DIMITRIE CANTEMIR - Wikimedia Commons · Dimitrie Cantemir, in cronicul thu, spune cd Descrierea...

DESCRIEREA

MOLDOVEIDIMITRIE CANTEMIR

.1 111111 111 111111 I I 111111

Editura Librariei LEON ALCALAYBucure§ti, Calea Victoriei, 37

Pretul 30 bani

Ui

ti 1.4 n ! lI!liIhIIlH,IIOI

I,=

ii

=1

641- bl 4

4

11 11 . _

..__ ,

Biblioteca pentru Toti

No. 388 cuprinde:

ispravile i ViataCI

MIHAI VITEAZULde P. ISPIRESCU

Istoria populard a marelui Voevod

Volurnul e insotit de admirabila

conferinta a lui Al. Odobescu des-

pre P. Ispirescu.

Pretul 30 ban]

1E3LIO1ECA EENTU T011

DESCRIEREA NOL11011EI

DE

DIMITRIE CANTEMIR

BUCURE$TI

Editura Librariel LEO N ft LC/i LA Y37, Catlea Victoriel, 37

1 9 0 9

Dimitrie Cantemir, in cronicul thu, spune cdDescrierea Moldovei" a aldituit-o in urma re-pelatelor indemmui ale amicilor thi de la Acade-mia de fliinle din Berlin. Din ins4i vorbele au-torului reiese cd lucrarea aceasta a lost scrisdmai intdiu in limba latind, pe la 1716, iar pestedoui ani, Ia 17 M, a fast traduth in limba románd.

Dimitrie Cantemir moare la 1723. La 1732 flu-Au Antioh, fund numit ambasador la Londra,lad cu sine manuscriptul latinesc: DescriptioMoldauiae". Mai tdrziu Antioh trece ca ambasa-dor la Paris unde moare, la 170. Averea retina-sd in 'Irma liii s'a vandal prin licimauie public&

Contele Flomzon, un ginere al lui Berhave, a-fhindu-se atunci la Paris, cumpeird nianuscriptelebdtrdnului Cantemir si le duse icri. in Rusia. Du-

PREFTI

Iv

pJ moartea sa, contesa vdduzzd le ddrui vdruluiei Avram Ram) Berhave, profesor la Academiade tiinfr, de la care le mosteni doctorul Craze.De la Craze manuscriptul Descriptio Moldaviaeii primi profesorul Muller, sfetnicul colegiului,care-1 transmise lui Bfisching. Acesta socoti defolos ca manuscrisul sd fie tradus in limba ger-mand si insdrcirui cu aceastd lucrare pe Ion Lu-dovig Redslov, niscusitul profesor a corpului Ca-defilor din Berlin". Traducerea, controlatd cu deamdrzuntul de Bfisching, se publicd la 1769 inMagazin far die neue Historie und Geographie.La 1771 apare in Francfurt si Lipsca o noud e-difie gernzand mai corectd impreund cu portrait(ci viafa lui Dimitrie Cantemir.

In anul 1806 mitropolitul Veniamin al Moldo-vei insdrcind pe banul Vasile Vtirnav sd tradu-cd Descrierea Moldovei in limba romdnd, dupdtraducerea germand. Traducerea se face dar nuse poate lipdri din pricina evenirnentelor politicede atunci. Manuscrisul romdnesc rdnuine in pds-trarea mitropolitului Ungro-Vlalziei Kirio Kir Gri-gori, care il trimise mitropolitului Veniamin la

Acesta ordond tipdrirea manuscrisului lanidndstirea Neamiu, i ast-fel Descrierea Moldo-vei apare pentru prima .oard in romdneste la1825 sub tillul:

Scrisoarea Moldovei de Dimitrie Cantemir,Domnul ei, care acum intdiu s'a tipdrit in zilete

Iasi.

V

binecredinciosului l de Chr. iubitorului domnu-lui nostra loan Sandal Sturza Voevod. Cu bla-goslovenia prea sfdntalui archiepiscop i mitro-polit Kyrio Kyr Veniamin al Moldovei. Pe vre-mea prea cuviosului staref al sfintelor monastiriNeamfului i Secului Kyr Dometiarz. In sfdnla mo-nastire Neamful la anal 1825 August in 19." In40, 344 pagini, en litere cirilice bisericefti.

La 1851 C. Negruzi scoase o a doua edifiane,iar la 1868 T. Boldur Ldlesca publicd o a treiaedifie a traducerei roindneFli de la Neamf (tipo-grafia Berman, Iafi).

In anal 1869 episcopal Melchisedec atragetenfiunea Academiei Romiine cd in bibliotecaAcademiei de teologie din Moscova se afki ma-nuscrisul latinesc al operei liii Dimitrie Cantemirsub lithil Descriptio Moldaviae. Academia romd-na imprumuld pentru cdt-va limp manuscrisul

scoate o copie, pe care o tipdrefte in 1872. Totatunci i se dd insdrcinarea lui Papiu Ilarian sätraducd in romdnefte Descrierea Moldovei, dupdtextul original latin. Ilarian incepe lucrarea, darnu o poate termMa. Continuatd de Iosif Hodo;,traducerea se publicd la 1875.

In edifia de fafli se reproduc capitolele cele maiinteresante din aceastd scriere de o neprefuildvaloare pentru cunoa#erea trecutului neamuluinostril. Reproducerea s'a Meat dupd tradacerea

VI

de la mdndstirea Neamfului, cdci brofura adresdn-du-se mai mult tineretului volar, am urmdritsti-i dam acestuia f i an model de limbo romineascdde la inceputul secolului XIX. Traducerea Aca-demiei, de0 direct din latinefle, e depar le de afi feicutd inteo Umbel aldt de rondneascii 0 defrumoasd ca aceasta.

I. N.

PARTEA INTAIL k GEOGRAFIEI

Pentru muntii §i metalurile Moldovei

Despre Apus unde sä hotäraste cu Ardealulsi sera Munteneasca, este Moldova mai pestetot impresuratä cu munti foarte inalti ; pentruaceea o si numeau romanii : Dacia muntelui, iarcea-l-altä parte a ei despre Rasarit, are cAmpifoarte aducatori de roade.

Dealurile slut crescute peste tot din fire cupomi i alti copaci roditori, cari prin alte fantrebue sa fie saditi. i curg printre dansele pa-raile cele mai limpezi, care pe aici i pe acolosä varsa cu sunet desfatat din varful muntilor,si se asemaneaza 'Artie acestea cu cele maifrumoase livezi. Campii Ii dau semanaturile cuindestulare, pe care in partea muntelui nu lelasa aerul cel rece sa creasca.

Muntele cel mai inalt este Ciahlaul, carele des'ar fi fost pus in basmele celor batrani, ar fifost asemenea de vestit Ca l Olimpul, Pindul sauPelias, si este in tinutul Neamtului, nu departede obarsia Tazlaului, si in mijlocul lui este ne-contenit acoperit cu zapadd, insa pe vArful lui nueste atAta cat ar socoti cineva, pentru ca sä paräa fi mai inalt de cat norii cei de zapada. Din pis-

8 Dimilrie Cantemir

cul lui care se inaltA in chipul unui turn, sesloboade in jos un pArAu foarte limpede i cumare sunet surpAndu-se peste stand oable, sevarsI in TazlAu.

Muntii nostri nu au lipsä nici de acele daruricare aduc muntii, adicA metaluri. InsA mai na-inte nu au ingaduit sAparea lor, atAt indestula-rea domnilor, cAt i lipsa pentru bAesi ; iar pevremile noastre, au impiedecat'o stiuta lAcomiea turcilor, i frica, cA de vor umbla sApAnd,vor pierde hnpreunA cu sera Inca i ostenealarodul ei. Dar cum cA muntii nu stint sAraci devest fel de comori, adevereazA pAraele carecurg dintr'Ansii ; pentru cA acelea find inguste,

umplAndu-se de multe ori cu apa, de ploae,sau cu topirea omAtului, se varsa din gArla lor

dupA ce scad iaräi, rAmAne apoi pe locul a-cela unde au varsat, niste nisip, in care se gA-sesc rnultime de grain* de cel mai curet aur,pe care le strAng tiganii, i curAtindu-le, scotatAta aur dintr'Ansele in cAt pot sA aducA Dom-niei in tot anut in loc de bir, cAte 1600 dra-muri.

ln tinutul BacAului, nu departe de tirgul Tro-tusului, stint ocne fearte bogate de sare, carenu au trebuinIA de nici un mestesug pentru cu-rAtit, act sApand pAmântul de un cot sau doide adAnc, se gAseste sare prea curath, care seprivede ca cristalu sau porftra, si nu este a-mestecata cu pAmint nici cat de putin. i a-ceste ocne nici odinioara nu iau sfArsit, macarde lucreazA intr'finsele multe sute de oameni,pentru ca in tot locul unde se tae drobii cei desere, se lasA intr'un loc i intr'altul stAlpi de a-cest cristal de sare, ca sh sprijineascA pamAn-tut bollituritor, i sA aibl loc de a se láti vi-nele acele noui ; i asa apoi boltele acestea, atAt

ti

Descrierea Moldovei 9

se umplu de sare panA in douAzeci de ani, incat nici se cunosc cä doar su fost desertatevre-o datA. SA gäsesc intre dansele une-ori pestiimpreunA crescutT, cad nu au osebire de pestiieel firesti ce se aflA prin pfiraele de prin pre-j ur.

Si intealte locuri se maT gAsese multe ocnede acestea, insA domnii au poprit sA nu se des-tupe, pentru ca nu flind prea multA sere sa-iscaza pretul, flind-ca acele ce se lucreaza a-jung indestul pentru trebuinta.

IncA i dealuri intregi sunt in Moldova, caresa vAd a fl plini de sere, luandu-se feta pa-mantului deasupra lor.

De la aceastA sare nu numai Domnia, ci sitoata tara are mare folos, caci osebit de locui-tori, yin si de la Bugeag, si de la Cram, incA

dintr'altele tAri mai departe, i o cart intoti anii cu corAbiile.

Silitra o fac mai in tot locul, pentru ca pa-mantul Moldovei este negru si silitricios.

Pe TazlAul Siirat, nu departe de satul Moi-nesti, in tinutul Bacaului, curge dintr'un izvorpAcura cu apA amestecatA, cu care se slujesc-Wenn pentru unsul carelor, i zic, ca de s'arputea scurge bine de ap5, ar fi cu mult matbunt pentru trebuinta casei de cat dohotul.

gi

Pentru câmpii i pädurile Moldovei.

Campii Moldovei cari sunt lAudati pentru ro-direa lor, atilt de istoricii cei vechi, cat si decei noui, intrec cu mult bunAtAtile muntilorpentru care am vorbit mai sus; cAci aceia caresunt in mijlocul celor mai multe tinuturi, cesunt despArtite cu dealurile §i apele Moldovei,mAcar de nu'i mai ingrijeste nimeni, dar totisi dau rodirea lor la toti. SemAnAturile carenu se pot semAna la munte pentru rAcealA, crescatat de frumos pe campii acei netezi, in cat,grail in anii cei bine roditori

9

isdA sAmanta

sa locuitorilor cu douAzect patru de Orlimai mult, secara cu treizeci de Orli, orzulcu saizeci de pArti; iar mAlaiul, de nu va ve-dea cineva Insui, cu greu va crede, cAci aces-ta Ii dä sAmanta sa cu trei sute de pArti maimult deck semAnAtura.

Pentru ovAz, nu este Moldova asa roditoareca pentru cele-lalte semAnAturi i nu este obis-nuit panA la atata, pentru cA caii se hrAnesccu orz in loc de ovAz. MAlaiul creste atilt defrumos, in tam de jos, in cat este la putintA,pentru aceia au si tAranii aceastA zicere : CAmAlaiul in tam de jos si merele in sera de stts

ii

Deserierea Moldovei 11

nu au coaje. Pe acesta mkinandu-lei II framan-ta si il fac paine si il mananca, mai vartos, cuunt, and este cald.

Livezi nu se gäsesc pe cAmpii acestia, cinumai paduri intregi cu copaci aducatori deroada. Acestia cresc din fire la munte, iar lacamp se hultuesc si pentru aceia sunt si maicu gust, si indestularea rodurilor lor este asade mare, in cat Lesii cand aveau in vremurilevechi sit mearga cu oaste in Moldova, credeaua nu aveau trebuinta de alta zahera, zicand dirodurile (adica poamele), cari sunt in tara,le-ar ft de ajuns pentru toata oastea. Insa eiprin asa mare obisnuire, ce au la aceasta, si-aupricinuit, de multe ori, multe boale, prin carefoarte tare au cazut, Bra de armele vrajmasi-lor lor si apoi s'au si invatat a se pazi mai tarede dinsele.

Viile cele de frunte, ce sunt o bucata buna deloc, intre Cotnari si Dunare, intrec pe toate ce-lelalte bunatati ale tarii: caci ele atata suntde bogate, incit numai un pogon, (la ate patrusi cinci sute de vedre de vin.

i vinul cel mai bun se face la Cotner, untarg in tdnutul Harlaului; iar afara din tarli nueste cunoscut, caci daca il scot din tara si itdue pe apa si pe uscat si nu au vasele purtarebuna de grije, apoi isi pierde puterea sa. Iarei Bra de aceia indraznesc a'l socoti a ft celmai bun de cat toate celelalte vinaturi ale Euro-pei, Inca si Insusi de cat cel de Tocaia, ca ti-nandu-1 cineva trei ani in pivnitä adanca si bol-tita, dupa cum este obiceiul la not in lark apoiin al patrulea an dobandeste acel fel de puterein cat arde Ca rachiul si cel mai mare betivabea este vrednic sa bea trei pahare sa nu seimbete ; insti nu educe durere de cap si floarea

12 Dimitrie Cantemir

lui este osebith de a altor vinaturi, cAci este ver-de, si de ce se invecheste de aceia se mai in-verzeste.

De acolo spre MiazA-Noapte, nu mai sunt altevii care sA poatä face yin bun, aci In parteamuntelui Cotnar spre MiazA-Noapte, Inca nici unstrugur mAcar nu se coace, dupd cum de multeori s'au ispitit ; si se vede cà firea indreptandcelorlalte tinuturi rodirea vinului, 'si-a arAtatputerile sale numai la acest loc. Dui:A. vinul a-cesta se socoteste a fl mai bun acela care se facela Husi, in tinutul Falciului ; al treilea cel delaOdobesti, in tinutul Putnei pe Milcov ; al pa-trulea al Nicorestilor, in tinutul Tecuciului peSiret ; al cincilea eel dela Greceani, in tinutulTutovei, pe Berheciu; si al §aselea, acel din vii-le dela Costesti tot dintru acest linut ; osebit dealte locuri cu vii mai proaste, pe cari le treeacum cu vederea.

Aceste podgorii nu slujesc numai pentru tre-buinta locuitorilor, ci Inca pretul cel mic al vi-nulut, trage la sine si pe negutatorii rusesti, le-sesti, cAzAcesti i ardelene§ti, ba Inca si pe ceiunguresti; i duc pe tot anul In tarile lor mul-time de yin, mAcar si de nu intrece cu bunAta-tea pe al lor. Basarabia mai inainte panA andera a Moldovenilor, incA nu avea vii slabe, iardupl ce au inceput a o stApani turcii, hulitoriide vii, au cAzut i acele, si acum numai cat isitin hristianii, cari locuesc in tinutulal Ismailului, vr'o cate-va vii, din care de abiascot atata yin, cat le este pentru trebuinta lor.

Cu codrii IncA este Moldova foarte imbogfititA,al cAror lemn nu este numai pentru herestea sipentru foc, ci i copaci aducAtori de roadA in-destulA.

LucrAtorii de corAbii, cautA mai vartos ste-

Chiliei §i

bescrierea Mo Novel ta

jarii moldovenesti, si ii lfiudà a fi mai bunipentru corAbii, de cAt tot celalt lemn, si maitare impotriva cariului; ins6 ei au inteles la a-cest lemn, cä dacA nu curAtä bine coaja lui ceaalbA ce este pe dedesupt, si se intAmplfi de rA-mane cAt de putinA, apoi in scurtA vreme pri-cinueste tot lemnului borte de carii; iar curl-tAndu-i bine pelita aceasta, apoi pe acest lemnnici inteo sua de ani, nu-I vatAm A nici vre-mile, nici vAzduhul, i nici apa.

Pentru fiarele cele salbatece, si dobi-toacele cele domestice

Pentru fiarele care sunt in Moldova asemeneaca si in celelalte Viri de prin prejur, nu estetreaba noasträ ca sä facem o scrisoare asa lung5,pentru c noi nu ne-am apucat ca s5 arathinturmele cele ce umbra prin codri, adicA : cerbi,ctiprioare, vulpi, rAsi si lupi, ci numai ca shpovestim pentru dAnsele ce am aflat cu osehirela aceste flare din Moldova. Si asa imi aduc a-minte, a la noi sunt trei soinri de oi, acele demunte, si acele de Soroca, si cele saThatice; darDU se stie bine, cAt sunt de mari turmele de oice so afl hi munte, pentru cA toate p5rtile Mol-dovei despre Apus, care nu sunt asa bune pen-tru sem5nAturi, slujesc pentru p5sunea oilor,cu care se tin mai vArtos locuitorii de pe acolo.Pentru aceia beilicciii duc la Tarigrad pe tot a-nul oi de acestea, ce se numesc in limba tur-ceascii, hivirdic, mai mult de 60 de mii, pen-tru cuhnea sultanului, pentru cA carnea lor sepretuieste de turd mai mutt decfit toatlI althcarne, atilt pentru gustul ei cel bun, cat si pen-tru usurinta mistuitului. In trei locuri se g5seste

(

Descrierea Mold vei 15

deosebit bun5 päsune, in Ciimpu-Lung rusesc,pe Putila, in Câmpu-Lung moldovenesc pe Mol-dova, si pe muntele Vrancea, in tinutul Putnei.

La camp sunt oile en mult mai mari, insamai patine decat la munte, i dintre aceste suntde a se socoti deosebit acele ce sunt in tinutulSorocei, c5ci toate au ate o coastä mai muttde cat celelalte, si cAt trAesc ele nu o pierd. Iartrecandu-le intru alt tinut, fatii mieii la al treilea an numai cu acele coaste obicinuite, si ase-menea si alte oi de pc aiurea, aducandu-le in-tru acest tinut, fat5 mieii cu cite o coastä maimult decat ele.

De cat aceste sunt mai cu mult deosebile oilecele sälbatice, care cu greu se vor g5si si pe laalte locuri; buza lor cea de asupra spinzur5in jos de dottä degete mari, pentru aceia suntnevoite ca sä pasca mergand ind5r5t, si gruma-zul lor este lapiin f5rd de incheietur5, pentruaceia nu pot sit-si intoare5 capul nici in dreaptanici in siinga i picioarele lor sunt scurte, insaatata de grabnice, incit nici cliiiiui cand le go-nese mai nu pot srt le ajung5, i adulmeearealor este atata de asprii, in cat de o mul nem-teasca departe adulmec5 pe vin5torul, sau petiara care vine cu vantul asupra lor; iar cindyin asupra lor impotriva vintului nu pot sà-iadulmece 0115 cand le prind.

Oamenii locuitori de pe linga muffle, au boimici, iar cei din partea cimpului, au cirezimari de boi prea frumosi pe care ii duc printam leseascA la Dantig pe tot anul mai mult depatru-zeci de mii, i de acolo ii Wind prin Id.rile de prin prejur. in loc de boi lesesti; si inMoldova se cump5r5 perechea de boi cu catecinci si iarna cu cite trei taleri nemtesti, iaria Dantig ii vand i cu cite 40, pang la 50 de

16 Dimitrie Canlemir

taleri; i boii cei mai grasi si mai buni se gi-sesc pe PArAul Sat-at in tinutul Fälciului, si pepitrAul Basaul in tinutul Cernautului, pentrucaacolo este ampul foarte sarat, i iarba bowiebunA i ingrasatoare, si atilta sunt de multi a-.colo, bleat nu numai ca stint cu indestularepentru schivernisirea locuitorilor, ci Inca isipot plati cu dAnsii si birul i darile cele grele,care le iau turcii de la dansii.

Pe a milndoua malurile Nistrului se ivesc ateodata bivoli, dar se vede ca nu stint de loc, cisunt trecuti din Podolia si din tara tatareascapeste Nistru, cAnd inghiataldin pricina vAnturi-lor despre Miaza-Noapte a bat iarna in partileacelea.

Pe munii despre Apus se afla altä tiara, caremai a ai adeveri ca este a Moldovei, si se nu-meste de locuitori zimbru.; la marime se ase-maneazA cu boul domestic, insa capul lui estemai mic, grumazul lungaret, pantecile vitioan,si mai inalt la ciolane, coarnele subtiri crescutedrept in sus, si vArfurile lor cele foarte ascutitesunt putin intoarse in afara; o tiara salbaticagrabnica, i asemenea ca si caprioarele se poateurea pe stAncile cele oable, pentru aceia cugreu se poate prinde cv alt chip, fara numai cupusca; $t aceasta este tiara al cireia cap l'auluat de sterna Ord Dragos Voevod, Domnulcel intAi al Moldovei.

RAmatorii In tinutul Orheiului la satul Tdha-tin, intre apele Ichilul i Ilautul, nu stint cu co-pitele despicate, ci intregi, si mai ca si la cai,si rArnatoarele care le aduc acolo din alte parti,la al treilea an inca fatä prasila asemenea cucopitele intregi, $i aceasta nu se intAmpla nu-mai celor domestici, ci i celor salbatici, cari

ti

Descrierea Moldouei 17

se plodesc multime prin stufurile ce sunt pelAngl Nistru.

Cali mo1dovene0i din partea muntelui suntmici, §i la Opturl asemenea celor ruse0i, insAfoarte varto0 §i trainici la muncii, §i la copiteaa de tari incAt nu au trebuintl de a fi potco-viti, macar de au 0 a merge ori la ce dru-muri grele.

Iar in partea câmpului aunt caii mai marimai frumo0 la flpturä, potriviti la ciolane, maigrabnici §i mai trainici, §i nu sunt iubiti numaide le0 0 de unguri, ci §i de turci, can au 0parimie (proverb); Agem dilberi, bogdam bar-ghiri me§hurdir" adicA: un tAnAr persesc, i uncal moldovenesc, sunt mai släviti de cat toticeilalti.

Imprejurul hotarelor Moldovei se mai gAsescInca §i herghelii mari de cai sAlbatici, cari nusunt cu nimica alt osebiti de cei domestici, cinumai ca sunt mai mici, §i copitele de o palmäde late, vArtoase §i rotunde. Pe ace§tia ii cum-pArli tAtarii de Bugeag, §i ii in pentru ospete,ori pentru slujba casei; cAci despre toamnA,cind este vre-o parte de acele adApatA cu ploinecontenite, prefAcAndu-se ca o mla0inA, atuncihotiirAsc ei o zi locul unde O. se adune, §i toticimpii acei de prin imprejur, ii umplu de chiute§i de zbiarete; deci caii and aud chiutele carerAsunA din toate partite de pe campi, fug im-pr4tiati intr'o parte 0 intealta, §i nu gásescnici un loc sa fie grit de huet, §i apoi cu acestchip ii mâni in mijlocul vre-unui §es de aceleml4tinoase, pc care il numesc Ghioler, de undeei, pentru copitele lor cele late nu pot sl maifuga, ci rAman acolo inglodati ; §i a§a ii ucidapoi tAtarii cu sAgetile i cg sulitele, §i ii prind

ei

18 Dimitrie Contemn'

pe o searn i vii, i ii impartesc intre dansiidupd pldcerea lor.

Pentru alte flare de care sunt plini codrii nos-tri, nu voi a zice acum nimic, adicd : pentru

pentru jderi $i pentru vulpi, a cdror blanefoarte slujese impolriva frigului.

Iar pentru albine voi zice mdcar cat de pu-tin, cad ceea ce am inteles pentru econonna bor.nu este nepliicutd, i nici nu este la toti cunos-cula. Locuitorii au de la dansele mare dobanda,pentru c toti campii in Wale locurile suntcrescuti cu cele mai frumoase si mai desaitatelion, si pildurile inca le dau neincetat materiepentru ceard $i pentru miere ; si ar avea si maiinane dobandd de la dansele, cand ar cuteza Casd tie pe top roil care roesc de in toti anii ;insii iii pravila tdrii este oprit ca ori si eine, silnu tie mai multi stupi de cat sufere locul sdu,ca nu cumva multimea lor sd zahiliasca pe me-giesi. Osebit de fagurii cei obicinuiti de mieresi de ceard, mai fac albinele moldovenesti incd$i alt soi de ceard cam neagrd si prea mirosi-Ware, dar nu pun miere intr'insa, ci o asazd nu-mai impotriva lucirii soarelui, pentru acceaprisacarii cand prind Cite un roi cu matca lui,apoi fac in vasul in care I pun o bortd si maimulte cresthturi; si ele mai inainte de a incepesd lucreze altceva, astupd bortile si crestdturilecu ciard de aceasta neagrd, pentru cd in elenu pot sd lucreze, flird numai la intuneric, siapoi dund accia incep a lucra. Pe aceastd ceardo scot prisacarii la vreme cu miere, i o validmai scumpii, pentru cit miroase mai ea si am-bra, si std impotriva razelor soarclui.

S'au inteles cd roii cafi sunt aproape decand se intalnese until cu altul prin vdzduh,incep ritzboiul cumplit, si nu inceteazil, pinta

altii,

bescrierea Moldovei 10

cand partea cea biruith este nevoitil a scripa cufuga ; si de acolea inainte partea cea biruitoarenu'si mai strange miere de pe flori, ci mergein toate zilele la stiubeiul celei biruite, i ii iamierea ei cea gatit5, pentru c5 ea nu se poateapiira. Si apoi vazand prisacariul c5 albinele luilucreazd cu siirguint5 i spor nu filch' nimic, a-tunci el pe toate albinele care le g5seste in stu-beiul acela le stropeste cu cridil muiatà in api,si a doua zi merge la megiesul sAu pe ale cii-ruia albine are prepus aratri peteie lor celealbe, i 11 sileste sa'i implineascA paguba.

Se mai ga'seste Inca in Moldova, si pe hota-rul Pocqiei, o pas5re ce se numeste de locui-tori ierunca, si de lesi glusca, adicA surd5,si este asemenea cocosului de gotc5, ins5 maimic5, si din tire Watauga si surdii; i dacA ga-seste vre un vanator si o sutal intr'un copac,pe toate le poate iinpusca pe rand, si cele-lalte privesc cum cade una dupa alta. Carnea loreste foarte gingasA si alb5, si intrece cu gustulei cel bun pe potarniche, Inca si pe fasan.

514

PiRTEk IL HUI $1 POLITICEASCA

Pentru ocirmuirea StApanirii Moldovei

Cela ce voeste sa faca o scrisoare 0) politiceasciipentru Moldova, trebue, dupA cum gandesc,intai sa cerceteze chipul si mijlocirea cu carese ocartnueste ; pentru ca aflam ca Inca si oa-menii cei mai invAtati au gresit In scrisoarea ei.

Marturiile cele luminate ale istoricilor celorvechi, nici de cum nu ne lasa sa flm la indo-iala, cum ca toata Dacia and era Inca a Roma-nilor, nu cri s'a ocarmuit numai de stapanitoriromani ci Inca si dupl pravilele lor. far dupAcAderea monarhiei, nemai trimitand romaniiinteansa, nici osti, nici ociirmuitori, si bejenariiromani (sau italienesti), nemai putand suferi na-valirile barbarilor, pentru cA n'aveau nici ostasi,nici ocarmuitori, se vede cA au fost nevoiti CaWO pue lor si stapanitori dintre diinsii, dupapiIda megiesitor lor ; InsA, inchipuirea sta-pAnirii aceia nu se intelege luminat, pentru caistoria tuturor noroadelor de pe vremurile a-celea este intunecatA, si numai aceasta este stiut,

*1 Descriero.

epl Cantemir

cä locuitorii Moldoveni cari venise dela Ita-lia si dupd aceia 'si-au cautat sedparea lor prinrnunti pentru nd'valirea Schitilor si a barbarilor,au avut insusi Grail sau Domnii lor, dela carese trage loan cel romanesc, care este asa ves-tit de Nichita Honiat, si tatal lui Dragos celintai carele a scatuit pe stramosii nostri sit seinloarca iarii inapoi in patria lor cea veche.primind i dregittoria Domniei sale dela cel ceau venit in Moldova dupd dansul.

Urinatorit sat au ocArmuit cu atAt de maresocotinta, stapdnirea care o dobAndeau si prinalegcrea boerilor, in cat, macar ea pentru pu-terea i marirea Orli nu erau asemenea cu ceimai multi principi Hristienesti, dar nici uniidintre acestia nu aveau a le porunci nimic.

Pompele imparatesti cu care se slavesc std-panitorli cei mai mad, nu le lipsea lor niciuna, si in ail nu aveau pe nitneni asupra lor,lara mimai pe Dumnezeu i Pravila i nici lao stapAnire straind nu erau nici inchinati nicisupusi. HAzboiul, pacea, viata, moartea i ave-rea tuturor supusilor lor, era numai la insAsivoia lor; si la toate acestea aveau sA porun-ceased dupa pllicerea lor lard de a avea ei impo-trivire dela cineva, mdcar de urmA cu dreptatesad cu strambatate.

Incd si imparatul grecesc, loan Paleologu, pevremea Soborului dela Floret*, a daruit luiAlexandru cel bun Coroana Crdiascd, impreunaeu nume de Despot ; si a pricinuit acestui domnridicarea vrajmasului asupra lui, pentru carefind el nevoit sa'si isbAndeascd impotriva vrdj-masului aceluia, a poruncit de a apucat tot nea-mul arme in mAini, si cu acest chip, nu cA nu-mai s'a pdzit si s'a aparat Moldova, numai ea sin-gurd, de catre na'padirea megiesilor ei, ci Ina si

Dimilrie

Descrierea illohlovei 93

de catre turburarea turcilor, latindu-sthotarele, mult mai inauntru in tarile vrajmasilorei, adica in vremea stapAnirii lui .5tefan IV,celui Mare 1) Insd curmarea stapAnirii lui, a fosto nenorocire pentru Moldova, intru care au stAtn-pit de a mai creste si a inceput cAnd i cAnd ascadea, pinta cAnd a cazut, mai la urma, in sta-rile cele mai sarace in care o vedem acum 2)caci sub Bogdan, un flu al lui tefan, deodatas'a stins raza cea de frunte a slavei Moldovei.Voia de a mai face razboi si a lega pace, auperdut'o jurAnd el Imparatuhii turcesc juramAn-tul credintei, fagaduindu-i sa plitteasca pe totanul patru mii de galbeni semn de inchind-ciune. Iar o bucata de vreme tot au ramas oumbra a slavei ei cea veche, si se pare ca repu-blica ar fi mai mull sub paza turcilor de cAtsub supunerea lor; poate pentru ca turcii nuvoiau sd turbure cugetele cele ce incd nu leerau de tot plecate ale supusilor lor celor noui,si purtau frica ca de'i vor purta ca pe nisterobi, le vor fi la vedere vriismasi i rascolnici ;iar apoi dupa ce s'au stAns neatnul cel vechi

1) Pentrn acest domn a mArturisit Dlugos, Un istoriclesesc, ziciind : 0! ee domn vrodnic, do minune ! In toc-mai de mars ea i voevozii eroicesti, do cari no minunamatitta! care pe vremea noatr5 a lost cel diallti intro totistrtpanitoiii lumei, de a luerat biruinti aea ito Impotrivaturcilor. El duph judeenta mea, a lost eel mai vrednic ore

so fi incredintat domnia si stUprmirea peste tot pilmitniulei mai viztos dreglitora de Voevod si arhistratig, impotrivaturcilor, cu sfatul cel de obsto, cu 1n oiala si liotartirea Hris-tianhlor

La alt loc. anul 1774, fonia 511, numeste el pe (WPM 5te-fan luptaor si domn tr az, mare si de frunte ; si multe altolaude se misesc pentru dfirsul in ne, st scriitor

Aceet ,5tefan a domnit mainle i dupl.'. an 1 1500.2) Aceasta s'a intimplat la anvil 1500, sub Suleiman al

Ii lmpftratul cel puternic al turcilor

Inca $i

NlaN

24 Dimilnie Cantemir

al Dragusenilor cu tefan al X, fiul lui PetruVoevod Rares, apoi lacomia de cinste a calormai mari, care fAceau gAlceava pentru stApa-nire, au dat prilej turcilor ca sa mai mareascAbirul Moldovei, i sa o mai prade Inca si deslobozenia care mai avea pana atunci.

$i mai dui:A vreme, au ridicat de tot si pute-rea de a mai alege Domni, pe care Inca o maiaveau boierii, trimetand in scaunul acesta peali domni strAini cari li se pArea lor, pe cari iiscoteau, si apoi iar ii puneau; amestecAnd asauna cu alta, in cat au cAzut la urma sub oto-mani puterile cele mai inalte care le aveauDomnir mai inainte.

Aici nu putem sa nu zicein, ca i o seama dincei straini lacomi de cinste, nu au fost pricinala aceasta stricAciune, care numai ca sa aibAnume de Domn, nu socoteau intru nimica a fa-gAdui turcilor ori ce, si a se lipsi de toate alelor; i apoi neputand trai numai din dArile celeobicinuite, se aflau siliti ca sa starneasca altechipuri de sarcini, i sA le arunce asupra tarii.

i intru acest chip, Moldova, care ii luase a-supra-si numai up jug singur si nu prea greu, afost silita pe urmit sa-1 poarte indoit atat delaturci cat sr dela Domnii ei cei strAiai. i ca slzic de toate pe scurt: Inteleptii imparati ai tur-cilor, si-au oprit pentru dAnsii in vremile aces-te buimacite, toate acele ce au socotit ca le sunttrebuincioase; iar aceia de unde nu aveau ei sanAdAjduiasca nici o dobanda, a lAsato Domni-lor ca sa multumeascA cat de putin cugetelecele iubitoare de cinste ale acelora ce voiau sase facA Domni

Puterea de a incepe rasboi si a f ce pace, alep alianta, si a Winne soli cu tr uinta repu-klicei pe la stapanirile de prin pr .tjur, s-air o-


prit stapânitorilor Moldovei; insä Ii s-au Ingl-duit toata volnicia, §i mai tot aceia0 putere pecare o aveau ei §i mai inainte, a pune pravile,a pedepsi pe supu0i lor, a face boieri, saua le lua boieria, a arunca biruri, Inca §i apune Arhierei, impreuna i altele de acestea.

Puterea lor nu este numai asupra boierimei,0 a locuitorilor Moldoveni ; ci inca §i asupraturcilor negutatori, §i aIii, od §i din ce stare arfl, cand se atlau in tail ; i viata i moartea loreste in mainele Domnilor, §i judecand ei pe eine-va spre moarte, spre batae, spre surguntri, sauspre pierderea tuturor mo0ilor, macar i custrâmbatate i tiranie, apoi aceia carora le pasä(adica le este mita), pentru acel judecat, numaicAt pot sä se roage pentru thinsul cu gura, sauprin scrisoare, iar de a se impotrivi judecatiidomne0i, nimeni nu cuteaza.

A001erea i cand voie§te Domnia sä sloboadape vre-unul carele este judecat la moarte de toa-ta ob§tia, nici atunci nu poate nimeni sä steaimpotriva, i Itiându-1 Domnia sub apararea sa,nu-1 pot omori cu sila. i toate dregatoriile celeostitmti §i po1itice0i, care spanzura numai dinsingura voia sa, le da celor iubiti ai sai §i leia de la aceia can Ii sunt uri, i la impartirealor nu are sä caute nici dupa uR canon, §i voindsa faca §i pe un Oran Logofat Mare, care esteboieria cea mai mare a Moldovei, nimenea nucuteazit sä vorbeasca de fata impotriva ; aa icand voie§te sä lipseasca dintr'una ca aceastape unul macar .5i din neamul cel mai de frunte,indata acela trebue sa se supue hotarArii Dom-ne0i.

Asemenea putere are nu numai asupra celormai de jos a Clirosului Bisericesc, ci Incaasupra Mitropolitului, §i a celorlalti Arhierei,

pi

26 Dirnitrie Canlernir

Arhimandriti si Egumeni, si asupra tuturor ce-lor ce sunt de tagina bisericeasca ; si cand facvre-un rau, sau dau vre-o smintealä unui mirean,sau cugetä ceva inipotriva Domniei, sau a obs-tiei, atunci si fara de invoiala Patriarhului deTarigrad, ne impiedecat poate sa-i scoata dindregatoria lor, fail de a-i lipsi de darul hiroto-niel. 5i cerand trebuinta, poate inca i cu moartesa-i pedepseasca.

Partea bisericeasca isi alege singuri pe pas-torii cei noui, insa numai atunci cand Ii cheamaDomnia la aceasta, la care se cere si intarireaDomneasea, adica (la celui nou ales, un toiagpiistoresc cu insusi miina sa, care putere auluat-o Papii cu mestesug de la imparatii Roma-nesti, si nici unul din principii lIristianesti nuo are mai mult fiiri numai singur Imparatulllusesc.

Acestea sunt puterile Domnilor Moldovei asu-pra supusilor Ion, cari nu li-s'au lasat numaide la poarta otomaniceasca, ci inca Ii s'au in-larit si prin hrisoavele altor imparati multi ;insa, asupra mosiilor locuitorilor, nu le-au la-sat nici o volnicie de acegitea, caci, cand voesteDomnia ea sa arunee pe Ora niscai sarcini grele,macar ca nit poole nimeni sii i-le abatit fail deprimejdia vieteg, dar tot este silit de curtea tur-ceasca, ca sà dea searna pentru asupririle lui ;si mai ales atunci are sa astepte si mai marepedeapsii, clind ii p:iriste cineva la vizirul celmare, pentru varsarea de siinge nevinovat (ma-car ca nu-1 pot pAri); i cand se jelueste togaOra, pentru sarcinile cele prea marl, apoi atuncide multe on 11 pedepseste cu surgunire, sau curapirea tuturor mosiilor sale. Iar pedeapsa mor-tii si-o pricinuesc Domnii, numai prin rascoali,si prin apiirarea de a uu plati imparatului bi-

Descrierea Moldovei

rul de peste an ; insh nici aceasth incuetoare nueste indestul de tare de a nu se putea strica,caci dach s'a fticut el prieten bun prin niithprin daruri cu vizirul cel mare, cu chihaiacu tefterdarul, si cu alte obraze de aceste careau indrAzneala ciarä impitratul, apoi nu are shse teamä nici de pAra boierilor, nici inch si detoatil tara; caci un advocat la curtea turceaschle ia toate asupra sa, sit 1 apere, clind poate casii arate cu iscusintä indephrtarea pricinei aceleidespre partea lui.

intru acest chip se apash Moldova foarte greucu Urania turceasch ; insii tot poate Domnia shshvArseasch orice voeste 1'611 de frier', si nimeninu cuteazh stea impotriva Girl de a as-tepta pedeapsh ; iar de a nu tine in searnh po-runcile celor-lalti domni mai dinainte, sau shaduch iarlisi din nou inaintea Divanului prici-nile cele hot:irAte de dansii, 11 propeste maimelt obiceiul Ord, de cAt vreo pravilA undeva.Pentru aceea, macar de au si fost oarecari domniin Moldova, cari au tras iarhsi hi camara lormosiile cele daruite de dotnnii cei mai dinaintede dAnsii, cu cuvAnt Ca ar 11 fost daruite laoarneni nevrednici ; dar de chtre obste nici odata nu s'au tinut in searnh, nici s'au inthrit ;

oamenii acei asupriti, totdeauna nu dobAnditdreptatea si intoarcerea mosiilor la Domnul celurtniitor.

07

si

sal

Pentru obiceiurile cele vechi i celenouä, la punerea Domnilor

Dupä ce am arMat pentru acele care mai na-inte vreme, cum si in vremea de acum se so-cot a fi vrednice pentru sapanirea Moldovei ;gândesc ea' este vrednic de ostenealä s6 spunemceva si pentru obiceiurile care se obicinuiau mainainte in vremile vechi la punerea Domnilor.

In vremea celor sease Domni IntM, ptinä anu se ridica urmarea cea mostenitoare la Scauna StApanitorilor Moldovei cu alegerea lui tefanI, care o aveau ei pAnA atunci, nu au prea avutloc obiceiurile cele politicesti, sau nici cum nuau inceput, cdci mosteanul Domniei care se stiáIna piin5, ce trähl tatO sau fratele sAu, nu a-vea trebuintl de nimica la suirea in Scaun, MilnumaY ce-I vesteA la ivea14. Iar apoi dupà accia,de cand s'au cerut sfatul boerilor la alegereaDomnilor, s'au obicinuit mai multe obiceiuri siceremonii la punerea lor ; aci indatl dupamoartea lui Roman I, Domnul cel de al seasd-lea dupl descMicarea in Moldova, pentru ne-vArsta fiului sAu Alexandru cel Bun, carele eraprea slab de a putea goni inapoi pe vr5smasii


care napidise in Moldova din toate panne, pen-tru aceia au socotit boerii a fi mai bine, ca sa-sialeaga un Domn mai harnic §i ostean bun, decat sa puie la vasla republicei pe un copil, sipentru nepriceperea lui si li se intample ceamai mare primejdie.

Aceasta putere care o aveau atunci toti boerii,au lasat-o mai la urma, din pricina turburärilorcare le pricinuea de multe ori multimea alega-torilor, numai celor §eapte boeri mari ai stariicei d'intai, adica: Logafatului celui mare, aman-durora Vornicilor, Hatmanului, Postelnicului,Spätarului celui Mare, si Paharnicului celuiMare.

Acestia indata dupa ce murea Domnul, obicinueau a se aduna in Divan, si deschideau diatasau testamentul Domnului celui raposat; si dacanu erea nimenea insemnat intru dansa sa fieDomn, apoi ei cu sfatul lor isi alegeau Domn,insä nu-1 vesteau la ivealä; iar daca era insem-nat vre unul din fii Domnului in diata tataluisat' sa fie Damn, apoi si obrazele cele alega-toare trebuiau sä ramina la acel cuvant, ne maifiind volnici sä faca altä alegere..siispravindu.seaceasta, apoi ei purtau grijä pentra ingropareamortului; si trupul lui, daca fficuse vr'o bise-rica piiaa ce au trait, 11 puneau inteansa ; iar dacanu, apoi ii puneati intealta Biserica mare, §idupa ingropare, toti boerii i curtizanii im-preura cu slujitorii cei de Oaste, se intorceaude la Biserica inapoi la Curte, cu mare Were§i cu straie jalnice si fete mahnite, si boeriidupa aceia indata intrau in Divanul cel mare, sise asezau tot intru aceleasi scaune §i locuri, carile aveau papa ce traia Domnul, iar cetele osta-sHor, atata de multe cat putea sä intinda randin Curte, cu pustile si steagurile intoarse, as-

30 Dimilrie Can lemir

teptau puncrea Domnului celui nou. La aceastaobicinuia acela carele era sd fie Domn, dacaera vre unul din Chi Mut reposat, de sta lascaunul tatälui sau cu straie jalnice; iar daciiera ales dintre boeri, apoi ramAnea nemiscat lalocul sau cel mai d'inainte; si dupa ce erau toateaceste asezate, apoi intAi curma Mitropolitut til-cerea, i facea cuviint de laudd pentru Domnulcel mort, si se jelnia pentru moartea lui in nu-mete republicei. Dupd aceea cetea Logotatulcel Mare la adunare cu glas, testamentul mor.tului ; pentru ca daca se intAmpla, dupa cumse obicinuia de multe ori, sa lie inseimiat indiatii urrnatorul la Scaun fratele cel mai mic,inaintea celui mare, sa stie fieste care, ca nus'au fatut cu voia celor alegatori, ci s'au facutcu voia mortului.

Tot acelas logofat mare intdi dupa cetire, seapropia de domnul acel nou, si dacd era dinnearnul celui mort, apoi ii arata intAi, ca si luii-ar Ii impreuna tAnguire pentru moartea tatii-liii sau a fratelui lui; si apoi ii arata ca ar fiel hotarAt si ales de testamentul reposatului easa fie domn, i II ruga in numete tuturor bres-lelor Moldovei, ca cAt ar ii cu putinta asa degraba sa intre In stapAnire, pe (latish sii vo-iasca a-i stapAni cu dreptate, ca pe supusii sislugile sale cele credincioase.

Dupa aceia, trebuia domnul cel non sii steacu capul gol, i cu putine cuvinte sa raspunda,si sa se caiaica pentru intAmplarea aceea, ca ascapat republica pe un domn asa bun, si sa a-rate ca el macar cii nu este destul de vrednica purta sarcina Orli, insa trebue sa se pieceatAt la porunca tatilui sin, sau a fratelui sau,cAt si la voia a toata republica ; pentru a-ceia voesle ca sa ia dregatoria hr viata, i sa

i

i

Descrierea goldovei 31

.stApAneasc5 pe supusii s5i cu toatä dreptatea,dragostea si mila.

Dupà aceea indatd se scula toat5 adunarea,dinpreunA cu Mitropolitul si cu partea biseri-ceasc5, si Ii petrecea cu mare alai pAnä la bise-rica cea mare, si la usa bisericei ii esea intru-intAmpinare MitropolituI purtAnd inainte cloudfilclii, iI1 cadea, i intindea Sf. Cruce, si Evan-ghelia de o sdruta, iIi arätà evlavia sa. Dupàaceia intra In biserich i inghenunchia la Al-tarul drept usa cea impartiteasca, si isi rez5macapul de Sf. Pristol, iar Mitropolitul Ii punea o-moforiul pe cap, si Ii citea cu glas rugdciuneacare obicinueste sa se citeascd la incoronareaImpäratilor pravoslavnici, si apoi II ungea pefrunte cu Sf. Mir. Dupd shvArsirea acestor obi-ceinri, se scula Domnul in picioare, si siiruta atAtSf. Pristol, cat si Sf. Icoane cu evlavie, si esindde acolo in mijlocul bisericei, Ii punea Mitropo-Mut pe cap o coroan5 de aur impodobitfi cumulte pietre scumpe, si cantandcAnt5retii: Ca-de-se sA te fericiru", II lua Mitropolitul de sub-sioara dreapt5, si Postelnicul cel mare de sub-sioara stAngã, si 11 ridicau Inteun scaun cu treitrepte ce este de-a dreapta in Biseria ; i laacea vreme se slobozeau toate tunurile cAte erau,si muzicaatii incepeau a cAnta.

Dui-A s5vArsirea Leturghiei, 11 imbr5cau inpridvorul bisericei cu caftan domnesc, si in-data toti boerii dupa lepadarea straielor celorjalnice ce le avcau pan5 atunci, imbrAcau altestraie vesele i strAlucitoare, si dupfi acesteisprAvi, incaleca Domnul iaräsi pe armasar, 5ise intorcea la curte sub petrecerea atAt a Mi-tropolitului cAt si a tot sfatul, si la intrareain sala cea mare se suia pe scaunul domnesc.La aceast5 ceremonie obisnuia Hatmanul de a

32 Dimitrie CardemIP

dreapta, gi Postelnicul cel mare de a stAngade-i duceau poalele caftanului. Dupli dAnsulurma Mitropolitul gi tot sfatul, gi fiegte caredupA rAnduiala sa, se agezau pe scaunele lor ; giapoi mergea intiii Mitropolitul la Domnul acelgezAtor pe scaun, gi ii säruta mann ; gi inscurtA vorb5, il hiritisea poftindu-i noroc la StA-pAnire, gi 11 incredintA a va fl rugAtor cAtreDumnezeu pentru dAnsul, gi se ruga lui, ca sitfie gi el apgrat impreun,A cu tot clirosul bise-ricesc. Apoi se intoarcea cAtre tot norodul, ilblagoslovea, gi-1 sfAtuia ca sA fie cu credintA cl-tre Domnul lor.

DupA Mitropolitul urmau Arhiereii, gi cea-l-altli parte bisericeascA a Moldovei, arAtAndu.gigi acegtia cinstea lor cittre domnul cel nou,apoi mergea gi LogofAtul cel mare cu cei-l-altiboieri, gi ii sArutau mane.

Dupii sAvArgirea acestor ceremonii, se sculaDomnul din scaunul sAu, gi cu capul gol,multumea la toti pentru ctigetele cele bune cearAtau cAtre dAnsul, gi fAgAduia Patriei min,dreptate gi apArare, gi dupA aceste cuvinte, ii luaspAtariul cel mare coroana de pe cap, gi eldupA ce se duceau toti boierii, Intra in cabine-tul sAu cel dinAuntru.

Tot acest fel de ceremonie, arAtau jupAne-sele boerilor gi Doamnei lui VodA, (lea avea,in sale Doamnei; iar incoronArii nu era pAr-tage duhovnic.egte. Ea Inca avea stranit in bise-rica, insA oare-gi-ce mai jos de cAt strana Dom-nului ei, gi in sale ei unde toate jupAneseleboierilor aveau locuri gtiute dui:4 boieria bar-batilor, purta gi ea coroanA tot intru acelagichip ca gi a bArbatului ei, care se poate vedeape la chipurile cele vechi.

Descrierea Moldopei 33

Intru acest chip se urmd odinioara la pu-nerea Domnilor :n Moldova.

Jar dupd ce au cazut toate in neoninduialacu stapanirea cea silnica a lurcilor, luand deJa boieri i volnicia de a-0 alege Domni, pen-tru aceia acum se pazeste cu totul altd urmarela alegerea unui Domn Moldovenesc. Caci in-data fdcAndu-se in0iintare vizirului, ch annmrit Domnul Moldovei, salt cAnd vizirul auhotardt ea sal scoata pe dansul, a And uraasupra lui, sau faciind el vre o gre;eala, apoiel cauta all Domn nou dintre fill domnilor, sau

boieri de Tarigrad, i la vreme de pacelagddue0e el Domnia numai la unii ca aceiacari ii dau lui bani mai multi ; jar la vremede rázboiu, numai pe acela il face Domn careleeste cunoscut a fi mai credinuios mai viteaz, si daca se invoe0e el cu Donmut acel noupentru damn i pentru alte tocmcli, i ia de ladansul scrisoare pentru platirea bahilor, apoiii arata cugetul sau imparatului, cu o scrisoarece se nume0e Tarhise, cu aceste cuvinte:

Cutare Domn,stapdnitorul acesta de acum alMoldovei, asupre0e prea tare pe supu0i imph-

tra(iei tale, incat boierii Ca sa scape delania lui, stint siliti sa fuga prin alte tan deprin prejur, td. unii se nevoiesc a veni i aici,ca sh ceard intru ajulor mita Imparaliei tale decalre un Domn asa strapic." tar daca un poatesd 1 invinoialeasca cu aceasta, apoi fie adeva-rat, ori neade% Aral, zice ca se 1ere0e a nuplati birul, sau ca ar fi lene5 la implinirea po..runcilor, sau ii aruncd alit vind, pentru careeste N re dnic a se scoate din domnie. Si mai adauga zicAnd: fiindca aceasta este cu whitunpobil, a imparaliei tale, 0 a folosuluipentru aceia daca va place 0 imparaliei tale,

alli

15th. h.

§i

2

"U

lard,

34 Dimifrie Cantemw

eu am socotit a fi de folos, ea sa se scoata maisus pomenitul Domn, si in locul liii sa se pue(cutare), pe care eu ii cunosc i ii Siu, caeste om drept, credincios, bun, $i vrednic deniIa aceasta".

daca ingadueSe Impgratul la pricina acea-sta, i dacA nu stg impotriva vizirului nici Chi-zlar Agasi, nici alt slujitor de curte, atunci o-bicinueste impgratul a scrie a$a insuS cu maimsa: Mudge bindge amiel oluna". Adicg: sä fieprecum scrie mai sus. Dupa ce primeste vizirulingaduirea aceasta a imparatului, apoi cheamgnoaptea la curie pe Domnul cel nou, dacg esteca sg se ispraveascg lucrul pe taing, $i dacgpoarta frica, cg daca va oblici Domnul acela ceeste sfi se scoata, pentru nenorocirea lui, sä nufugi la vreo stgpanire hristieneascg; iar dacgnu este de a se purta Meg de unele ca acestea,apoi 11 cheama ziva la curte, si Chihaia bei alvizirnlui celui mare il primeste cu toalg cinstea0-1 duce in cabinetul sgu ce.1 are in curtea vizi-rului, $i-1 pofteste sd $azg, $i heretisandu-1 dinpartea sa, ii arata pricina pentru care 1-au chemat, care dupit obiceiul curtei asa trebuie sa sepoftoreascg, mgcar de $i este $tiuta de cel ceeste sg se puie Domn, zice ca : Maria savizirul pentru vrednicia tatalui sau, sau a sa,

pentru slujbele cele credincioase care au fa-cut portii Otomanicesti, au aratat impgratului,si 1-au indemnat pentru acestea, de au portmcitea sA-1 oranduiascit Domn in Moldova, $i 11 sfg-tueSe ca sa se poarte cu vrednicie in dregatoriaaceasta, $i prin slujbe credincioase sa se arateca un barbat, i sa se pgzeasca ca nu cumvaprin lenevire, sau necredinta lui sg fie vizirulrusinat inaintea imparatului. i dupa ce ii vor-beSe toate acestea, ese chihaia $i merge in ca

$i

sid

Descnerea Moldovei 35

binetul vizirului spune cum ca, chematulacela carele este s/ se puie Domn in Moldova,ar fi venit acolo siasteapta poruncile mariei sale.

Atunci vizirul indata, daca nu are altä treabl,porunceste lui capigilar-chihai-agasi, sau celuimai d'intai de la perdea, ca Si aduca infiuntrupe donmul acel nou, si aducandu-1, asteap-ta putin In sala cea d'inainte, si nu intra in di-van sau in ortagasi, pana cand nu sunt tocmitiin rand toti slujitorii vizirului, i oamenii lui ceidela camara pe deamandoua partile in salli fieste-care dupa starea sa; i atunci merge in nauntrusi se inchinti vizirului carele sade intre perinidupa obiceiul turcesc, i chihaia sta de a drepta

duph ce se'nchina paseste putin inapois'aseaza de-a dreapta, iar vizirul ridicandu-si

capul sáu, i c'un aer gray II hiritiseste cu poMica, si Ii zice : Ho,s geldi bineai venit Printule. Prea inMtatul, prea drep-tul i prea milostivul Imparatul nostru, obli-cind cum ca Domnul acela carele au statut panaacum in Moldova, s'a aratat lenes la implini-rea poruncilor sale, si au asuprit pe supusiishi ; pentru aceia au poruncit ca sa fie scosdin dregatoria sa ; i eu l'am rugat ca sa tepue pe tine in 'ocul aceluia, fiindca eu te stiuca esti om de treat* cinstit i credincios Porteiotomanicesti ; i intim tot prea puternicul im-parat a ascultat rugamintea mea, i s'au mi-lostivit asupra ta de ti-au incredintat Domnia,,Moldovei. Deci, acum, datoria ta este ca sa tearati cunoscator prin credintl cMre o millasa mare imparateasca ce i s'a facut ; i pevrajmasi pe prietini, sl-i aibi uniti cu noi,si pe supusit tat sa-i stapanesti cu bland*:pe cei drepi sa'i aperi, i pe facatorii de räu,,s4 nu'i trect cu vederea. Cu veniturile Dom-

Bei",adicrt

i

si-i

lui, si.

36 Dimilrie Cantemir

niei cele dupd pravilä i dupä obiceiu sre IllInulturnit, i pe supu$ii tài cu nimica sn nu'i

cu sila ; iar birul $i darurile careesti indatorit a le da Imparatului, sa le tri-tneti la curie la vremea stiutn. i de vei urinatu aceasta, apoi cat vei trai, vei gusta

impotrivn,mita

impärdteascii: iar de vei face apoistiut sn'ti fie cn sfarsitul tau intr'alt chip nu1 a ti, decat ne-poruncit".

Atunci Domnul, dacd $tia limba turceascn, ras-pundea insusi la cuvintele viirutui, iar dacn nu$tia. apoi rnspundea prin dragomanul cel mareal curtii, $i multumea pentru impnriiteasca fa-cere de bine care l'au intAmpinat pe dAnsul ne-fiind el vrednic $1 fagnduia cd va urma porun-cilor trimese; $i toata virtutea, Inca i viata o

a jertfi hucuros la slujba Imparatului, si seruga ca sa intoarcd impäratul mila sa decalre dansul.

far Capigilar-Chihagasi aducea din poruncavizirului un caftan, si mini ii da Domnului daii saruta, i apoi 11 imbräca pe dansul pestecele-l-alte straie; si dupd ce l'au imbrncat, seapropia de vizir a doua oarn si se inchina la dansul, i ii aducea inainte pc Capu-Chihagasi alliii ce Ii avea ce sine, $i se ruga vizirului ca

pritneasca $i pe acela sub apararea sa; sidaea 11 priinea vizirul, apoiii rnspundea : neho$"Aka prea bine, si apoi imbriica $i pe aeelCapuChihagasi cu un caftan mai prost.

Dupà sAvAr$irea acestor ceremonii, se'nehninDomnul de a treia oara vizirului, $i iese dindi \ an awn de a mai zice vre'un cuvant, $i mer-ge in cabinetul lui chihaia, $i indatä dupii a-ecia merge si chihaia dupa dansul tot acolo,si-I hiritiseste pentru dregitoria sa cea noun,

cafea i eibet, i vorbe$te cu dansul pen-tru ale Domniei, sau pentru alte lucruri.

na-si

sa-1

ii dA

,asopre$ti


Si pang cand sade la vorbil, ghteste imirahorulau comisul vizirului un cal, prea frumos impo-

dobindu-1, si bas-ciaus cu 24 de ciausi si cu 4 cea-tin de ai vizirulul pedestri, i alti agaleri sauslugi mari de ai vizirului din curte, i agaleri sauslugi de cash, asteapta eOrea Domnului. Si in-datil dupa ce ia chihaia instiintare cum Ca toateaceste sunt white cu acel obisnuit chip al sla-vei, poruncesle de aduc in nhuntru mirodenii

alumä CU dansele pc Domnul, care la turcieste un seinn, ch trebue sa purceadh. Duph a-ceia porunut esind incalech pe cal, si ese afariidin curtea vizirului mergandu'i inainte 4 alaiciausi cu aceasta randuialh, adich : inaintea liiimerg atatia ciausi, cãi cere el, cumini. Duph aceia urmeazh agalerii vizirului, siiciagalerii, i duph acestia urmeazd el inconju-rat de patru ciatiri, cari merg doi inaintea ca-lului, si cei doi de amandouh pärtile de-itin picioarele lui. In urmil mai aproape de clan-sul, vine Capu-chihaia al shu, si duph acela bo-ierii din Moldova, dach stint de fath, sau altigreci boieri de 'arigrad, care stint rudenie sauprietini cu Donmul; i asa cu acest fel de alaiiese din curtea Vizirului, pe poarta 13ahce-Capu,ce se zicea mai nainte Hrisopele, i iese din ce-tate afar5, si mcrge drept la I3iserica cea marea Patriarhului din Tarigrad; si vazandu-1 orisi eine trecand, fie turc, sau hristian, trebue shse scoale in picioare, macar si de la lucru, sh'sipuie mIini1e pe piept crucis una peste alta, sisa'si piece capul in jos. Inca si cand trece pela Poarta, trebuie pe toate strajile ienicerilorsä le aseze in rand ciipitanii lor, i sh1 heriti-seasch pe dansul cand trece, asemenea ea sipe vizirul, adica isi pleaca capetele lor, si ma-nele drept le pune pe piept, i slobod in jos

pi

c'taup,l-ar-e-


poalele cele d'inaio te ale straiului. i aceastamai de pe Liana este la dansii un semn de cins-tea cea mai mare, prin care dau a intelege, caei intru atilt 11 cinstesc pe dansul, in cat Mauinaintea lui cu picioarele acoperite, si nu intr'altchip, fara numai din porunca lui se vor unis-ca de pe la locurile lor ; i cu aceasta petre-cere ajungand ei la biserica Patriarhiei, r5mAnturcii stand in uli, iar el intr5 in ograda bi-sericei, si descalica la scara, adica o piatra careeste pusä mai vartos pentru acest lucru, i cea-usii striga cuvintele aceste obisnuite:,Hac teala Padisahumuze Bebei efendimuze ciok

iasaclar oimurler virsun devlet ile cioc iasa".Adic5, dreptul si prea inaltul Dumnezeu sa deaImparatului nostru si Voivodului Domnului

viata indelungata i sa traiasca multi anifericiti.

La poarta cea din afara despre ulita, ii vinintru intfimpinare preotii cei de mir ai Patriar-hiei si la scara cea de mai sus pomenita, Mi-tropolitii si Arhiereii si alti b5rbati bisericesti,cari pot s5 fie de fatti la vremea aceia; iarmai la urma, inhumpina Patriarhul, la irtrareabisericei, pe Domnul viitor, blagoslovesteen semnul Sfintei Cruci, si merge in bisericacAntand cantaretii Patriarhului: TO 'Alio viotv,si in mijlocul bisericii, se insemneaza sprealtar cu semnul Crucii, i siirutand icoanelesfintilor, se sue in strana aceia care este f5cutapentru Domnul Moldovei, si p5sind in treaptacea mai de jos a stranei, citeste intaiul diaconectenia, intru care il pomeneste pe dansul, sidupa ectenie intra Patriarhul in altar imbracat

1) roate arhimandriti i din nenimerireapus mitropoliti.

nos-tru,

LiIxncirii s'au

1

i)

1i-1

beserierea Mohlovei 39

cu slintitele ve§minte, impreunA cu patru Mitro-politi sau mai multi, §i Domnul Inca merge inaltar dupl Patriarh, i plecAnduli genunchelesale, 10 reazernä capul de Sf. Pristol, §i Patriar-hul puindu-i omoforul pe cap, ii cite§te rugA-ciunea care se obi§nuia a se citi odinioarl laincoronarea impäratilor, §i ungAndu.1 cu Sf. Mir,se scoalA pe picioare §i merge inapoi la stranasa, cAntAndu-i cAntAretii Polihronul, §i apoi sesue §i Patriarhul in strana sa §i porunce§te ca sätie tAcere §i face Domnului aceluia cuvAnt delaudA in scurt, §i-1 sfAtue§te sA fie cu frica 1WDumnezeu §i apArAtor Bisericei. DupA cuvAnturmeaza Polihronul pentru Patriarh, §i atuncivine Domnul §i Patriarhul in mijlocul Bisericei,iar Patriarhul ii intAre§te pe dAnsul cu 1mpar-t5§irea blagosloveniei §i el sAruta mAna Pa-triarhului ; i la e§irea din BisericA, II petrecePatriarhul pAna la scara cea pomenitA §1 sAru-tAndu-se unul pe altul, incaleca el pe cal §idinaintea ogrAzei Bisericei 11 primesc turcii, pe-trecAtorii säi, §i de acolo se Intoarce inapoi lapalatul situ, tot cu aceea§ oranduiala cu care afost venit, strigAndu-i ceau§ii de multe ori ; §idaci alunge acolo, pofte§te la sine numai pecapitami petrecAtorilor, §i le dA dulceti §i ca.fea, §i le impArte§te bac§i§ul cel obi§nuit. DupAaceea heretisindu-1 ei impreunA cu oamenii lor,se intorc inapoi la curtea vizirului.

A doua zi vine Patriarhul cu Mitropolitii,dupa aceea toatA boerimea care se aflA la Tani-grad, §i heritisesc pe Domnul cel nou; §i obi§-nuesc Inca §i solii Imparatilor §i ai republi-celor Hristiane de il heretisese insu§i ei, sauprin dragomauii lor, mai ales dacA au maidinainte cuno§tintA cu dAnsul.

In celelalte zile se zabove§te el cu platireabanilor cu care este dator pentru luarea Dorn-

9i

40 biinilrie Canlermr

niei, si cu bacsisnrile earl le-au pus otomanii cunume de pisurisi, adicd dar de buna voe; insdvederat, ii asupresc cu dansele dupd nes5tioasalor Idconne.

Si dupd ce pliiteste anei bani pe jumdtate,apoi Ii trimet semnele Dornniei, cloud tuiuri siun steag, care se cheamd in limba lor sdngeac,mai cu multd pompd de cdt la punerea unuivizir de aceia cari se cinstesc cate cu trei tuiuri,pentru cd acestora li se dä fdrd de nici o slava,de la Miralem-aga care le are sub stdpanirea sa;iar unui Domn de Moldova sau de Ora Munte-neasc5, le trimete cu mare alai prin toatd ceta-tea, pftud la curtea sa ; cdci la vremea cea ho-tdrfit5, ciausii si slugile vizirului cari au fostpetrecut pe Domn la Biseric5, se adunii foartede dimineatä in zina aceea la Mira lem aga, a-died la acela ce pazeste steagurile impdratesti,caruia nu i este mica boeria la curtea impdra-teased; si intelegand Domnul c s'au adunattoti aceia acolo, apoi trimete si el Capu-chihaia-tele sale si pc boerii cari sunt de fatd, imbra-cati foarte, si mai ales cu cai impodobiti fru-mos, si merg pand la Babihumaiul sau Poartacea mare care este din afar5 la Curtea Impdra-teased, si dupd cc sosesc acolo, ii primeste Mi-ralem aga cu mare cinste; si indatä se Aliceacolo tubulhanaoa, sau muzica impdr5teasca,care este oranduitd pentru Donm, si incepandtubulhanaoa aceasta a canta tot felul de muzicdcare se obisnueste la turci, atunci tot wandese cu orandueala sa din Curtea Impd'rateasca,si inceputul il face ceausii tot doi cu.doi; dupdacestia urmeazd agaterit vizirului, tot cu ace-leasi strae cu care sà imbracd i cand merg indivanul Sultanului. Dupd aceasta vine Capu-chihaia al Domnului cu bocrii Moldovei si mupe nrmä Miralem-aga cu un steag si dou5 tuiuri

Descrierea Moldove 41

cu tubulhanaoa inapoia lui; cu aceastäriinduiala merg prin toatä cetatea i toate strä-jile, lie unde ar fi, Inca i acele din curtea vi-zirului, trebue sh se tocmeasca in rand la ulita

sh-si sloboadd in jos poalele straelor lorsd-si pue mainele crucis pe piept i inteacestchip sà cinsteascd semnele impdratesti.

asa sosind la Curtea Domneascd, ese Dom-nul cu curtezanii d'inaintea palatului sdu, intruiptampinarea acelui purldlor de steag, si Mira-lem-aga Ii da. lui sangeacul si tuiurile cu capulplecat, impreund cu aceasta heritismos : Alateala mubarec eileic", adicd: Dumnezeu sa-tidea noroc la aceasta: iar el ia sangeacul in!Mind i II sdruld cu cinste, si ii dd sangecta-rului sau stegarului sdu, sd poarte grije pentradânsul, i apoi pofteste la sinesi pe Miralem-aga in sala cea mare sau divan, si dandu-i dul-ceti, cafea si allele, dupd obiceiul turcesc, iiimbrach cu o bland de satnur si-i dä bacsisuleel obisnuit. Atuncea Miralem-aga cu slugilecarpi se intoarce inapoi la palatul imphrdtesc,iar tubulhanaua rämane la Domn si cantd pcloatii ziva neubet sau semn de straje eate treiceasuri inainte de apunerea soarelui, care vre-me se zice la turci: ichindi. Insä cinstea aceastao au numai Domnii de Moldova si de OraMunteneascd, iar pasii nici unul in vremea carese an in Tarigrad, nu poate sä aibd aceastàmuzicd ostdseascd.

Si asa savarsind el toate trebile care aveale hotarascd cu curtea, si platind toti banii cucare este dator, atunci aratá vizirului prin chi-haia, cmn eh' nitnica nu-1 impedicd de la intra-rea in stdpitnirea Domniei ; si se maga ca säiasd inaintea Imparatului, si ca sä ail:A vole depurees. i dupa ce se hothrdste ziva accia,care alta nu obicinue;te sä lie de cat numai

I

si

sa

pi

Si

42 Dimitrie Canternir

Duminica, sau Martea, cfici intru aceste zile seface divan Inaintea Sultanului, dupà a$ezAmtln-tul lui Suleiman, apoi in ziva aceia foarte dedimineatä se adunä la divan, vizirul cel mare,mufti si cadileschierii, cei-l-alti viziri, ienicer-agasi, silahdaragasi, $i altii care dupfi dregfito-ria lor au intrare slobodfi, i juded pricineleAluitorilor, la care ascultà i Impgratul in do-sul unor parcane, sau cafas aurit; i judecataaceasta tine patru ceasuri, pfinä cand nu maieste nimeni sä mai jaluiascA; i dupa isprävireadivanului se porunceste Dotnnulut ca sä steadrept in rand cu boerii s'ai de la u$a divanuluicelui dinafar5 In Cube, $i pAnä la usa cu carese inchide Cubeaoa cea din Ifiuntru, s'apoi scu-lfindu-se vizirul cel mare de la locul slit, mergela Imparatul cu cei-lalti viziri i cu cadiles-chiarit, i cAnd tree i$i pleacá domnul capul sfiucfitre vizirul cel mare, $i la ceilalti viziri,intrând ei la impfirat, ii in$tiinteazfi vizirul celmare pentru pricinile ce s'au judecat in divan,sau pentru alte trebi ale ob$tei ; si dupfi aceiaii spune, ch sluga sa Domnul Moldovei se roagfica sfi aihä voie a merge in Domnia lui ; i daeäii dä Sultanul voie de purees, apoi Ii spune ca-pugilar-chihaia ceia ce au hotärfit Sultanul,muhtur-agasi porunce$te ca sfi-i puie pe cap oCucfi lucratä foarte cu me$tesug de pene destrut; Insa cuca aceasta este mat vArtos o po-doabfi a ieniceri/or; iar pentru ca $i domnii sesocotesc intre cetele ienicerilor, pentru aceia Iise dfi $i !or aceasta podoabfi, care nu poate ni-meni altut sa le-o puie pe cap, Ora numai muh-tur-aga, pe carele a tilta 11 socotesc, ea cand ar aveasub sinesi pe toate cetele ienicerilor,numai pen-tru ca este peste straja cea din curtea vizirului.

Si in acest chip find el impodobit, ii im-bracA $i Tefterdar-ba$a cu un caftan, and $i

pi

pi

Descrierea Moldovei

boerilor lui 27 caftane mai proaste, i apoi iidue intiuntru doi capugi-basl tiindu-1 vartos desubsuori, impreunä i pe alti palm boeri maide frunte ce sunt cu dfinsul, i viind la 11§11 di-vanului, 11 silesc aceia ce-1 due ea sa-si plececapul 'Ana la pamant; i dupi aceea inca dedoul ori pasind cate trei pasi, si apoi ramanestand drept in mijlocul divanului, flind ea nueste prea mare. Iar Imparatul din scaunul säuarata vizirului care sta de-a dreapta sa cuinainele puse crucis una peste alta, si-i zice ca saspue Donmului ceea ce are de spus. Iar vizirulplecandu-se pana la pamant inaintea Sultanului,vorbeste catre Domn aceste cuvinte

Fiind-ca credinta -si buna-cuviinta ta s'aufaeut cunoscute rnariei sale Imparatului nostru,carele este scaparea a toata lumea; pentru a-ceea el s'a milostivit asupra ta i ti-a datDomnia Moldovei. Deci, tu, si de acum inaintesa fii credincios, slujind cu dreptate, si sa liiascultator poruncilor lui celor sfinte, caroratoata lumea se supune, i sa ramai cu aeeastaevlavie catre dansul ; iar pe supusii luisa-i aperisi sa-i stapanesti cu bland* si cu sal-gun-0,sa aibi purtare de grije a priveghia la toateiznoavele vrajrnasilor, trimetand in toata vre-inea instiintari incredintate pentru uneleca acele, avand purtare de grije pentru a-cestea din toata virtutea ta; i apoi prea binestii ce ai sa astepti. Iar lenevindu-te la aceste,apoi nu te vei putea indrepta cu dezvinovatiri-le cele desarte.

Atunci Domoul daca stie limba turceascrtispunde In scurt asa: Eu pe capul meu mafagaduesc ca voesc a jerti toata virtutea meala slujbele prea cinstitului si prea milostivuluiImparatului meu, numai de nu-si va intoarce

44 Lanlemil

fata sa cea milostiv5 de afire mine, sluga sacea nevrednia".

Si dupit ce zice aceste cuvinte, il scot capigii-basii iarási afarä din divan tot cu aceeasi cere-monie eu care au si intrat, insa cu dosul in-nainte, pentru a nu este slobod s5 arate dosulcAtre Sultan.

Si in vremea aceea giiteste tin cal ariipese,Buiuc-imirahor sau comisul cel mare al Impà-ratului, impodobindu-1 cu raft de aur biitut cupietre scumpe si cu arsä cusul5 cu aur si cuargint, si de-a stiinga cu o spadii si de-a dreaptabuzduganul, iar doi indiccit sau de lagrajdiul impär5tesc, tin calul in poartra curtii,

pe 15ngd clausal stau doi achiulahlii cu co-manace albe pe capete, si doi alergittori enstrae de lir, cu comanace de argint i poleitecu aur, ce sunt fAcute in chip de pahar.

Si asa esind Domnul, incalea pe cal si as-teapta venirea vizirului celui mare,si porun-ceste boerilor s5'i ca sii stea in rfind de-a stAngalui, si apoi se inchin5 la vizirul eel mare si laceilalti viziri, cu plecarea capului si cu miinelela piept, multumindu.i si ei cu plecarea capului.Si apot duandu-se acestia inapoi pe la pala-inrile lo& ese si el din curie si merge drept labiserica cea mare, tot cu tov5r5sia aceea cucare au si venit si cu muzica de oaste sub pe-trecerea paicilor si a chiulahliilor hnpariitesti,si se primeste de ciitre Patriarhul si de c5treceilalti barbati bisericesti, tot cu aceeasi pompiisi ceremonie precum am scris mai sus; tarcuca o ia de pe cap la intrarea in biseria sisi nu o pune pzn and nu ese; si esind dinbiseric5, merge drept la palatul ski si acolo itdue in divan agalerii aceia cari 1-au petrecul;si luandu si bacsisurile lor, se intorc inapoi lacurie, iar paicit st chtulahlit rtirnan la dansul

hunilrie

ti

Descru'rea Mob lover 4.)

si ii petrec pAnd in Iasi, care este Scaunul siorasul eel de c5petenie al Moldovei.

A doua zi iitriinctc Reiz Etendi saneel mare al Impdratului, hrisovul Donmiei,scris boarte cu mestesug cu stove de aur,trimete rgspuns ca sä purcead5 la Scaun, asade in grabd cat ii va 11 pnin putintd pentru canici un Domn dup5 ce merge inaintea Imp5ra-tului, nu poate sä rärnae la Tarigrad mai mullde o sdptainAnd.

La purcedarea ml Ii (IA imp5ratu1 nfl Schimiagasi, care dupd cuprinderea cuvintului, seiMelege acela care sue pe Donm in Scaun. Sidregiitoria aceasta se dA numai la slugile celemai din laluntru, adic5 lui capigilar-chihagasi,perdegiului sau portariulul celui mare, imira-horului celui mare sau celui de al doilea, adicdcomis impdr5Lesc, si nu prea rar 5i silahdariu-lui, si Cohodariului cari sunt intAi intre slugilecele alai din launtru ale curtii. Insd acesti doinici odinioar5 nu obicinuesc a petrece insusipe Domn, penLru trebuintele lor cele mari cele au la curie, ci trimet pe altii in locul Ion.

I se mai trimete lui i un capigi-basa, cu pa-lm capigii mai mici, i patru ciaui, doi aehiu-lahlii, doi ciatiri, si doi paici impdr5testi, si oeeat5 de muzicanti de care are si vizirul.

Si dupà ce se sdv:irsese aceste toate, apoi eno zi inainte de purcedarea sa din Tarigrad, seroagá vizirului ca sä-i dea vole sii meargaia ziva bund de la dAnsul ; si dobAndind voie,merge la curtea vizirului CU capu-chihaia al luisi cu boerii; si sosind el acolo, it duce ch haiain cabinetul vizirului, si vizirul II sfátueste iarAi ca sl lie cu credint5, si Ii aduce amintepentru cele ce l-au invatat mai inainte, si altepentru care cere trebuinta Ca s5 i arate. Ian elIi r5spunde dupd cum cere trebuinta si ii reco

logofdtul.

si ii

sá-si

46 Dindrie Cantemir_

manda pe capu chihaialele sale, si pe sinesi insusi ; si sfArsind vorba se inchinA la el, si atunci it slobozeste vizirul de la sine cu acestecuvinte : te voi vedea, urmeazA bArbAthstesi vitejeste, si Dumnezeu sh-ti dea noroc si sä-nAtate si sA ti fie la toate intru ajutor".

DupA aceea porunceste de-i imbracA cu'ncaftan care se chiamA itun-caftan, sau caftan depurcedere, si sAvirsindu-se si aceasta, merge deaici la chihaia si Isi ia ziva haul de la dânsul,si la urmA incalecA pe cal, si merge 1napoi lapalatul sail, sau pe la cei-lalti viziri, ca sa seinchine si acelora. lnsa aceasta se obicinuestea tio de mai multe ori noaptea de cAt ziva, pen-tru ca sa nu pricinueasca vizirului vre un pre-pus, ca'si cauta lui alte rAgele, sau ca le si are.

A doua zi ese din cetate foarte incet, si mergecu mare pompa si tovArasie sub strigareaceausilor, care sA obicinueste totdeauna la in-cAlecare si la descAlicare, precum am zis maisus; si inainte merg calarasii de Moldova, dacAsunt atuncea de fatA, si steagul 11 due inainte ;dupa acestia urmeaza o muzica Flristiana cupauce si cu trAmbite; dupa acestia un steag alb,care este semn de pace si de supunere, intrecele doul tuiuri care i se dau lui dela PoartA ;dupa acestea urmeaza capu-chihaielele Domnu-lui si alti boeri de Tarigrad, pe cart ii impre-soara doua r"anduri de ciausi pe de amAndouapartile; dupa acestia yin pohodnicii Domnesti,de care nu poate sA ail:a mai multi de seapte,ca si alti viziri, si sunt impodobiti cu arsale demare pret, si pe de amAndouA pArtile sunt im-presurati de sease satiri Domoesti, si dupadAnsii doi satiri impAratesti, dupa cad urmeazasi Domnul imbracat cu turban Domnesc.

Capul calulai sail 11 acoper doi paici Impara-testi si scarile le tin doi iedeclii. Pupil mai


inapoia lui, de-a stAngae care este partea ceamai cinstitä la turci, merge schimni-agasi,de-a dreapta sAngeac-agasi, sau acel cc poartdgrije pentru steoguri; iar dinapoia lui sunt slu-gile sale de la camarA; i dupä dInii vechiliilui sangeac-agasi, cu trei steaguri roii, i stea-gui cel din mijloc are in vfirful lui luna jutnA-tate, iar celetalte dou5, numai elite un bumbpoleit, Dupl aceasta, vine o ceatA de mehterisau muzicanti turcesti, cari cu pauce man l. sicu trAmbite fac muzia rdsunAtoare. lar mai peurrnA sunt slugile lui schimne-agasi si ale luisAngiac-agasi, i MO mai prosti cari trebue sameargA d'impreunfi.

$i cu aceastä orânduialA merge alaiul incetpilnA la conacul cel care nu este departede zidurile cetAtei cele matt Iar apoi la drumde acolo inainte, nu se pot pAzi asa bine toateceremoniile acestea, fArA numai cAnd intrA invre-un tArg sau oras; atunci iarAsi se bate me-terheneaoa si se face strigarca cea obisnuitA aceausilor si altele; si.la drum totdeauna trebuesi meargä inainte pAnä la al doilea conac, doiceausi i o slugA donaneascA, ca sl orândneascAsála i sA facti gAtire pentru bucate, cad toatese fac dupA vola j dupA cererea Domnului;cad intru acea vreme, din porunca Imparatului,trebue toti si asculte de dAnsul, ca ciind ar fiinsusi vizirul cel mare, si dacA se aratA vre-unturc cu necuviintA sau nu voeste sA asculte deporunca lui, atunci Domnul poate, prin besle-gasul satt, sA-1 pedepseasca dupA voia lui; sandaci voeste sa fie mai lin cu diinsul, apoi it dApe mAna stapanului sau Ca sA-1 pedepseasca.

$i in acest chip, ajunglind el la Galati, ora-sul Moldovei cel dinta despre Tarigrad, il in-tAmpinA acolo toti boerii de tara-de-jos i uniijicA qi din tara de sus cari sunt mai pe

d'intai,

gi

48 Dimilrie Can lemir

aproape, 5i il petrec Oita in Iasi; 5i pe drumInca hind, el cerceteaza pentru suptifii sai, leasculta jalbele .5i le hothrii5te pricinile.

0 mila de loc din Ia 5i afara Ii ese intru in-tAmpinare Caimacanii, cari sunt pu5i de dansulInca de la Tarigrad, prin scrisoare, impreunicu ceilalti boeri, osta5i 5i tArgoveti, pe cari iilasa de ii saruta mAna sau poala, cälare findel, 5i intra in ores tot cu asemenea pompa 5iceremonie, precum au c5it din Tarigrad i des-calica la 13iserica cea mare a Sf. Nicolae, 5i inograda Bisericei ii es intru intlimpinare Mitro-politul 5i ceilalti barbati duhovnice5ti, cu sme-renie, i il due in 13iserica, pazind tot acelea5iobiceiuri biserice5ti precum am aratat mai sus;

dupa sà'ârireas1ujbeicc1eiDumnnezeeti,einddin Biserica, se prime5te iara5i de catre tovara5iasa cea turreasca, ce au fost rarnasä stAnd la

fitcAndu-i obi5nuita strigare 5i muziee, 5ien petrecerea aceea merge la Curtea Dom-neasca.

Si sosind acolo, indata Ii ia Schimne-Agasz,5i'l duce in Divanul cel mare, 5i rainnne stnndlAnga Scaunul Domnesc, ce este a5czat acolo 5ieste cu trei trepte. Si dupa ce se a5eaza toti bo-ierii pe la locurile lor, se lasä in Divan 5i cei-lalti dregatori de oaste, i negutatorii cei maihogati din Ia5i, 5i apoi se porunce5te sa lie ta-cere, 5i Schimne Agasi scoate porunca impara-teasca care se zice Hiuchime-Firinan, 5i o dasa o citeasca secretarul, adica Divan-Efendisi,un lure pe care il tine Domnul cu bunä leafain slujba sa.

$i apoi dupa cc se cite5te aceasta de catreDivan Efendisi, talmacind tahnaciul lie5te-carestili unul dupa altul, raspund toti boierii en uneuvAnt toti o-datii: sa lie voia Imparatului.

tunci Schimne-Agasi iinbracä pc Donn] en on

WO,

si


caftan ce ii aduce cu sine, si ii tidier% in Scauneu miina cea dreapta ; slobozindu-se tunurileintru acea fadmd ceausii obicinuitastrigare.

intru acest chip Iliad el intarit iii Scaunulsitu, porunceste de imbiaca pe Schimne-Agasi cuo Malta de samur, si pe Divan-Efendisi si pcPostelnicul cel mare, numai cate cu tin caftanobicinuit.

Dupa ispravirea obiceiurilor acestora, incepeintai Mitropolitul sa'i vorbeasca in scurt, por-tindu'i noroc la stapanire, i ii saruta mana,blagoslovindu-I, saruta si el mana Mitropolitu-lui. Dupa aceasta se lasä Arhiereii i alti boieride starea d'intM Ca sfi'i sarute mana si poala ;

numele lor le spune Postelnicul cel mare, enaceste cuvinte : Sluga Mhriei tale (N) saru la preacinstita poala a caftanului Mariei tale". Asemeneaslujba face si postelnicul al doilea boerilor ce-lor de starea adoua, si postelnicul al treilea,boerilor starii cei de a treia. Dupa boieri ur-itteazii drega'torii de oaste lieste care dupd sta-rea sa, cum si negutatorii i alti oraseni cinstitidin Iasi.

Dupa aceasta infra Domnul in cabinetul saltcel din lituntru, iar pe Schinme-Agasi il duceperdegiul sau portariul cel mare cu mare alai lagazda care i-au gatit-o.

A doua zi se aduna iarasi boierii la Divan, siasezanduse pe la locurile lor, iese Domnul mer-gandu'i inainte postelnicii, si mew din sala ceamare in cea mica, adica in spatarie.l) i asezan-du-se el acolo in Scaun, chiama Postelnicul pe

I) So nume,te ua, pontru ort bpalta domneasea eqo tottlAatum po ma,,a intro aeoa mime, i nnueni nu intra acolu,ar numai cot knto tuteii won.

clipli i

Si

pi

si


toti boierii celor trei stari, adica flegte-care pos-telnic starea sa ; i apropiindu-se de (Mitsuiliqte-eare boier dupa starea sa, atunci elsau ii scoate ye &Mgt' din slujba, sauinoiegte, sau it inalta dintru o boerie mai micaintru alta mai mare ; iar sä scoata pe vre unuldintru o boerie mai mare, gi sal puie intru altamai mica, nu ingaduieste obiceiul pamantului,fara numai atunci cand poftegte cineva din bunavoia sa. Insa la alte pricini poate sä urmeze cudñnii dupa placerea sa, asemenea ea and nuar avea asupra lui pe nimeni In lume.

dupa ce ageaza pe toate dupa porta sa, gipune in oranduiala republica ce i s'au incre-dintat lui, atunci trimete iarag inapoi la Tall-grad pe SchimneAgasi, gi pe cele-l-alte slup im-paratesti, cinstindu-le cu multe daruri, i sco-tandu-le din orag cu mare slava, petrecandu-leinsugi el o mie de pagi din orag,,gi de acolo le(IA un boier ca sh le petreaca pana la Galati,iar el se intoarce inapoi in Iasi.

iaragi ii

Pentru scoaterea sau mazilireaDomnilor

In veacurile cele d'intAi intru care au inceputMoldova sa fie Domnie deosibitä, nu se scotDomnii nici de cum din stapAnire, si nici puteanirneni scoata, pentru ca ei stapAneau farahotarAre asunra supusilor lor, ca niste Imparati,fiind ca puterea lor era mostenitoare, iar nudobAndeati prin alegerea boierilor. Macar ca isto-ricii arata. precum ea unit din stapanitorii Mol-dovei au fost isgoniti din Scaun, insa aceastas'au facia prin turburarile cele din Ifiuntru, jarnu de alta sild straina, caci Moldovenii nu voiaua sti nasterea cea d'intAi, care pricinuieste pela stapAnirile Europei tulburarile cele mai mani;§i nici pravilele pamantului nu ingaduiad ca saimparleasca fratii Domnia intre sine, si era nurnai in voia parinteasca, ca sä lase in diatA ur-mator la Scaun dupfi moartea sa, pe acela dinfiii sai pe care il voia el. Iar cAnd se intamplavr'o data ca sa impiedece vr'o moarte grabnicahotararea aceasta parinteasca, sau cAnd vr'o la-comie nemasurata a cinstei, a fiilor Domnuluicelui mort, stArnea gAlceavit pentru luarea Dom-

sal

o

Dirndrie C(1111011111-

niei, atunci intr'alt chip nu putea sa fie, citrebuia sa se scoale cu rasboi, si apoi acela luadomnia, caruia slujea norocul de biruia ; iar eelbiruit dach putea sa scape, fugea la Ardeal sauin tara leseasca, caci in tarile acestea aveauDomnii mosii, i astepta acolo pima ce gaseavreme cu prilej, de isi inmultea puterea si iiin tarea oastea sa.

Osabit de aceasta s'au mai intatnplat cate odata la unii din Domni de i-au scos boierii dinScaun pentru tiranie sau pentru alte naravurirele, pedepsindul elite o-data i cu moarte.

tar afara de aceste, nu era alt chip cu careputea sa se lipseasca Domnii din MAI:lattice, ciacela care apuca sa dobandeasca schiptrul inmani, 11 i tinea fara de nici o impotrivire panala slArsitul vietei sale

Aceasta oranduialA s'au calcat intai in zilelelui Petru al V Bares, liul cel afard de cununieal lui Stefan celui Mare, izgonindu-1 din scaun Iiiiparatul Suleiman, zicAnd ca ar fi aprins el Ce-tatea Chilia, si inca traind el, au pus in loculsat' pe Stefan al III, carele s'a arfitat Pe sine caeste stranepot al lui Alexandru L Si asemenea s'aintamplat aceasta 1 cu Petru al V, Schiopul ;caci aleglindu-1 boierii Domn, dupa moartea ceastrasnica a lui loan Armanul, l'au scos turciidin Scaun indata dupa aceea ; insa caindu-se eipentru dAnsul, in scull dupA aceea l'au pus iaraiin stapanire.

Iar a tilia capetele domnilor, obicinuiau turciifoarte rar, si mai ales numai la vre-o rascoalade fata cAnd facea vre unul, pinta ce au cazutputerea alegerei in manele lor dupa fuga luiMiron Barnovschi, puind in stapanire dupa phi-cerea lor pe the al III, fiul lui Alexandru al TV.Caci dupa aceea nu au avut nici unul nenoroci-

.0

Descrieren Ioldo,,ei 1)3

rea aceia rea ca st fie ucis Iii Scaun, fArt numaiIstrati Dabija si tattl nostru Constantin Cantemir.

Scoaterea sau Mazilia Domnilor Moldovei seurmeazt mai intru acestasi chip: CAnd hottrAstevizirul ca st scoatä pe Domn din Scaun, si do-bilndind la aceasta voie de la Imptratul prin tal-hisi, atunci foarte se ptzeste la taint, si nuspune nimtrui ca st stie, ftrt numai Domnuluiace! nou, ca nu cuniva st nu obliceascA capu-chihaialele Dornnului celui din Scaun,

teze pe ditnsul ; pen tru acea, porunceste chi-haia al vizirului, Donmului celui nou, ca st viela curtea !or imbrtcat en alte straie, si viindIi porunceste ca st'si puie caimacani, i st leporunceasct ca st fact aceea ce este st se ur-meze din porunca Imptratului, si ispriivinduseaceasta, ortnduieste vizirul pe un capigi-basa,ca st aduct Domuului firmanul si sal duct pedtnsul la Tarigrad; iar Domntd cel non trirnetecu capigi-basa pe una din slugile sale cu ctrtilesi cu poruncile sale (lire Caimacani, l cu oscrisoare osabitt cAtre Watt boierimea. lar luicapigi-basa i se mai dt .si able clout lirmanuriImparatesti, unul catre Domn, i altul cAtre cai-macanii acei orAnduiti de Doinnul acel nou.

dact au turcii frict ca sa nu fact Domnulvre o rAscoala, intelegAnd pentru mazilia sa, saust nu fugit pe la sttptnirele cele Hristienesti deprin prejur, atuncea cid porunca seraschieriuluide Babadag, squ pasii de Bender, ca st dea hiicapigi-basa vr'o cAti-va ostasi, cu cari sa poattapuca pe Domn, i cu bunt straja sal trimeattla Tarigrad.

Iar dact sunt trate linistite in toate ptrtile,si nu este pricir la mijloc pentru care sa fugaDomnul, apoi vi la Iasi nuinai singur capigi-basa cu posta mezil, si cu acel clout lirmanuri,

tii

sal in-

.0

S4 Dirnitrie Cantenzir

cu atAta grAbire in cat ii este prin putintA,pe care thinuieste el pricina pentru care estetrimes, mai vartos dupl ce soseste la Galati,care este orasul eel d'intai al Moldovei de cdtreTurchia ; si pentru ca sl apuce pe Domn färäde veste, zice el este trimes cu and porunaasa ii intoctneste mersul sAu, in cat chitestesa. soseascA in Iasi tnai inainte de ameazA-zi, lacare vreme toti boierii se MIA adunati la Curte.Si asa sosind el, merge drept la Curtea Dom-neasa, i intrand in Divan, heritiseste acolo peboierii ce sunt adunati, si dä firmanul in manelecaimacamilor, cari sunt oranduili de Domnulcel nou, pe care ii arath lui cu degetul o sluga Domnului celui nou, care este trimeasA cudansul, imbrAcat in straie turcesti, si cand leda el lor firmanul, le zice asa : Domnul vostrueste scos din stApanire, deci sa ascultati po-runcele Domnului acestui nou.

Si apoi heretisindu'i in numele Donmului celu inou i acea slugA a lui le dA scrisoarea si po-runca stApanului sAu. 5i la urma adunandu-setoti boierii in spAtArie, intra si capigi-basa acolo,viind Domnul panA la usfi intru intampinarealui, si inchinandu-se putin until altuia, porun-ceste Donmului capigi base ca sh se suie inScaunul sAu, find-el are sa'i vesteasea o po-runca Itnparateascd. Iar Domnul este ascultatorla aceasta, macar de si pricepe din urmarile a-cestea ca va sa-i faca mazilie, si se asaza inScaun ne zicAnd alt nimic, de cat numai acea-sta : Fie porunca prea milostivului i intru totprea lummatului ImpArat."

Si dupa aceea scoate capigi-basa firmanul, siIi da lui, iar el aducandu-1 la gull si la fruntedupli obicei, Ii da lui divan-efendisi ca sli'l ce-teasca, si in vremea cetirei se seoala Domnul pe

Descrierea Mo 55

picioare, si capigi-basa si impreuna si toti bo-ierii. Dupi citirea firmanului, ia capigi-basa peDomn de sub-suoare i 11 pogoara din scaun, a-sezandul larva dansul intr'un al scaun mai jos.Duph aceea se intoarce si Domnul catre capigi-base, i ii zice asa: Ca el este Imparatului da-tor cu nernarginita multumire ; pentru ca nuau voit sa pearda pana In sfarsit pe sluga sacea netrebnica, ci voieste invete numai prinpedeari lina, si cum ca el toate acele ce sunthotarate pentru dansul, le asteapth plecat, si

cunoaste vina sa, insa nu se desnAdajdu-ieste cu totul de la mila impäräteasca.

Inca si allele ca acestea, care socoteste el easunt pentru gustul turcilor; i ispravindu-si elvorba sa, II lasä capigi-basa in seama boierilorpe trei zile, si le porunceste, ca prea in grabaeat ar fl prin putinta, sä faca gatire pentru tra-suri si pentru alte lucruri ce sunt trebuincioasela drum ; i oranduind el aceste, merge de a-colo la gazda care este gatita pentru dansul decaimacani ; iar Domnul ramane in curtea satrei zile. Dupa aceea avand toata puterea Dom-neasca ca si menainte, dandu'i i boierii tot a-ceiasi cinste ca i and era in Scaun, si indraz-nind cine-va ca sa se arate catre thinsul cu ne-cuviinta, sau cat de putin ne-bagatori de seama,atunci el färä de sminteala poate sa sdrobeascaciolanele aceluia cu toporul sau buzduganul cei s'au dat lui de la Sultanul, cand au intrat instapanire; inch et cu sabia sa spintecand el pevre un boier, macar si din cei mai marl, insiinumai insusi cu mama sa, atuncea nici de catreImparatul nu se socoteste a fi gresealä, pentrueh turcii au aceasth parimie : no piatra care afost pusä o-data in vre o zidire, ramane totpiaträ de zid, si poate sh vie o-data yremea,

al

lei

56 Dimitrie Cuntemir

intru care va fi iardsi de trebuintd la vre-ozidire".

In cuprinderea acestor trei zile, acei ce suntoranduiti de caimacani, poartd grijd pentru cai,trdsuri si alte ce sunt trebuincioase la drum,pentru ridicarea Domnului; i trecand zilele a-cestea cu vade, purcede Domnul din Iasi cdtreTarigrad cu toatä Curtea, familia si averea sa,dintru care niminea nu cuteazd inaintea ochi-lor lui sà ia nittcar pret de un ban, i ies dinCurte prin poarta cea mica ce este de cdtre a-

toti boierii i dregdtorii de Oaste,it petrec o mild de loc din ora, i descille-ciind de pe cai, ii saruta mâna cu mare cinste,5i se despdrtesc voe de la dinsulasemenea ca i &Ind ar fi sezand in Scaun ; iarel le multumeste pentru cinstea care i'au ardtal

pentru petrecerea ce au avut cu dnii, siii sfAtuieste cu politica dupd obicei, ca s. lieascultdtori la poruncile Imparatului si a Dom-nului celui nou ; i dupd aceea se intorc boie-rii iardsi inapoi la Iai, iar pentru drmsul, lasddoi petrecdtori ca sd'i poarte grijea pentru conac

pentru &Urea mesci.Intru aceastä calatorie, se pdzeste capigi-basa

ca sä nu se mai intalneasch Domnul cel noucu acel rnizilit ; iar intrunplAndu-se una ca a-ceasta, apoi acela inconjurd pe cesta 1-alt,face loc. Dupd ce trece Dundrea d'incolo, arevoie ca sä trimeatä inainte la Tarigrad pe uniidin slugile sale la Vizirul i pe la alti prietinibuni, dacd are, ca sd induplece pe slugele celemai mari de la poarta otomaniceasca.

Si dacd stiu ei cum vor sdtura lAcomia de bania celor mai mari ce sunt la vris15, atuncea ei prealesne dobrindesc porunca cdtre capigi-baa, casd Aiwa pe Domn la palatul sau ; iar daczi nu

ludndu'si

miaza.zi, pi

pi

ii

Deserterea Mo Novo 57

pot scoate porunca aceea, apoi ajungand capigi-basa la Cetate eu Domnul, asteaplA cu tacerepana cand face instiintare cu una din singilesale lui chihaia, zicand cA au adus pe Domnpana acolo si asteaptA porunca vizirului cum sAurmeze cu dansul.

Si dad, este Domnul park cu vre-o vin5 maimare, sau dacA voiese tureii Ca sA scurgA de ladiinsul bard mai multi atuncea se dA poruncAlui capigi-basa ca strajuiascA aceasta seface numai atuncea cand voiesc turcii sA ur-meze en dansul mai cu milostivire), in casa luieapigi basa sau a lui bas-baehiculi, adicA a Vis-ternicului ; iar dacA voieste Imparatul ca sA sim-(eascA Dotnnul mania lui, apoi ii bagA pe dan-sul in cele seapte turnuri, unde nhninea nu poatesA seada la prinsoare, farA numai din insasi po-runca Imparatului; insA milear sl lie el oriunde la poprealA, tot nu poate sA flelesne intrualt chip slobod, de cat numai prin bani multi sidaruri marl.

dacA poate scApa la urmä, trAieste slobodin curtea sa, panA and mai gAseste vreme cuprilej ea sa ia Domnia.

(isal

Si

Pentru oastea moldoveneasci.

Hronogra flute Patriei noastre povestesc cumc5, cAnd incli era Moldova slobodA avea oastela sapte-zeci de mii, si de multe ori si pAnA lao sutA de mil de oameni; si nici nu va fi ne-crezutA povestirea aceasta. de voin socoti cu ceInegiei puternici au avut Moldova r5sboaie peacele vremi, adicA cu Turcii, Lesil, Kazacii, cuUngurii i cu Muntenii ; i cum cA ea nu numaicA Ii apAra slobozenia ei de c5tre nAvAlirilelor panA in vremea lui Bogdan al III, ci incA

hotarele ei si le-au lArgit mai mull. InsA a-ceastA putere a Moldovenilor, dupA cum au fostajims vArful ei cel mai inalt supt stApAnirea lui'tefan-Cel-Mare, asa au inceput dupA aceea a si

scAdea incet, incet, cAci stApfmitorii Orli care aufost in urma lui Bogdan al III, care au inchinatMoldova la turci, ne avilud el fricA de nAvAlirilemegiesilor pentru cA se allau supt paza turcilor,au pArAsit purtarea de grijA de rAsboi, duplcum pretutindeni se obicinuieste in vreme depace; si pentru cA ei socotea a nu mai fi detrebuintA ca sA lie pe acesti oameni, ne aând


trebilintg de dansii, au inggduit bucuro§i, de nunumai cg au cfizut cetele ostasilor din vitcjialor cea vechie, ci Inca au scgzut si din numg-rul lor. Insg tot povestesc Hronogratlile Mot-dovenesti, precum a pang in vremile Moviles-tilor, nu s'au linut oameni de oaste mai putinde cat patru-zeci de mil; iar apoi in urma aces-tor, atat prin turburgrile cele din lguntru, cat

prin site turcilor, care au luat prilej din rgs-coalele Domnilor de au micsorat puterea Co-roanei Moldovenesti, atata an egzut putereaMoldovenilor, in cat acum de abia sunt vred-nici sg stea in potriva vrajmasilor,lor, cu§easesau opt mii de ostasi.

A cestia se osebesc intre dansii, in ostasi culeafg d ostasi de scutealg, care slujesc cu chel-tuiala lor, numai ca sA fie scutiti de bir.

Peste ostasii cei cu leafg sant acesti dregatori :I. Bas-Bulubasa ; acesta porunceste la zece

bulubasi, sau cApitani, dintre care fieste-carcare supt mana sa mai cate o suta de simeni,ce se numesc asa turceste, si se intelege ostasiiaceea cari slujesc cu bung leafg, d'intre Sarin,Bulgari, Arnguti i Greci. Ei sunt pentru strajadomneascg din Curte, care neconternt se schimbgintre dansii pe rand, si au locasurile lor pelangg zidul Curtei.

II. Patru cgpitani nemtesti, care aveau maiinainte supt porunca lor peste omie de oameniiar acum de abia au ramas cate 25 de oamenisupt steagurile lor.

Patru cgpitani kazacesti, Inca aveau maiinainte asemenea o mie de ostasi, sau si maimulti, sunt ocarmuirea lor, iar acum de abia auriirnas elite 40 sau 50 de oameni patrloti ai lor,care sunt mai ales din zaporojem.

IV. Doug-zeci cgpitani calgreti, povAttriesc ca

9i

60 Cun lerair

la o suta de oameni, i fieste-care are leaf& peluna cate 6 lei 30 parale, sau 8 taleri nemtesti.

V. Un-spre-zece vel-capitani, adica capitanimari, sant toti supt ascultarea Hatmanului.

Capitanii Tatarilor-Lipcani, adica ai Schizi-lor acelora care au fost locuit in Litvania,acum sunt Mahometani.Acesti capitani sunt patrusau si mai multi, dupa vointa Domneasca.

Besli-agasi; are supt ascultarea sa doi capi-tani de ai besliilor. Acesli beslii sunt tatarii sauturcii pe care ii tine Domnia pentru impiedica-rea rapirilor de catre ostile turcesti, si pentrupedepsirea turcilor cand faceaa vre-o necuviinta ;caci muftii zic a este mare greseala ca sa' catesi sa pedepseasca necredinciosii pe vre un mahometan, adica hristianii, dupa curn le zic ei.Acestia sunt mai sus de cat ostasii cei de scu-teala.

Bulubasi de targuri, sunt in fieste-care targate patru sau cinci, iar in Ia.i sunt zece, sistau supt ascultarea agai. Opt ciipitani peste da-rabani, si asupra lor este un vel-capitan de da-rabani, care Inca stä supt ascultarea agai.

19 Capitani de polcuri, intru care polcuri sunto mie de oameni de prin cele 19 tinuturi aleMoldovei, i lieste-care pole era mai inaintecate din zece roate, care se zic la Moldovenisutasi ; insa acuni foarte le au scazut numarul.Acestia crau mai inainte supt ascultarea Vor-nicilor celor Mari, a cclui de Tara-de-Jos si acelui de Tara-de-sus, iar acum toate cetele osta-silor s'au dat supt ocarmuirea Hatmanului.

Acei care se alla dintru acesti capitani pelanga hotare, pazese strejile muntilor i trece-rea apelor; iar cei ce sunt in mijlocul Wei undenu este frica pentru vrajmas, strajuiesc la cur-tea Hatmanului, si se trimet de catre dansul inslujbele tarii; si cum ca ei sa fi fost odinioard

Irle

ui

Descricrea Moldovei

husari, lie aratd numele cetelor acelora, care senumese hAnsari. llAnsarii de Tara-de-Jos si deTara-de-Sus sunt ai celor doi Vornici Mari aiEparhiilor acestora. Ei nu fac slujbA ostdseascaei sunt numai pentru lucrarea tarinilor; sipentru aceea le-au si starnit lor Moldovenii aceas-UI care zice: de la arme la sapii.

Tot cdtre aceastd stare se socoleste si ceataAndtorilor moldovenesti care are spre locuire

cu vdtaful ei, un sat mai mare de o sutd decase la munte, in linutul Pietrei. Acestia andatorie la vreme de rAsboi, sà lie tot pe langaDonut, in taberi ; iar in vreme de pace, se zd-bovesc numai cu vAnatul, si aduc la Curie totfelul de flare, cerbi, oi sAlbatice, si allele carese alle prin codri; pe uncle vii, pentru desfa-tarea Domnului, si pe altele moarte, pentru masalui. Pentru aceea sunt seutiti de bir, iar pentruchelluiala incdrcAturii pustilor, au leafd obi-einuitd.

Ciddrasii de Tarigrad sunt 50 cu vdtaful lor,si toti vorbesc turceste. Ei au datorie sd mear-gd la Tarigrad cAnd este trebuintd, i pentruaceea, osebit cd sunt slobozi de bir, mai au side la Visteria tdrii cAte 20 de taleri.

Calarasii de Galati, Inca au vataful lor i facasemenea slujbd ca si calarasii de Tarigrad,blind si la numilr tot 50 ; insA cAnd se Milletunde-va, nu li se cid mai mutt de la Visterie decAt cAte zece taleri.

Umblätorii de Hotin sunt 50, si asemenea a-umblatori de Soroca. Toti acestia inteleg

litnba leseasca si ruseasca, i cAnd cere tre-buinta, se trimet in tarot leseasca si in Rusta,

amandoud cetele au cAte un vdtaf oshbit.24 de fustasi, care la vreme de pace straju-

iesc la perdelele Doamnei, si la gvarda Curtiiin care se inchid slugile Domnesti pentru gre-

parinde

tatia

61

62 Dirnitrie Canternir

sae mai mici. Cind este sA se bati cine-va cutoiege din porunca Donmeasa, atuncea ei audatorie ca sl isprAveascA aceastAslujbA,si cAndiese Domnul din ores cu alai, sau la altA des-Mare, atuncea ei merg pc Iângä dAnsul pe dearnAndoul pArtile cu pusti lungi in mfini. Ase-menea slujba fac si in rAsboi, si au un cApitanostibit asupra lor, care se chiamA vAtaf defustasi.

Aceste sunt ()stile care le tine Tara cu chef-tuiala sa, pentru Domni.

Cdnd voieste vre un Domn sA tie mai multiostasi cu cheltuiala sa, nu are impiedicare de lanimenea; insA ei nici o-datA nu indrAznesc sA'sihimulteasch ostile lor, fArA numai atuncea cAndvoiesc si fac5 vre o rAscoalfi ; cAci ei socotesca ti mai de folos, Ca sl'§i strAngA banii in vis-teriile lor, de cat sA'i impristie pe la ostasi, neavAnd trebuintA de dAnsti.

Pentru obiceiurile i ceremoniileCurtii Domne§ti

Acum credem cif va fl plficut pentru cetito-rul cel poftitor de stiintii, ea sl'i descoperimimpreun i pompa i orAnduiala care se pg-zeste pe la alaiurile cele rasffitate i oaspeteleDomnesti, precum si la bisericA

On i când iese Domnul afarA din oras, easii meargl la vre o bisericA sau mAniistire, sausi la rAzboi, atuncea nu se implineste mergerealui intru alt chip, decAt numai cu cea mai marepompl si sub petrecerea a multimei de ostasi.Inainte merg vre-o cati-va povAtuitori i indrepMori de drum, care sunt buni pentru aceasIAtreabl dintre ostasi i d'intre alergAtori. DupAacestia urmeazA cAlArimea, inaintea cAreia mergesteagul i cApitanii eetelor, asa in eat, intrelieste.eare ceatii se lasA loc desert, ca sA sepoatA deosebi una de alta ; si de amAndouà par-tile steaguluimerg cApitanii cetelor, luAnd amintepentru ostasi ea stt meargl toti cu rAnduialAsi in dreaptA linie.

Dupit aceasta urmeazA cAlgrasii si umblAtoriicu vatafii lor, i dupA dansii caii Domnesti,

134 Dimitrie Canteniir

mergAndu-le inainte cloud tunuri care se dauDomnului de la poarta Otomaniceasca. Dupatunuri vin Iii Domnului si ceva mai departisorde dAnsii urmeaza tatill lor, drept in mijloculliniei, inconjurat de paici pe de amAudoua parti,pentru a carora imbraciiminte i slujbe, am aratat mai sus. Mai departisor de-a dreapta urmea-za comisii i vatasii slugilor de Curte ; iar de-astAnga, Postelnicul cel Mare cu pos-telnici.

In linia de a treia dupa Damn, mergbulubac:iipatru pe de amAndoud parti, adich cei mai vechimai aproape de Domn, si mai in urma cetei a-cestei d'intAi, meig sigmenii sau ostasii cei en

Pe de amAndoua parti, IttAnd aminte ceausiilor, ce sa intelegca prari dupa obiceiul Europei,ca sa mearga in dreapta linie si cu pas potriN it.Nu departe in urma Donmului, este locul Spa-tarului, care duce armee Donanesti.Dupa aces-ta, urmeazä boierii cei din launtru dupii cumsa numesc, adich : Visternicii, Paharnicii, Ciho-dariul, Medelnicerii; si dupa dAnsii vataful decopii cu slugile, al doilea Paharniceii, si altreilea Stolniceii.

Dupl acestia vine sAngeacul cel mare, adiciisteagul cel mare, care are in viirf Luna junta-tate, impreund cu aRe doua steaguri, ce sa dautomnului cAnd intra in stapfinire, de la curteaimparateasca. Dupa steagun merge Tabulhanaoasau muzica lenicerilor, dupii care merg armasiipe de amAndourt partite. Dupa acestia, in hnia

sunt boierii cei mai mari, intru a douaeel de starea a II a, si intru a treia, cei de stareaa III ; iar cei Fara de slujbe, merg fieste-carednpa starea si boeria lor, unul dup. altul.

SfArsitul luturor cetelor este o gramadire a-mestecata de sluji boieresti, de orAseni si denegutatori.

lea%

instil,

'Descrierea Moldovei 65

lar cAnd este sä meargd Domnul la vre nordzboi, apoi urmeazd armele cele mari, adiciitunurile supt purtarea de grije a siitrariului ce-lui mare ; cdpitanul de darabani cu puscasii sautunarii, cu toate cele trebuincioase ale unei la-bere si zahereaua ; iar dacd nu merg la rdzboi,apoi urmeazd si acestia cu cei-l-alti boieri dupdboeria lor.

3

Pentru Ingroparea Domnilor cândmor In Scaun

Moldovenii nu cinstesc pe Domnii lor numaicat sunt ei in viat5, ci Inca i dup5 ce mor. In-data dupà ce voare Domnul, dacä este var5, Iibalzamuiesc trtipul mi, j ramane neingropat inpalatul s5u, pana cand sil aduna toti boierii ceimari si eei mici, arhiereii, arhimandritii, egu-menii tuturor mfiniistirilor, cum i monahii earisunt vesliti pentru vietuirea lor cea sfanta. Pre-otii cei rnai alesi, in vremea aceasta,i1 imbracäpe dansul cu lainele si giuvaierurile Domnesti,si boierii cei mart si cei mici, i cei-l-alti sluj-basi stau imprejurul lui, cu asemenea smerenie,ca i in viata lui ; si tot norodul umblä in ora§cu capetele goale pentru jelire, si in toate zile-le, panri cand Ii ingroap5, trag toate clopoteleziva si noaptea; si in ziva ingroparii se facealai asemenea ca i acela pe care il face el inviata sa cand merge unde-va.

Partea bisericeascä merge inainte, cantiindcantärile ingrop5rei dup5 obiceiul bisericeisaritului ; si pe de amandou5 parti merg ostasiicu misfile si cu steagurile intoarse, arbitand cutotii jelire in fetele si intru imbräc5mintea lor,

Rd-


cu care iinpärtäsese Inca si pc caii lor,du-le iacrinii pe ochi cu must de ceapfi.

Niisfilia o iau pe umere boierii din starea in-tAi, si se schimba pe rAnd de atre tovarfisii lorcei din sthile cele mai de jos, arfitand ca stauspre ascultarea poruncilor Domnului lor, atAtin via15, cat si dupg moartea lui.

Mai in urma alaiului este muzica ostaseascaamestecata cu dobe, care dau un sunet jalnic,Bind slfibanogite.

Cu aceasta- rAnduiala il due pe dAnsul la bi-serica cea mare, si pAna cAnd se cAnth Proho-dul, il pun jos lAnga strana aceea intru care ausezut el in viata sa.

Dupa aceasta se suie cuvAntfiretul in amvon,si face pentru dAnsul cuvAnt pe larg, povestindfaptele i naravurile lui cele bune, i arktAndpaguba care s'au pricinuit Tarii cu moartea lui ;iar mai pe urma mAngdie pe ascultfitori pentrupaguba aceea, dAndu-le nadejde cA iarfisi voratia faptele acele slavite, la flub, urmatoriul lui.

Dupa savarsirea euvantului, se apropie de na-saute toti arhiereii, egumenii, boierii cei marisi rei mai mici, si toci acei care au Cost in sluj-bele lui, s,i särut4 mAna dreaptA Cruceacare este in mAna aceea.

Apoi dupfi ce ii dau lui si aceastA cinste maide pe urnifi, daca au hotirAt el mai inainteingroape in oras, il due la locul cel de ingro-pare, tot cu aceeasi petrecere cu care l'au adusla Biserica cea mare, unde boierii din stareaintAi, Ii slobod in mortnAnt cu nafrAmi de ma-tase, i Mitropolitul arunca intAi ta'rAna peste si-criu. Atuncea indata se slobod tunurile si sebat meterhenelele, cu care este amestecat hue-tul clopotelor, si asa se face un huet incurcatcare nu se sfArseste pAna cAnd este mormantulacoperit deplin.

Mean-

Ii i

sal

68 Dimitrie Canternir

lar dac . au poruncit el ca Ingroape invre-o mfinastire departata de oras, apoi se oran-duiesc numai vreo cati-va din boieri cu slugi-le curtii, si cu mare pompa ii duc trupul lui a-colo, aralandu'i asemenea cinste ca si in vialalui ; caci daca au sa treaca prin vre-un orassau targ, 11 iau din careta pe umerele lor, si asail due piind ce trec de ceea parte de oras ; sicfind sosese la mfmastirea aceea care este randu-ita pentru ingropare, ii ingroapa cu aceiasi ran-duiald precum am zis mai sus ; §iaseazti sternaDomneasca in paretele cel mai de aproape albisericii.

Divanul de judecatä al Domnilor§i al Boerilor.

Anul deplin, osebit de zilele postului care suntoprite de BisericA, se face judecatti in Divan.inaintea Domnului, pe toath sa'ptArnAna eke detrei sau de patru on. Divanul acesta, care dupticuvAntul turcesc se intelege sala cea de judecatà,este tot-de-aunaln mijlocul patatului domnesc.Intru acesta este la pAretele cel dinapoi Scan-nut Domnesc, i deasupra luI chipul lui Isus-Hristos, carele se aratd de fala la judecatA, sidinaintea SfAntului Chip arde necontenit o fa-cile. In partea de a stAnga, care si la Moldovenise socoteste partea cea mai cinstitA, dupl obi-ceiul turcesc, este sederea Mitropolitului ; dupddAnsul sed boerii cei ce sunt in slujbA, fiescaredupA starea sa ; jar dincolo de a dreapta, la pe-retele divanulni, este sederea boerilor celor fräde slujbe. In mijloc, de.a dreapta, mai aproapede Doran, stA SpAtariul cu spada domneascA ;si ceva mai depArtisor tot de aceastA parte, stAPostelnicul cel Mare, cu un rAnd lung de pos-telnicei. Cei-l-alti care mai sunt de trebuintA laDivan, aprozi i armasi, stau drept dinainteaDomnului.

70 Dhnitrie Canlemir

Duph ce face Domnul putina rughciune catreJudecatorul Cerese, se aseaza in seaunul sat', siporuncindu-se fieste-care s taca, aduc aproziiinriuntru dupà porunca pazitorilor de la perdeape doi sau trei dintru norodul cel jeluitor, carese aflä adunat perdea ; pc care dupa ispravi-rea jeluirii, si duph hotdriirea ce li se face, seslobozesc iarasi afard pe alth usä a divanului,dacii nu este sa-i clued la temniP.

Dupa acestia urmeaza altii, pi:nä cfind nu maieste nimeni altul sit se mai jeluiasca; iar }Alandceasul de miaza-zi, sa pune celor-l-alti jeluitorialtä zi cu vadea, ca sa vie la Divan.

Aceasta judecata este atita de infricosata sine fittarnicii, in cat insusi Logoratul cel Mare,phrandu-1 macar un laran, si auzind cà se po-meneste numele shu, Izidatà trebue sä se scoalede la locul shu, i si stea de a stanga pftrasu-lui su, pana cand isi ispriiveste acesta jalba sa.

Pricinite cele mai mari le hotaraste insusiDomnul, iar cele mai mici le lasa asupra boie-rilor, si acestia le cerceteaza pe la casele lor, sile hothrasc. Dacti sa impaca cu judecata lor a-mandoua partite, parasul impreuna cu celphrat,apoi asemenea se tine in seama Ca si cand s'arIi curmat in Divanuf Dornnesc; iar cand vre unuldintru amandoi gandeste cli i s'a facut stram-batate, atunci poate ca sa cerce iarasi la Diva-nul Domnesc, uncle se cerceteazii pricina de aldoilea ; si dovedindu-se vre-un boer ca au fa-cut judecath fatarnici, luand mita, san facandpartinire, sau neavand macar pricepere sa ju-dece, atunci se pedepseste cumplit ; iar dach cu-noaste Domnul, cli aceluia care s'a jeluit, i s'afaeut judecata dreapta, apoi ii pedepseste pe a-cela cu bataie, pentru cd a defaimat judecatahoierului ; si pentru ea nu a linut in seamaporunca stapaneasca, globeste Domnia cu ceea

Ia

bescrierea Moldovei

ce socoteste, pltitind el indott st cheltuiala celui-l'alt, pe care l'a tras el la judecatd.

CAnd voieste Domnul sii amine insusi jalbelepricinile cele mari, atunci chiamä inaintea sa

in Divan pe parasul si pe cel parat, si d voiela amAndoi ca s spue toate ce au, pArAsul depArAt, si cel parat pentru ap6rarea sa ; si cerce-hindu-se pricina, spune intai Mitropolitul gan-dul sau cu glas, si dupä dAnsul cei-1 alti boierijudeatori, tieste-care precum socoteste, mticar,de si stiu ca Domnul are all gAnd ; si hotiirascpe cel pArAt sau a fi slobod, sau IL judecti a fivinovat ; iar boerii cei frill de slujbe, nu cuteaza

nimic, nici sa-si arate gAndurile lor, faranumai atunci cand sunt intrebati de Domnul.Dup5 ce s'au auzit gandurile tuturor, cunoscandpe unul a II vinovat, intreaba Domnul pe Mi-tropolit, de ce pedeapsa este acela vrednic dupapravilele cele politicesti si cele bisericesti; iarMitropolitul aratti intaiu hotbirarea pravilelor, sidupa aceea, pune inainte mila DoinneascA, arianu poate judecata sa-i puie botar; u facAnd siboerii aseinenea, pe urtna arata si Doninui gtn-dul sa'u, si hotariiste pe cel pArat, ori a ti slo-bod, sau it osAndeste la moarte, sau la allti pe-deapsti. i aceia care sunt pArAti pentru vre ogresealii mare, vrednic de chinuit, se dau pcmAna armasului celui mare, ca puie la prin.soare ; iar aceia cari au fost adusi la judecatapentru vre o datorie, se dau pe mana viitafuluide aprozi.

Chinurile si pedepsele sunt de multe feluri :pe tAlhari ii spAnzurii ; pe priidtitorii de biserici,Ii ard ; boerilor care onioara pe cine-va, le taiecapetele ; iar pe 15ranii cari fac vre o uciderede om, ii pun in teapti, avand moartea mai pre-lungit'a si mai cumplitil ; i acest fel de gresalii,prea rare ori poate sa fie pedepsita mai lin de

71

sd zied

sd'i

ii

72 Dinilrie Cantemir

catre st5panitor, f5rd numai atunci cand se poateinvoi ucigasul cu rudeniile celui ucis, impa-canduse de fath cu Domnul, zicand : Ca ii tartalui gresala, si nu cer sä se rasplateasca sangepentru sange, sau moarte pentru moarte. i dacapoate ucigasul sä dobandeascd ieriarea aceastade la dansii, atunci poate el oaresi-ce sä nä-d5jduiasca in mita Domneasca; insa, pentru a-ceia tot nu poate el sa Ile bine incredintat elva ramane cu viat5; cad, având Domnul stiintapentru purtarile lui cele rnai dinainte, ca niciCu un fel de pedeapsä nu l'au putut face sä in-ceteze de la rdutatile sale ; sau find macar sialte pricini, pentru care nu voieste el sin da-ruiasca viata, atunci da el acest raspuns dupaobiceiu, zicand: cd macar ca jeluitorii si rude-niile celui ucis pot sin ierte gresala lui, insael nu poate suferi ca sa traiasca in Ora sa uci-gasi de oameni i rapitori de odihn5, Ca saumple cu punoaile lor madularile cele s5n5toaseale tarii. Ast-fel hotiiraste el pe unii ca aceiasal pedepseasca cu moarte, sau sa'i trimeatala ocna.

Gaud ascunde vre un boier banii Domne.sti,sau face vre o socoteala primejduitoare impo-triva Domnului sail, care de multe ori se .si in-tampi5, dupa cugetele cele nestatornice ale Mol-dovenilor, atunci pe unii ca aceia poate Domnul

pedepseasca cu moarte, fail de a sfatui cucei-l-alti boeri. lar dada nu are fried ca va aveapaguba din pricina prelungirei, sau nu are de apurta grije ca nu vor pune acei sfetnici ai luiin lucrare socoteala sa, vazand nevoia, atunciel ca sa'si arate dreptalea judecatii sale, si sainspaimanteze pe cei-l-alti, aduce pe acel vino-vat inaintea Divanului, i ii dovedeste pe dansuldin scrisorile lui pe care le au prins, (daca are),sau cu alte temeiuri de ale viclesugului lui,

sal

si


pedepseste cu moarte sau cu alta pedeapsa; sidaca este vinovat de moarte, nu poate sal pe-depseasca cu alt fel de moarte, fárä numai cutaierea capului. Iar dael este sal pedepseascAeu bataie, atunci nimeni altul nu poate sal bata,fara' numai insusi Domnul cu mane sa, adica etttopuzul sau buzduganul; care macar cd este ba-taia cea mai cumplita, dar cinstii nu este \rata-matoare precum cu toiegele sau en biciul, careeste pedeapsa cea mai de ocara.

Pricinile nu au zabava la Divana si o pricinae sfArsita intr'o zi, si mai ales in ziva cea dintai ;sau daca este prea incurcatä, se holdraste intrei sau patru divanuri. ()And nu poate Domnulca sa vie la divan, avAnd impiedicare de aRetrebi, sau find bolnav, atunci toti boerii se a-seaza pe la locurile lor, sezAnd asemenea ra siCand ar II Domnul de fata, si judeca si hota-rase pricinile jeluitorilor, trimitand inscris ca-Ire Domnul judecatile lor, impreuna cu instiin-tarea pentru toald curgerca pricinii.

Osebit de aceasta, mai este slobod fie-careca sà dea jalba sa la Domn, cand merge el lavre-o biserica, san cAnd ese la preumblare; siluAndu-le Spätarul al IV, le pune pe masa Dom-neasel cAnd se intorc la curte inapoi. Dupla aceea,merge Logofatul cel de taina si le citeste inain-tea Domnului, i scrie asupra lor hotarirea Dom-neasca.

lar jalbele cele mincinoase, sau care coprindvre-o cercre fárä dreptate, le rupe ; si dupa aceeale da Spatarul acela iaras in mAinile jeluito-rilor, si povaluitorul aprozilor are purtarea degrija ca sA indeplineasca hotarirea Domneasca.

Nici odata nu s'a auzit povestind, sa se fi in-tors prin daruri judecata vre-unui Domn, sau sase fi abatut dela dreptate filcAnd partinire vre-unei macar de este si stiut ca la boeri

ii

parti;

74 Dimitrie Gantemir

s'au intamplat unele ca acestea cite odattAceastaeste oranduiala cu care ajung jalbele celor asu-priti la judecatorii cei mai inalti ai Moldovei, a-dica la Domn si cel care judecti irnpreuna si subprivigherea lui.

Deci, sä aratam acum oaresce, si pentru jude-catile cele mici. Aceste sunt de doua feluriadeca judecatile de obstie ale liirii,si judecatiledeosebi ale unui tinut.

Tori sletnicii domnesti, i boierii cei din Di-van din stares!, indata dupa ce se anti afara dinIasi, au puterea in toatii Moldova sä judece,sa hotarasca pricinile cele de judecata. 1110 vor-nicii cei marl au amandoi mai multà putere ineparhiile Ion, ctici, de judecata lor, nu poate sase fereasca nici unul care este de sub stapanirealor ; i atunci pc ceilalti boeri nu-i primesc casti le fie judecdtori, ci calca judecata Ion, si seintorc la Divanul domnesc. Dar i cu judecatavornicului, ne impacandu-se o parte sau alta, arevoe ca sa dea jalba la Divanul domnesc, si apoiacolo nu se mai cerceteaza pricina de al doilea,ci se cauta numai sa vazit, de este judecatacurmata drept dui-A pravila TIrii, precum scrie inmarturia vornicului, care se (IA dupd obiceiu lapartea cea invingaloare. Asemenea numai asa secerceteaza i judecata altui boer, cand nu semultumeste vre-o parte cu dansa i da jalba laDivan ; iar cand se Ad nedreapta judecata vre-unui hoer, care sa obisnueste sa lie uneoriatunci unul ca acela trebue s surere pedepsegrele; iar atlandu-se la cercetare Ca s'a judecatdrept, si ea jeluitorul nutnai pentru galceavd auvatamat cu d.era'imare cinstea hoerului, atunciacela se pedepseste cu bataie, platind indoit sicheltuiala celuilalt cu care s'au judecat.

S'au mai ingaduit boerilor din starea I, cain Iasi sä judece i sii holarasca pricinile ; insa

st

hescrierea Mo Novel 75

daea voese amAndouii partite gAIcevitoare, pen-trucA nitnic nu poate sA lie propit dela Diva-nul dornnesc.

CAnd a hotarit vre-un boier Ora Divan dam-nese o pricina de judecatä care a fast data inseama lui, atunci trebue ca judecata sa irnpreunacu temeiurile hotaririi, sä o dea logofatului celmare, prin mana unui logofat de Divan ; si va-zAnd acesta ca s'au judecat dupa pravila ceapoliticeasc 5 si dupA cea bisericeasca, si dupainchipuirea pricinei, atunci scrie cu mAria sa de-desubt s'au cercetat" ; si o (Id logolatului alJII-lea ca sA o intareasca cu pecetia Divanului,facAnd-o prin aceea neschimbatoare. lar daca cu-noaste el, ca boerul a facut judecata nedreapt5,a tunci rupe scrisoarea, indreptAnd pe jeluitor laDivanul domnese. Insa arara din Curte, nu poalelogofiltul cel mare s5 cerceteze judecata alluiboier, sau sa o lepede.

Un boier de stare mai mica, nici intr'un chipnu poate sA zadarniceasca judecala unui boiermai mare; iar pentruca boierii cei mari trebuesa tie la Curte mai necontenit, neputlind c5'utaloale pricinile in loata tara; pentru aceea in lie-care ora i tang, s'au orAnduit osebi0 judeca-tori ca sa judece pe locuitori. Acestia in vre-ocate-va locuri sa chiama pArcillabi ; iar in allele,vornici si camarasi. Parcalabii sunt cAte doui, laIlotin, la Cernauti, la Suceava, la Neamtu si laSoroca; si pentruca cetatile acestea sunt celemai alese, pentru aceea se si zic pe numele dre-gatoriei acestia ale obladuitorilor lor. Mai suntc5te doi pArcalabi si la Roman si la I3otosani,(TArgul Doamnei), hi arbeiu, la Chisinau, la La-pusna, la Falciu, la Galati, la Tecuciu, la Tutovasi la Putna; iar celelalte lArguri mai mici, pre-cum este Bacaul, TArgul-Frumos, IhIrlAul si Co-vurluiul au numai cAte un pArc5lab. La 13Arlad

7(1 Did Ude Canlemir

sunt doi vornici judecAtori, in locul vorniculuicelui mare de Tara de-Jos ; i asemenea suntdoi la Dorohoin, in locul vornicului de Tara-.de Sus; doi la CAmuulung si unul la BacAu. A.supra ocnelor sunt deosebit doi cAmArasi.

Acestia toti, mAcar eh au putere sA caute sicerceleze toate pricinile, insä de a le hotAri

nu au voie, frä numai pe cele mai mici; iar pecele marl, trebue sA le trimeatA cAtre vorniculcel mare al pArtii acelei, sau la Divan. La aseme-neaintAmplarehotdrAsc ei celor cu pricina o zi devadea, intru care este sa iasa amAndoi inainteaDomniei. Aceasta se face intr'acest chip, adic5:PArcalabul serie o scrisoare in care aratA, cumcit N si P avAnd gAlceava unul cu altul pentruaceasta pricinA, au dat jalba, si s'au apucat ease vor alla la Divan in cu tare zi; asemenea scri-soare se da de catre dAn.sii la amAndouA pArtile.CAnd nu se arata vre-unul in Divan la vadeauacea inseinnatA, apoi acela trebue sa plateascagloaba : un t Aran 25 de galbeni, un mazAl o sutA,si un boier 600; neputfind sa fac5 la aceasta nicio indreptare, fart numai atunci cAnd poate sAorate cà a cost impedecat de vre-o boalA, saucu vre-o slujbA DomneascA, sau cu alt5 treabaporuncita de cei mai mari.

sfi

Pentru birul i darurile ce da MoldovapOrtii otornanice0

Din vremile intru care s'au ivit armateleturce0i la tartnurile Dunarii i piing in ziletelui Stefan Voevod cel Mare, 0-au aphrat Moldo-venii tot cu vitejie slobozenia lor, neplecandu-0grumazii sub jug strain, sau sa se iwle, niciprin magulki, nici prin juruite marl, dar niciprin pilda megie0lor lor, adica a Muntenitor.

lar cum ca Domnii Moklovii de multe ori audat bani la turd, precum arata. hronogratillePatriei noastre, nici noi nu ne dam inlaturi.Pentru ca Domnii no0ri cei intelepti, cAnd pu-teau sa'0 rascumpere cu bani stramtoririlenevoile lor, mai bucuro0 ii goleau punga, decat sa'0 raneasca tara i pe locuitori ; urmAnddupa pilda Senatului Venetiei, cel slavit pentruintelepciunea ocarmuirii lui. Insä alt bir care shfi fost necontenit in toata vremea, nu au pututsa li se arunce lor de la nimine,pAnä dupa vre-mea lui Stefan cel Mare; caci atunci, hut sauBogdan Chiorul, din porunca tatalui sau, dupacum se zice, a inchinat Ora sa turcilor, cu a-ezalnAnt ca sä le dea pe an cAte patru mii gal-

beni, patru-zeci cat §i 24 ohni ; insä nu ca bir,

si

78 Ditnitrie Can(emir

ci numai ca un semn de inchindciune. Tot dupdaceastd tocrneald, cand era sd meargl insusiimpAratul la rAzboi, atunci avea sA trimeatA siel la oastea turceascd palm mii de Moldoveni.

AceastA tocrneald cu asezdmant a tinut a-proape de un veac, pentru CA turcii hind inul-turni(i CA au pus numai funia in capul zimbruluiMoldovenesc, nu au cutezat sit o scurteze pandce nu l'au imblanzit.

Iar mai pe urmd, dupd rdscoala lui Joan Ar-meanul, hind scurse de tot puterile Moldovenilor,au fAcut ,turcii inceput ca sit ceard de la PetruVoevod Schiopul, urmatorul lui loan, eate doud-spre-zece mii galbeni, ca un bir, sau haraciu; simdcar cd boierii s'au plecat la aceasta, dar Pe-tru nu a voit sit primeascd, pentru ca sd nuisi pricinuiasca in urmd deftlimare, a a prici-nuit el intai bir Moldovii ; ci piirdsindu-si Scau-nul, s'a dus la Ardeal, la mosiile sale, si inlocul lui au pus turcii pe Iancu Sasul, un omhapsdn si tiran, Sardanapalul Moldovenilor, carea prima si a invoit turcilor toate cele ceceread ei, numai ea sa dobandeasca Domnia. Caciel nu avea fried cd ii va vdtdina numele sducel bun, pentru cd nici l'a avut vre o-datd.

Iar apoi mai in urind dupd aceia, ispitindu-seDomnii de multe ori ca sa'si lepede jugul,mai ales cand se intampld i alte tulburdri inOrd, au grisit turcii vreme cu prilej de au maimArit birul acela, in cat acei doud-spre-zece milgalbeni, adicA trei-zeci mii lei, ") s'au suit lanoud-zeci si sapte mii, cinci sute lei, care seplAtesc acum la vistieria curtii turcesti.

Pentru i Adicaree banilor acestora, cand nusunt turcii incurcati in rAzboi cu alte stdpaniri

*) Se intelege, ea in zilele Domnului Dimitrie Cantemir,ate doi lei i 20 parale umbla galbEnul.

$i


din Europa, trimet ei la Moldova pe tot anul,eke o slugä din cele de taina de al Imparatului,cu nume de Hazne-Agasi. Acesta dupa. ce so-seste i inträ in oras cu mare pompa, numarabanii haraciului, iIi da iariisi in seama Dom-niei, ca trimeata la Tarigrad; si pentru a-ceasta osteneala, i se daruiesc 11.250 lei, o blanäde samur si altele ; ori i se dau bani mai multi,mai ales cand se porunceste in scrisoarea Vi-zirului, sau cand este stiut, c5 acel llazne-Agasiare mare trecere la Imparatul lui.

Dupa ce platese capu-chilmialele Domnuluibanii aceia la visteria imparateasca, pritnescsTisoare la niAn5 de la Hazne-Agasi, pe care odau apoi lui Madin-Calfasi (mai marele pestebani), i acesta le mai chi anti scrisoare, intrucare zice : ca s'au plata haraciul pentru totanul acesta" si dupa aceia, aduc ei hrliiIe a-ceste douiCla Mectubci-Efendi, logoratul celintM al vizirului, sau la logof5tul vizirului celde tain5, care luiind scrisorilt celor-1 alti, le dascrisoare de la sine precuin 0 s'au plata banii.Dupa aceia, tnergand capu-chihaialele la vizircu scrisoarea aceasta mai de pe urma, Ii lin-braca el cu citte un caftan, si scrie atilt vizirulcat si tefterdarul, o scrisoare impreunata catreDomn, intru acest chip :

(Dupa titlu,) banii care aveti sa platili pe totanul, s'au adus, si s'au platit drept deplin, cutrimesul nostru lIazne-Agasi, i prin chihaia-,Jele tale, care neincetat slujesc la poarta Oto-maniceasca. Deci, foarte bine sä lii peste ma-sura bine-cuviThtat intru toate lucränile tale, sisali tie cu pace pinea intru tot prea luniina-tului nostru Imparat, si Domnului nostru celuisfant. Eu te voiu vedea. Urmeaza asemeneatotdeauna si de acum inainte, chelluindu ji lastujbele Itnparatului toald puterea cu poala ri-

sa'i

80 Ditnitrie Cantemir

dicata, i sà te infricosezi de a lace rail, sau ate impotrivi poruncilor ce ti se vor trimete,siumblä in credint5 cu picior statornic. Pace tie !"

Osebit de haraciul acesta de peste an, pentrucare am aratat acum, mai da Moldova incala 13aieram sau Pastele turcilor, ca un peschiesIrnparatului, 18,750 lei, si (Jolla blani, una desamur, pret de 3,250 lei si alta de r5s; valideiSultanului adica mamei lnip5ratului 7,500 lei sio blana de rds; pentru ceard de fdclii pentrucurtea imparateasca, 9,000 lei; pentru seu deuns corabiile cele de oaste, 18,000 lei ; lui Chis-lar-Agasi, 2,500 lei si o bland de samur ; vizi-rului, 7,500 lei si o blana de mult pret; lui chi-haia, 3,750 lei si o bland de samur : tefterdaru-lui, 500 lei si o bland de samur, i lui Reis efendi1.720 lei si o blana de samur.

Cele-l-alte daruri care se impartesc pe la slu-gile Irnparatalui si ale vizirului, postavuri, pail-zuri de matase, i blani de samur rnai proaste,care se zic paice, ventru ea sunt f5cute din pi-cioarele sarnurilor, prea rare ori se cuprind inbani mai putin de 60.000 lei.

Osebit de aceste, cand se face vre un r5gboicu Lesii sau cu Rusii, mai are Tara datorie,and porunceste vizirul, sa faca pod peste Du-nare, sau sd dea cai pentru grajdiul Imparatescsau pentru trasul tunurilor, si sa dea zahereaoa.Lisa cheltuiala acestora se scade din haraciu.

La punerea Domnilor, nu se plateste toldea-una o suma potrivit5, ci se hotArdste plata a-ceia dupa lacomia de bard a vizirului, si dupalacornia de cinste a candidatului, adica aceluice voieste sa ia Domnia ; macar ca obiceiuleste ea sa dea lmparatului 37,500 lei ; ValideiSultanului, 5,700 ; vizirului, 22,500; lui chihaia11.250 ; tefterdarului, 1,500, si lui Reis-fendi7,50 lei,

$t

Descrierea Moldouei 81

Darurile, cum s'ar zice bairam-peschies" pen-tru cele-l-alle slugi ale curtii si boieri, se suiela 60,000 lei. Lui Schimne-Agasi, care aduce peDomni in Scaun, i se da 10,000 lei ; si prea demulte ori cuprinde toate cheltuielele aceste inch'

pAnh la 300,0 0 lei. Numai ins6 nu le (la Dom-nul de la camara sa, ci Tara are datorie Ca si

.le plineasc5 pe toate.Inca si innoirea sau intnirea Domnilor core

cheltuieli de aceste.Aceasta este, ori ca mica, ori ca mare, pre-

cum am aratat mai sus : ca micri se face numaicu hiuchim firman, care se plateste numai cu37,500 lei, sau si mai putin, mai ales and estevizirul voitor de bine Doinnului aceluia ; iarinnoirea cea mare, la care se innoieste lIriso-vul Domniei dupii trei ani de stiipanire, cerc a-semenea cbeltuialä ca si la puncrea din nou aunui Domn.

Osebit de aceasta, când se trimete catre Domncu vre o porunch vre un eapigi-basa sau altasluga imparilteasa, atuncea nici acela nu poatesI rAmaie nedaruit.

si

Pentru neamul boieresc din Moldova

Moldovenil aveau mai inainte obicei, care prinlungimea vremii s'au fost facut ca si o praviI5,de nu Mean boierii oamenilor celor tineri, ma-car de erau si din neamul cel mai de frunte,pina cAnd nu'si arAtau ei credinta la alte slujbe.mai proaste, si se faceau iscusiti prin deprin-dere. Pentru aceea boerii cei mai rnici, (Mclean pecopiii lor indata dupä ce treceau aniiin slujba pe la boierii cei mari, insä nu'i puncaula alta stujba, fa'ra numai cat de slujeau masä,si de aveau privighiere pentru stApilnul lor intrualta casa vecinä. Dupg ce invätau ei piinä in treiani obiceiurile culla si naravurile cele impo-dobite, atunci stäpAnul lor ii ducea inaintea Dorn-nului, i prin rugamintea lui ii punea intre slu-gile Divanului celui mare ; i dupä un an iischimha In divanul cel mic, si de acolo in stg-pAnire. Si dupti ce da vre unul acolo probe decuget bun $ i de odravuri cinstile, in cat puteasä aibA cine-va vre o na' dej de in el, atunci seprimea intre slugile camerei celei mari ; si maitrecAnd vre o cAti-va ani, se facea postelnicelprin rugamintea altor boeri, pentru ca socotealucru necinstit sa vorbeasca insusi parintii cuPomnul pentru flu lor. De acesti postelnicei stint

copiläriei,

la

bescrierea Moldovet

12, si toti poartA in iniini inaintea Domnuluitoiage albe subtiri, de mAsura statului lor.

Dupd ce'si arAtau ei cAtre Domn si in slujbaaceasta credinta si iscusinta lor. apoi Ii puneasi la alte dregátorii ale curtii, incA si in sluj-bele cele de taind. i asa dupi ce'si petreceautineretile, ii rAdica mai intai la starea a III aboieriei, si mai pe urmh la starea cealar and cunostea Domnul la vre until o minteprea deosebita i inteleaptA, atunci in putiniani putea sal ridice la boieriea cea mai mare,mitcar de ar fi fost si din starea cea mai proastä.

Insti in vremea de acum, aciAogiindu-sesi sArAcia, socotesc boierii cA'si vor ne-

cinsti starea lor, ciind vor sluji pe alti boerimai mari; si Hind cä nici ldcomia cinstei nu lecid voie sh traiascA prosteste, socotesc numai cuce chipuri ar putea face pirn mijlocirile rudenii-lor lor ca sA intre in rindurile boerilor celor dinlAuntru, cc se zic boierAnasi, si sa iasa de odatil.

pentru ca starea aceasta este ca i o räsad-nita a ocArmuirei, din care este obicei a se itn-plini nutnAi ul boierilor celor mari, pentru a-ceia nici se poate spune ce fel de neoameniajung la cele mai inalte trepte ale boieriei. A-ceasta este pricina pentru care de multe ori searid intre boerii cei maid, oameni trufasi, sumetisi mAniosi; si nil numai fard de nici o stiintapentru cfirrnuirea trebilor Obstii, ci Inca i cutotul Wit de nitravuri bune i fArA de vietuirecinstita, la cari nirnic nu se gaseste vrednic de

farii numai acel fel de bunAtate, ce estela vre unul dAruità din fire, care nu are ajutorpe din afarii nici cu un fel de crestere.

La aceastA intamplare, socotesc cri nu va IIrAu ca sA povestesc in ce chip dau Domnii bo-erii pe la boerii Moldovei.

83

d'intai.

man-dria

$i

lauda,

84 6antemir

La stdrsitul lui Dechemvrie, care este ziva in-naintea Praznicului Sfantului Vasile, toti boeriidin porunca spritariului .celui mare, isi 1as5semnele boeriilor lor in spät5rie sau in pos-telnicie. A doua-zi, adicii ziva cea dintili a luneilui Ianuarie, cu trei sau palm ceasuri mai naintede revdrsarea zilei, se adund la Curte toti boerii,atilt cei cc sunt in slujb5, cIt i cei Mel deslujb5, i merg en Domnul la Bisericii fard desemnele boieriei, asemenea ca cAnd ar Ii scosi deprin dreg5torii si s'avarsinclu-se utrenia, es dinPlserica si se intorc la Curte, unde Domnul seaseaz5 in Scaunul S5u in spätärie, iar boerii totiraindu stdnd afara in divanul cel mic. Dupd a-ceia Domrul prin carnarasul cel de taink chiaindla sinesi pe postelnicul cel mare, dacd voiestes5'l mai lase in dregdtorie ; iar dacd nu, apoichiamd pe acela pe care au socotit al pue inlocul lui, si intrand el in5untru, Ii vorbeste Dom-mil, fiiedndu'i aducere aminte pentru slujbelecare au Ificut Tdrii insusi el sau p5rintii lui, a-rdtfindu'i pricina pentru care voete sal puieintru aceasta dregdtorie, sau innoiascd intrudAnsa. II sfatueste sd tie cu credintii, dandu'ibune RigAduinti, si impreund Idudthidu-se sispuindu'i ce are sä urmgze, Ii d un toiag deargint, pe care luandu'l el, sdrutd mAna Dom-nului i poala hainci lui, si päsind inapoi putin,

iinbracit ciimdrasul cel mare cu un caftan.Postelnicul eel mare primeste intdi semnele

dreg5toriei, nu pentru ea el se protimisestedoard inaintea celor-l-alti, cdci el este al cince-lea dupd rAnd, precurn am ardtat mai sus ; cipentru c5 el are datorie sd cheme induntru pecei-lalti boeri. Pentru aceia. Bind el intarit de-savdrsit, indath chiamd induntru din poruncaDomnului, pe acela pe care voeste Domnia

ii

sA'l

Dirddrie

sOt


cinsteasca cu dreghtoria Logoletiei cea mare.Acestuia, duph putind sfittube, ii dd Doinnul untoiag aurit; iar Postelnicul cel Mare ii pune car-tanul peste umere, si luAndu'l cu blAndete de

apropie chtre Donin ca sh-i sdruteinâna si poala. Asemenea slujbe face postelni-cul cel mare si celor-1 alli sfetnici, si boerilorde starea

Pe boietii de starea a doua, Ii cheamd in Iii-untru postelnicul al doilea i ii imbrard cu caf-tan, iar pe cei din starea a treia, ii slujeste laaceasta postelnicul al treilea. Insä pe acesti depe urmh nu-i imbrach cu caftan, ci din porun-ca Domneasch se intdresc numai prin dregato-riile lor.

dupd ce se isprdveste aceasta, inerg toticu Domnul iardsi inapoi la - Biserich ca sh as-culte Leturghia unde boierii cei noi, se aseazipe la locurile celor scosi din dreghtorie, iar a-cestia ritman in tinda bisericii, cu cei 1.altiboieri.

Dupd silveirsirea Leturghiei, chiamd. Domnulla mash pe care voeste el; iar mai de cdtre searhtrirnete dar fieste-chrui sfetnic si boer de stareainthi, chte cloud pahare de argint, care cuprindmai doud oca; iar boerilor celor de starea adoua, fieste-cdruia nutnal cate un pahar; si a-poi toll le bead pline cu yin inaintea Domnului.Cucoanele boerilor celor mari, Inca se daruiescde catre Doamnd chte cu un pahar oaresi cemai mic.

Adoua-zi iardsi sa adund boierii la Curte, simultamesc Dotnnului pentru facerea de bine,care i-au intâmpinat, aduchndu'i fieste-care dar,prin postelnicul cel mare, eine un cal de mullpret, sau alt lucru frumos ce avea. Asemeneacinste ardtau i Doarnnei, Cucoanele boerilor in

sub-tiori, it

himitrie Can lemir

aceiasi zi, in sala cea mare, ghinechcos, adicaa haremului.

In cea-l-altd vreme a anului, prea rar obis-nuese Domnii sd facd schimbarea hoerilor, ma-car ea Dimic nu poate sd'i impiedice, ca ori siin care vreme and vor voi, si. schimbe pe bo-erii cei vechi i sit puie pc alti not ; insd pentrucä s'au lost obisnuit Ca sa schimbe i sa pre-facd boierille numai la inceputul anului, pentruaceia poate cä i ei, urmand obiceiul cel vechiu,au ales pentru aceste ceremonii vremea aceiaa anului, care ohisnuieau si cei-l-alti Domni mainainte de thinsii a o socoti bund pentru treabaaceasta.

86

Pentru cei-l-alti locuitori ai Moldovei

Eu nu cred a mai este and tarà de potrivaMoldovei, intru care sa se afte locuind asa multefeluri de noroade, caci osebit de Moldoveni,ai c5rora most s'au intors din Maramures, mailocuiesc intru dansa si greci, albaniti, sarbi,bulgari, lesi, cazaci, rust, unguri, nemti, armeni,jidani, si tiganii cei roditori.

Grecii, albanilii, sarbii si bulgarii traiese in-tru dansa slobozi ; altii sa indeletnicesc cu ne-gutatorie, iar altii slujesc cu leall la Domnie ;

lesi si cazaci sunt putini, din care uniisunt ostasi, iar altii slujese in Curte. Insä dinlesi s'au ridicat vr'o cati-va si in starea boe-riei. Iar armenii stint supusi ca si cei-l-alti ne-gustori si targoveti care stint prin orasele Mol-dovei, si platesc aseinenea bir la Domnie. 131-

sericele lor stint ca si ale papistasilor, i niciBunt mai midi, nici mai putin Impodobite decat ale Pravoslavnicilor, si sunt slobozi de a-sipazi legea lor. Evreii Inca stint supusi, i pia-tese pe an mai mare bir de cat cel de obste ;si cu alta nu se indeletnicesc, de cat numai cuneguiatoria cu crasinaritul; si unde voiesc,caolo pot sa'si facfi sinagoga, insa numai de

iar de piatra nu au voic.Rusii si ungurii,

nernti,

i

tenon,

88 Dimtrie Cantemir

tot de-a-una au fost thrani boeresti ai Moldovei.Tiganii sunt imprhstiati prin toath Moldova, sinici un boier nu este care sh, nu aibh robi vr'ocate-va shlase de dansii ; iar de unde si candau venit acest neam in Moldova, nici ei singurinu stiu, si nici in cronicile noastre nu se gh-seste nimic pentru dansii ; i toti vorbesc ungrain amestecat cu multe cuvinte grecesti sipersienesti. Ei nimica alt nu lucreazh de catmestesugul zlAtAriei si al fiergriei ; si asemeneasunt ea si cei-l-alti tigani de prin alte thri; auasemenea nhravuri, st faptele lor cele mai mari,si semnele cele. pentru deosebire, le este trAii-dhvirea i furtisagul.

SA mai zh'bovesc pentru negutätorie i turcimulti in Iasi, i prin alte thrguri; Insii nu le esteslobod sh-si cumpere mosii nici inteun loc, cucat mai putin mAcar sh-si fach case la targ saula vre un sat, sau zideasch rnoschii, adichcase de rugAciune sau sh-si fach la vedere ru-ghciunile si inchinhciunile lor cele rAthcite. Ma-car ch nici Poarta Otomaniceasch nu a silitca sh li se dea voie nici la unele de acestea : simacar de ar da Dumnezeu, ca aibh pentruacest lucru thcere de a purur

Cei ce sunt adevarati moh. eni, osebit desthrile boeresti pentru care am pomenit mai sus,unii sunt targoveti, iar altii thrani. Targovetiisunt aceia cari sh afth cu locuinta prin orasesi prin targuri, iar thranii sunt aceia cari lo-cuese prin sate. Cei de pe la targuriont suntsupusi nimhnuia, fara numai Domniei, la careisi plhlesc dhjdiile lor, si se indeletnicesc cuioate lucrhrile. Negustori insä sunt prea putinidin moldoveni, pentru cà moldoveanului din fireeste nascuta mandria, cad ei tri ce negustorieo socotesc ch este lucru de rusine, osebit denegustoria cu paine, care co fac ei pe mosiile

srt-si

$1

Descrierea Moldovet 89

lor ; si eu socotesc c aceasta este pricina ceamai mare de se gäsesc prea putini moldovenitargoveti bogati, si ca este in tam necontenitalipsd de bani, undear de sa si tree peste hotarafara mai multe Jucruri de cat cele ce se aducinauntru ; caci negustorii cei striini, turcii, ji-dovii, armenii si grecii, care se zic geleni, auapucat in maini toata negutatoria Moldovei, dinpricina mandrei leneviri a patriotilor nostri ; siturme intregi de dobitoace midi si mari, pecare le cumpari ei din Moldova cu putin pret,le due pe la Stambul i pe la alto cetati, i a-colo le valid cu pret indoit si intreit. Insã, hind-cii i cei mai bogati, nu au voie s5fie cn mosii i cu case statorniciti in Moldova,pentru aceasta banii cei mai multi se petrec a-fall din lard, iar de peste Dunare inapoi viiiprea putini, si de-abia sunt cu indestulare pen-tru plitirea birului si ale altor cheltueli turcesti.

pranii nici nu sunt drepti moldoveni, ci a-ceia care se afla tarani, se trag sau din rusi,sau din ardeleni, carora le zic moldovenii: un-guri. Si adevarat este, ca, in veacul cel dintaiudupa descalicarea in Moldova, cu totul au im-p5rtit Dragos celor ce venise cu dansul, toatatara cea noud cat e au fost gasiro pustie, fniide locuitori ; iar mai pc urma, vazaud ei cii nueste bine ca sa lucreze si sa munceasca boerila boeripentru ca toti care erau din neamulromanilor se socoteau ca sunt pen-tru ca neamul acesta fiind deprins numai cuarmele, se socotea a fi mai vrednic pentru eledealt a se pune tocma sa lucreze pamantul, deaceea urmatorii lui Dragos au fost siliti ca sa'sicaute cu invoiala Domnilor, priu alte tari deprin prejur, sa'si aduca oameni care erau de-prini munca, si ii asezau pe mosiile lor.

Adevarul la pricina aceasta II intareste sin-

acestia

boeri,si

cu

§o himitrie Can1emir

gur numele thranilor. care se numesc la mol-doveni : vecini; pentru adeverinth, precum chaceia le-au lost intAiu tarani, care au fost silitila aceasth munch de armele cele cu noroc alemoldovenilor. Pentru aceea in Tara-de sus, imdeau inceput Drhgosestii a locui, sunt mai multesate thränesti; iar in Tara-de-jos, unde au lo-cuit ei mai in urmit, nu sunt alti thrani, fdrhnumai aceia pe care i-au cumphrat cu baniboerii dela cei din Tara-de-sus, si i-au pus pela mosiile lor; sau aceia pe care i-au cumph-rat ei dintre räzitsii aceia, care pentru shrhciesi-au vAndut mosiile icr cele phrintcsti, i i-ausnit cu strAmbhtate ea sä primeasch jugul su-punerii.

Pentru aceea, cAnd trage un hoer pe vre-unulca sh-1 supuie cu judecath, lesne se poate vedeadin ce stare este, chci, dach poate jeluitorul shadevereze, cum eh neamul shu ar fi sthphnitvreo mosie, (macar de au si pierduro apoi dinpricina saraciei, sau a vremilor celor tulburate),sau ch ar fi fost in ceata calarasilor, sau a cur-tenilor, sau a aprozilor, atunci indata ii both-räste judecata a fi slobod, pentru ca la slujbeleaceste, nimeni nu poate sa incaph, frli numaioamenii cei slobozi. lar dada nu are cu ce saadevereze aceasta, apoi unul ca acela rainAtiesub sthpAnirea boerului.

Cei care au fost adusi din tara leseasca si aufost asezati in mijlocul Moldovei, si-au uitatlituba lor cu indelungarea vremii, si au deprinspe a noastra moldoveneasa Iar ungurii, pen-tru cit au rams nezmintiti in legea lor cea pa-pisthseasca, ii tin impreuna si limba lor, ma-car ch si pe acea moldoveneasch toti o inteleg.

Acesti thrani, toti ori si din ce limbh arsunt [carte asupriti cu munca stapanilor lor ;


cad, lucruI nu le este lor asezat cu hottrAre,ci numai singur in voia si'apAnului stA cAtezile st-i lucreze ei; iar banii sau dobitoacelelor, nu poate el sA le ia cu sila. Agonisindu-sittranul cAt de multt bogAtie, stapAnul stu nupoate ia nici o parte dintr'Ansa; iar, luAndu'iel cu sila, atunci judecata ii sileste Ca sa i-odea inapoi; insa, voind el sh'i fact strAmbritate,il bate atAt de mult, pant cAnd taranul Ii dtsingur ceea ce cere el, lust, sa-1 omoare, il pro-peste pravda, si intAmplAndu-se cu vreun chipuna ca aceasta, atunci nu numai ci stapAnul a-cela se judect la moarte, ci incl si femeeacopiii celui ucis, se slobozesc cu pace; pentruCt nimeni nu are putere asupra vietei sau amorti unui moldovean, afarA numai dead sin-gura Domnie. Iar st vAnda vreun boier pe td-ranul ski, are voie, inslt nu alart din satulin care s'a ntscut; si dart voieste st vfindAtoatl mosia impreunt cu ttranii, i se (IA vole.

Mtritnea birulni lor carele este la voia Dom-niei, nu are nici nume, nici vrerne hottrAtt ; siintru adevAr zic, ca eu asi socoti pe ttraniimoldovenesti et sunt cei mai becisnici decAttoti locuitorii de sub soare, dact, impotrivavointii lor, nu i-ar scoate din strdcie rodireaptmantului i secerisurile cele bogate, ctci eisunt foarte lenesi i trAndavi pentru lucru at aputin, seamtul putin, si totusi secert mat ;nu se nevoiese ca agoniseasct cu muncaaceea ce ar putea ei sa aibt, ci se multumescca sit adune in jitnitile lor, numai atAt cAt so-cotesc ca le va fi deatuns intr'un an pentruhrana lor, sau pAnt la pAinea cea nout, (WOcuin obicinuesc sa zict. Pentru accea, cAnd seintAmplA vreun an neroditor, sau cAnd ii im-

sa'i

sisa'si

92 Dimitrie Canlemir

pedica dela seceris vre-o napàdire a protivni-cilor, sunt in primejdie sa moara de foame.llaca au vreo vaca sau dou5, socotesc ca leeste destul pentru hrana lor si a copiilor lor,pentru ca unele dintre dansele dau pe zi ate40 sau cel mai putin 24 oca lapte ; si dacaare until 20 de stupi, prea lesne poate din ye-nitul lor sa'si plateasca birul sau pentru totanul; caci, cand este si timpul dupà pofta pri-sacarilor, atunci fieste care stup da pe an Cateseapte roi; apoi socoteste, ca' la retezat dintoti sa scoata cate doua sau si mai multe ocade miere, care se valid dile o rubla oca.

Cei ce locuesc la munte au oi, miere si poamecu indestulare; i cei dela camp au paine, boisi cai; iar celor care sunt megiesi cu tatarii, lemerge mai rau cleat /a toti; caci Warn nu nu-mai ca fura dela dansii toate cele ce pot ei saapuce. ci inch cu chip ca merg la razboiu a-supra lesilor, razbat in Moldova, fac prizilecele mai mail, prind pe toti locuitorii de prinsate, si ducandu-i cu dânsii, ii valid la Tani-grad cu chip ca sunt rusi, macar ca acest felde n5p5dire de mutt s'au propit de multe oriprin poruncile imparatesti; insa la aceasta, einepoate sa se pazeasca asa bine de siretlacuriletatarilor ? Taranii ce-i duce intamplarea la Ta-rigrad, stint mai norociti, cfici, daca gasescacolo Capu-chihaialele Domniei pe vreun mol-dovean robit, uncle ii gasesc de acolo ii iaufira de plata, si it slobod cu pace.

Cele cc am pomenit mai sus pentru taraniiMoldovei, numai cu locuitorii din trei tinuturinu se urmeazi asemenea. acestia, macar ca nusunt din starea boiereasca, insa nu se alla su-pusi Mci la un boier, i sunt de sine, ca un


soi de republica. Cea dintAi republica esteCAmpu-lung, in tinutul Sucevii, care este ocolitde cele mai inalte vArfuri de munti. Aceastä re-publica cuprinde ca la vre-o cinspre zece sate,care toate i fieste-care au ohiceiuri si judecatiale lor deosebite. Une ori primesc ele si de laDomnie doi vornici ; insit de multe on Ii si go-nese afara din sate cAnd intaritä cugetele lo-cuitorilor asupra lor. Ei se lasa in nadejdea ce-tatilor lor cele ce sunt facute din lire, nu pri-cep lucrul piniitului. pentru cä nici n'au la-rini prin muntii lor, i toata munca lor este nu-mai 'Astoria oilor. Platesc i ei bir pc tot anulinsä nu atAta cAt li se cere lor de la Domnie,ci numai cAt fagaduiesc ei Domnilor la intrarein Scaun ; si asezamAntul acesta toldeauna iiinoiesc ei prin trimesii lor, cAnd ajunge stapA-nitor nou in Moldova. CAnd vroieste vre unDomn sä urrneze mai aspru cu dAnii, i sa learunce alte sarcini noui, atuncea ei nu stau in-delung la tocmeala, ci cu totii nu voiesc sil leprimeasca, si fug prin partile cele nerazbata-toare ale muntilor. Pentru aceasta si Domniiniciodata nu au cerut dela dAnsii mai mull, failnumai atAta cAt indatorat ei sa dea.

A doua republica mai mica, este Vrancea, intinutul Putnei, la hotarul tarii Muntenesti, caredin toate partite este inconjurata cu munti stras-nici, i sunt in ei 12 sate cu doua mii de case,a carora locuitori nici ei nu au stiinta de phi-

pentru ca i ei se indeletnicesc numai cu'Astoria oilor ca si CAmpulungenii, si platescpe an la Domnie o dajdie stiuta si holarAta, setin cu pravilele sau obiceiurile lor, iar porunci

judeciltori de la Domnie nu primesc.Al treilea, in tinutul Fillciilor, este Tigheciul,

adica un codru despre hotarul tatarilor de Bu-geag, care este pieptul Moldovei cel mai tare

garit,

s'az

si

94 Dimitnie Cantemir

intre Prut si Basarabia Locuitorii pl5tesc laDomnie pe tot anul o dajdie mic5, i sunt toticalgreti. Mai inainte ereau ei la numàr opt miide oameni, iar acurn de abia sunt cloud mii pen-tru oaste, dar ast-fel intrec cu vitejia lor petoti cei-lalti moldoveni, in cAt se obisnuieste ase zice pentru dansii aceast5 parimie: ,,Cinci tä-tari de Cr Am, pl5tesc mai mult de cAt zece deI3ugeag; si cinci moldoveni, biruiesc pe zeceMari de Cr Am ; iar cinci codreni, adicli tighe-ceni, bat pe zece moldoveni.

Pentru naravurile Moldovenilor

Fiind-ca ne-am apueat s5 ar515m MiravurileMoldovenilor, pentru care lucru nici unii dincei strAini, sau prea putini, au 51ii111 5 adevárat5 ;

pentru c5, pe de o parte, dragostea ce avemasupra Patriei noastre i pentru neamul dintrucare suntern n5scuti, ne indeamnA ea s5 l5ud5in

sh inchin5m pe locuitorii àrii, c5rora avemsd le multumim pentru ivirea noasträ; iar pede altä parte, ne stii 5i iubirea adev5rului incale, ca s5 nu läudgm pe aceia care cu drep-tate ar ii sä se huleaseä ; eAci mai de mAntu-ire le va fi lor, cAnd li se vor a5terne slobodeinaintea ochilor gre5e1ele care le lac ei, de cAts5 lie in5elati 5i amagiti cu vre o m5gulire min-cinoasa. 5i cu o ap5rare iscusit5, 5i prin aceiasä creazä cgt urmeazd bine intru gre5e1ele acele,pentru care toatä lumea cea cu n5ravuri buneii hu1e5te ; de aceia noi din pricina aceastavoitn sä zicem curat : c5 la n5ravuri1e moldo-vendor, nu putem sA allüm nimic lesne de l5u-dat, osebit de credinta cea adev5rat5 pentruReligia 5i Tara lor, 5i primirea lor de oaspeti.

Din toate greselele care sunt obi5nuite i pela alti oameni, au 5i Moldovenii, de nu preamulte, Inca nici prea putine.

§i

si

Canlemir

Niiravuri bune sunt rare la dansii, pentrucA nu au nici crestere cum se cuvine, nici de-prindere la naravurile cele bune ; i pentru a-ceia cu greu se va guisi vre unul mai impodo-bit cu naravuri bune tie cat altii, de nu va a-yea vre o fire bunA spre ajutor.

Fudulia si sumetia sunt maica si sora lor,cAci dacu are vre until cal bun si arme bune,atuncea gfindeste cu mci un om nu poate sillintreaca ; si nu s'ar feri, de ar ft cu putintA,insusi cu Dutnnezeu sA se lupte. Toti de obstiesunt indrkneti si semeti, i foarte IntAnati dede a incepe gAlceava ; insti prea lesne se Iini-tese si se impaca iarAsi. Lupta cu sabia (duel)rate doi numai, nu obi.snuesc; i Ariinimea Incaprea rar se intoarce la arme numai din vorbe,si cu bete, cu ciomege si cu pumni astupa guracea flea omenire a tovarAsului lor. Asemeneafac i ostasii ; rar sär cu sabia unul la altulnumai din sfadii, si cAnd se intainplA aceastavre o datA, trebue ca aceia sa sufere pedepselecote mai curnplite.

Ei cu totii stint sagalnici i veseli, si inimanu le este departe de gura ; insA dupii cum uitädegraba mania, asemenea i prietesugul lor nutine Indelung.

De bAuturd nu au greatä prea mare, insAprea tare plecati asupra ei Inca nu sunt. DesfAta-rea lor cea mai mare este, tine ori, a petrece inospete de la 12 ceasuri pAna la t)*) dupd miazü-noapte, i alte ori si pAnA la revArsarea zilei ;si beau pAn5 ce varsA, dar aceasta inca nu seobicinueste in toate zilele, ci numai pe la sAr-bAtori marl, si iarna cAnd este vreme rea si

Despre con,uri turce;ti, frA indoiala, ro e§t e a orbiautorul.

*)

Dimilrle

t

5i


ceasta urmare au adeverit'o ei prea cu indes-tulare la pustierea cea mai de pe urtnä a Bu-geagului, cand au nävalit Petreceico asupra Ba-sarabiei, dupa rásboiul Austriecesc.

Ei nu au masuri in cugetele lor: and le mer-ge bine, sunt semeji, iar de le merge rau, pa-räsesc barbajia La vederea d'intai nimic nu lise pare cu greu, iar daca li se intampla laaceeaeat de pujina zminteala inpotrivitoare, atunceacad in uimire, nu stiu ce sa faca si la urmasileste frigul pe oameni ca sa sazil pe la caselelor, si inculzeasca madularele cu yin.

nimenea nu iubeste, afara numai ostasiiiar cei beau numai ate un pahar inaintede masa Cei ce locuiese in Tara de Jos si pelaugh hotarul järii muntenesti, iubesc vinul maimutt de cat

Odinioara s'au apucat pe ramas un moldo-vean cu un muntean, sit vaza care sunt mai voi-nici, moldovenii sau muntenii; si au mers pe po-dui din Focsani, care este Hotarul intre Moldova

intre jara munteneasca, unde atata s'au gal-cevit aniandoi cu paharele, in cat a cazutmunteanul de multa bautura de yin; iar pemoldovean pentru invingere, l'a (Unlit Dom-Ma cu boierie.

Arcul 11 intind ei boarte bine. si se pricepa purta si sulija, iar cu sabia totdeauna fac eimai multa izbanda. Pusti poarta numai vilnä-

pentru ca zic Ca este lucru cu rusine säse lupte la oaste cu acest fel de arme, cu carenu poate sa se cunoasca nici mestesugul

nici vitejia.La inceputul razboiului ei totdeauna sunt

foarte viteji, si de al doilea mai slabi de inima,iar daca ii in frang pretivnicii inapoi, atunceuprea rar au barbalie sä inceapa de a treia oara ;insd au invajat de la tatari de se intorc iarasi

4

fla-chin

si

torii,

rAz-boiului,

alte

rei-l-alti.

98 Dirnitrie Carztemir

inapoi din fuga, si prin aceastA apucare cu mes-tesug, au sinuls biruinta de multe ori din ma-nele protivnicilor.

Catre cei robiti se aratA acum cu blAndete siacum cu tiranie, dupa firea lor cea nestatorui-cA. Sii ucidA pe vre un turc sau vreun tatar,socotesc ei drept datorie hristieneascit ; i pecel ce se aratA cu blAndete catre aceste nea-muri, ii socotesc cA nu este hristian bun ;dacA vad ca ostenelile lor sunt zadarnice, se ca-iesc ca s'au apucat, insa prea tarziu.

Deci nu putem dar zice alta nimic, faranumai ca din preaosebita si nernarginita Proniea lui Dumnezeu, o imparatie asa de mare si in-fricosata ca a Otomanitor, biruind cu armele eipe toata puterea Romanitor in Asia, si o bucatanu prea mica in Europa; biruind si pe unguri,pe sArbi, pe bulgari, si ue ate staphniri nenu-marate; aducAnd cu sila suptstapAnirea ei si pegreci, norodul cel mai intelept; pe un norod asanestatornic si fára de putere Ca cel moldovenesc,nu a fost vrednica ca sa-1 sileasca cu rasboi sase piece supt stApAnirea sa ; si mai pe urma,umblAnd el de atAtea ori sa lepede jugul celprimit de buna vole, totusi au rAmas neatins sinesmintit, atAt la obiceiurile lui celecAt i la orAnduiele lui cele bisericesti.

Pe lAngit aceasta, nu numai ca. moldovenii nusunt iubitori de stiinte ci mai la toll le sunturAte, si nici numele stiintelor si ale mestesu-guritor celor bune, nu le sunt lor cunoscute.Ei zic ca oainenii cei invkati isi perd mintea;

ciind voiesc sa laude invatiltura cuiva, zic caeste nebun de stiinta cea multa; iar cel mai deocara lucru este pentru cit zic : cit numai preo-plot- se cuvine sit invete, iar pentru mireni estedeslul sit citeascil sisa scrie, sa-si iscaleasca nu-mele, i sa stie cum ii vor pune la izvod boii,

si

politieepti,


oile, stupii si altele de acestea; iar celelaltetoate sint netrebuitoare.

Locuitorii din Tara de Jos, care stint obisnuitide mult sA tr5iasa in rAsboi cu t5tarii, sunt os-tasi mai buni, dar si oameni mai sAlbatici de catceilalti; mai mult sunt rAscOlnici nestatornicisi dacA nu au nici un protivnic strain cu care

cate r5zboi, atuncea de twill prea lesne seam5gesc si starnesc zurba asupra mai marilorlor, inea i insusi asupra Domniei. Pentru Duni-nezeiasca slujba au putin5 stiintli, si multi

dansii, mai ales oamenii cei prosti, cutotii zic: c tieste-citruia om este hotarat de laDumnezeu ziva mortii lui, si mai inainte de zivaaceia nu poate niminea niei sti moar5, niei shpiar5 la r5sboi; care pricinh le dá lor atilt demare b5rb5lie, in cat une-ori orbeste se slobodasupra potrivnieilor lor. A ucide sau a prAdape turci, pe t5tari si pc evrei, nu socolesc ciieste pleat, nici ucidere; si cei care locuiescaproape de ttitari, fur5 si ucid cu sarguinl5 si candlac vre-o pradli in tare ta't5reascii, zic di nu auprildat, ci s'au intors numai ale lor inapoi, pentrucii zic cii tiitarii nu ar Ii avand acuma alta ni--mica, Had numai aceia ce au apucat cu sila dela strilmosii lor.

Primirea de oaspeti, care o aratil ei dare ceinemernici si druineti, este foarte vrednicri delauda ; chci, ruticar ea stint prea s5raci, din pri-cm5 c5 se ailit Inegiesi cu tatarii, ins5 niei o-data nu este sa nu dea oaspetului salas si man-care, tiindu-I in dar trei zile impreunti cu do-bitocul sau. Pe cel nemernic ii pritnese cu fetevesele, ca si cand ar ti fratele sau alta rudenie alor ; i unii asteapta cu masapanalaseapte cea-suri din zi, si Ca sa nu manance singuri, trimetpe slugele lor pe la cai, ca sa cheme la masape cati drumeti ii vor intlimpina.Numai singuri

st

cl'intre


Vasluienii nu au lauda aceasta, cad ei, nu numaica isi inchid casele i camerile lor de catreoaspeti, ci inca cAnd arese pe vre unul ca vineatuncea se tdinuicsc, imbraca haine sparte, sivin innapoi in chip de calici, de cer rnilostenie-de la cei straini.

Locuitorii din Tara de Sus au mai putina pri-cepere de rasboi, si nici sunt deprinsi asa bine,cu armele, caci ei mai bucurosi isi agonisescpAnea in sudoarea fetelor lor, i o rnanAnch cuiniite si in odihna. Asupra credintei sunt plecati

mai pAna la eres, si nu numai in'tinutul Suceviisunt vr'o 60 de I3isei ici de piatra, si in toataTara de Sus mai mult de 200 de rnAnastiri maride piatra, ci Inca si muntii sunt plini de mo-nahi si de sihastrii, care acolo in liniste jertfesc.lui Dumnezeu viala lor cea cuvinsh si singuratica.

Furtisagul este intre dAnsii prea putin sau nicicum, si totdeauna s'au atlat buni credinciosiDomniei; i macar de s'a i intamplat intredAnsii vre o turburare, insa i aceea a lost numaidin pricina boierilor din Tara de Jos. Alai inaintede a se casatori, ei sunt curati, i sunt oameniprea incuviintati, precurn prea rar sa allä ase-menea vre unul din Tara de Jos.

In slujbele Tarii stint mai harnici de cat cei-l-alti, trebile gospodariei le fac foarte bine, siporuncile le implinesc cu cea mai mare rAvnk.si la primirea oaspetiior, se indeletnicesc maimult de cat cei l-alti locuitori din Tara-de-Jos.

Pentru obiceiurile logodnelor i anuntilor in Moldova

Fiind-cA am arAtat pentru purtArile i nAra-vurile moldovenilor, socotesc cA cititorul eeliubitor de stiin, nu va fi neprimitor ca sA-idescoperirn in scurt, i obiceiurile ce au ei lalogodne si la nunti.

Ei cAsAtoresc pe copiii lor la vArsta care estehotArAtA de Biseria; si este rusine ca sA'si ceargfecioara bArbatul, cAci obiceiul tArii este ca sA'sialeagA holteii nevestele, iar nu pArintii fecioa-relor sA'si caute gineri. Drept aceia, plAcandnnui holteiu o fecioarA, trimete la pArintii ei.starosti, care sA chiaml petitori, cu cuvAnt la-tinesc cari este stricat din cuvAntul petitores,

acestia ispitesc pe departe cugetele pArintilorfecioarei, Ca sa nu le lie rusine, atunci cAnd nuar voi pArintii. CunoscArid ei cA le este lor voeca sA o dea, apoi merg starostii in casa fecioa-rei cu toate rudeniile mirelui, unde cel mai defrunte dintre starosti incepe sA aducA cuvAntulpe care l'am pus si noi aicea, pentru cA mai intot locul obisnueste sA se Ned acelasi, adicA :

Mosii si strAmosii pArintilor nostri celor mai.dinainte, umblAnd la vAnat prin codrii, au allat.aceastA tarA, intru care ne ailam si noi acurn,

fl

102 Dimilrie Cantemir

ne hrhnim, si ne dezineram cu mierea sicu laptele dintru dausa. Deci, prin pilda a-,,ceasta find indemnat i slävitul boier (N), auniers la viinat prin campi, prin codrii, prinmunji, si au dat peste o fiarh, care find ru-sinoash si cinstith, nu au sta'tut fajh cu dansul,,ci au fugit i s'au ascuns; si v0iind noi pe ur-ma ei, ne-au adus intru aceastd cash. Decidumneavoastrà trebue sh ne o daji, sau sh nearhtaji unde au fugit fiara aceasta, pe care noicu atata osteneald si sudoare am gonit'o dinpustie. i mai adaogil Inca alte alegorii si me-taforii dupd cum se pricepe.

Iar parintii zic dintai, cum eh acest fel deflarg Till au venit in casa lor, ci poate ch ei auratacit urma, si ca ea se va fi ascuns aiurea lavre un megies ; insii daca silesc starostii chnurnai de cat sh le o arate, atunci scot parinjiiinaintea lor o fata urata si batranh, imbricatacu straie rinjuroase, intreabh de este a-ceasta tiara aceea pe care o cauta ei. Atunci sta-rostii zic ca nu este aceea.

Caci tiara lor este cu Oral galben ca aurul,cu ochii ca de §oim; dinjii ei stau ca mar-geua, $ i buzele rosii ca ciresele ; la trap caleoaica, si la pept ca o gasch; cu grumazul delebhda, degetele mai gingase de cat ceara, sifaja mai striilucitore de cat Soarele si Luna.'

Dach tagaduiesc parinjii de al doilea, precurnca nu le-au chzut de acel fel de fiari, atuncistarostii dau raspuns, zicand ca cfiinii lor atatasunt de adulmecatori, in cat nici o data nu i-auinselat, si acum le-au dat semnele cele mai a-devarate, cum ca tiara aceia pe care o cauta ei,este ascunsa acolo. Duph aceia laudandu-se sicu arme si cu silh, scot apoi parinjii pe fiicalor, impodobith duph putinja averea lor ; §ivazand-o starostii, zic ch aceasta este tiara pe

si

si tt


care o cautau ei. Atuncea chiama pe un preot,sau deed acesta este impedicat cu alte trebi, apoichiama pe rei mai batrani din megiesi inain-tea cdrora isi schimba mirii inelele ; si dupaaceea indata iarasi tainuiese parintii pe flica lor

aseaza masa, si in vremea cand sed la masa,hotartisc ziva aceea intru care voiesc sa fie nun-ta. Daca sunt mirii feciori de boieri, atunceafara de invoiala Domniei si fall de marturiaArhiereului, nu poate sa fie Mci logodna, nicicununia ; caci cu pecetluitul sau märturia Ar-hiereului se ia aminte ca sä nu se faca vre onunta impotriva asezamanturilor Bisericii, si cuinvoiala si stirea Domniei, pentru ca sh nu seuneasca mai de aproape prin legatura aceastamulte neamuri boieresti, fail de voia Domnului.

Dupa ce se hotaraste ziva intru care are safie nunta, atuncea in lunia cea dinainte, mergrudeniele dimpreuna, atat la casa rnirelui cat sila casa miresei, si aduc muzicanti, care rar potsä fie allii de cat numai tigani, si sa ospatea-za unii cu allii ; si dupa ce se ridica masa, apoifetele si alte femei cern Mina care este sä fiepentru nunta ; pentru aceea sa cheama acea zi,ziva cernutului. Daca sunt toll dintr'un tangsau dintr'un sat, sau macar daca nu sunt toc-mai cale de doua sau trei zile departati unii de

apoi atuncea se incepe veselia nuntii deloi, la amandoua partite, si tine pana Duminicä.In ziva aceea se gatesc toti prietenii si rude-niile mirelui ca sa aduca mireasa, sitrimet ina-inte conacari sa spue de venirea mirelui, iar ceice sunt adunati la mireasii, strajuiesc la drum,si cautä prinza pang a nu sosi la casa mi-resei ; i ei, pentru ca sa nu li se intample a-ceasta Ii cauta cai foarte ageri. Mud se in-tampla sa se prinza, apoi la oamenii cei prostiii leagä pe dansii foarte vartos, si ii pune in-

si

104 Dimitrie C /emir

ddrAt pe cai, iar la cei mai de frunte, numaicat Ii inconjoard rudeniile miresii i luAndu'iintre (Mush, ii due la casa ei ca si cAnd i'ar fi.robit ; i dupd ce sosesc acolo, ii intreabd pedAnsii ce cautd. Acestia dau rAspuns cä ar fitrimesi sit vesteascd rdzboi, i cd oastea indatdare sA soseascd, ca sä ia cetatea. Dupd ce zic eicuvintele acestea, ii poftesc in lAuntru, ii si-lesc de bea vreo cAte-va pahare de yin, si dupdaceea, Ii trimet iardsi inapoi cu vre-o cati-vadin oaspetii miresei, care, cAnd vad cl se apro-pie mirele, dau drurnul conacarilor cu ocdri.degrabd se intorc ei iardsi inapoi. llacd pot pe-trecAtorii mirelui Ca ajungd atuncea pe dart-

apoi asemenea Ii leagd si ei, i Ii ia impre-und cu dAnsii ; dui:id care adunAndu-se amAn-douA pdrti de oaspeti la casa miresei, fac in-trecere cu alergarca cailor, dAndu-se baesis ce-lui ce se aratd mai cu vitejie, adicA : la cei maiprosti o nAframd, iar la cei mai cinstiti postavde bun pret, sau vre o piinzA de mdtase.Pentruaceasta sA trimet oameni inainte ca sh puiesemne unde sA alerge, si dAnd unul prin chiotsenmul de plecare, atuncea cei ce socotesc cäau cai mai buni, dau pinteni, i eel care ajunge1nrai, ea acel hacsis singur din mhna miresei,

calului sau i se pune cunund de llori impo-dobitä.

Seara, dupd vecernie, merg la bisericA cutoatd slava cdth le este lor pnin putintA, i pri-mesc cununia. In mijlocul bisericei se asterneun covor, pe care std mirele de a dreapta,mireasa de a stanga, i supt dânsul se punegalbeni, atAt supt picioarele mirelui, cat si suptale rniresei : iar la oarnenii cei mai prosti sepun taleri, adicA lei, drept semn alegoric cdei nu cautA la lume, ci toatA miirirea ei o calcAcu picioarele. LAngri &MO stau nunii care tin

pi

pit, p

pi

pi

Descrierea 105

(long faclii potrivite, pe cAnd le citeste preotulslujba cununiei, le schimbg inelele câte trei ori

impodobindu'i pe amAndoi cu cununi, ii poar-11 imprejur de trei ori ca un dant, cAntAndantaretii obicinuita cAntare, in care vreme a-runcg rudeniile pe la cei ce stau imprejur ar-gintii rnärunti, nuci si hamei uscat, ca sa aratecA cer de la Dumnezeu, datatoriul de viatg, nu-mai timpurile cele roditoare de nuci, de hamei,iar cea-1 altg bogAtie i insumutare a lumii a-cestia, pe toatg trebue sg o lepede. Pe urmg däpreotul la amilndoi tinerii paine pe care este in-tinsg miere, de gustg de trei ori, Ca un sernn delubire si de unire nedespgrtitg; i pentru ca sa.,dea preotul pricing privitorilor sg razit la aceas-stg prgznuire de veselie, Ii amAgeste de trei oricu aceastA imbucgturg ; dupg care, hand sfAr-sit obiceiurile aceste, se intorc apoi cu totii ia-rgsi la casa miresei cu aceiasi orAnduialg cuscare au si venit, inbobotind fata miresei cu opanzg prea suptire, pe care apoi o bat in pg-rete la capul tinerilor, fratii sau rudeniile mi-resei, atuncea când este sg se ducg mireasa lacamera.

Dupg ce sosesc la casa miresei, se pun iarAside manancg si beau pAng la noug ceasuri detlimineatg, and se educe pe inasg un cocosfript cu pene cu tot, iar unul d'intre oaspeti se-yard supt masa, si cAntând ca cocosul, vestesterevrirsarea zilei. Atuncea toti oaspetii dau cAte unbacsis bucgtarului, se ridicg de la masa, iar mi-rele cu mireasa, tiindu-s3 de mang stau in mij-locul casei, pe and un scriitor citeste cu glasizvodul cel_ de zestre; si apoi zestrea aceastacare era mai inainte pusa intr'o camera deo-sebitg ca sg o vazg toti oamenii, sg incarcAtoatg intr'un car, si sä aduce la casa mirelui.

Dupg aceea povgtuitorul sau vdtgielul miresii

Moldovei

106 Dirnitrie Cantemir

cere in numele ei iertaciune de la parintii sal,fitcandpomenire pentru nastere, pentru crestere,

pentru alte faceri de bine care an avut ea dela dAnsii, multumindule pentru ele, si ceranduleblagoslovenia lor, care blagoslovenie i sä (la ei,sau insusi prin gura parintilor, sau i prin altiiin numele parintilor ; si pentru amAndoi rugAndpe Dumnezeu si pe ingerul lor cel pazitor, Ca

pazeasca i sii le dea dragoste deplinäpat nespurcat, apoi le dau sä bea cate un paharcu yin, care sa chiama bautura caii cele in-telepte" ; i astfel ii slobod de la dansii. CAndau sa iasa tincrii din cas5, atunci le stau in-nainte la use cu sabia scoasa fratii miresii, saudaca nu are frati, apoi fratii parintilor ei, sipropesc stand la use cu sabia curmezi.s, panäce mirele sa rascumpara pe sine de la dansiicu un cal bun, sau cu alt dar ce are la in-demAna. Esind atuncea, sa suie mireasa numaisingura intr'o trasura d'hnpreuna cu maica saucu o sort a mirelui, pentru ca din casa parinteascanu poate sa ia cu sine nici sluga, nici slujnica ;si asa urmeaza dupit barbatul sau, care mergeinainte.

CAnd cununa Domnia, atuncea sa pune masain curtea Domneasca, si mirelui sa da asemeneagugiuman ca $i cel Domnesc, impreuna cu uncal; la mash seade de a dreapta Domnului cugugiumahul pe cap, si toate slugile Curtii Dom-nesti II slujesc asemenea ca si pe Domnul lor.CAnd merge 1a biserica sau la casa lui, i se facealai ca si cel Domnesc cu muzica moldovenea-sca si cea turceasca.

A treia zi merge impreuna cu mireasa, cu da-ruri la Domnul st la Doamna, si multumesc pen-tru 0 cinste asa mare ca aceia.

si

sail

Pentru obiceiurile Ingroparii InMoldova.

Moldoventi ingroapd pe mortiilor cu oriinduialaaceia care este asezatà de biserica. Indat5 dup5ce moare cineva, Ii spald cu ap5 cald5, sipanA a nu amorti trupul mortului, Ii imbracii cuhainile lui cele mai noi si mai bune, i duplaeeea il pun pe o niisàlie in mijlocul sälit soua tindii ; insä nu il ingroapä indath in ziva a-ceea dinthi, ci asteoptä piing a treia zi, ca nucumva 0' se inthrnple sà ingroape de viu peun bolnav carele numai au fost lesinat.

Dupl ce aud clopotele, se aduná megiesii dese tânguesc i ei impreunä cu rudenitle mortu-lui ; si in ziva ingropärei Inca yin cu tolii, pe-tree pe mort la biserica, merg5nd preotii inain-te si rudeniile in urm5, si dup5 s5vArsirea Pro-hodului, ii ingroapa in tintirimul bisericei.

Ciind moare vre un boier de oaste, atunceacaii lui se irnbracá cu postav negru, si deasu-pra lor se pune hainele lui cele mai de pret siinaintea nAsaliei se duce o sulith de care estespAnzuratä o sable cu mlinunehiul in jos ; deamandoug pàrtile merg vre'o câti-va ostasi in-zauati si incoifati, i in ochii cailor se pune

108 Dirnitrie Canternir

must de ceaph sau praf de pusca, ca sa se a-crate ca i cand ar plange i caii, asemenea caoamenii, pentru moartea stapanului lor.

Trupul unui boier 11 petrece insusi Domnul,tit tot alaiul. Dacá a fost el unul din cei maimari, atuncea se duce inaintea lui semnul sáude boierie pana la groat* si dupa aceea sa a-duce semnul iar i inapoi in Spatarie sau in Di-van, iar locul boieriei lui ramane desert cel maiputin trei zile.

Jelirea nu este la WO de o potriva. Gaud moarevre un taran, trebuie feciorii lui sä umble saseJuni cu capul gol, macar de este si la mijloculiernii, sa'si lase parul si barba, i cat de departe

aiba a merge, nu cuteaza sa'si inväleasca ca-pul cu nimica. Asemenea si cei mai de frunteobicinuiau sa urmeze patru zeci de

iar acuma ái. parasit acest fel de eres, inumai cat imbraca haine cernite si isi lasa pärulcapului sa creased.

Cand moare fratele vre unui fecioare de taran,atunci ea, dupa obiceiu, taie din parul capului

il leagä la Crucea care sh pune la mormantulfratine sail; i ia aminte inteun an sa nu lip-seasca de acolo, sau sä nu caza jos; iar intãm-plãndu-se sä lipseasca, atunci mai pune iari.tie al doilea and legatura de par.

Ei de obstie un an de zile, in toate Duminicile,merg cu totii la mormanturi,si plang pe mortiilor. Cei mai bogati naimese femei cari ti u acanta osebite stihuri de jale, in care aratä ele

si ticalosia vietii acesteia, dupa cum sàpoate vedea d'intru acest stih, care mai toate in-cep aseminea, adeca : Plang si ma tanguiescpentru viata cea rea a lumii acestia, care serupe ca ata."

Dupd aceia, ca i candar fl mortul viu, asa 11Intreaba pentru multe lucruri, si zic ca sa supa-

si

sä

.,inaintezile,

salt,de

miselia


rat de lumea aceasta, si ca nu voieste O. le dearaspuns. Iar mai de urma zic, ca pentru multelerugarninte ale rudenilor lui, mortul s umilestesi incepe sa vorbeasca, i ii invata pc dânsiiceia ce au sa fac i ceia ce trebuie sa paraseas-ca; si de la un timp zic ca de acum inainte niciva mai vorbi cu dinsii, nici se va mai intoarceinapoi, ca el au inceput a gusta din desfatarileRaiului, pe care le,au gatit Dumnezeu slugilorLui celor credincioase ; si altele multe deaceste barfituri fetneiesti.

TABLA DE MATER!!

Pag.Prefata 3Pentru rnunii i metalurile MoldoveiPentru Impiie si pridurile Moldovei 10Pentru fiarele cele salbatice si animalele

c ele domestice 14Pentru ocArmuirea stiipAnirei Moldovei 21Pentru obiceiurile cele vechi si cele noui

la punerea Domnilor 28Pentru scoaterea sau mazilirea Domnilor 51Pentru oastea moldoveneascri 58Pentru obiceiurile si cerernoniile cutlet

Dornnesti 63Pentru ingroparea Domnilcr ciind mor

in scaun . 66Divanul de judecata al Domnilor si al

boerilor 69Pentru birul i darul ce da Moldova por-

lei otomane 77Pentru neamul boeresc din Moldova. 82Pentru ceiFa i locuitori ai Moldovei. 87Pentru näravurile rnoldovene . . . 95Pentru obiceiurile logodnelor si a nunti-

lor in Moldova 101Pentru obiceiurile ingrop5rii in Moldova 1 , 7

.......

PTapdrut in editura Bibliotecei pen- \tru tor :

ALEXANDRIAsr

ISTO1W1 lui ALEXANDRUCEL MARE

Cartea aceasta, cea mai celebrd dinscrierile poporale rornânesti, a lost, timpde aproape cloud A? eacuri, cartea de pre-dilectie a poporului rorna'nesc. Fiproapenu existd roman stiutor de carte, caresd nu se fi desfdtat ctmd-va cu cetirearniraculoaselor inthrnpldri ale lui Fi-lexandru Macedon.

Alexandria a apärut pand acorn innarneroase ediii. Toate insd pdcdtaiatifie prin pretul prea urcat pentra o cartedestinatd poporului, fie prin neingrijireacu care erau alcatuite.

De data asta Alexandria apare intr'oeditie bine ingrijitd in editura Biblio-keel penlru top si se va vinde nurnaierr prep de

60 !Maid

LCornenzile sa se adrescze librdrieiLeon Alealay, Bucuresti

,}1

. Cititi: N

BMWMOUEUll de0 scriere din cele mai miscfi-

toare i cu prea frumoase ten-dinti morale

Cartea accasta, care ea tradu3pentru prima oard in romiinevteacum aproape 0 sum de ani, a de-venit repede populard, find unadin cartile role mai cetite in po-por.

Editia apdrutd inBIBLIOTECA PENTRU TOTI

a fost rejdoutd conform spiritulnilimbei de azi i poate fi cetitd cufolos de toatd lumea.

Pretul numai 30 baniComenzile sa se adreseze librariei

LEON ALCALAYBuctirelti

BIBLIOTECA PENTRU TOTI

Din Istoria Romftnieide

PROF. O. ONCIUL

Volumul e o reproducere a IstorieiRomani lor pe scurt publieata cu pri.lejul ExpoziVunii. Pentru cei ca. i -)o -ese s'a cunoasc5, in linii generale des-voltarea noastrl e cea mai bun& ca,-magi, ce ni s'a dat pâma% acum.

Mai cuprinde la sfarsit sirul dom-nilor din 'Muntenia si Moldova, cu aniidomniei lore o inlesnire pentru cinevoeste sl stie Mr& sa, caute preamult in alte crali unele date.

No. 361-362 Prete.). 60 banl

.--4-ggst.9-tal4--

JULES VERNE

CINCI SAPTAMANI IN BALON

alätorii de descoperiri In Africa.Opera premiata de Academia franceza

ntliblioteca Pentru Top" No. 494.498Pretul 1.50 bine legat in pfinza 2 50

,

A 1

:-

^

=13

'

DIMITRIE CANTEMIR - Wikimedia Commons · Dimitrie Cantemir, in cronicul thu, spune cd Descrierea...

Documents

Transcript of DIMITRIE CANTEMIR - Wikimedia Commons · Dimitrie Cantemir, in cronicul thu, spune cd Descrierea...