Dîlvărea Elena Alexandra – Spațiul Public European – Anul II

1

I. Prezentare generală

Situată strategic în colțul din nord-est al Mării Mediterane, Grecia ocupă extremitatea sudică

a peninsulei Balcanice, în sud-estul Europei. Teritoriul său cuprinde câteva sute de insule în mările

Egee, Ionică i Mediterană, dar numai 227 dintre acestea sunt locuite. 80 ș din teritoriul Greciei

este muntos, cel mai înalt punct din țară fiind muntele Olimp (2 917 m).

Grecia modernă î i trage rădăcinile din civilizația Greciei Antice, începând cu civilizațiile

egeene din Epoca Bronzului, i este considerată a fi leagănul culturii occidentale. Ea este locul de

na tere al democrației ca formă de guvernare, al filosofiei occidentale, al Jocurilor Olimpice, al

literaturii occidentale i al istoriografiei, tiințelor politice, al marilor principii tiințifice i

matematice i al dramaturgiei occidentale incluzând genurile tragediei i comediei. Realizările

culturale i tehnologice ale Greciei au influențat mult întreaga lume, multe aspecte ale civilizației

grece ti pătrunzând în Orient prin campaniile lui Alexandru cel Mare, i în Occident prin

intermediul Imperiului Roman. Această bogată mo tenire este parțial reflectată de cele 18 situri din

patrimoniul mondial UNESCO aflate în Grecia, ceea ce plasează țara pe locul al aselea în Europa

i al treisprezecelea în lume. Statul grec modern, care cuprinde mare parte din miezul istoric al

civilizației grece ti, a fost înființat în 1830 după Războiul Grec de Independență față de Imperiul

Otoman.

Grecia este o țară democratică i dezvoltată, cu o economie de venit mare avansată, un nivel

de trai ridicat i un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat. Grecia este membru fondator al

Organizației Națiunilor Unite, i membru al Uniunii Europene de la aderarea la o structură

precursoare a acesteia în 1981 (precum i membră a zonei euro din 2001), i este i membră a mai

multor instituții internaționale, inclusiv Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE i OMC.

Economia Greciei este cea mai mare din Balcani, în care țara este un important investitor regional.

Din punct de vedere administrativ, Grecia este împărțită în 14 zone, 51 de județe, pe lângă

acestea adăugându-se i regiunea autonomă „Muntele Sfânt”. La nivel administrativ local,

programul „kapodistrias” a reorganizat harta administrativă a țării, înlocuind vechile comune cu noi

municipii mai mari i unitare. Primarii i prefecții țării sunt ale i prin vot de către populație odată la

4 ani, în timp ce conducătorii zonelor sunt desemnați în mod direct de către Guvern. Dreptul la vot,

în Grecia, este universal i obligatoriu pentru toți cătățenii care au ajuns la vârsta majoratului.

2

Muntele Athos

O chestiune aparte ce apare in Constituția Republicii Elene este Capitolul 3 din secțiunea a

VI-a a părții a treia. Acesta se referă la regimul muntelui Athos. Acesta este statuat ca o regiune cu

autonomie față de statul grec, fără însă a-i tirbi suveranitatea acestuia din urmă. De fapt, Muntele

Athos intră sub directa jurisdicție a Patriarhiei Ecumenice. Practic, pe muntele Athos cei care

“guvernează” sunt cei 20 de preoți ai mănăstirii între care se i împarte peninsula. Ace tia formează

împreună Sfânta Comunitate. Teritoriul Muntelui Athos nu poate fi expropriat. Aceasta este una din

particularitățile Constituției Greciei. Regiunea este autonomă din punct de vedere administrativ,

alcătuind un stat monastic cu capitala la Kareia.

Deşi face parte, practic, din Uniunea Europeană, muntele este auto-guvernat în mare parte

fiind interzisă mişcarea liberă a oamenilor şi a bunurilor pe teritoriul său în absenţa unei permisiuni

formale. În consecinţă, multe dintre tradiţiile de pe Muntele Athos pot părea învechite pentru

oamenii din exterior. De exemplu, ziua călugărilor începe odată cu apusul soarelui, pe model

bizantin. Una dintre cele mai bizare practici ale lor este însă interzicerea accesului femeilor pe

peninsulă, care dăinuie de peste 1.000 de ani.

II. Forma de guvernământ

Grecia este o republică parlamentară. eful de stat este pre edintele Greciei care este ales de

către Parlamentul Greciei pentru un mandat de 5 ani. Actuala constituție a fost redactată i adoptată

de al Cincilea Parlament Revizionar al Elenilor i a intrat în vigoare în 1975 după căderea juntei

militare din 1967–1974. Ea a fost revizuită de atunci de trei ori, în 1986, 2001 i 2008. Constituția,

formată din 120 de articole, stipulează separarea puterilor în stat între ramurile executivă,

legislativă i judecătorească, acordând garanții extinse (întărite în 2001) pentru drepturile

cetățene ti i sociale. Dreptul de vot pentru femei este garantat printr-un amendament la Constituția

din 1952.

Conform Constituției, puterea executivă este exercitată de pre edinte i de guvern. De la

amendamentul din 1986, rolul pre edintelui a fost redus semnificativ la unul în mare parte

ceremonial; puterea politică se află astfel în principal în mâinile primului ministru. Postul de prim

ministru, eful guvernului Greciei, aparține actualului lider al partidului politic ce poate obține un

3

vot de încredere în Parlament. Pre edintele nume te formal primul ministru i, la recomandarea sa,

nume te i concediază alți membri ai guvernului.

Puterea legislativă este exercitată de un parlament unicameral cu 300 de membri. Legile

adoptate de Parlament sunt promulgate de pre edinte. La fiecare patru ani se țin alegeri

parlamentare, dar pre edintele este obligat să dizolve parlamentul mai devreme, la propunerea

guvernului, în condițiile unor probleme naționale de importanță excepțională. Pre edintele este

obligat să dizolve parlamentul i în cazul în care opoziția adoptă o moțiune de neîncredere.

Constituţia Greciei din anul 1975 consacră principiul separării puterilor în stat în care sens

Parlamentul îşi împarte puterea legislativă cu preşedintele, iar puterea executivă este împărţită între

şeful statului şi guvern, acesta din urmă având atribuţii de legiferare extinse.

Actuala Constitutie a Greciei a intrat in vigoare pe 11 iunie 1975, urmand firul Constitutiei

din 1952, care fusese reinstaurata in 1974, dupa caderea dictaturii militare. Acest lucru a permis

Greciei sa se intoarca in randul democratiilor devenind o republica parlamentara. Principiul

separatiei puterilor, isi gaseste utilitatea cea mai clara in statutul independent al tribunalelor.

Parlamentul isi imparte puterea legislativa cu presedintele, iar guvernul imparte cu presedintele

puterea executiva. Grecia este o republică parlamentară având în frunte un preşedinte cu atribuţii

limitate. Guvernul este desemnat, prin votul de încredere a legislativului carepoate demite prin

moţiunea de cenzură.

III. Alegerea Parlamentului

Parlamentul Greciei (Vouli ton Ellinon) are 300 de membri, ale i pe 5 ani de un sistem

reprezentat proporțional în 56 de circumscripții dintre care 48 au mai multe locuri iar 8 au doar câte

un loc. Locurile sunt stabilite în urma votului pe circumscripții, votanții pot selecta candidatul sau

candidații preferați marcându-le numele pe buletinul de vot. Cu toate acestea, partidul care prime te

cel mai mare număr de voturi prime te 40 de locuri suplimentare în Parlament, ocupate de

candidații declarați necâ tigători. Cetățenii greci cu vârstă egală sau mai mare de 25 de ani (pot

vota) sunt eligibili pentru a fi ale i în Parlament.

Circumscripțiile au fost de mai multe locuri, i de cele mai multe ori coincid cu prefecturile.

Numărul de locuri este ajustat o dată la 10 ani, după recensământul decenal al populației.

4

Circumscripțile nu pot fi lipsite de reprezentanți, i nici nu se pot uni cu o altă prefectură. Dar pot fi

totu i divizate în circumscripții mai mici dacă populația scade disproporțional. Totu i aceasta nu s-a

întâmplat din 1967. Schimbările în ceea ce prive te populația au părăsit 8 (Kefalonia, Lefkas,

Eurytania, Grevena, Samos, Thesprotia, Phocis and Zakynthos) prefecturi cu un singur loc în

parlament de fiecare, întrucât unele circumscripții urbane i suburbune au cunoscut cre teri mari în

ceea ce prive te numărul lor de locuri alocate în Parlament scaunul de-a lungul anilor.

De exemplu circumscripția "Athens B" (care include cea mai mare parte a Zona

metropolitană Atena dar exculde Municipalitatea Atena aceasta formând circumscripția "Athens

A") cuprinde aproximativ 15ș din electoratul țării i prin urmare alege 42 de membri pentru

parlamentului. Circumscripția "Athens A" alege 17 membri pentru parlament, "Thessaloniki A"

alege 16, Attica (excluzând cele 4 circumscripții Athens i Piraeus A i B) alege 12, si restul

circumscripțiilor aleg un număr cu o singură cifră de membri parlamentari.

Votarea are loc în coli, duminica, o ocazie deosebită pentru elevi care primesc 4 zile libere.

Procedura este condusă de către un judecător pre edintele sau avocat numit de locale, i asistați de

cetățeni desemnați prin tragere la sorți într-un proces asemănător. Poliția locală este de asememea

prezentă. Reprezentanților partidului local le este permis să supravegheze numărarea voturilor.

Rolul lor teoretic este să asigure transparența procedurii, dar de fapt ei sunt cei care comandă

mâncare pentru restul echipei.

Tradițional, votarea are loc de la "răsărit până la apus" dar programul este fixat în funcție de

cel mai apropiat vârf de oră. Secțiile de votare individuale pot prelungi programul la discreția

pre edintelui, dacă încă mai sunt votanți care stau la rând. Votanții se identifică prin cardul de

identificare i numărul total de buletine de vot pentru circumscripția electorală, plus un buletin de

vot alb i un plic gol. Apoi se retrag într-o cabină retrasă, echipată cu un pupitru, stilou i co de

gunoi, unde selectează pe buletinul de vot candidatul potrivit. Apoi depun plicul sigilat, cu buletinul

de vot în urna de vot i li se acordă cartea de identitate înapoi.

Votanții pot selecta un anumit candidat dinăuntrul listei cu partide, marcând printr-o cruce

numele acestuia sau acestora. Numărul maxim de însemnări pe buletinul de vot depinde de numărul

de locuri contestate. Însemnările diferite de o cruce pot marca buletinul de vot ca fiind invalid la

numărare. De asemenea buletinele de vot cu mai multe însemnări decât numărul permis, sau fără

nici o însemnare sunt numărate, dar sunt descalificate în timpul celei de-a doua parți a numărării de

voturi. După ce numărarea voturilor s-a încheiat iar rezultatele sunt anunțate oficial, buletinele de

5

vot sunt sigilate i transportate la Biroul Central Electoral la Ministerul de Interne. Acolo,

buletinele de vot sunt renumărate mai ales pentru a verifica voturile invalide sau cele care trezesc

nelămuriri. Restul problemelor nerezolvate sunt menționate în fața unei adunări special convocate

numite Eklogodikeion (Curtea Alegerilor) care adjudecă i publică oficial numele membrilor

parlamentari ale i pentru ca noii parlamentari să poată fi convocați. Curtea Alegerilor se pot reuni

în orice moment pentru a discuta eventualele contestații depuse de candidații necâ tigători, sau

pentru a desemna alți membri parlamentari în locul celor care se retrag sau în cazuri de deces.

Aceste locuri sunt umplute de următorii candidați în ordine descrescătoare de pe lista partidului

care se află pe locul 1.

O particularitate a Parlamentului Grec este sufragiul, dreptul de vot oferit cetățenilor greci

stabiliți în afara granițelor (aproximativ 7 milioane de oameni).

Toți cetățenii greci care au peste 18 ani la data alegerulor, au drept de vot cu singura condiție

ca ace tia să fie pe registrul electoral cu excepția cazului când:

ei sunt inchisi pentru o infracțiune penală i au fost în mod expres privați de dreptul de a

vota prin hotărâre judecătorească (acest lucru se întâmplă numai în cazuri rare de înaltă trădare

sau revoltă. Persoanele închise votează în secții special amenajate în interiorul închisorilor.

sunt incapabili din punct de vedere mental de a lua o decizie rezonabilă în conformitate cu o

hotărâre judecătorească. În practică, aceasta se aplică numai la un procent de pacienți cu boli

mintale instituționalizați.

În trecut, cetățenii care deveneau majori trebuiau sa se înregistreze i era emise o bro ură a

„alegerilor", cu care se vota. În prezent, înregistrarea alegătorii nu este necesară: se face în mod

automat când fiecare cetățean împline te 18 ani. Dovada identității se face prin carduri de identitate

sau pa aport emise de stat. O înregistrare specială este necesară doar pentru vot absent, care se face

la locul de re edință temporară a alegătorului în ziua alegerilor. Mulți greci aleg să păstreze

drepturile de vot în casa familiei lor originale, uneori din motive de tradiție, uneori din motive de

patronaj. Constituția asigură, ca urmare a modificării din 2001 dreptul cetățenilor greci care

locuiesc în străinătate să voteze pentru alegerile legislative. Cu toate acestea, nici o lege de punere

în aplicare a prevederii constituționale nu a fost aprobată.

Votarea obligatorie este legea care nu este pusă în aplicare. În trecut, un cetățean trebuia să

prezinte o bro ură a alegerilor până la data respectivă în scopul de a i se elibera un permis de

6

conducere sau un pa aport, sau să justifice de ce nu au votat (de exemplu, din cauza absenței,

infirmitate, sau a vârstei înaintate) . Datoria civică de vot este considerată încă "obligatorie", dar nu

există sancțiuni pentru nerespectarea obligației de vot. Prezența la vot este de obicei mare, de obicei

între 70 i 80ș pentru alegerile legislative i u or mai scăzută pentru cele administrative locale i

pentru Parlamentul European.

IV. Alegerea președintelui

Pre edintele Republicii Elene este ales de Parlament pe termen de 5 ani i un maxim de 2

mandate în funcție. Eligibil pentru Pre edinție este orice persoană care:

are cetățenie greacă de cel puțin 5 ani

are o mamă sau tată de origine grecească

are 40 de ani sau mai mult

poate vota

Când un mandat prezidențial expiră, Parlamentul votează pentru a alege noul Pre edinte. În

primele două ture de scrutin o majoritate de 2 / 3 (200 de voturi) este necesară. Turul al treilea i

ultimul necesită un 3 / 5 (180 voturi) a majorității. În cazul în care turul al treilea este nu poate fi

valorificat, Parlamentul este dizolvat, iar alegerile sunt proclamate de către fostul pre edinte în

următoarele 30 de zile. În noul Parlament,alegerea pre edintelui este repetată imediat necesitând o

majoritate de 3 / 5 pentru votul inițial, o majoritate absolută (151 voturi) pentru al doilea tur de

scrutin i o majoritate simplă pentru al treilea tur i pentru cel final. Sistemul este conceput astfel

încât să promoveze un consens în rândul candidaților principalelor partide politice la pre edinție.

V. Rezultatul ultimelor alegeri

Alegerile parlamentare – 20 Ianuarie 2015

Alegerile parlamentare din Republica Elenă dețin o miză importantă atât pentru dinamica

internă a Uniunii Europene, cât și pentru poziţionarea UE pe scena globală. Deznodământul

alegerilor din 25 ianuarie 2015 marchează ascensiunea extremei stângi în Peninsulă, constituind

un subiect important pentru evaluarea impactului crizei economice asupra leadership-ului

european. Rezultatul alegerilor din Grecia, unde Syriza, partid de stânga cu viziuni anti-

7

austeritate, a câştigat alegerile din 25 februarie 2015, ridică semne de întrebare cu privire la

viitorul Greciei în zona euro şi a consecinţelor pe care le-ar putea avea eventuala decizie a

acesteia de a ieşi din zona euro.

EXIT POLL (sursa: Reuters):

1. Syriza (stanga radicala): 36% - 38%

2. Noua Democratie (conservator): 26- 28%

3. To Potami ("Râul", centru): 6-7%

4. Zorii Aurii (extrema dreapta): 6 - 7%

5. KKE (comunist): 5 - 6%

6. Pasok (socialist): 4,2 - 5,2%

7. IG (independenti, dreapta): 4 - 5%

8. MDS (Miscarea socialistilor democratici): 2,2 - 3,2%

8

Într-o Europă zdruncinată de criză, de la cea de identitate, la cea economică, alegerile din

Grecia au fost încă un oc pentru zona europeană, după ce în 2014, în toată Uniunea Europeană, s-a

putut observa o cre tere considerabilă a simpatiei față de partidele eurofobe. Acest val de simpatie

s-a tradus în rezultate nea teptat de bune pentru acestea la diversele scrutine ce s-au desfa urat, în

statele membre UE, de-a lungul anului 2014. .

Alegeri anticipate in Grecia -20 septembrie 2015

Alexis Tsipras a fost reconfirmat de greci la conducerea Guvernului, dupa ce partidul sau,

Syriza (stanga radicala), s-a clasat pe primul loc in alegerile legislative anticipate desfasurate

duminica in Grecia. Syriza a obtinut un scor de 35,53%, ceea ce inseamna ca a castigat 145 dintre

cele 300 de locuri din Parlamentul Greciei, potrivit rezultatelor anuntate dupa numararea a 90%

din buletinele de vot, informeaza AFP. Cum nu a reusit sa obtina majoritate in Parlament (151 de

locuri), Alexis Tsipras a anuntat refacerea coalitiei de guvernare cu formatiunea de dreapta Grecii

Independenti - Anel (cu orientare suverana puternica), condusa de Panos Kammenos. Anel a

guvernat alaturi de Syriza si in precedentul Executiv. Partidul Noua Democratie (centru-dreapta)

s-a clasat pe locul al doilea la scrutinul de duminica, cu peste 7 procente in urma Syriza, obtinand

un scor de 28,05%.

SYRIZA

Coaliția Stângii Radicale cunoscut mai ales prin acronimul SYRIZA este un partid politic de stânga din Grecia, fondat inițial în anul 2004 ca o coaliție de stânga. Este cel mai mare partid din parlamentul elen, pre edintele partidului Alexis Tsipras fiind prim-ministru al Greciei.

Coaliția a cuprins inițial o gamă largă de grupuri (13 în total) i politicieni independenți, inclusiv social-democrați, sociali ti democratici, patrioți de stânga, grupări feministe i de stânga verzi, precum i grupuri maoiste, troțkiste, Eurocomuniste.

Ideologie

politică

Socialism Democrat, Populism de stânga,

Anticapitalism, Euroscepticism

9

10

Bibliografie

www.grembassy.ro

www.europarl.europa.eu

www.hotnews.ro

www.economist.com