CORNELlU BLAGA-

$i In fapt, Goga a intrat In p_oliticade~a~at, qolas, minat d~ avinturilesale idealiste. Si a sfirsit la cumpana vrernn, cind multe au fost rasturnate -anii 1936-1938. Pentru dlnsul a fost mai bine ea a terminat-o atunci, a avuttotusi noroc. Ce ar fi fost cu el daca mai traia? In valul nationalist degeneratsi intrat sub vraja demoniaca si rnalefica a lui Hitler.lar dupa razboi, ar fiavut acel mare transilvanean un sfirsit Inca mai nedrept si mai dur decit celde la Ciucea. Nu soar fi luat in seama ce Goga lasa poeziei rornanesti ~ilunga sa lupta nationala, lar daca ar fi rarnas in Tara - ~i probabil ar fi rarnasea sa lupte mai departe ~i cu noui dusrnani - Goga ar fi sfirsit linga Maniu intemnita de la Sighetul Marmatiei, inro~ita de singe rornanesc, C,el mai ales,

.•Dupa ce am aratat contextul politic intern in care Lucian Blaga a.fost

angajat, nu din proprie vointa, sa revin la subiectul principal al acestui capi-'ol: poetul si filosoful Lucian Blaga. Sa arat cum '~i in ce Irnprejurari a ajuns81 in serviciul presei externe, apoi, in decembrie 1937, Subsecretar de Statla Ministerul Afacerilor Straine al Bornaniel, ce viata a dus LuCian Blaga cittimp a ocupat acea funcpe si earl ii erau glndurile. Mai Intli debutul,

.•La inceputul anilor '20, Lucian Blaga 0 ducea material destul de greu.

Oupa studiile la Viena, doctorat In filosofie, nu reusise sa ia examenul dedocenta ~I sa ocupe un post la UniVersitatea Daciei Superioare, dinCluj.Fusese trlntit la concurs datorita lui Boqdan-Duica, profesor universitarlocal, moldovan pretentios, muncitor si sucit, ea si capes, critic literar etc.]pastea pe' Lucian Blaga Inca de pe atunci ~i I-a pascut in continuare pinacind Amin, se mai schimbase el, Duica, dupa ce citise Poemele luminii dardupa ce a citit ~i eseurile filosofice ale lui Lucian Blaga, revenise in forta, iarcind a fost cu examenul de docenta al lui Lucian Blaga, Boqdan-Duica eramembru influent In comisie asa ca..; ~i in general considerind se poatespune ea lui Duica Ii placea grozav stilul nesamanatorist aI tlnarului poetardelean, la fel ea ~i cumnatului sau lorga Neculai, ghid cultural ill 'generalfiind si redactor ~~f la Semanaforul, si absolut critic literar. Si asta desimarele istoric - Domnul sa-l odihneasca linga Tucidides, Tacitus ~i TitusLivius, fie si linga Horapus ~i Ovidius - desi zic, savantul primise Poemeleluminii cu elogii, de se minuna si autorul de atita succes, ~i ii scria CornelieiBrediceanu in februarie 1920: "Volumul de poezii irni face raul A avut unsucces asa de mare, ea nu poate fi o opera de valoare. lntocmai ea 0opereta ,iphi- Phi", sau ca un film cinematografic din .Bucuresti intitulat

, "Cocota Lulu", Impotriva caruia Dr. losif Blaga a protestat In Senat (Ce idee~i pe unchiu Sivu in loc sa se amuze ~i el un pic! dar in general ardeleniineregatenip sunt lipsiti de umor, nu s-a pomenit devreun umorist ardeleanl

Pentru a'si face un rost In wata mai in acord cu firea si cultura lui,Lucian Blaga a profitat de conditiile favorabile oferite dupa razboi, tinerilor

--------~----------------,,--------------------------~-16-

LtJCIAN BLAGA NECUNOSCUT

ardeleni cu carte si mai deosebiti, distinl?i,·de a intra in serviciul extern,diplomalie si presa, Au intrat atunci in diplomatie Vasile Stoica, GeorgeDavidescu, Achil Barcianu I?iCornel Beu, iar in presa externa Lucian Blaga,Aron Cotrus I?iOskar Waiter Cizek (scriitor de limbaqermana). Ca sa intrein diploma~e, Lucian Blaga nu putea pentru simplul motiv ea fiind de culturagermana nu cunostea bir:!e franceza, conditie sine qua non pentru a pa~ioficial in palatul Sturza. In plus, nici tare in istoria diplomatca nu era, I?iaceasta conditie pentru. intrarea in diplornape, concurs dificil, ~j nici in .dreptul international, alta belea! stia insa sa scrie frumos si cu sens profund,asa ca Lucian Blaga in presa externa. Post linil?tit, se poate I?iscrie, trai bunasigurat, pozitle sociala la fel, treapta de mai sus, I?isa nu mai 'aibe ce zicepe contra Bredicenii in ce privea casatoria lui Lucian cu Cornelia, dragosteaiui cea mare, dar nu vroia -nenea Caius, lratele eel mare si sef al famitiei,cum ea Lucian Blaga e un coate goale, doar batrlna Brediceanca iI agreiaca degeaba nu vroia nenea Caius, el era cineva, pe la diplomatie I?i pe lal'Jaris unde a si luat-o pentru citva timp pe Cornelia, sa-l uite pe lucian, darlu-I putea uita, zifele lor de la Universitatea din Viena,l?i nopple' sub clar de:una. In fine, cu presa externa s-a solutionat pina la sfirsitproblema, s-au~asatorit. $i ironie! cind Lucian deveni Subsecretar de stat la Externe,nenea Caius diplomat la Rio, fu subaltern lui Lucian. Ca e un OumnezeuSus I?i pentru neamul cel blagesc.· Numai cu astia rol?ii nu se potrivi, nicipentru Lucian, nici pentru subsemnatul, ne haituira pe amindoi. Mama lor.

Tot atit de adevarat este ea Lucian Blaga, pentru intrarea in presaexterna, nu era deloc usor - in afara bunelor inten~i ale lui Vaida- Voievod I?iTitulescu, I?i facilitatilor oferite de acestia, nu concurs pentru ardeleni - s-abucurat tinarul Lucian Blaga de sprijinul ponderal al lui Octavian Goga(poetpe poet Il propteste), pe linga solidaritatea ardeleneasca, a fost pus inmiscare de sotia sa Veturia, care nu' numai ca aprecia harul poetic 81 luiLucian Blaga, dar era si vara cu el - scriu biografii - in realitate VeturiaMurel?an ii era lui Lucian Blaga matuse de al doilea pe linie materna, fiindcavara de al doilea Veturia ii era tatalui meu, care lui Lucian ii era unchi de aldoilea, mie Lucian fiindu-mi var, tot de al doilea, nu unchi cum el, Lucian,zicea la inceput ca mi-ar fi fost (dat fiind I?i faptul ea imi era senior cupaisprezece ani) apoi a lasat-o mai moale cu unchia si cu nepotia. LucianBlaga nu se price pea la rubedenii - la fel in cazul lui losif Blaqa, unchiu-meu, de care zice Lucian Blaga in Hronic ca ... cititi ce zice grel?it, ea doaraera poet, Oar si complicat era, insa oricum, Veturia Goga nearn ii era luiLucian Blaga - Lulu ii zicea, cum I?iin familie (la l.ancrarn, Lulu popii)'-I?i inplus it aprecia pentru poezia lui, Veturia Goga fiind 0 fire sensjbila, artisticachiar, in nnerete "prighetoarea Ardealului", pe versuri de 'Octavian Goga .

•Lucian Blaga a fost numit la 20 decembrie 1937, Suosecretar de Sta

IniSleruI Regal al Afacerilor -Straine, titful oticial, iar pe scurt Ministerul. •. a .

CORNELlU BLAGA

de Externe, sau chiar Externe, ilia Externe se spune ca ...".Un ministeriat scurt a fost cel al lui Lucian Blaga, doar 0 luna ~i

[umatate, dar intens si piin de sensu ri, multe negative, neprielnice omului deinalta cultura, filosoful care el era, poetul Lucian Blaga neintrind in disculi~in acest context, nici prea filosofic nu era acel context, ca una e filosofia ~i

: cu totul alta diplomatla, se musca intre ele, ~i nici Taleyrand ~i Metternich: .nu au fost Socrates ~i Platon.

Lucian Blaga a trecut atunci prin multe tribula~i, a fost supus unortncercart de alta natura decit cele pentru cari era pregatit si ce stia, totul in .noua sa slujba era in afara preocuparilor lui obisnuite, filosofice ~i politice -gindirea, intr-un cuvint. La posturile lini~tite ~i confortabile pe cari le avusesein strainatate pe linie de presa si culturala, se bucurase de condi~i prielnicepentru preocuparile lui. Devenind Subsecretar de Stat la Exteme, LucianBlaga s-a gasit deodata intr-o situate specials cu care nu era obisnult,inclusiv marea raspundere diplomatico-politica pe care acea inalta functie Q

implica. Luclan Blaga a fost scos din faga~ul sau, $i s-a resirntit psihic. Pina 'la 0 depresiune si criza nervoasa (de care nu au s'iut decit trei persoane dinfamilie si Vasile Bancila).

Pina a devenit Subsecretar de Stat la Externe, Lucian Blaga nufusese declt pe marginile dlplomatei - nici nu 0 dorea, i se parsa 0 situaliesub posibllitatlle sale - iar din 28 deceinbrie 1937 intra in centrul, in focurileei. $i nu era salamandra pe tema, diplomalia este diplomape, acasa la ealucrul dracului, frige, si ea nu numai politica interna. Cu aceea Lucian Blaganu avusese niciodata de a face, fugea de ea ea de dracul (eu ~i de rnaica-sa mare).

Inainte de a arata cum a tost cu Lucian Blaga in postura de'Subsecretar de Stat la EXterne (era cu totul altceva decit funetia.cu acelasinume de acum, Subsecretarii de Stat erau cineva, faceau parte din guvern,nu niste ajutori oarecum tucalari ai ministrului plin, stabl de partid) ~i pentrua se putea inlelege mai bine situalia in care tucian Blaga a fost pus, situatiepolitic8 cit ~i psihica - socot necesar sa precizez ce era in fapt Subsecretarulde Stat la noi ~i in alte lari, pentru ca orice confuzie cu functiileasemanatoare ca nume de azi, sa fie evitata. Se confunda mereu fiindca nuse ~tie ce era cu adevarat aceasta func~e din Stat. Exista ~i acum in formaoriginala in larile cu regim parlamentar din Occident. $i nu se face acidiferenla fala de "Adjunct al Ministrului" si ,de "Ministru de Staf' (pe vine,probabil) si de "Secretar de Staf', aceasfa din urma chestie inca mai impor-

- tanta la Soare Apune, la noi ceva nedefinit, nici ministru, nici berbec. Poate, ca sint mai tOli, fara concurenta si invidii.

*c~ . I-.

Originea func~ei de Subsecretar de Stat este de cautat in sistemulparlamentar englez, secolul XIX.ln cadrul ~i in practica acelui sistem,mini~trii puteau fi numili - continua ~i azi - si dintre neparlamentari. Astfelfiind, mini~trii nu luau parte in mod curent ia dezbaterile parlamentare

-18- -

·LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

'-;;bi~nuite, apareau numai la cele vizind liniile mari ale politicii guvernului.i Aceasta prezenta avantajul ca rninistrii nu luau cunostinta imediata de ce se -! dezbatuse in parlament 1?inu puteau raspunde pe loc, in replica, la! interpelari neprevazute, erau multe 1?inu exista 'rnasina de vot", sau lat discursuri cu sageti ale opozitiei la adresa guvernului, iar "les absents ontI toujours tort", vorba francezuJui 1?iS9 intimpla in fapt. Pentru a se evita 0

asemenea shuatie, s-a infiintat in Anglia, in secolul trecut, funcpa der subsecretar de Stat. Aceasta in Occident este oeupata indeob~te deI parlamentari, dar poate fi sl un neparlamentar acceptat de Pariament in. acest scop, l?i pentru a se da pondere func~ei, Subsecreta~1 de Stat erai membru al Guvernului, asista la lucrarile acestuia, raporta 1?iera intrebatI (lucian Blaga a fost si el membru al Guvernului ea Secretar de Stat laI Externe) Subsecretarii de Stat nu erau, 1?iin Occident continua a nu fi, decit. unul singur pe Minister (exceptie doi la Ministerul de Interne, unul cuI administra~aa teriteoriala, cellalt cu ordinea publica). Este asa-nurruta lalanglo-saxoni funetie de "deputy", care nu inseamna nurnaidecltvdeputar', ciI "reprezentant, inlocuitor' (exista 1?i"deputy director" in domeniul economica,

adica un fel de subdirector de'Intreprindere mare s.a.). Sistemul fu~ona inorganizarea ministerelor, 1?iin Romania anilor de dupa primul razboi mondial1?ipina in 1945 cind comuni1?tiiau dat toata organizarea statala peste capcopiind pe sovietici, adica haosul acelora, au umplut ministerele cu mini1?tri-adjunqi, subsecretari de stat, mlnistrii de stat, nu l?tiu nici ei ce aia fac,fiindca, probabil, respectivii fiind incornpetenf- si incapabili la persoana lordar devotaf partidului, trebuie sa fie mai mul~ ea sa razbeasca, ~i tot nurazbesc, fac ce facea un director de minister de atta data dar acela lefaceabine, fiindca era de meserie 1?iavea carte destula, pe cind actualii susnurnifi1?itrec problemele unul altuia, passe-parole ca la poker, l?i tot nerezolvateramin, ca "merge sl-asa", pina nu mai merge deloc, caruta ramasa pe treiro~, sigur se prabu1?el?te.

Pe vremuri, adica cind lucrurile erau fiecare la locul lui, greul _Ministerului de Externa era dus de doi inal~ funqionari: Secretarul General -al Ministerului l?i Directorul Politic. Cari erau intotdeauna diploma~ deCariera, de meserie, trecuf prin toata filiera gradelor, de la atasat deLega~une, prin concurs, la Ministru Plenipoten~ar clasa I, al~i nu se puteaudescurca, l?i acesn inal~ func~onari nu faceau politica, nimeni nu facea inMinistertJl de Externe, nici interes nu avea, cind cadea guvernul cadea l?irespectivul, altfel diplomatul de Cariera avea 0 csriera asigul'ata, avansarela fel, diploma~i' altadata nu umblau dupa potcoave de cai mo~, -nici cuSiguranla nu aveau de-a face,erau respectati, fiinoca se,respectau ei ins~i,care nu 0 facea, afara l?i cauta alta treaba, se mai intimpla.

Numai in aI doilea rind, greul cadea pe umerii Subsecretarului de~ (Ministrul de Externe era .sus de tot, conducerea politicii externe in~~ de conoeppa partidului la putere, singura exceppe a tost Titulescu) .•n sarcina Subsecretarului de Stat cadea soluponarea problemelor de mai -~It nivel decitcel mai superior functionaresc (Secretarul General l?i- -19-/-

CORNELlU BLAGA

Directorul Politic), chestiuni cari depindeau de elementul politic din Stat,adica de Guvern, in unele cazuri de Presedintele Consiliului de Mini~tri (nu"primul ministru al Guvernului" ca la astia, ceea ce Insearnna ea decide deunu singur, dictatorial, ~i nu are vreun consiliu cu care sa se statutasca, ci"consilieri", oameni de-ailui de partid, in general Hngai si papagali, vai CEl'zapaceala ~i moornpetenta si in treaba aceasta ! )

Subsecretarul de Stat coordona ~i lucrarile Direcfiei Consulare. Este .separata de corpul diplomatic propriu-zis, anume diplomalii se ocupa derela~ile. dintre State, consulii apara in strainatate interesele conationalilor,iar in Tara, Direcfia Consulara din Ministerul de Externe si consulii si vice-consulii respectivi, solutioneaza chestiuni de aceeasi natura, privind si pe 'unii cetateni straini cu interese in Romania, bunuri imobiliare, intreprinderi,si vizele in. general. Ca sa obtii 0 viza pentru vreo tara straina nu te adresezi :'a ambasada cutare, cum zic unii, ba ~i umflindu-se in pene ca au sl ei de- .a face cu diplornafia, balaoache~ii in special, rnincate-as ea vrau ~i ieu la I

\/iena,la iebede, mincale-asi - ci la sectia consulara a ambasadei respec-~e. .

. Pe atunci, cind oficiile diplomatice u foiau de spioni, consulii generali ..nai irnportanperau consultati de Central a si in probleme de natura diplo-natica, daca consulul-qeneral era diplomat de Oariera, exemplu'pe care i1jeunosc cert: Paul (Bob) Negulescu, consul general la Istanbul in timpul celui !

de-al doilea razboi mondial (~i bun prieten al meu, eu in post la Ankara) dariI ~nea la curent pe seful misiunii diplomatice in Turcia, domnul Alexandru i

Telemaque. .Deci: 1. Subsecretarul de Stat la Externe - trebuia sa aibe cel putin

contingente cu. diplornatia, sa se fi ocupat de ea, daca nu diplomat de .meserie - avea atrlbutii sl raspunderi guvernamentale in Ministerul deExterne 2. Primea pe diplornatii straini acreditati la Bueuresti, la cerereaacestora, li putea ~i convoca pentru a le comunica dispozitii ale guvernuluisau ·ale Ministerului de Externe 3. Tinea conferinte de presa, 4. Mai ales, ii jrevenea prelucrarea materialului primar sosit la Minister de la oficiile i

diplomatice, sl a celui secundar, trecut ps la directii ale Ministerului, mai Iales la Directia Politica, sarcina a Directorului politic $i a diplomatilor de 'Carieralucrind la aoea directie, orqanizati pe sectoare geografice. 5. lmr-o Ioarecare rnasura, Subsecretarul de Stat contrlbuia la trasarea politiceiexterne a Tarii. Trasarea poHtica:PQ liniile mari apartinea Ministrului de :Externe ~i guvemului, sub Carol 11,l?i acesfuia, set peste tot ~i deasupra I

tuturor, si-o luase in cap ~i in aceasta privinta. lar acu Prostului Majorvai de Tara Hornaneasca ce ajunse, in orice caz diplornapa nu, se baga la I

'::apute, tocuri, flecuri ~i pingele. Intervenea ~i concepti a de politjpa externa Iaparfidulul de la putere. Luau toti in considerare ce spuneau speci'alil?tii de Ila Externe, le luau in prealabil avizul in toate problemelede politica externa I

(Nu ca acuniste muhaiele securiste, scriu in 1983). Se stabilea astfelO Icontinuitate Q politicii exteme a Romaniei, politica a instinctului national(Tak€lonescu).

-20-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

3~ Lucian Blaga nu a facut parte din corpul diplomatic propriu-zis, ci din~Direct1a Presei Externe, care tinea, era coordonata de Ministerul de Externe,

si ssparata de Directia Presei Interne, ambele avind ca set acelas director3 general ( I. Dragu in timpul lui Titulescu, mina sa dreapta in materie de.3 presa interna si externa, Raul Atanasiu apoi)., Lucian Blaga nu tinea deloc sa fie diplomat, avea oroare de ceremo-· nial, protocol, dineuri si receptil. Fiindca avea minte prea mutta. Mi s-a3 intimplat fiind directorul lui de Cabinet cind el era Subsecretar de Stat la, Externe; sa fiu chiar Invinovatit ea eram diplomat! Cind era 0 chestie mai

'.i sublire si Incurcata, Irni zicea: "Tu esf diplomat, nu eu, tu sa 0 descurci". A· fost asa si cu 0 grecoaica frumoasa de la Atena venita la Bucuresti pentru 0

Icauza de rnostenire si de cornpetenta Directiei Consulare din Ministerul de· Externe, a seciti mai departe, ea Lucian Blaga a fost si baiat galant, sitalos, la vremea lui, le sclipea ochii fetelor dupa el, si lui dupa cele

i frumoase, gingirlii si destepte. Proastele iI intristau.Diplomat adevarat Lucian blaga nu a fost decit timpul, vreun an si

I jurnatate, clt a ocupat functia de Ministru Plenipotentiar al Bomaniei ini Portugalia, dupa caderea guvernului Goga.I Mai inainte, ea atasat de presa, apoi secretar de presa si in finalI consilier de presa si cultural, in ultim loc la Berna (1937), Lucian Blaga aocupat acele posturi in strainatata intre 1926 si 1937. Anume: Septembrie

I 1926 pina in Noembrie 1927 - atasat de presa la Varsovia: Noembrie 1927! - martie 1928 la Praga; Aprilie 1928 - Septembrie 1932 la Berna;Octombrie! 1932 - Septembrie 1937 la Viena; la Berna din nou pina in Decembrie 28,I 1937, cind Subsecretar de Stat la Externe.I In acele posturi din strainatate, Lucian Blaga nu a indeplinit vreoi functie diplornatica, ci de press externa. Lucian Blaga nu a fost diplomat,I asa cum aceasta calitate si functie este definita in mod precis prinreqlementari intemafionale, incepind cu cele din cadrul Conterintei de la

I Viena din 1815 (la sflrsitul ~i ea 0 concluzie la razboaiele napoleo-niene,"Sfinta Alianta"), cu exceptla misiunii din Portugalia.

Pe scara ierarhica, Lucian Blaga a fost: atasat de presa (1926-1929;secretar de presa clasa II-a, apoi l-a, in 1929-1933; consilier de presa sicultural in 1933-1937).

De-a lungul acestor ani, Lucian Blaga a gindit si scris filosofie sidramaturgie, cu poezia 0 cam terminase, a reluat-o mai tirziu cind nu a maiputut, nu i s-a perm is de cornunlstt, sa publice filosofie. Devenise unproscris. De ce? Fiindca astora le este tearna de cultura adevarata, impuncioacele ~i aiurelile marxisto-Ieniniste si in literatura, si in filosofle, totultrebuie sa fie cu mesaje, timpe... Un parcurs la fel, oarecum, au urmat, in presa externa, Aron Cotrus~I.Oskar Waiter Cizek (scriitor de limba qermana), prieteni cu Lucian Blaga,

*

-------------------------~~---------------------------21-

CORNELlU BLAGA

in ce pnveste posturile acestora in strainatate, i~ cadrul LegaVilor Romfmie I

. _ aceasta neinsemnind insa ca erau diplomafi. Insa, desi apartineau preseexterne !?inu corpului diplomatic roman, in strainatate toli cei cita~ mai su! 'figurau pe lista corpului dipl~matic, mai la coada e ,drept, alaturi de ata!i'Cl~,comerciali, stabilita de direc~a protocolului din respectivele ministere dEexterne. Dealttel, Lucian Blaga, Aron Conus ~i Oskar Cizek nu aveau vreurapetit pentru travaliul diplomatic, se consacrasera literaturii de foarte tiner;.Lucian Blaga in special filosofiei. Oaci diplornatia scfpeste dar cind (practicipoate !?i frige, 'praji. La mine din cauza ei, s-a lasat cu puscarie, ~in ca pe clnspe, sl pe de-a moaca in definitiv, ca nu fusei vrurcontrarevolutonar, cum ziceprostul ala !?i primstsb, nici rnacar vreuroarecare zmeu. Ehe! de eram ii prapadearn. Pe toli. Ca si ei ne haituira PEnoi de aproape 0 jurnatate de veac.

Cei din presa externa lucrind pe linga· Legalii .erau asemenea oeloce lucrau la Directia Presei din Bucurestl, detasarea in strainatate mschimba natura !?ispecificul funetiei. Mai curind decit cu 'diplomalia, ata~atii.

, secretarii si consilierii de 'presa funcponlnd pelinga oficiile diplomatlcsaveau, si continua sa aibe, in comun mai multe cu coresponden]pennanenfi de presa in strainatate ai marilor agen~i de presa, cum erau peatunci Reuter (engleza) si Havas (tranceza) azi Associated Press, FrancsPress !?i in continuare batrlna Reuter.

Se confunda mereu acele func~i - diplornanca, eonsulara, de presa ~econornica - numai fiindca cei ce le indeplinesc lucreaza in strainatate. ~aceasta confuziUne atrage dupa ea consecinte neplacute, daunatoare chiar,pentru Tara, pentru Stat. Se !?iscrie gre!?it pe tema nu numai de gazetari d!?i de unii "speciali!?tii" in diplornetie, istorici si de valoare ,publici!?ti,-cicageneralizindu-se, defectuos, 'calitatea de "diplomat". Toti cei cu slujbe instrainatate devin diploma~ de cum trec granila! desi simpli functionari lavreun consulat sau avind Insareinan de natura econornica, sau de presasau de genul informativ special (si cu tinichea de coada, sunt mirositi de lao posts) , si nu orice dulau care trece frontiera este numaidecit diplomatchiar daca i!?i atirna de coada 0 astfel de forma. Se aouzeaza !?ide bunacredinta !?ide ignoranta oamenilor in aceasta materie.

Deci, in alta ordne de idei dar tot in context diplomatle, Lucian Blaganu a fost "diplomat' cit timp a functionat in strainatate in cadrul mai multoroficii diplomatice avind insarcinari !?i activitati de presa !?i culturale. Nu afost diplomat chiar daca, fiind in presa externa, a raportat la Bucurestdespre situa~a intemadin tara in care fusese trimis in misiune de presa ( dela Viena, de exemplu, a raportat despre asasinarea lui' Dolfuss !?i despreguvernarea autontara a succesorului Schussning) dar nu a raportat Lucian

~ Blaga, neintrind in cadrul insarcinarii sale specifice de press, despreraporturile diptomstice ale Austriei cu Romania, aceea era treabadiploma~lor de profesiune acreditati la Viena.

Dar sa vedem ce spune in aceasta chestiune Lucian Blaga el insu~i:"Eram pe-atunci de-o bucata de vreme atasat de press, 0 funqiB

-22- ..-!.-. .• -.- •.- ..~ ....

LUCIAN BLAGA r~ECUNOSCUT

destul de. incerta, in marginea diploma,fiei (se referea la misiunea de laBema, textul este extras dintr-o conterinta a lui Lucian Blaga despre NicolaeTitulescu, linuta la Sibiu in 1945, publicata in acel an in Familia) :;;i "Inperegriiiarile mele pe marginaa diploma,fiei.. .." (sublinierile sunt ale mele (v.

. Rainer Mada Rilke, in Sleaua, dec.1956, p.76-77) si "Era in anul 1931, laBerna, unde Imprejurarile si capridile sorpi rna obligau sa fac serviciu desecretar de presa pe linga Legalia tarii noastre ..." (v. in Mahatma Gandhi,cum I-am cunoscut, in Saeculum, Nr. 3, 1943, ~i in Secolul xx, Nr.2, 1968).

"Ca Subsecretar la Externe, Lucian Blaqa a indeplinit 0 functie

guvemamenlala in sectorul politicii externe a Bornaniei, ceea ce este diferitde functia diplomalica propriu-zisa, diplomat de profesiune, de Cariera.

Diplomat in adevarata accepne a notiunii, Lucian Blaga a fost - repet- in numai relativ scurtul timp cit a functionat ea Ministru Plenipotentiar alRomfmiei in Portugalia (din martia 1938 pina in toamna lui 1939). Restultimpului a fost "pe marginea diplomatiei", cum a sl scris, citatul de mai sus,existind :;;ialtele,' iar pe contra cele adresate mie, invinuirile ea era diplomat.

Dealtfel, Lucian Blaga nici nu tinea sa aibe vreo calitate diplornaticadesi in tinerete se gindise la ea fiindca ii oferea 0 existenta dusa la nivelsuperior si in care putea sa creieze ce vroia.

Lucian Blaga nu vroia sa fie diplomat si fiindca stia ea ace aprofesiune implica obligatii sociale (protocolare s.a. pe gen) nepotrivite cufirea lui - situatii de cari se ferea. El stla una :;;i buna: ca trebuie sagindeasca:;;i sa scrie. Trebuie sa spun :;;iea Lucian Blaga Ii cam privea desus pe diplomatii de Cariera - superioritatea suverana a unei vaste culturi :;;iharul de a creia valori perene. In timp ce creatiile diplornatiei :;;i alediplomatilor ei. .... le :;;titi si Dvs. Aceasta nu Insearnna insa ca diplomaff nuau taout nimic pe lumea asta, le-au mai aranjat ei citeodata p-ici pe colea,dar pacea pace niciodata nu au reusit s'o taca, numai cirpeli, armisfitii,carora le-au zis oficial paci, finura plna pocnira iar razboaiele, :;;i serazboiesc oamenii si se cearta de la Cain :;;i Abel incoace, iar militari:;;tiigermani, cei mai destepti dintre ei, Klaus, Moltke-batrinul si Ludendorf, zicca razboiul este starea norrnala a societatii ornenesti, Timpiti si rai.

Am ajuns la constatarea, dupa vreo cincisprezece ani trecuti prinstrainatali, ea ili iubesf mai mult tara cind esti departe de ea, mai ales deconcetateni. Acasa 0 ai mereu in fata, si cu cele re'e ale ei, in strainatateminorele se estornpeaza, apare doar tara idealizata - Patria. Te eheamamereu, nu 0 poti uita. Oar nu te intorci la ea daca afli ca nu este cum vrei sitrebuie sa fie printre celelalte natiuni - drama exilatului.

" "Oar cum a ajuns, din ce era, un consilier de presa, cum a devenit

LUCianBlaga Subsecretar de Stat la Ministerul de Externe?

---------------------------~~--------------------------23-

CORNELlU BLAGA

in primul rind trebuie sa spun ca Lucian Blaga nu era omul care sa ~urnble dupa func~i inalte in Stat. La 27- Noembrie 1937 ii scria lui Vasila ,Bancila de la postul din Bema,· consilier de presa I?i cultural, ce necazuri Iavea cu prezentarea la concursul pentru ocuparea catedrei de Estetica la (Universitatea din Cluj. Aceasta urmarea atunci Lucian Blaga, nu vreun post )politic. Scria: "lncerc totusi sa vin 0 luna in lara. Si daca mi se realizeaza igfmdul, atunci la 19 dec. sunt la fratele meula Sibiu". Nici rnr Isi imagina iLucian Blaga ca peste 0 luna avea sa fie numit Subsecretar de Stat la ;;Ministerul de Externe. Jar la 19 Decembrie 1937 a fost intr-adevar la Sibiu, E

la Lionel Blaga, notarul public, ea in ziua de 28 Decembrie sa piece !a ~Bucuresf pentru a depune jurarnintul ea Subsecretar de Stat la Externe. In 1esenta, se poate spune ca prezenta lui Lucian Blaga in acea Inalta functie ~de la Ministerul de Externe - a fost un accident. $i orice accident costa. Pe ~Lucian Blaga I-a costat mull, ve~ citi mai departe. I

Astfel cum am aratat mai sus - si revin in acest context cu unele Iorecizari - pina in iarna lui 1937 Lucian Blaga nu functionase in cadrul 5

diplomatiei propriu-zise. Insa corpul atasatilor, secretarilor si consilierilor de Jpresa era pe atunci incadrat in Ministerul de Externe, linea de DlrectiaPresei Externe, coordonata de Ministerul de Externe, respectiv de Ministrul rde Externe I?ide Subsecretarul de Stat la ace I Departament ministerial. Pe tde alta parte, la nivel Inca mai superior, Directia Presei, atit cea interna citI?iceaexterna, depindea de Presidentia Consiliului de Minil?tri (pina in 1939 ~clnd a fost lntiintat Ministerul Propagandei, prim titular Constantin C. rGiurescu, I?i Direcpa Presei a trecut la acel Minister).

IExplicatia numirii lui Lucian Blaga, personaj .apolitic, in postul de ~

;ubsecretar de Stat la Externe intr-un guvern de dreapta politica, este ~irmatoarea: ~

Pentru a se asigura contra unor surprize neplacute din partea unui 0guvern Goga-Cuza, exprssie a unui partid nationalist I?ifara experienta poll- Itica I?ide guvernare, dar necesar planurilor sale - Carol 11 si-a luat anumite ~masuri: a numit in trei posturi ministeriale cheie, oameni cari prezentau Igaran~i I?i nu faceau parte din partidul national-crestin, oameni capabili,lncercati in domeniile respective, si mai ales ponderati:

La Ministerul de Inteme, Carol 11 I-a numit - desigur cu acceptarea lui I

Goga - pe Armand Calinescu, membru al PNT, ramura regaleana -Mihalache, I?i deputat de ssarna. Voi avea ocazia, in aceasta carte, sa-I ~portretizez I?i sa vorbesc de activitatea statal a cl lui -Armand Calinescurernarcabila, l-am cunoscut personal prin relalii de serviciu, aci rnentionezfaptul ea fiind Ministru de Interne in guvernul Goga-Cuza, Armand Calinesct'a intervenit de mslte ori, drastic, pentru a frina excesele I?i dezordinele,aritisemite in principal, ale "lancierilor'(de la L.A.N.C., Liga Apararii Nalional- •Creatine) a lui Cuza, mai ales formatiile de soc, ades devastatoare,cornandate de Nichifor Robu, deputat LANC in Parlament, se spunea ins8

-24- - - - ---

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

I.ca face a afaceri cu evreii, cherestea in valea Bistritei si Bucovina. Din cauzai acelor struniri, Cuza a intrat in disensiuni cu Armand Calinescu, s-a retras lai la~i, la Universitate, nemaiparticipind practic la guvernare, Goga 0 exercita~de altfel total, Cuza doar efigie cu nume domnesc. Fala de legionari,: Armand Calinescu, desi in general Ii cornbatea teoretic si practic (era doctorI in Drept de la Paris) nu a avut a interveni fiindca in acel moment legionarii,I in majoritate studenti, erau mai "lini~tili " declt lancierii, curios dar adevarat,I adica nu se dedau la excese contra evreilor in Moldova, la sate ~i in erase,erau concentra] in orasele universitare, Bucuresti, lasi si CIUj, nu manifestau

· pe strazi, cum lancierii aveau spatele acoperit de partidul lor la putere. In1938, legionarii s-au manifestat zgomotos, ~i antisemit bataios, doar 0 data

· dar serios, ceea ce a provocat un apel al evreimii internationale laSocietatea Natiunilor si Ministrul de Externe Micescu a trebuit sa dea fugala Geneva pentru a explica cum ca.. lasindu-l pe Lucian Blaga cu totMinisterul de Externe pe cap, detalii mai incolo. Mai tirziu, in 1940, legionariis-au dat in starnba totalitara si ei, cind au aiuns la putere - puterea $i iarputerea, mereu ea, eauza a mu/tor rele cind nu este minuita eu masura $i in >

respectu//egi/or, a consutute! in primu/ rind Exista una si in 1937, nu i-amai placut lui Carol 11si ca sa'si poata face mendrele, a tacut alta infebruarie 1938, 0 Oonstitutie a lui, apoi a uitat-o ~i pe aceea: dictaturareqala. $i allii dupa Carol 11,Antonescu cam la fel, si-apoi "a~tia" rau de tot(scriu in noembrie 1982, samizdat, ea sa n'o patesc iar, cinspe nu mai tin,numai sunt atlet, am Irnbatrinit si m-am coscovit)

Pentru Ministeru/ de Riizboi , Carol 11a respins 0 sugestie a luiAC.Cuza de a se numi un civil, un partizan al lui, si a numit unmilitar demeserie, socotit foarte capabil si nu nerntofil, dimpotriva, mai curind franco-~i-anglofil, era insa bun roman, dar si cam nabadaios si prea militaros:generalul Ion Antonescu. Era agreiat de qoqo-cuzisti, naviga in apelenationaliste, devenite apoi german?file din rniscari nationaliste rornanesti,dar Ion Antonescu era de forrnatie Ecole de Guerre de la Paris. Totusi Carol11l-a dublat la Ministetul de Hazboi cu doi oameni de incredere ai sai:generalii Paul Teodorescu si Glatz, numiti Subsecretari de Stat la acelDepartarnent. . .

. In timpul primului razboi mondial, numai maior fiind, Ion Antonescufusese seful secpei operatii la comandamentul suprem al armatei, condusde rnaresalul Prezan, de unde maiorul Antonescu Ion dadea dispozipi,inclusiv cele strategice, generalilor de pe front! Ion Antonescu devenise Incade pe atunci 0 autoritate in materie rnilitara, de politica insa habar n'avea,dar apoi s-a baqat sl'n ea, in 1940, acesta a fost baiul sau eel mare, ~i I-apierdut, Mannerheim si-a vazut de rnilitaria lui, nu a ascultat vrajile lui Hitler,~i a scapat, dar si filandezii alli oameni decit.i., foarte demni, cozi de topornu au avut, le-au raspuns celor de la NOrenberg, vinovati sl aceia dar

•vinovali victoriosi, ea ei, finlandezii, nu au criminali de razboi, ci numai eroi.Pe generalul Antonescu I-am vazut pentru prima data si i-arn fost

pre70ntat la 0 receptie de la Ministerul de Exteme, prin ianuarie 1938, la-- -25-

CORNELlU BlAGAinceputul lunii. imi amintesc prima impresie, mai mult vizuala, fiindca nu amavut ocazia sa stau de vorba cu dinsul, pe care rni-a lasat-o atunci generalulAntonescu, viitor "conducator' al Hornaniei ( mai bine n'ar mai fi fost, ea amsi avut neplaceri cu dinsul, in 1941 si in 1943, vezi in vol.V $i VI: mic de.statura, ochii aloasm, cam lapto~i ~i cu pleoapele cazute mai tot timpul -oare continua reflecpe ~i concentrare? - ochii nu i se luminau decit cind -privea pe om in fata; obraz cu pete rosietice, parea roscovan dar nu era,pistrui n'avea cum de obicei roscovanii, parul, cit mai avea, mai mult deschis

. la culoare ~i batlnd spre rosu, ~nuta dreapta, de militar, dar eleqanta, vorbaraspicata si scurta, dar nu cu ton ridicat, tacea intotdeauna cerc in jurul luila receptii,

in ce priveste intrarea generalului lon Antonescu in guvernul Goga-Cuza, situatia a fost rezurnata sl motivatia solicitarii facuta de Gogageneralului, prin urmatoarele motive: "Prezenta mea in guvernul Romanieieste pe placul Germaniei, a dumitale pe placul Frantei si Angliei". Ca apoi in1940-1945, Antonescu pe invers, ~i de-acolo i s-a tras, mental. Domnul sa-I odihneasca ea bun roman a fost, cei ce I-au ucis rnisei ~i tradaton,

La Ministerul de Exteme, dintre cuzi~ti se impunea Istrate Micescu,corifeu in acel partid (nu ramura Goga ins a) ilustra figura a barouluibucurestean, profesor universitar, de Drept Civil, doctor in drept de la Paris,relalii cu cercurile franceze universitare, ~i cu unele politice, prezentairnpresionanta, om subtil, super-inteligent ~i erudit, vasta cultura urnanista,unic in Tara Romaneasca.

Micescu regreta de a nu se fi lansat in domeniul politicii externe,dlplomatie. Stiu din propriile sale cuvinte, erau de fata, acasa la dinsul, ~iLucian Blaga, si Alexandru Cretzianu, Directorul Politic al Ministerului deExterne (~i fac totum in Minister). La studiile de la Paris fusese mai bundecit Titulescu - a spus atunci Micescu. $i cliiar daca nu a fost, MiceScuavea 0 minte tot atit de clara ~i subtila ea cea a asului de la Geneva, aveasi cunosfinte tot atit de aprofundate asupra Dreptului, ~i un har oratoricechivalent, plus eruditia. Nu era ins a intelectual speculativ si dibaci eaTitulescu, Micescu era om de bara avocatiala ~i de catedra universitara, nude tribuna politica. Plebea iI intrista si exaspera, cu prostia ei. Ca ~i peLucian Blaga (si pe mine dupa ei, fie-mi perm is s'o spun, ea 0 ~i trasei grosea dusrnan al poporului muncitor, cica. Care popor? Stabil comuni~ti?)

Thulescu a fost un om de Stat ~i un as diplomat, Micescu un astrUnecator pe la Ministerul de Externe. Ambii nu au scris legat, consistent.Pacat,

Revenind la problema mai inainte abordata, mentlonez ca incontextul formarii guvernului Goga-Cuza, Micescu era un cuzist, om deextrema dreapta nafionalista, ceea ce nu inspira incredere desl Micescu eraun moderat in sinul partidului national-crestin, si mai ales fata de legionari,nu-i agreia deloc, dirnpotriva, spunea ea sunt prea tineri si mculp, sa invefemai intii carte ~i apoi sa ridice pretenlii politice.

------------~------------~----------------------------26-

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

Micescu se si inflacara usor, iar Carol 11 se teme ca Micescu, odatanumit Ministru de Externe, sa nu faca la palatul Sfurza-Vitelu vreo boroboatapolitica de dreapta.Si ca sa nu se intimple, regele s-a gindit sa'l dubleze peMicescu la Ministerul de Externe cu un element ponderat l?isigur. S-a ginditla un om pe care iI aprecia mult pentru cultura lui si de care stia ca prezenta

. garan~ile cautate pentru Ministerul de Externe si care lucrase multi ani inserviciul extern, omul avea si tact; mai era si ardelean, Carol 11 ii cultiva pecei de peste munp, mai ales pe cei din tinara genera~e si de virsta lui, Nucunosc daca Carol 11 l?tia sau nu ca Lucian Blaga era inrudit Cl! Goga prinsotia acestuia si prieten personal cu el. Fapt este insa ea regele I-a propuslui Goga pe Lucian Blaga pentru postul de Subsecretar de Stat la Externe incadrul convorbirilor pentru alcatuirea nouii liste ministeriale, iar Goga desigurca I-a acceptat, ii convenea l?i lui omul, il cunostea bine, nu era unnecunoseut de la care te pof astepta la orice, stia ce fer de cap l?icaracterLucian Blaga avea. Rela~ile de genul acesta se bazeaza pe raporturi deincredere, ca in comert, si in definitiv, politica este si ea un cornert. Cuoameni l?i situatii.

Imi amintesc ea in vara anului 1937, Octavian Goga l?i Lucian Blaga,impreuna cu sotiile, Lucian l?icu fiica, Oorli, era cu ciorapi scurf pe-atunci l?irochita infoiata, petrecusera impreuna citeva saptamini intr-o vila infloritadin Elvetia. Lucian Blaga era atunci consilier de presa l?i cultural pe lingaLegatia Romfmiei de la Bama.

$tiu ca ini~ativa nurnirii lui Lucian Blaga la Externe in noul guvern aapa~nut lui Carol 11, acesta plecind in hotarirea sa de la calculele politicemai sus aratate, cit l?i de la pretuirea si sentimentul intim pe care iI aveafata de poetul corolei de lumina a lumii l?i filosoful spatiului mioritic l?i alsatului rornanesc. l?i caruia el, regele, ii raspunsese la discursul de receppein Academia Romfma, pe linga vorbirea de rigoare pronuntata de catreacademicianul Ion Petrovici.

Carol 11 I-a seos pe Lucian Blaga, fara vrerea acestuia, din anonimatulpolitic in care traia l?i se cornplacea, singur cu gindurile l?i proiectele lui defilosofie, de construirea unui sistem filosofic propriu ;:;i I-a introdus in politicamare. Involuntar, i-a facut un mare rau

Din cele de mai sus rezulta ca Lucian Blaga a ajuns Subsecretar deStat la Ministerul de Externe nu fiindca ar fi rivnit l?i cautat acea inaltafunc~e in Stat, pentru ca datorita acesteia sa mai urce 0 treapta pe scaraSOCialasau sa dea curs vreunei arnbitll personale, sau ea sa se introduca inPOlitica, l?i Inca direct la nivelul cel mai inalt. Lucian Blaga era departe deasemenea ginduri. Nici nu avea nevoie de acelea, avea 0 profesiune sigura,stabila l?i frurnoasa, qratle careia lsi putea trece timpul cu folos instrainatate,. in contact si comunicare cu oameni de mare l?i inalta cultura, l?ila niyel quasi-diplomatic, impune, prestanta social a speciala l?i,-mai ales,avea linistea necesara ca sa gindeasca si sa scrie. Nu avea nevoie Lucian

..Blaga de balamucul politic de la Bucuresfi, nici de tensiunile de la Ministerul

--------------------------~~--------------------------27-

CORNElIU BLAGA

de Externe, erau timpuri grele, cruciale, pentru Romania. Le stiu fiindca letraiam pe viu, criza dupa criza: criza Anschluss-ului, criza cehoslovaca, crizarninoritatilor, revizionismul in atac, Romania Mare ameninJata la toatefruntariile.

$i nu ea sa aibe avantaje materiale acceptase Lucian Blaga functiade Subsecretar de Stat la Ministerul de Externe, era un om modest in cepriveste cele materiale, se rnulturnea cu putin, dar pretentios in celespirituale si consfient de valoarea lui - era singurul orgoliu al lui LucianBlaga, I-a avut in adevar, Chestiune ~i de demnitate personala. De ce sa tecalce in picioare toli prapadilii sl aqrarnatii?

Posturile din strainatate ii convenisera lui Lucian Blaga si din punctulde vedere material, nu avea de ce sa umble dupa unul mare la Bucurestidar numai temporar si cu tensiuni - cadea guvernul, cadea ~i toatasandrarnaua politica aferenta in cap cu mlnistrii si Subsecretarii de Stat, ea~i prefectii ~i ciomaqarii sprijinitori, veneau allii inca mai dihai.

Din punct de vedere material, Lucian Blaga nu se lafaise niciodata inmulte parale, nici nu le dorea, stia ea costa ca sa le ai si banu'i ochiuldracului, doar acoperirea necesitatilor - casa, masa, familia, copil de crescut~i de educat ales. In special cheltuielile pentru tiparirea cartilor. Pina prin1941, Lucian Blaga si-a editat singur scrierile iar pina in 1937 tiparise dineconomiile lui douazeci ~i opt de carli, tiraje de la 500 la 1000 de exemplare,pretul de vinzare ridicol de mic, ea sa se cumpere, nu se prea citea poezie,filosofie inca mai putin, ades nu lsi scotea nici ce cheltuise cu tiparitul. Astase nurneste auto-flnantare ~i c'ar fi mare pricopseala, Din punqa atara. Cacicartea nu este telemea in piata sau salam la alimentara, cind apare, cind nu~i~i spune tovarasa ca s-a terminat alaltaieri, pofta'n cui sl cu salamu, cumai toate, hura traiasca traiul fericit de sub socialismul bolsevist, Sa-I iadracu. Etern. lar pe invers se numeste bun sirnt politic. Putini i1 au, acurndeloc, si cind totusi se qasesc, sunt hulili ca nu sunt ca ceilalti,

*Lucian Blaga a acceptat sa fie Subseeretar de Stat la Externe ~i

fiindca i~i simtea unele obligalii sa accepte. Se ~i insistase pe linga el deintimisi de familie, de vara Veturia mai ales. Obligalii i~i sirntea LucianBlaga ~i fata de Carol 11, ~i fala de Goga. Dupa ce ii tinuse la AcademiaRomana vorbirea la discursul de receptie, acum regele venise cu ideeanumirii lui Lucian Blaga ea Subsecretar de Stat la Externe - nu-I putearefuza. Goga acceptase fata de rege ~i iI statuia pe Lucian Blaga sa accepte

.~i el postul de la Externe. Nici pe Goga, Lucian nu-I putea refuza, plusI relatiile de prietenie dintre cei doi, si nu i-a zis nu lui "nenea Tavi" , cum ·ii

spunea lui Goga Lucian Blaga. De-ar fi facut-o si-ar fi aprins paie pe cap sicu familia, fralii si nepotii, toti asteptau ea Lulu al lor sa ajunga ceva mare in I

Tara Homaneasca, Numai Cornelia, sotia, era inditerenta, nu vroia altceva I

deeit sa traiasca lini~tita si Lucian sa creieze. Care nu arnbitiona ce i se

-28-

LUCIAN BLAGA l'c";UNO::'l-u i

,;t;rea, vroia sa aibe lini~te si sa scrie, sa-l lase tof in pace. Imposibil era.Astfel fiind, Lucian Blaga nu putea refuza nici pe rege, nici pe Gaga.

Se poate spune, deci, ea Lucian Blaga a ajuns Subsecretar de Stat laExterne din obliqatii ~i accidental.

Mai apasa in balanta deciziei si faptul ca ardelenii erau mereu !inu!iin afara quvernarii, iar acum, in 1937, unul tinar de-at lor avea posibilitateasa intre intr-un guvern, alaturi de mai batrinii Goga ~i t.upas, echipaardeleneasca intre rega!eni, sa se oftice liberalii de necaz. In cadrul sl pelinia acelei satisfac!ii politice data Ardealului, Lucian. Blaga nu se puteaeschiva, marca si el un punct politic ardelenesc. De asemenea, 0 afirmareGulturala fata de politicianismul liberal, mare rnester in politichie ~i in afaceri,dar cu cultura sta slab de tot. Ocazia unei afirrnari ardelene ivindu-se ~i peterenul politic, Lucian Blaga nu putea refuza postul important de la Externenici din acest punct de vedere. In ultima analiza, in aceasta chestiuneLucian Blaga a fost in acel moment, un pion cultural inaintat al Ardealului pessichierul politic de la Bucuresti, Se simtea mindru sa fie. Am intelesaceasta din citeva aluziiale lui tacute mie in momente de destainuiri: "Ce,1umai regatenii?". Aceasta nu Insearnna Insa ca Lucian Blaga ar fi fost unspirit regionalist obtuz, dirnpotriva el se stradula, in tot ce scria, sa faca 0sinteza a valorilor spirituale ale intregului neam rornanesc, Spafiul monac~i Mirabila saman,fa sunt exemple ~i dovezi in aceasta privinta. $i nulnseamna, in nici un caz, ea Lucian Blaga ar fifost atras de politica.Categoric nu. Nu era nici in neam, iar taica-su, popa Isidor din Lancrarn,citea filosofie nu discursurile lui Kogalnicei,lnu, Ion Bratianu si alti mari;:>oliticani,.iar cu cele canon ice sta cam prost, popa Isidor, Lucian mizerabildesi facuse seminarul la Sibiu, ea sa scape de militaria de la unguri. Blagaastia sunt top speciali. .

Adevarat este ~i ca Lucian Blaga a avut atunci, prin numirea in aceainalta functie din Stat, ~i 0 satisfactie personala. Poate ca ~i cauta una daravea si dreptul sa 0 aibe. Prea dadusera multi cu piatra in el, pe nedrept,fara motive care sa stea in picioare din punct de vedere intelectual, spiritual.li atacasera mai ales sistemul filosofic,dar ~i poezia, versurile albe maiales, dar poezie adevarata, poeticul nu consta in rime - cei ce le practica cuJreferinta ~i exclusiv sunt rimatori, .nu poef - ci in imagini ~i metaforecreatoare de vibralii ~i de frumos in sufletul oamenilor.

Atunci cind lui Lucian Blaga i s-au recunoscut ~i alte valente decit~ele literare acordate cu parimonie, sosise timpul ea "aceia" sa'~i ridice~ciula. $i si-au ridicat-o. Cipva au umblat pe linga el cu cadelnite si cuusuiocu! sa-l mai dreaga, unii si cu sorcova. I-am vazut pe cadalnitari ~i>esorcovari - speta interioara ~i perpetuua, ea stafilococii, dau din coadaJudurindu-se pe linga cel ajuns sus - i-am vazut defilind umili in palatulSturza dupa cite un "plic" din fondul diplomatic - Lucian Blaga nu I-il refuzade1?inu-I meritau, dimpotriva,un picior in fund - iar plicul eu I-il treceam,discret, in calitate de Director de Cabinet al Subsecretarului de Stat.

.----------------~--------?V~-------------------------29-

11·CORNElIU BLAGA

Alti cltiva, dupa ce taeusera un timp, cind Lucian Blaga nu a mai fastmare la Ministerul de Externe, au reinceput sa'l?i arate coltii l?i sa miriie, sa.I atace pe Lucian Blaga cu argumente falacioase. Nil?te jigqdii literare. larvreo trei, cei mai rai l?i nepricepup, cind au ajuns la putere, vajnici rnernbnde partid l?(scule, au muscat din Lucian Blaga cu voluptatede fiara literarapina a inch is ochii, el sau ei prea tirziu. Cel mai coltos, veninos l?i fast tareinfluent, la partid si in literele romanesti, traie~te Inca (1982), uitat, mic destat l?i sfrijit, un amulet strident, fast cindva bunisor poet. In tot ce scriu cuprivire la acest trist subiect din literele romanesn, ma abfin sa dau numefiindca din respect pentru Lucian Blaga, nu pot pronunta nur:nele acelorprapaditi sl rai alafuri de cel al lui Lucian. Aceia i-au amarit lui Lucian Blaqabatrinetea l?i ultimile zile, cornunismul in general considerind. Mai muIt: t-auredus la 0 existenta materisla nedemna de un om de litere frumoase ~ifilosof, mai ales cind este cunoscut l?i peste hotare ~i cei de acolo seintereseaza de el.Se vorbeste sl "dincolo" de ce este la noi: prapad; materiall?i spiritual. Veze-i Doamne.

Trista existenta finala i-a mai fost alinata lui Lucian Blaga de prietenimai tineri l?i dispunind de cite 0 disuta cu flori l?i pomi in jur, unde LucianBlaga mai uita de relele ce i se faceau, totodata l?i familiei lui, care nu aveanici in clin, nici in mineca cu ce detractorii ii irnputau lui Lucian Blagapersonal, din capul lor patrat si in cuvinte de lemn, gaunos. Eu nu puteammisca in ajutor, eram la Canal, Gherla l?i Aiud, altfel sigur ca1 pocneam pevreunul, eram atletic pe atunci, dam l?i tu pana facuta bici.

$i culmea! dupa ani; lui Lucian Blaga i-au dat satisfactie cercurileoficiale politice la cel mai inalt nivel, cum ea, vezi Ooamne! ele suntobiective dar n'au stiut ce s-a intimplat cu marele poet Lucian Blaga, vezimata! ca n'au stiut deloc, micu~i l?i nevinovatiil Oricum, au inghitit in sec'

, detractorii lui Lucian Blaga. Au trebuit sa taca, iar acum se glasuie din nou .'Iaudindu-I pe Lucian Blaga; dupa ce I-au injurat timp de ani. Searbele.Procedeaza cum le este boiul,naravul l?i meseria. Ma dezgustii cu laudele 1lor, nimeni nu-i mai crede in tot ce spun, ei ~i aijii de teapa lor.Apar l?i !a Itelevizor l?i zic ca Lucian Blaga a fast un mare poet, ii trag tare cu SpapiAmioritic l?i cu Mira/?ila saman,a, doar atita ~tiu din tot ce Lucian Blaga a .scris. Acum citeva seri am pus mina pe 0 scrumiera grea de linga mine s'o •arunc in televizor de indignare; cu greu m-am oprit, ce vina are bietul aparatde ce spun imbecilii l?i matrahuzele prin el? .

I-au amarit existenta lui Lucian Blaga raii l?i nepriceputii, scribaraii I. cum le zic. Oar pina la ce Lucian Blaga a gindit,' nu pot sa ajunga. $i tocme .

de aceea erau furiosi, fiindca nu puteau intelege.Explica-i potaii de pe stradace-i filosofia, ca sare la tine l?i te rnusca, lar ce Lucian Blaga a scris, raminein veac, trecut prin toe l?i para. . I

Lucian Blaga - salamandra romaneasca, calita in vapai aprinse pentnJel de piromani cu carte, speta special a l?i trecatoare dar venlnoasarauta,catoare spiritual, loveste ades l?i in existenta matenata a celui luat inobfectiv. In spatii inalte insa, aceia nu' pot ridica gindul lor infirm, ramine I

. -30- ~

LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT

jfnga lut, sclncind cite un vers, schiop, sau 0 fraza, naroada, crezuta d~fi literara, l?i nu-i, ci altceva, suna a rniloqeala, suna urlt l?idegradant pel'ltruun intelectual.

Pentru raul pe care aceia l-au faout lui Lucian si oricit ar fi ei deprapaditi, eu tot li execut la singe. Vendeta blageasca, l?i de unul Singurceilalli au murit, pana Insa zice l?i pentru ei. '

... D~~r .al?a.~a'l?i .amintea~~ romanii. din viitor c~ au !ost c!ndya I'li~te ,indlvlzl rat l?1haini can l-au chinuit pe Lucian Blaga, plgmel pe hnga el.

Pe acestea le spun nu fiindca sunt neam cu el, ci fiindca exista 0scara a valorilor spirituale care trebuie respectata. De nu, se impUnesingura, acum sau mai tirziu, dar se l?i razbuna,

liEu sunt profetul, fantoma vremii nu m'atinge", scria Lucian Blagavorbind despre marii profe~ ai lui Israel. A scris odata, e foarte mult de-atunci pentru vremile de azi.

Profet a fost l?i el, Lucian Blaga, unul autentic rornanesc. Profet alunor vremi ce va sa vi~. Clnd rnomi se' vor scula din morminte l?ivor striga:

i "Sus romani, anmcaf lanlurile rusinii si crimelor". •1

I *I Revenind la Lucian Blaga ca om, ceva, Intre altele, este clar l?i1 categoric: Lucian Blaga nu a fost un arivist, In nici un fel, precum citeva! talente maridin tagma scriitoriceasca din acea vreme au fost In unele

privinle, sunt bine cunoscuti (Mitrea l?i "1907"), .si-au pus cenusa pe capreneglndu-l?i trecutul ~i ce scrisesera plna atunci. ' ,

~ Lucian Blaga nu a fost arivist, profitor, nici din punct de vedere rnate-J rial desi se zbatea In nevoi, 0 spun cu mina pe inirna, l-am cunoscut .bina l?i: in aceasta privinta, se multumeste cu putin, ca sa aibe linil?tea de a glndl l?ij scrie - banii mul~ ad,uc complicalii si pierdere de timp, vrei mereu mai rnUIt., Lucian Blaga nu a Intrebuinlat literatura l?i filosofia, numele Ca Il?iI facuse pornind dintr-un satardelenesc, nici lnalta funcpe de la Ministerul deI Externe - ea trambulina polinca sau In alt scop, necum In vreuriul material _,/ 0 repet - desi iI Incercau ades lipsurile. Era om strlngator, ~i aceasta esteI adevarat, ea ~i' taica-su popa Isidor din tancram cu casa grea - cind I'l'aiJ stringi ca sa ai. A fi stringator nu-i vrun pacat, a fi sclrtan da, Lucian Blag~t da:;;i altora cind avea din ce, de exemplu cind era ce a fost la Ministerul de, ~erne si-avea la dispozitie fondul diplomatic, acesta nu figura In evidel'ltaI! D~rectieiContabilita~i decit ca 0 cifra globala, cel ce iI mlnuia nu era Obligat~ sa prezinte acte justificative, nu se putea da ~i alimenta propaganda GerindI ase~enea acte, nici un beneficiar nu ar fi -semnat, nici nu era In stilul diplo_I matic, se merge pe Incredere, ea la negustorie, l?iastfel fiind, Subsecretarul

de Stat putea sa pastreze pentru sine mai tot acelfond. Ceea ce LucianJ Blaga nu a facut. Era un omfoarte cinstit.iar eu lineam socotelile., $i mai afirm Inca ceva: pentru Lucian Blaga, tuncfia de Subsecretar1 de Stat la Ministeml de Exteme, Indeplinita constiincios In conditiile pe Can~.~i arata mai jos,a fast 0 pacoste. Norocullui ca,nu a durat mult, altfell_

-31- --