mai tarziu. Se gisesc numele de familie Pruteni,Sireteni, dar acolo nu mai este viata de vai, cu judete care potajunge ca in partea ceastalalt.tari",

r n

_ _

:

www.dacoromanica.ro

6Dar Tara Oltului nu represint numai un nume datorit unuirail care curge, ci un Stat romeinesc de odinioara : aici este mareainsemnatate a acestui nume.

Istoria se scrie dup documente, dar, cand nu e documentul, sepot cauta numirile geografice i amintirile poporului, i numirilegeografice ca $i amintirile poporului spun ceia ce am spus acuma :un Stat romanesc, intinzandu-se pe toata Tara Oltului, porninddeci din adancul Secuimii, prinzand satele cele vechi care au fostprin aceste parti, $i, mai tarziu, la ele s'au adus satele pe care le-auintemeiat sau intarit Voevozii veniti de dincolo. Apoi linia Oltuluiurmeaza, ea duce la Turnul Ro$u, se infunda in regiunea mun-celelor din Tara-Romaneasca $i i$i taie drumul catre Dunre, pecare, Inca' de la inceputul sederii noastre, am ajuns-o $i stApanit-o.Caci noi avem Dunrea, cum se pomeneste prin documente, Incade la jumatatea secolului al XIII-lea, inainte de 1240, cand inteme-iasem pescariile de la Celeiu, pomenite intr'un document al Cava-lerilor Ospitalieri francesi, pe cari regele Ungariei voia sa-i aseze acolo.

Din fundul Secuimii pang la pescariile de la Celeiu se intalnia decio viata romneasca in judetul al carui nume vine de la judele careera un stapanitor de pamant.

De ate ori vine cineva sa presinte istoria acestei regiuni cafiind cu temelie straina, iar noi s fi venit asa, in grupe mici,primiti de mila $i asezati ca intru$i in aceast regiune, pentru afi supusi la toate umilintile $i ap6"sarile tocmai pentru ca am finiste venetici, constiinta noastra de noi in$ine trebuie s tie ras-punde oricui $i oricand prin ideile adanc patrunse in sufletul fie-caruia, a$a luck fiecare sa poata fi un mrturisitor de adevaristoric $i un aparator al drepturilor poporului sau. Nu se apararostul nostru, care acesta da puterea moral, numai cu propagandaunor ziare, oricat de hotarit $i oricat de binevenit ar fi pro-paganda pe care o fac ele ; nu se apArA numai prin comitete anti-revisioniste, ci rostul nostru se apara prin aceia ca orice membrual poporului nostru are cunostinta vietii acestui popor in asa felincat sli poata inchide orice gura mincinoas $i obraznica. Atkavreme cat gurile mincinoase $i obraznice vor putea vorbi, iar noinu li vom opune deck numai existenta Statului roman, atata vremestam destul de rau. Pentru c un Stat se apara cu fiecare dinmembrii unei natiuni, iar fiecare din membrii unei natiuni trebuiesa stapaneasca tot ceia ce se cere pentru ca sa fie osta$ la loculsau in marea oaste care cuprinde pe toti membrii natiunii. De aceiastudiile istorice acestea nu sant o materie care s'o predai la liceusau la Universitate : ele sant o hrang sufleteasca pentru poporulnostru.

Acuma, cand oare peste vechea Tara a Oltului s'a asternut st-panirea straina ? In aceast privinta este un lucru foarte interesant

H.

www.dacoromanica.ro

7ceia ce a fAcut regele Ungariei la inceputul secolului al XIII-lea, anda asezat pe cavalerii germani, pe Cavalerii Teutoni ai Maicii Dom-nului de la lerusalim, in Tara BArsei, spunand c5 Tara BArseieste o tarA nelocuit". Cand regele Ungariei zicea cA o tarA estenelocuit, aceasta insemna cA nu sant destui locuitori s-i umplebuzunarele lui cu imposite ; era un fel de nelocuire fisca15, iar nuterAneascA, de oameni simpli cari se indestulau cu rodul munciilor si nu aveau ce trebuie ca s contribuie la vistierla terii, cumcontribuiau orasele si lumea din castele. Cand s'au asezat acestialuggri-ostasi germani la Brasov, cand au *runs si la Cmpu-lung, and s'au strecurat pe valea Buz5ului si aveau de gand sajung5 pang la DunAre, pe la 1200, natia noastrA a trecut printr'omare primejdie. DacA rArnneau Cavalerii Teutoni, dac5 regele nuera pretentios si nici ei nu erau asa de n5valnici, Itindu-si mai multedrepturi deck acelea asigurate prin contract, atunci unde esteacuma Romania veche si unde sAnteti d-voastr ar fi fost cevaca in Prusia. Pentru cA in Prusia s'au asezat apoi Teutonii, ple-dud de aici, si au creat .o tara germanA. Atunci am avea pAnA laDunare cetati cum sant cele de acolo, din Prusia : Marienburgul,Torunul, iar populatia indigen5 ar fi scapat foarte greu din aceast5stapanire strAin5, de pe urma cedrii acesteia a Tarii Barsei cAtrecavalerii cari au facut multA isprava, dar au plecat peste putinavreme de acolo.

Ne intrebAm : daca aceast5 regiune ar fi fost pustie, dac5 in*tile acestea nu ar fi fost stapanire rom5neascA oarecum inche-gala, de ce oare s'ar fi mArgenit aceast5 actiune a regelui ungarnumai la Tara Barsei, cu ce Ii s'a dat in Secuime, din care causaSecuimea este plinA de sate cu nume de sfinti catolici date deTeutoni.

Prin urmare, i aid nu i-a pus, iar faptul cA nu i-a pus si aiciinseamn a era in aceste locuri la 1200 si ceva ca o stapanire ro-mneascA.

A trecut mai mult5 vreme, Cavalerii Teutoni s'au dus, regalitateaungureasca a trait prin navalirea Tatarilor in imprejurri foarte grele,

pe la 1240 li s'a dat Cavalerilor francesi, Ospitalierilor, Seve-rinul, toed Tara Oltului de dincolo, cu anumite drepturi si pesteOlt, la Arges. Dar de regiunea aceasta de aid nu se vorbestenimic. Si atunci intrebAm iar5si : Tara aceasta a Oltului ardelenesc,care corespunde oarecum cu teritoriul dat Cavalerilor Ospitalieriatunci, de ce nu este pomenita in concesie ? Pentru ca aici existaacel rost romanesc corespunzAnd traditiei celei mai vechi, era ocomunitate teraneasca sprijinita pe puterea acestor minunate satedintre Carpati si dintre Olt. Prin urmare nu un pdmiint de ddruit,ci un pdmdnt al cdrui vechiu rost popular trebuia respectat, a caruidemocratic trebuia tolerata.

Cnd, in regalitatea ungureasca, s'a pierdut vechea dinastie ar-padianA si au venit Francesii cu Carol-Robert, cu Ludovic-cel-Mare, atunci s'a petrecut un lucru care trebuie sA v interesezemai ales pe d-voastra. Cdci, o viata intreagg, mi-am dat silinta de

1

-

1 si

www.dacoromanica.ro

8 --

a face ca aceste cunostinti ale Istoriei Romanilor s nu r5man5un lucru inchis in cine stie ce tainita cu tot felul de chelari invatati cari nu vor s'a descuie, ci un lucru care sa" patron in su-fletele tuturora, si din causa aceasta intrebuintez un ton popularprin care pot sa pAtrunclA aceste cunostinte in orice suflete.

Au venit deci Francesii acestia, cu alte idei cleat ale Arpadi-enilor. Arpadienii erau regi cari stpaniau sau colonisau oameniadusi de aiurea, cum au fost Sasii, cum au fost Teutonii, cumtrebuiau s fie Ospitalierii. Acesti Francesi din neamul SfantuluiLudovic, pentru cA, atunci cand in istoria Ungariei se vorbestede Ludovic-cel-Mare ca si cum ar fi fost un rege national al Un-gariei, sa' nu credeti : oamenii acestia erau Francesi, de si trecutiprin Italia , aveau cu totul alfa conceptie cleat inaintasii lor. Eiaduceau conceptia feudal.

Ce inseamnA aceast conceptie feudal actiunea CoroaneiUngariei se uneste cu energia populara din locurile peste caredomne$te, din care causA Romanii au ajuns sa fie niste cavaleriai regelui. Inainte nu erau, supt Arpadieni, dar supt AngeviniRomanii s'au ridicat indata si au devenit un element militar foarteinsemnat, la care regele tinea in primul rand. Pentru regele francesera indiferent daca un cavaler este de origine romaneasca sau ma-ghiar5 ; pe dansul ii interesa numai serviciul militar care se face. S'acreat prin urmare o tail de ostasi, de cavaleri supt o dinastie frances.

Daca se duce cineva prin pantile Huniedoarei, o sA vad in cutarebiseric, la Sangiorgiul pe Streiu, o frescA foarte interesanta, in caresant zugraviti ctitorii : femeia imbracata romaneste, iar, langa dansa,brbatul cu sabia atarnat de gat, ca un miles, un osta$, un cavalerce este, intocmai ca si cavalerii francesi din acea vreme. De-asupra,inscriptia este cu litere chirilice si in slavoneste, influenta venitde dincolo, din tara de alAturi. Femeia cu camas inflorita si fora,cavalerul cu sabia atarnata de gat, influenta Tarii-Romanesti carese vede in inscriptie, vedeti ce viata romaneasca se ridica pe aiciin vremea insAsi a lui Ludovic-cel-Mare, care a sprijinit si peMaramurdseni, vechii ostasi cari au intemeiat si Moldova.

Dar Ludovic-cel-Mare a crezut c nu poate militarisa aceastaregiune $i cetatea este insusi simbolul acestei militarisgrinumai cu s5teni de aici. Si atunci el a dat Domnului rii Roma-nesti, lui Vladislav-Vodd, aceasta Tara a Oltului, pomenind in actc5 este de colonisat, de intemeiat o lume nouA. Dar aceasta nuinseamnA c5 locurile nu erau pline de locuitori, c ei nu represintau oenergie si o constiint5, ci boierii de dincolo s'au asternut pesteviafa tdreineascei de aici, si, pentru'a domina aceast viata noua,s'a dada cetatea al card rost vechiu romnesc o sa-1 arat indat5.

Dar vreau s'a ma opresc asupra actului acestuia svarsit pe la1360, pentru a arata insemnatatea lui si pentru timpurile noastrede unire romAneascA. Pentru c i aceasta inseamnd tot un fel deunire romdneascd, de si in hotare mai Ifiguste. Domnul de dincolocu sabia. teranul de aici cu plugul, cetatea represintand valoareaostgseasc5 a acestei regiuni. Adeca, pe de o parte, organisarea,

? Ca

www.dacoromanica.ro

9care s'a intemeiat $i apdrat cu greutate in Domnia Tarii-Romanestisi a Moldovei, unite pe urma in Romania veche, iar, pe de altgparte, aici, in Ardeal, o viat5 tergneascg, o democratie", care insdnu poate sta de sine, ci se cere sprijinitg pe traditia de luptd, deindependent, de libertate pe care o aduc tgrile de dincolo. Ce-tatea lui Vlaicu-Vodg trgie$te Vaud azi in clgdirea de mai trziu.In fatada ei se vad doug puternice bastioane %cute din cardmidgasezata in lung, care represinta felul de a zidi al Domnilor mun-teni din vremea lui Vladislav si Mircea. Azi Inca vederea este des-chisd asupra acestei parti din cetate, si nu este bine sd clddeascdPrimdria acolo, pentru c ar astupa cetatea. Ci cetatea trebuie de-gajata cat se poate mai mult ; trebuie sa fie aier, spatiu in jurulei ; trebuie, acolo unde sant rnidsitele $anturilor, o frumoasggradind publica : in felul acesta un ora$ aratg intelegere si iubirepentru trecutul su, dar nu prin aceia ca elementul istoric 11 ing-bust cu tot felul de creatiuni din timpurile noastre, care, oricat5aparenta frumuseta ad avea, nici o lata nu pot ajunge la frumusetalucrurilor de odinioard.

Deci in trand in cetate, se vad irneiiat u:rnele castelului muntenescde Romanic liber, din secolul al XI V-lea. Secolul al XV-lea se afirmgacolo unde in jurul ferestrelor se desf5soard niste linii gotice, ori laintrarea in capela care a fost paraclis al parcalabilor Domnilor munteni,mergand pang la ascutita imbinare gotica in partea de sus, prefgcutg.De atunci yin $i scarile acelea de lemn, ajuns asa de tare ca piatra, invar-tindu-se spre varf, scgrile pe care au trecut, pe care s'au strecuratboierii si ostasii Domnilor Tarii Romnesti. $i astazi legenda aseazdsglasul de mare restriste, de adancg durere si desngdejde al Doam-nei lui Mihai Viteazul inteo parte din incgoerile castelului. Inorice s'ar lucra acolo de armata, $i cea mai mica urmg din aceastveche arhitectur5 gotica pe care o vedern triumfatoare trebuiepastratg cu cea mai mare sfintenie. Atat noi de la Bucuresti, cat

Comisia din Ardeal, care este supt conducerea unuia din ceimai vechi elevi ai miei, d. Alexandru Lapedatu, va trebui sg ve-ghem pentru ca nimic din ceia ce este legat de traditia Domnilor sgnu se prefacg in constructie moderng.

Este bine insd ca asupra pastrdrii vechiului ei caracter sg veghezefiecare din cetatenii aczstui ora$, pentru cd nu poate ComisiaMonumentelor Istorice sg-si dea sung de toate stricaciunile pecare intentii bune, dar neservite de inteligent $i gust, le potface, aici ca $i aiurea.

Domnii Tarii-Romanesti insd n'au putut stgpani totdeauna ce-tatea, ei au pgstrat titlurile de dud ai Fagara$ului si ai Amla-sului", adecd ai satelor de langd Sibiiu, dar au avut de fapt ce -tal ea. Au venit alte vremuri dupd Angevini : Impratul Sigismund,urmasul lui Ludovic, era un domn asa de mare, Meat nu ar fiIgsat pe Voevodul" Terii-Romnesti sa sdldsluiascd $i mai departein aceste ziduri ridicate de Vladislav. Cand a venit puternica, tri-umfatoare stgpanire a lui Matias Corvinul, acesta, odraslg deRomani, se intelegea ca un urma$ a Cesarilor romani $i prin ur-

$i

www.dacoromanica.ro

10

mare nu putea ingadui acas la dansul intrarea $i ramnerea Dom-nului de dincolo de munti, pe care credea ca-1 poate numischimba dupa nevoie.

A$a au mers lucrurile cu cetatea incaputd acum in manile Voe-vozilor Ardealului, cari erau supt ordinele regelui Ungariei, Oitala Walla de la Mohacs, in 1526, cand a cazut ve chiul regat un-guresc $i a Minas numai Voevodatul Ardealului. Voevodul Ardea-lului, Voevod maghiar, era a$a de sarac, a$a de putin incunjurat,

Sa$ii nu-1 primiau in cetati, si el nu avea niciun fel de Curte,tesaur, nici o armata permanent! Aceasta trebuie s'o $titi

spune celor cari au fost pand ieri stapanii aici : intre un Domnde la Bucuresti sau Suceava $i Ia$i $i infra un print al Ardealuluiera o mare deosebire. Domnul din Muntenia $i Moldova era st-pan in tara lui : banii veniau la dinsul, oastea era adunata in jurullui, el avea o Curte $i se zugravia in biserici cu coroana regalpe cap, considerandu-se ca urma$ul Imparatului rsaritean dinConstantinopole, pe and Ardeleanul era doar o pretentioas umbracare se opria inaintea oricarui zid sasesc $i care intindea maims primeasca de la died un ajutor cu care isi tinea zilele. Atuncicetatea Fagarasului a decazut incetul cu incetul. Inteun momentMihai Viteazul a fost ins el Domnul Ardealului. Mihai a ceruttotdeauna cetati, i intre cetatile acestea a vrut Fagarawl, $tiindfoarte bine ca aceasta cetate a fost dddita de inaintasii lui,ea este dreptul, mo$ia lui. Noi am trait veac de veac cu aceastideie a mo$iei: nu furam de la nimeni nimic, dar ce este al nostrunu-1 lasam nimanui si nici inteun chip.

Mihai Viteazul, in zilele acelea mari ale lui, and avea Moldova,cand i se deschidea drumul catre Constantinopol, nu se gandiace lacrimi vor varsa Doamna Stanca $i copilul Nicolae Patra$cuintre zidurile Fagarasului. A venit momentul ins cand din toatepartile au cazut trasnetele asupra lui, $i el s'a aparat pana in clipadin urma ca un om cinstit, viteaz si drept. Tin sa o spun aceastaastazi and stau fata in fata cu privirea la Mihai Viteazul douacarti : cartea mea, inceputa de and eram tank $i mntuit anultrecut, si cartea unui fost elev al mieu, care merge pe drumulacela al istoriei reci", d. P. P. Panaitescu, in care Mihai Viteazuleste infati$at ca un fals fiu al lui Petra$cu-cel-Bun, mintind oobarsie pe care n'o avea. In loc sa fie viteazul" care taie drum,care se jertfe$te pentru crestinatate, el ar fi fost o unealt inmana marilor proprietari de pamant din Muntenia, doar cuceva talent militar $i atat. Eu staruiu insa $i aici asupra faptuluica Mihai a fost un om intreg, nu numai ca vointa, dar i ca gn-dire, in care se zbatea until din cele mai puternice suflete pe carele-a dat omenirea. Raman intru hotarirea aceasta : el nu e pentrumine un biet bastard, nici o unealt pe care sa-I joace alte inte-rese, ci a avut o politica a lui crestina, $i aceasta, de o parte, $iimperialismul romnesc, opus, de alta, 1-au condus pang la sfrsit.

Aici, insa, Doamna lui a plans lacrimi de sange. Noi nu avemin ora$ele noastre statui ale femeilor care au jucat un rol insemnat

niciun

ea

si

www.dacoromanica.ro

11

in viata poporului rornnesc, dar nu credeti, cu aceast armatcare astzi reface castelul, cA ar fi foarte potrivit ca, in mijloc,s se ridice statuia acestei femei care si-a jertfit averea, linistea,viata pentru eroul acestui neam, tinand lang dansa, ocrotind cumana ei de mama, pe acela pe care Mihai 5i-1 vedea dupa dansulDomn al Terii-Romanesti, al Moldovei si al Ardealului ? Ar fifr indoiald un act foarte frumos, si doamnele de aici si oasteade acolo ar putea s5 ridice acest monument (aplause). In aceastaprobare a d-voastr eu v5d o garantie c va veni vremea andcu totii ne vom aduna in jurul acestui monument de marmor5 $ivom comemora triumful nostru de azi pe locul unde lacrimi greleau azut pe pamntul cetatii in care Doamna a trei teri nu eraaltceva deck o intemnitata si o amenintat5 cu moartea.

Dup5 aceia, F5g5rasul a inc5put din nou in manile voevozilormaghiari ai Ardealului. Unul dintre dansii a fost foarte istet si pu-ternic, dar n'a avut o viata destul de lung5 pentru a svarsi lu-cruri si mai mari cleat acelea pe care le-a fcut. Un om care ainteles c Ardealul, vechiul Ardeal maghiar, nu poate tri decalsprijinit pe cele clout aripi : Tara-Romneasca si Moldova. Acum,aripile acestea au incunjurat centrul 5i-1 apgra din toate partileimpotriva oricui, dar era o vremc cand Ardealul strainilor nu pu-tea tri -WA ajutorul principatelor noastre. Acela a fost GabrielBethlen, om intelept si inteleg5tor, pentru care a fost si iubitoral natiei noastre. Print de mare reputatie, calvin, el luase in ca-atorie o princesa de Brandenburg, pe Ecaterina de Hohenzollern.care a fost, dupa moartea inainte de vreme a sotului, si regent inArdeal. Ecaterina a iubit cetatea, in care i-a pl5cut s5 steie ; acolounde se v5d de-asupra unei usi cloud p5sari $i o sulit5 cu initi-alele C. B., aceasta inseamnd Caterina de Brandenburg, regentapentru catva vreme a Ardealului.

Dupa aceasta au venit Rikczestii, si ei prieteni ai Domnilornostri, de au st5panit in cetate pang ce Voevodul maghiar alArdealului a ajuns, in a doua jumtate a secolului al XVII-lea, inimprejur5rile cele mai grele, ca o juc5rie in maim Turcilor.

Cand, in sfarsit, a intrat Casa de Habsburg, Imperialii, Nemtii,si au pus stapanire pe Ardeal, in momentul acesta, dincolo, inTara-Romaneasc5, era ca st5panitor un om foarte bogat si mandru,care a avut o lung Domnie pint ce a terminat prin chinurile dela Constantinopol si prin cAderea capetelor fiilor inaintea tathluicare i-a urmat in moarte : Constantin Brancoveanu. Brancovea nu,prin ginerele sail, a st5panit si Moldova, el a avut legturifoarte mari in Ardeal, tiind casa lui in Brasov, mosiile lui in TaraBarsei : la Samb5ta, la Poiana M5rului, rudele lui intinzandu-si siele stapanirea in aceste parti, de la Stefan-VodA Cantacuzino ramaindsi numele de Vaida-Recea pentru o parte din satul cu acest nume, siun fiu al lui Mihai Spatarul Cantacuzino, care era unchiul Brancovea-nului, purtandu-se si el pe aici. Pe o Psaltire romaneasca din Ardealeste o insemnare, in care cel care scrie pe una din mosiile domnesti dedincoace spune ca o face supt oblduirea Mriei Sale Constantin Bran-

viaLIOTE0AtAgEllftl

;#14/ ?MAE 15'4\:,), Z

www.dacoromanica.ro

12

coveanu, ca si cum tara ar fi fost, nu a Imparatului, ci a lui Bran-coveanu. In vremea aceia o parte dintre Romani au trecut la Unire,$i nu este rostul mieu s fac aici o impartire intre dreptatea unora$i a altora : dorinta mea este ca acei cari apartin la doted confe-siuni aduc5 asa de mult aminte c5 fac parte din aceiasi natie,inck s raman5 foarte putina vreme ca sa se gandeasca la deo-sebpile contesionale. Dar Constantin Brncoveanu, in credinta luiea are in mana tot Ardealul-de-jos, a cldit frumoasa biserica deaici, pe frontispiciul carei, a spune si ce lung a Domniei lui este,si aceasta are un sens. Inteleg un Domn strain care cladeste obiserica in alt : s'ar fi putut scrie c biserica a fost facutade Brancoveanu, Domnul terii vecine ; dar inscriptia este ca $icum el era stapanitorul terii. Domnia lui era dincolo, dar el sestia a$a de inradacinat in sufletul tuturor credinciosilor, se simtiaasa de mutt simbolul poporului romanesc, incat indraznia in tarastrin s scrie : Constantin-Voda Basaraba, Domnul Terii-Ro-mane$ti, in al zecilea an al Domniei lui".

Dar, pe urma, o bucata de vreme, Fagara$ul a fost adapostularhiepiscopiei celei noi pe care catolicismul o scosese din Alba-Iulia i o asezase in mijlocul Romanilor. Era in aceasta o izgo-nire, $i Vladicii, cari nu mai erau acurn deck simpli episcopi, austat aici pana s'au mutat la Blaj. Dar in aceasta era si o recu-noastere din partea strainilor. Pe episcopul romanesc, fie el siunit, I-au asezat ei unde ? In aceast cetate romaneasca, in aceastacetate a Oltului. intre ai sai. Era, astfel, o consacrare a caracte-rului romanesc al acestei Intregi regiuni.

Dupa aceia Fagara$ul, parasit de Domn ca $i de V Mica, adecdzut din ce in ce mai mult. Dar, iata, s'au schimbat cu totulvremurile. Am venit noi aici impreuna cu viata noastra politicalibera, am intemeiat o tara marita, o tara dreapt fata de oricine,legala -Fara de orice drept, dar care inainte de toate represinta,nu numai majoritatea celor care muncesc, $i la statistica se treecei cari muncesc cu un coeficient indoit, intreit, iar acei cari ex-ploateaz munca elementului indigen, aceia infra' cu mai putin, asa

proportia elementului romanesc in Ardeal este astfel cu multmai mare deck daca s'ar socoti numai pe capete dar noi amintrat aici si cu tot ceia ce ni asigurd cea mai veche traditie aacestui parnnt. Dar trebuie s recunoastem un lucru : ca, fatade vechile noastre centre, fata de locurile uncle a trait viata noastrade-a lungul secolelor, n'am avut intelegere.

Imi yeti ingadui deci s mantuiu aceasta expunere, poate prealung, prin cateva observatii de naturd critica. Noi am intrat inBucovina, unde am gasit Cernautul, care, ca locuitori, nu este alnostru : mice si1in am- 4ce, el apartine celor veniti pe urrna.Ne-am asezat acolo, dar noi a,yeam datoria s ne ingrijim de acelelocuri unde era trecutul roma,pesc mai antic. Aveam datoria sIlridicdm cetatea'Sucevei, Cernautul ramaind acolo in margene pentrucine este in5untru1 1i iar noi s cinstim cetatea lui Stefan-eel-Mare. Ne-am a$ezat in Basarabia, unde avem Orheiul, Soroca,

=

Ora

.

ca

.

.''#

jliN Vt .**"

s-$i

www.dacoromanica.ro

13

nu vorbesc de Hotin, care este in hotar $i ar putea fi primejduitavem atAtea locuri de veche viata romneasca unde au stat par-calabii Domnilor Moldovei. Dar ne-antThagat in Chi$inu, un satde odinioard, unde s'au amestecat rasele, apoi Ru$ii, luAnd ceiace a devenit Basarabia" lor, au tras strazi largi printre caselesgmanate ici $i colo, $i pe urma toata Jidovimea s'a bagat acolo.Am venit in Ardeal : de ce ne-am infundat in Cluj ? Clujul nu esteora$ul cel mai frumos din Ardeal ; traditia gotica a Sa$ilor sepgstreaza doar in biserica mare din centru, iar tot restul este ocolectie de zidiri oarecare, care n'au niciun fel de frumuset. Maieste $i un loc in care, in anumite luni din an, este o calduraextrema $i in altele un frig excesiv, Some$ul care-I strgbate nuare frumuseta apelor care yin din munte. Populatia este alcatuitadin Unguri cre$tini $i Unguri mosaici. Si acolo am ingramdittoate cldirile colare, facand dintr'insul centrul cultural al nostru.Ducem de atata vreme o lupta pentru a face acolo o cetate su-flete$te romneasca fara a izbuti deck in foarte mica masura. Pecind $i aici datoria noastra era sti cautam locurile in care s'a puspecetea stramoOlor, in care sate romane$ti puternice stau de jurimprejur.

Aici, in Faglira$, pc urmele lui Vlaicu-VocIA trebuia s6 fie a$e-zat5 o nou5 cetate de Scaun. Stiu ci anumiti amatori de imbo-g5tire rapede voiau s mute Bucure$tii la Hems, ceia ce esteimposibil si ar fi $i un pacat fat5 de traditia represintata de Bu-curesti : nu se improviseaza un ora$ inteun loc unde pand atuncia fost numai o a$ezare destul de modesta. Dup5 cite jertfe amfacut inst. pentru Cluj, el nu mai poate fi parasit, dar este unmijloc de a intari un ora$ care poate fi romnesc $i de a slabiun altul care nu va putea fi romnesc : Ii ieai incetul cu incetula$ezamintele de capetenie, $i viata merge aiurea impreuna cu dAnsele.

Multe lucruri se vor schimba in Romania, multe lucruri pe carebiting nu vor sa le admith, pe care tinerii nu le v5d Inca, darlucrurile acestea, supt apasarea vremurilor, se vor savar$i. Si eucred ca voiu trai sa le v5d. A m vazut multe minuni $i voiu traisa mai vad una, chiar daca de data aceasta, nu voiu ajuta, cum amajutat la alte minuni. Voiu trai s vad minunea ca aceasta Orasa se intareasca pentru noi cu tot ceia ce este viat5 romaneascainteinsa.

.001$7

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro