Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar

7/21/2019 Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar

http://slidepdf.com/reader/full/diferente-culturale-si-de-gen-privind-statutul-asistentului-medical-comunitar 1/131

DIFERENTE CULTURALE SI DE GEN PRIVIND STATUTUL ASISTENTULUI

MEDICAL COMUNITAR

MULTICULTURALISMUL – Abordare conceptual

Dezvoltarea politicilor publice pornind de la filozofia multiculturalistă a demonstrat că, de cele

mai multe ori, mai ales în ţările europene, multiculturalismul este înţeles destul de diferit faţă de

înţelesul pe care conceptul îl are în SUA, ţară considerată patria multiculturalismului. Astfel, în

SUA multiculturalismul nu înseamnă nici pe departe sinteza a două sau mai multe culturi, egaleşi caracterizate de toleranţă reciprocă. Practica curentă din SUA în aplicarea multiculturalismului

arată faptul că acesta trebuie însoţit de meritocraţie. u alte cuvinte, indiferent de criteriile de

rasă, religie, se!, orientare se!uală, naţionalitate sau limbă, selecţia, acceptarea şi promovarea se

fac în funcţie de merit " puterea meritelor. #senţa multiculturalismului rezidă în faptul că prin

politici publice dedicate trebuie să se asigure participare egală la viaţa socială, politică,

academică sau profesională indiferent de criteriile menţionate anterior. Apare astfel, în discursul

multiculturalist, un alt concept c$eie pentru înţelegerea esenţei multiculturalismului "

discriminarea. #galitatea de şanse, inclusiv privită din prisma multiculturalismului, nu trebuie să

fie doar o idee teoretică. %egarea drepturilor egale are în plan practic efecte nefaste nu numai

asupra bunăstării indivizilor, dar şi asupra proceselor de guvernare.

&evenind la coagularea unui curent contrar !ult"cultural"#!ulu"$ acesta s'a focusat în ultimii

ani pe an!ietatea globală faţă de imigranţii musulmani şi pe diversitatea imigraţiei în general,

diversitate care în nici un caz nu mai putea fi abordată din punctul de vedere multiculturalist şi

anume un"tate %n d"&er#"tate. #uropa nu a fost singura afectată de noile trenduri de percepţie a

imigranţilor a musulmanilor. limatul de frică şi neîncredere a cuprins SUA, anada şi Australia.

()u*u+ama --, '/, 01'023 4+mlic*a --/, Abbas --/, Sc$iffauer, --/5.

6n ultimii ani, politicienii europeni şi'au modificat discursurile condamn7nd e!cesele

multiculturalismului readuc7nd în spaţiul public concepte ca valori naţionale, identitate



naţională, consecinţa firească a acestei sc$imbări, fiind pe fondul crizei economice şi sociale

globale, creşterea influenţei grupărilor de e!tremă dreaptă sau st7ngă.

Del"!"tr" conceptuale

6n cele ce urmează vom defini concepte relevante oricărei abordări a multiculturalismului, fie că

vorbim de analiza politicilor publice şi a actului de administrare publică, fie că ne referim la

aspecte specifice filozofie politice. Deoarece, astăzi multiculturalismul a depăşit cu mult sfera

discuţiilor conceptuale şi a intrat pe terenul politicilor acţionabile, politici publice care de multe

ori şi'au dovedit nu numai ineficienţa dar au şi determinat, pe termen lung modificări

semnificative, negative ale societăţii, vom aborda sintetic concepte ca guvernarea şi guvernanţa,

pentru o mai bună înţelegerea a modului de aplicare a multiculturalismului.

8U9:;U9:U&A9;S8U9 '" ;%:#&U9:U&A9;S8U9

Dacă cele dou concepte desemnează ideologii şi politici acţionale, termenul multiculturalitate

se aplică coe("#ten)e" mai multor culturi, iar interculturalitate, #c*"!bur"lor dintre culturile

coe!istente.

P9U&;U9:U&A9;S8

Pluriculturalismul este sinonim perfect cu multiculturalitatea şi multiculturalismul şi este folositde obicei în asociere cu plurilingvism, care, prin contaminare, a determinat substituirea lui multi'

cu pluri'. Specialiştii domeniului consideră că ipoteza este întărită de constatarea că în

vecinătatea lui multilingvism apare multiculturalism, nu pluriculturalism.

<U=#&%A&#

Gu&ernarea se referă la deciziile care definesc aşteptările, e!ercitarea puterii sau verificarea

performanţelor. <uvernarea este ceea ce face un guvern. Acesta ar putea fi un guvern geo'politic

(statul'naţiune5, un guvern corporativ (entitate de afaceri5, un guvern socio'politic (trib, familie,etc.5, sau orice tipuri de guvernare.

>anca 8ondială defineşte guvernarea ca un e!erciţiu al autorităţii politice utiliz7nd resurse

instituţionale pentru a gestiona problemele societăţii şi afacerile. 6n proiectul ?orld@ide

<overnance ;ndicators al >ăncii 8ondiale se defineşte guvernarea ca fiind tradiţiile şi instituţiile



prin care autoritatea este exercitata într-o ţară. Prin guvernare se consideră procesul prin care

guvernele sunt selectate, monitorizate şi înlocuite3 capacitatea guvernului de a formula si

implementa in mod eficient politicile economice si sociale, respectul faţă de cetăţeni, relaţia

dintre stat, instituţii şi cetăţeni precum şi interacţiunile economice şi sociale dintre aceştia.

Gu&ernarea constă în elaborarea unui ansamblu de reguli, proceduri şi practici destinate

configurării modului în care se manifestă puterea e!ecutivă, cu alte cuvinte constă în elaborarea

de politici.

<U=#&%A%B

:ermenul guvernanţă este un concept general, fiind asociat ştiinţelor sociale contemporane, în

special economiei (guvernanţă corporativă5 şi politicilor sociale (guvernanţă publică5 cu referire

la comportamentul economic şi politic al organizaţiilor în raport cu procesul decizional, e!ecutivşi Curidic.

:ermenul de guvernanţă desemnează procesul de luare a deciziei, precum şi procesul prin care

decizia este sau nu implementată, plec7nd de la premisa sau realitatea că în procesul de decizie

sunt implicaţi numeroşi factori, de natură formală şi informală. )actorii de natură formală au

caracter de legalitate, acţionează de pe diferite poziţii în funcţie de interese3 factorii de natură

informală fie sunt de pe poziţie de inegalitate sau la limita legalităţii, cre7nd presiuni spre a fi

implicaţi în procesul de decizie, fie se interferează cu actul de decizie prin anumite norme decomportament, cutume, religie etc.

Distincţia dintre sensul cuv7ntului guvernareE şi sensul cuv7ntului guvernanţăE constă în

distincţia dintre e!ercitarea controlului asupra unei entităţi ori instituţii, e!istenţa şi

implementarea unui set de reguli şi proceduri şi modalitatea de utilizare a p7rg$iilor şi

mecanismelor specifice controlului astfel înc7t să conducă la creşterea performanţelor unei

entităţi sau instituţii.

Diferenţa dintre conceptul guvernanţăE şi conceptul bună guvernareE constă în faptul că primul semnifică o abordare pozitivistă " cum este starea de fapt, pe c7nd cel de'al doilea

reprezintă o abordare normativă " cum ar trebui să fie starea de fapt.



Specificitatea abordării +bunei guvernări , rezidă în potenţialul actorilor interesaţi de a negocia

şi co'decide aspectele relevante, dar şi de a monitoriza şi evalua rezultatele obţinute, ţin7nd mai

degrabă de nuanţele conceptuale.

omisia #uropeană a stabilit propriul său concept de guvernanţă, guvernanţa europeană, cureferire la regulile, procesele şi comportamentele prin intermediul cărora puterea se e!ercită la

nivel european. Principiile guvernanţei europeneF deschidere, participare, răspundere, eficienţă

şi coerenţă, întăresc principiile Uniunii #uropene, subsidiaritatea şi proporţionalitatea. )iecare

principiu al guvernanţei europene este important în stabilirea unei guvernări mai democratice. Pe

ele se bazează democraţia şi respectarea legii în statele membre, dar se aplică la toate nivelele

guvernamentale " global, european, naţional, regional şi local.

Mult"cultural"#! '" d"-eren)ele culturale

6n general atunci c7nd vorbim despre !ult"cultural"#! ne g7ndim la recunoaşterea şi

acomodarea unor culturi diferiteE (credinţe, practici, tradiţii, limbi etc5 onform lui 8ic$ael

8urp$+ (-05 vorbim de d"-eren)e culturale ob"ect"&e.

Pare*$ (---5 definea cultura un corp de credinţe şi practici cu aCutorul cărora membri unui

grup se înţeleg pe ei înşişi şi lumea şi prin intermediul cărora îşi organizează vieţile personale şi

colectiveE. Definiţia propusă conţine un element important care ne oferă posibilitatea de aînţelege modalitatea în care sentimentul de apartenenţă la o cultură distinctă influenţează profund

at7t la nivel a!iologic şi afectiv, c7t şi la nivel comportamentalGatitudinal pe cei ce aparţin unor

grupuri etnonaţionale sau etnoculturale. ele mai la îndem7nă e!emple sunt oferite de lupta

francofonilor din Huebec pentru prezervarea şi promovarea limbii şi culturii franceze, eforturile

comunităţii Amis$ din ?isconsin de a'şi proteCa copiii şi stilul de viaţă de efectele nocive ale

educaţiei liberale. Analizele comportamentului naţionalist arată că diferenţele dintre grupurile

etnice sunt de natură mai mult comportamentală, mai puţin legate de caracteristicile personalităţiinaţionaliştilor. Dacă privim ideologia şi ideile I Declaraţiei ScoţieneE din 0J-, remarcăm

motivele declanşării unui astfel de fenomen. %aţionaliştii erau o elită care se e!primau nu doar

pentru un grup restr7ns, ci pentru întreaga comunitate scoţiană, aceştia nu căutau democraţia, ci

independenţa şi libertatea Scoţiei.



6n conte!t, subliniem faptul că analiza situaţiilor în care grupuri etnonaţionale sau etnoculturale

devin vocaleE şi capătă semnificaţie la nivel naţional sau internaţional ne relevă faptul că aceste

cazuri sunt mult mai des înt7lnite în regimurile democratice. 6n general, în regimurile de tip

autoritarian, activitatea grupurilor menţionate poate căpăta valenţe violente, de tip antistatal,

transform7ndu'se în mişcări de eliberare naţionalăGgrupări subversiveGteroristeE.

6n general, cultura este percepută ca un beneficiu imaterial, spiritual, mintal, fiind ec$ivalentă cu

identitatea unui stat sau grup. Din punct de vedere cultural, motivele „culturale care

favorizează apariţia etno'naţionalismului sunt multipleF tendinţa globală de centrali!are, gradul

mare de culturali!are, mass-media, limba. :oate acestea conduc la afirmarea unor noi culturi,

care în lupta lor pentru c7ştigarea unui status conduc la conflicte de nivel macro.

Astfel, o societate care ignoră diferenţele culturale (posibile generatoare de risc5 riscă să'şi

pericliteze propria liberate şi stabilitate (:a+lor 0KK15. :otuşi, e!istă voci care reproşează

multiculturalismului o prea accentuată focusare pe cultură reproş7nd o pierdere din vedere a altor

aspecte considerate relevante.

I<reşeala care se ascunde în spatele diagnozelor multiculturaliste şi deci invalidează orice

LtratamentM propus de multiculturalism este o tendinţă endemică de a presupune că atributele

culturale distincte sunt caracteristica definitorie a tuturor grupurilorE (>arr+ --05.

$iar dacă la prima vedere discursul multiculturalismului pare uşor de descifrat fiind vorba doarde voinţă, capacitate şi politici destinate a gestiona diferenţele culturale, problema este mult mai

comple!ă, dovadă fiind şi multitudinea de abordări teoretice dar şi marile diferenţe dintre

politicile statelor.

Un alt aspect relevant al diadei multiculturalism ' cultură face referire la procesele de sc$imbare

culturală.

Sc$imbarea culturală şi acceptareaGneacceptarea influenţelor e!terne culturale face obiectul unor

abordări divergente care de altfel sc$iţează şi politicile culturale (liberale sau conservatoare5.

Pe de o parte avem esenţialismul cultural " cultura trebuie proteCată în forma ei autentică,

tradiţională. Promotorii ultraconservatoriE ai esenţialismului cultural care luptă pentru evitarea

oricăror forme de influenţă e!ternă, de contaminareE a purităţii culturale, sunt contrazişi de cei



care afirmă faptul că sc$imbarea şi adaptarea culturală sunt o manifestare a libertăţii şi

creativităţii adăug7nd valoare oricărei culturi.

Principalul contraargument al esenţialismului cultural se bazează pe realităţile proceselor de

formare culturală, cu alte cuvinte nu e!istă o cultură care să nu fie produsul unor substanţialeinfluenţe e!terne, iar posibilitatea prin care pot fi evitate structurile culturale $ibride într'o

societate globalizată şi globalizată sunt e!trem de reduse. De altfel, e!agerarea diferenţelor

culturale contribuie la ridicarea unor bariere importante în calea înţelegerii celorlalţi0E iar

stereotipurile culturale devin foarte puternice. ;storia ne oferă foarte multe e!emple, încep7nd de

la v7nătorile de vrăCitoare şi p7nă la demonizareaE unor actori statali, etnii, naţiuni sau lideri

(Saddam Nussein, Nitler, evreii, palestinienii, s7rbii, bosniacii etc.5

#senţialismul cultural poate duce totodată la o interpretare rigidă a drepturilor culturale

contribuind parado!al la o îngrădire a drepturilor minorităţilor.

Din fericire, esenţialismul cultural nu are foarte mulţi adepţi şi, în general, e!istă un consens în

literatura de specialitate referitor la comple!itatea şi eterogenitatea culturii. ultura este o

construcţie umană dinamică, se sc$imbă şiGsau se adaptează ca rezultat al unor influenţe interne "

(inovaţie, polemici5 şi e!terne ca interacţiuni, cross-feritili!ări.

>ibliografie

Abbas :. --/, 8uslim 8inorities in >ritain ;ntegration, 8ulticulturalism and &adicalism in t$e

Post /G/ Per"od, "ournal of #ntercultural Studies, nr.O, pp.O/'J--3

>arr+ >. --0, :$e 8uddles of 8ulticulturalism, %e@ 9eft &evie@, nr. O, apud. 8ic$ael

8urp$+ -0, 8ulticulturalism. A ritical ;ntroduction, &outledge, p.0K3

>uc$anan A.#, --1, ustice, 9egitimac+ and Self'DeterminationF 8oral )oundation for

;nternational 9a@, %e@ Qor*, R!ford Universit+ Press3

)u*u+ama ). --, ;dentit+, ;mmigration and Democrac+, ournal of Democrac+, nr.0/, pp.2'-3

1 Cel mai la îndemână exemplu pentru această situaţie este cel referitor laproblemele israelo-palestiniene unde distincţia dintre noi şi ei este foartepregnantă



No@ard 8.8., --K, :$e Politics of itizens$ip in #urope, ambridge, ambridge Universit+

Press3

4+mlic*a ?. --/, 8ulticultural Rd+sse+sF navigating t$e %e@ ;nternational Polic+ of

Diversit+, %e@ Qor*, R!ford Universit+ Press3Pare*$ >. ---, &et$in*ing 8ulticulturalismF ultural Diversit+ and Political :$eor+,

ambridge Narvard Universit+ Press3

:a+lor, . 0KK1, 8ulticulturalismF #!amining t$e Politics of &ecognition, Princeton, %,

Princeton Universit+ Press.



MULTICULTURALISM /I POLITICI MULTICULTURALE

6nainte de a prezenta c7teva aspecte relevante referitoare la politicile multiculturaliste vom

încerca să prezentăm, pe scurt, concepte ce se vor regăsi în strcutura materialului, pentru o mai

corectă înţelegere a ideilor temei.

Astfel, principalele noţiuni definite suntF

Na)"une

R naţiune reprezintă un grup de oameni care alcătuiesc o comunitate caracterizată printr'o

istorie, cultură şi moştenire comună. $iar dacă nu sunt întotdeauna prezente integral,

obiectivele unei naţiuni sunt teritoriul, limba, religia.Na)"onal"#!

%aţionalismul este at7t o ideologie, c7t şi un mod de comportament.

;deologia naţionalismului se bazează pe griCa oamenilor faţă de naţiune, concretizată în atitudini

şi planuri de acţiune. Aceste planuri pot fi culturale, economice sau politice.

Grup etn"c

<rupurile etnice se pot compara cu naţiunile, însă au o serie de diferenţeF sunt mai restr7nse şi nusunt bazate clar pe o moştenire comună. Acestea sunt e!clusiviste, membrii lor împart anumite

atribute spre deosebire de naţiuni, care sunt bine definite din punct de vedere politic şi cultural.

Entocentr"#!

#tnocentrismul este un termen psi$ologic, c$iar dacă este folosit şi în sociologie sau politologie.

Acesta se poate raporta la naţionalism şi rasism, dar se concentrează strict pe relaţionarea

individului cu un grup etnic mai mult dec7t cu o naţiune sau o rasă, av7nd în vedere

comportamentul său în grupul etnic din care face parte şi cel împotriva altor grupuri etnice.

:rebuie să subliniem faptul că na)"unea %'" are or"0"n"le %n 0rupur"le etn"ce . Specialiştii

domeniului consideră că naţiunile au apărut în epoca modernă din cauza unor combinaţii

comple!e de ordin politic, economic şi cultural. Sunt mai mulţi teoreticieni care e!plică

emergenţa naţionalismului în modernitateF 4arl Deutsc$ (teor"a na)"un""5, 8ic$ael Nec$ter



(teor"a 1colon"al"#!ulu" "ntern,5, Stein &o**an (teor"a re0"onal"#!ulu"5, #rnest <ellner

(teor"a na)"onal"#!ulu"5, >enedict Anderson şi Ant$on+ Smit$ (na)"onal"#! etn"c5.

;deea de naţionalism nu se bazează însă, e!clusiv pe etnicitate. #tnicitatea a devenit mult mai

importantă în politică încep7nd cu secolul . #!istă mai multe tipuri de naţionalism răsp7nditela ora actualăF

• naţionalismul etnic (grupurile etnice cum ar fi *urzii, care îşi definesc naţiunea în

termeni e!clusivi53

• naţionalismul social (scoţienii, catalanii " se bazează mai mult pe trecutul

cultural53

• naţionalismul oficial (naţionalismul practicat de statele cu o identitate şi o cultură

naţională bine definite sau de cele multinaţionale " SUA, 8area >ritanie5.

Pentru a face faţă provocării naţionaliste, statele sunt nevoite să adopte strategii compatibile cu

situaţia e!istentă în interiorul statului, strategii asemănătoare cu cele ale statelor multinaţionale.

Aceste strategii acceptă pluralismul cultural (etnic şi naţional5 şi îl recunoaşte în sistemul politic.

8ulticulturalism şi minorităţi

Analiza istorică (socială sau politică5 a minorităţilor culturale relevă faptul că de cele mai multe

ori prezervarea tradiţiei, limbii, culturii nu a reprezentat dec7t o Custificare Icu valenţe spiritualeE

a unor preocupări mult mai pragmatice din perspectiva obiectivelor acestor minorităţiF teritoriu,

suveranitate, autonomie, securitate şi supravieţuire (>arr+ --0, >uc$anan --15. onform lui

8urp$+ (-0, p.025 minorităţile naţionale tind să Custifice anumite acţiuni nu prin prisma

faptului că deţin caracteristici cultural diferite, ci prin faptul că diferiţi de restul maCoritar şi astfel

au drepturl democratic la autodeterminare. De cele mai multe ori statusul politic distinctiv al

minorităţilor Custifică dreptul lor de a'şi e!ercita Curisdicţia asupra problemelor legate de culturăşi nu invers.E Pentru a reveni la discursurile naţionaliste este bine să ne amintim că naţiunea îşi

are originile în grupurile etnice. %aţiunile au apărut în epoca modernă ca efect al unor conCucturi

comple!e de ordin politic, economic şi cultural. Sunt mai mulţi teoreticieni care e!plică

emergenţa naţionalismului într'o lume modernăF 4arl Deutsc$ (teoria naţiunii5, 8ic$ael Nec$ter



(teoria Icolonialismului internE5, Stein &o**an (teoria regionalismului5, #rnest <ellner (teoria

naţionalismului5, >enedict Anderson şi Ant$on+ Smit$ (naţionalism etnic5.

;deologia multiculturalistă şi acţiunea practică în care ea se materializează vizează, de fapt,Tdiscriminarea pozitivăT a minorităţilor pentru a le aduce la acelaşi nivel de recunoaştere şi

privilegii cu maCoritatea (care se presupune că nu are nevoie de aCutor5 şi a asigura astfel un

florilegiu de mentalităţi şi sisteme de valori, fără un centru opresiv şi asimilator. Dacă, la început,

Tdiscriminarea pozitivăT urmărită de multiculturalism viza minorităţile etnice, religioase şi

lingvistice (negri, latinoamericani, amerindieni5, de pe urma ei au ştiut să profite şi ' sau mai ales

' minorităţile artificiale (feministe, $omose!uali5.

Dicţionarele de limbă (cele englezeşti, franţuzeşti, şi cele spaniole etc.5 definescmulticulturalismul ca Tprezenţă simultană a mai multor culturi într'o societateT. Acesta este însă

doar primul palier semantic, cel descriptiv, care nu face dec7t să numească o stare de fapt. Pe al

doilea palier, cel al limbaCului specializat (Curidic'politic5, termenul desemnează o

intenţionalitate, ba c$iar o prescripţieF Tpromovarea culturilor minoritare (etnice, religioase5, mai

ales la nivel instituţional (şcoli, comunităţi locale, naţiuni5T.

Un e!emplu al împletirii palierelor societaleE cu cele Curidico'politice poate fi oferit de

problemele artificiale create în ţara noastră prin discursurile minorităţii etnice mag$iare referitorla învăţăm7ntul în limba maternă, mai ales cel referitor la învăţăm7ntul superior în limba

mag$iară.

De cele mai multe ori politicile multiculturaliste ce au avut ca scop asigurarea autonomiei

culturale ca principiu invocat de minorităţi drept element constitutiv al conservării identităţii de

grup, a determinat şi discuţii referitoare la autonomia administrativă pe criterii etnice.

oncluzion7nd, putem spune că multiculturalismul reprezintă încercarea de a produce

sc$imbarea mentalităţilor în r7ndul unei populaţii dominante, prin eliminarea stereotipiilor, preCudecăţilor dar şi prin plasarea entităţilor, subiecte ale stereotipiilor, în planul ec$ilibrului şi

egalităţii publice.

Din nefericire, politicile multiculturaliste, deşi în esenţă filozoficăE corecte, au e!agerat

eforturile în direcţia ec$ilibrării publice şi de multe ori au impus o formă de toleranţă artificială,



fapt ce s'a dovedit a avea efecte negative pe termen lung, nediscriminarea iniţială devenind la

r7ndul ei, discriminatorie. Un e!emplu în acest sens poate fi oferit de curricula universitară din

spaţiile multiculturale, unde la început, tematici şi discipline ce abordau problematicii

caracteristice minorităţilor erau opţionale, ulterior, pe măsură de discursul politic multiculturalist

devenea mai ve$ement, acestea transform7ndu'se în discipline obligatorii. 6n literatura de

specialitate, acest fenomen este denumit canon culturalE.

8ulticulturalismul moderat însă reprezintă o realitate cu valoare incontestabilă at7t în spaţii

culturale cu îndelungată tradiţie istorică a realizării ec$ilibrului între diferite culturi, religii, etnii

etc, c7t şi în noile spaţii culturale create ca efect al fenomenului de globalizare, prin emigrare şi

imigrare.

6n concluzie, la origine, conceptul de multiculturalism s'a născut din refuzul oricărei

discriminări. R societate multiculturală este una în care fiecare individ, fără deosebire de

naţionalitate sau de religie, are drepturi egale, inclusiv pe acela de a'şi folosi limba maternă.

Dreptul internaţional, încep7nd cu Declaraţia Universală a Drepturilor Rmului garantează

egalitatea recunoaşterea demnităţii inerente şi a drepturilor egale şi inalienabile ale tuturor

membrilor familiei umane constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păciiE.

>;>9;R<&A);#

Abbas :. --/, 8uslim 8inorities in >ritain ;ntegration, 8ulticulturalism and &adicalism in t$e

Post /G/ Per"od, "ournal of #ntercultural Studies, nr.O, pp.O/'J--3

>arr+ >. --0, :$e 8uddles of 8ulticulturalism, %e@ 9eft &evie@, nr. O, apud. 8ic$ael

8urp$+ -0, 8ulticulturalism. A ritical ;ntroduction, &outledge, p.0K3

>uc$anan A.#, --1, ustice, 9egitimac+ and Self'DeterminationF 8oral )oundation for

;nternational 9a@, %e@ Qor*, R!ford Universit+ Press3

)u*u+ama ). --, ;dentit+, ;mmigration and Democrac+, ournal of Democrac+, nr.0/, pp.2'-3

2 Richard Rorty, emoni!ing the "cademy, în R#$mmet %ong, &ulticulturalism,'ilson Company, (e) *or+, 1



No@ard 8.8., --K, :$e Politics of itizens$ip in #urope, ambridge, ambridge Universit+

Press3


Diversit+, %e@ Qor*, R!fors Universit+ Press3Pare*$ >. ---, &et$in*ing 8ulticulturalismF ultural Diversit+ and Political :$eor+,

ambridge Narvard Universit+ Press3

Spiridon 8onica, Splendoarea şi mizeriile unui conceptF multiculturalismul, Altera, nr.0, 0KKK3

:a+lor, . 0KK1, 8ulticulturalismF #!amining t$e Politics of &ecognition, Princeton, %,

Princeton Universit+ Press.



INEGALIT23I /I DISCRIMINARE MULTIPL2 4N ACCESUL LA ASISTEN3A

MEDICAL2 /I CALITATEA ACESTEIA

Stud"ul FRA – A0en "a pentru Dreptur" Funda!entale a Un"un"" Europeneț

Articolul 0 din arta drepturilor fundamentale a Uniunii #uropene recunoaşte dreptul de a nu fi

discriminat, inclusiv pe motive precum se!ul, rasa sau originea etnică şi religia sau credinţa.

Articolul J2 garantează dreptul de a accesa asistenţa medicală preventivă şi dreptul de a

beneficia de îngriCiri medicale în condiţiile stabilite de legisla iile şi practicile naţionale.ț

Conte(tul pol"t"c"lor5

Uniunea #uropeană dispune de legi care interzic discriminarea bazată pe şase motive, precum

se!ul, v7rsta, $andicapul, religia sau credinţa, rasa sau originea etnică şi orientarea se!uală.

:otu i, de foarte multe ori, oamenii sunt discriminaţi pe baza mai multor motive3 acest tip deș

discriminare este numit discriminare multiplăE. R femeie în v7rstă care apar ine unei minorită iț ț

etnice, de e!emplu, poate să nu fie tratată în mod egal deoarece este în v7rstă, este femeie şi

apar ine unei minorită i etnice. Un bărbat mai t7năr care apar ine aceleiaşi minorită i etnice sau oț ț ț ț

femeie în v7rstă aparţin7nd unui grup etnic diferit pot fi supuşi unor tratamente diferite.

Din perspectivă Curidică, e!istă două dificultăţi în abordarea discriminării multiple în momentul

accesării asistenţei medicaleF

9egislaţia U# proteCează împotriva discriminării bazate doar pe motive precum se!ul şi originearasială sau etnică în cazul accesului la asistenţa medicală.

6n legislaţia U# şi în legislaţia maCorităţii statelor membre ale U#, nu este recunoscută în mod

specific discriminarea multiplă şi nici nu sunt prevăzute măsuri pentru gestionarea acesteia. Prin

urmare, victimele discriminării multiple pot înt7mpina dificultăţi în înaintarea cu succes a



pl7ngerilor în faţa unei instanţe sau a unui alt organism de solu ionare a pl7ngerilor. Deț

asemenea, factorii de decizie nu sunt obligaţi să ia în considerare discriminarea multiplă atunci

c7nd elaborează politici pentru îmbunătă irea accesului egal la asistenţa medicală.ț

&aportul )&A ;negalităţi şi discriminare multiplă în accesul la asistenţa medicală şi calitateaacesteiaE (;neualities and multiple discrimination in access to and ualit+ of $ealt$care5

analizează e!perienţele legate de tratamentul inegal din mai multe motive în sectorul asistenţei

medicale, furniz7nd dovezi ale discriminării sau tratamentului inec$itabil. &aportul vine în

completarea unui raport )&A din -00, #U 8;D;S Date în obiectiv nr. 2F Discriminarea

multiplăE (#U'8;D;S Data in )ocus 2F 8ultiple Discrimination5, care se a!ează pe e!perienţele

de discriminare multiplă ale respondenţilor apar in7nd unei minorită i etnice sau imigrante,ț ț

comparativ cu persoanele apar in7nd popula iei maCoritare.ț ț

Acest raport )&A, analizează obstacolele şi e!perienţele individuale de discriminare multiplă în

domeniul asistenţei medicale şi modul în care acestea pot împiedica accesul la serviciile de

asistenţă medicală. &aportul urmăreşte să contribuie la discuţiile legate de adoptarea propunerii

de directivă orizontală a Uniunii #uropene, care ar e!tinde protecţia egală împotriva

discriminării pe motive de v7rstă, $andicap, religie sau credinţă şi orientare se!uală la toate

domeniile, inclusiv asistenţa medicală. Studiul urmăreşte în acela i timp să îmbunătăţeascăș

înţelegerea modului în care factorii de decizie şi procedurile de depunere a pl7ngerilor abordeazădiscriminarea multiplă.

Metodolo0"e5

Acest raport se bazează pe cercetare Curidică documentară şi cercetare socială pe teren efectuată

în Austria, ;talia, Suedia, &egatul Unit şi &epublica e$ă. 6n cadrul cercetării pe teren, au fostintervievaţi peste 0/- de utilizatori ai serviciilor de sănătate e!pu i riscului de discriminareș

multiplă pe baza unei combinaţii de motive precum v7rsta, se!ul, originea etnică şi $andicapul,

precum şi 01- de specialişti în asistenţa medicală, reprezentanţi ai organismelor de promovare a

egalită ii, ai organismelor de solu ionare a pl7ngerilor din domeniul sănătă ii şi ai organizaţiilorț ț ț

neguvernamentale (R%<'uri5. Datele colectate în cadrul cercetării pe teren sunt analizate prin



prisma actelor normative e!istente care abordează discriminarea multiplă în sectorul asistenţei

medicale la nivel naţional, european şi internaţional.

&aportul e!aminează trei grupuri specifice e!puse riscului de discriminare multiplă în momentul

accesării asistenţei medicaleF

• femeile care provin din familii de migranţiGaparţin7nd minorităţilor etnice, inclusiv

femeile cu $andicap, care încearcă să acceseze serviciile din domeniul sănătă iiț

reproductive3

• persoanele în v7rstă care provin din familii de migranţiGaparţin7nd minorităţilor etnice,

inclusiv persoanele cu $andicap3

• tinerii care provin din familii de migranţiGaparţin7nd minorităţilor etnice, cu v7rste

cuprinse între 0O şi 2 de ani, cu $andicap intelectual.

Pr"nc"palele a#pecte5

onstatările studiului )&A arată că sistemele de asistenţă medicală pot crea obstacole în caleaaccesului la asistenţa medicală sau pot furniza servicii de asistenţă medicală de calitate diferită

persoanelor care au mai multe caracteristici proteCate, precum se!ul, $andicapul şi originea

etnică. Rbstacolele de ordin lingvistic şi de comunicare, de e!emplu, afectează multe grupurile

proteCate în mod specific de legislaţia anti'discriminare, însă persoanele care au mai multe

caracteristici proteCate se confruntă cu provocări comple!e suplimentare. onstatările raportului

arată, de asemenea, că astfel de utilizatori ai serviciilor medicale se pot confrunta cu deprivarea

de demnitate şi de respect atunci c7nd înt7lnesc, comunică şi interacţionează cu personalul din

domeniul asistenţei medicale.

Reco!andr" ba6ate pe date concrete



Av7nd în vedere datele colectate de )&A, U# şi statele membre ale acesteia ar putea lua o serie

de măsuri în vederea îmbunătăţirii situaţiei în ceea ce priveşte discriminarea multiplă.

9egislaţia Uniunii #uropene

U# ar puteaF

• să asigure protecţia egală împotriva discriminării bazate pe toate motivele proteCate de

legislaţia U# în alte domenii dec7t cel al muncii " astfel cum prevede propunerea de

directivă orizontalăEa omisiei #uropene3

• să adopte măsuri mai ferme de prevenire şi combatere a discriminării multiple, asigur7nd

şi protecţia împotriva discriminării se!uale3

Statele membre U# ar puteaF

• să aibă în vedere despăgubiri mai descuraCante şi proporţionale în cazurile de

discriminare în domeniul asistenţei medicale3

să sporească spriCinul lingvistic gratuit în spaţiile unde se prestează servicii de asistenţămedicală şi în furnizarea de informaţii în domeniul sănătă ii " inclusiv servicii deț

traducere şi mediere pentru persoanele care nu vorbesc sau nu înţeleg limba respectivă.

Sunt incluse limbaCul semnelor şi alte forme de spriCin pentru persoanele cu deficienţe

senzoriale sau intelectuale3

• să încuraCeze măsuri mai sus inute în cazul persoanelor e!puse riscului de discriminareț

intersecţionalăF de e!emplu, d7nd curs nevoilor femeilor care apar in unei minorităţiț

etnice i care doresc să fie tratate de specialişti în asisten ă medicală de se! feminin3ș ț

finanţ7nd programe mobile de sensibilizare în cadrul comunităţilor, adresate unor

comunităţi etnice diferite şi grupurilor de promovare a egalităţii din r7ndul acestora3

aloc7nd mai mult timp consultaţiilor medicale oferite persoanelor care fac parte din astfel

de grupuri3



• să aibă în vedere asigurarea formării specialiştilor în asisten a medicală în ceea ceț

priveşte problemele de discriminare şi discriminare multiplă, competenţa culturală şi

înţelegerea $andicapurilor3

• să colecteze în mod sistematic date statistice în domeniul sănătă ii, care pot oferi oț

imagine completă a intersectării dintre diferite motive, inclusiv date privind originea

etnică (menţion7nd at7t statutul de migrant, c7t şi originea etnică, dacă este legal5 şi

$andicapul Vţin7nd seama de încadrarea $andicapului în drepturile omului, aşa cum este

consacrat în onvenţia Rrganizaţiei %aţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu

dizabilităţi (&PD5, aşa'numitul model social de $andicapW.

Accesul la CustiţieF

U# şi statele membre ale acesteia ar puteaF

• să crească gradul de conştientizare în r7ndul utilizatorilor de asistenţă medicală cu privire

la e!istenţa şi funcţionarea mecanismelor disponibile de depunere a pl7ngerilor, at7t pe

probleme de asistenţă medicală, c7t şi de discriminare3

• să aibă în vedere crearea un organism de promovare a egalităţii care să salvgardeze un

anumit număr de motive de discriminare , astfel înc7t discriminarea multiplăE să poată fi

abordată cu mai mare eficacitate. 6n plus, ar trebui să fie îmbunătăţite mecanismele de

sesizare între organismele de promovare a egalităţii şi organismele care solu ioneazăț

pl7ngerile din domeniul sănătă ii, precum şi gradul de conştientizare cu privire laț

legislaţia antidiscriminare în r7ndul organismelor care solu ionează pl7ngerile dinț

domeniul sănătă ii.ț

Sur#e

$ttpsFGG@@@.faceboo*.comGfssr.roGpostsG2JJ/OO/-/0O

https://www.facebook.com/fssr.ro/posts/563637887071282

https://www.facebook.com/fssr.ro/posts/563637887071282



$ttpFGGfra.europa.euGXGfacts$eet'ineualities'discriminatioX

http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Ffra.europa.eu%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Ffactsheet-inequalities-discrimination-healthcare_ro.pdf&h=wAQGAH2eYAQG4BKdkohaHZb3Rjg69q42JvqX1UL7CSuIPww&enc=AZO1nQoLHzN8RtuPxU2CuJViRGN9qsNHm1rmlisotTSso9jtKffo71Mm0_ThaY3aOidxxgumLNfu7Wdk9LbBiv2IMlo81RNw7kDe43452plx6ZdHfuCE6N_3oXa87kQWK94uFMbDzCSCGeqaUuiai1ledb70wFn_KSgRh4CzntFNaHHkeHVw_jOcPOGWUcEMSkJzxQJi432mS4O4xf0TlD9K&s=1

http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Ffra.europa.eu%2Fsites%2Fdefault%2Ffiles%2Ffactsheet-inequalities-discrimination-healthcare_ro.pdf&h=wAQGAH2eYAQG4BKdkohaHZb3Rjg69q42JvqX1UL7CSuIPww&enc=AZO1nQoLHzN8RtuPxU2CuJViRGN9qsNHm1rmlisotTSso9jtKffo71Mm0_ThaY3aOidxxgumLNfu7Wdk9LbBiv2IMlo81RNw7kDe43452plx6ZdHfuCE6N_3oXa87kQWK94uFMbDzCSCGeqaUuiai1ledb70wFn_KSgRh4CzntFNaHHkeHVw_jOcPOGWUcEMSkJzxQJi432mS4O4xf0TlD9K&s=1



DEPASIREA DIFERENTELOR CULTURALE SI DE GEN

Aşa cum am mai subliniat, multiculturalismul face referire la mai mult dec7t o serie de principii

filosofice abstracte, manifest7ndu'se într'o arie largă de politici guvernamentale adoptate ca

răspuns la factorii de diversitate din interiorul grani elor proprii. u alte cuvinte, putem spune căț

eforturile în domeniul multiculturalismului sunt Custificări normative pentru politici i programeș

multiculturale deCa implementate (4+mlic*a 0KK2, Pieterse --/5.

Politicile multiculturale nu sunt construite în baza aceluia i tipar, e!ist7nd diferen e semnificativeș ț

între acestea i modalită ile lor de manifestare. De e!emplu, #uropa elaborează politici deș ț

multiculturalism în conte!tul flu!ulului migra ional i de refugia i, în timp ce în America 9atinăț ș ț

acestea caută să înglobeze problemele specifice popula iilor indigene. 6n Statele Unite, politicileț

multiculturale vizează minoritatea afro'americană, av7nd ca obiectiv principal eliminarea

diferen elor realizate în baza etniei i reducerea gradului de discriminare. 6n anada, politicileț ș

includ nu doar imigran ii i refugia ii, ci i minorită ile istorice, religioase i lingvistice i de celeț ș ț ș ț ș ș

mai multe ori, în ciuda obiec iilor frecvente, i Aborigenii i Huebecois. Specificităţile politicilorț ș ș

multiculturale ar trebui deci să reflecte realităţile sociale şi politice ale fiecărui stat în parte.

u toate acestea, practica a dovedit că politicile de multiculturalism sunt proiectate iș

implementate mai degrabă într'o manieră ad'$oc, dec7t ca o parte integrată unei strategiicoerente, iar deciden ii sunt rareori racorda i la realită ile sistemului social vizat. Altfel spus, nuț ț ț

e!istă un interes în corelarea politicilor multiculturale cu teoriile normative de adaptare socială.

8ai mult, sc$imbările produse de fenomenul globalizării şi mai ales viteza acestor sc$imbări nu

permite o analiză atentă a realităţii sociale şi o viziune coerentă strategică. Deseori se adoptă

politici prin imitaţie, fără a e!ista concordanţă între realităţile sociale, capabilităţi acţionale şi

scenarii alternative de viitor.

Din punct de vedere teoretic, un avantaC al abordării analitice a acestor probleme într'o manierăsistematică este că se poate aCunge cu uşurinţă la concluzia că de cele mai multe ori, institu iileț

guvernamentale e uează în aplicarea concretă a politicilor multiculturale.ș

Pentru a elimina această barieră între teorie ' practică, în literatura de specialitate poate fi

identificată o ta!onomie a acestor politici. Utilitatea ei at7t pe palier teoretic, c7t şi aplicat a fost



testată prin implementarea în strategiile politice ale anumitor state (att i 8urp$+ --,ș

4+mlic*a 0KK25, dar i se poate repoşa faptul că tratează în mod particular modalităţi de

construcţie politică referitoare doar la abordarea cererilor minorită ilor etnoculturale iț ș

etnona ionale. Spre deosebire de teoreticienii men iona i anterior, 8urp$+ (-05 identifică oț ț ț

tipologie ce nu este focusată pe drepturile culturale, ci mai degrabă pe tipurile de politici

multiculturale. Autorul menţionat a încercat să elimine redundan ele, iar tipologia identificatăț

poate fi caracterizată de un anumit grad de complementaritate, oferind o perspectivă diferită

asupra cadrului teoretic i aplicat al multiculturalismului.ș

#!istă multiple ta!onomii ale politicilor multiculturale i în oricare dintre acestea, e!istă politiciș

care pot fi asociate simultan mai multor categorii. u toate acestea, este mai pu in important săț

în elegem specificitatea fiecărei categorii în parte, ci mai degrabă atenţia ar trebui să se îndrepteț

către e!plicarea i în elegerea mecanismelor definitorii, a modului în care acestea interac ioneazăș ț ț

i devin relevante obiectivului asumat. Av7nd în vedere aceste aspecte, au fost proiectate /ș

categorii, care incumbă o serie de politici multiculturaleF

0. voce3

. recunoa tere simbolică3ș

J. redistribuire3

1. protec ie3ț

2. e!onerare3

. asisten ă3ț

/. autonomie.

Voce 7pol"t"c8

=ocea se referă la categoria de politici care vizează includerea minorită ilor în proceseleț

decizionale c$eie, cu impact direct asupra statusului i intereselor minoritare. 9a acest nivel,ș

e!istă multe variabile, de la măsuri pentru cre terea prezen ei minorită ilor etnice în institu iileș ț ț ț

legislative locale i na ionale i reprezentarea garantată în comisiile pentru gestionarea resurselor ș ț ș

la consultarea cu liderii minorită ilor în cauză pentru con inutul legislativ propus ca măsură deț ț



eliminare a discriminării. )ormele de EvoceE politică pot fi implementate prin diferite metodeF

acordarea propor ională de locuri (Africa de Sud5, garantarea unui anumit număr de locuri pentruț

grupurile etnice minoritare ()iCi, &om7nia5, reconfigurarea districtelor electorale astfel înc7t

minoritatea etnică să constituie maCoritate (SUA5. #!istă tendin a în literatura de specialitate de aț

considera această modalitate de reprezentare ca fiind eficientă pentru incluziunea minorită ilorț

etnice i rasiale, însă nu i pentru a celor indigene, sau a grupurilor care doresc ob inerea uneiș ș ț

forme de independen e. Unii specialişti consideră că această abordare este prea îngustă ignor7ndț

faptul că atunci c7nd vorbim despre grupările care î i e!ercită autonomiaGindependen a într'oș ț

anumită măsură ele fac în continuare subiectul autorită ii statale i din această cauză, vor fiț ș

determinate în a ob ine reprezentare politică. Dacă vocea politică se va translata în capacitateț

reală de a' i reprezenta sau apăra interesele este un aspect discutabil, i dependent în totalitate deș ș

modul în care vocea este institu ionalizată.ț

Se poate deci vorbi de ceea ce am mai menţionat şi anterior şi anume discriminarea pozitivă.

Pentru implementarea acestor măsuri de discriminare pozitivă, ca solu ii la problemele socialeț

e!istente, a fost invocat ca principal argument faptul că minorită ile se confruntă cu problemeț

specifice, ale căror varia ii i implica ii nu pot fi cunoscute e!tensiv de cineva e!tern minorită ii,ț ș ț ț

i, în consecin ă, pentru e!punerea precisă i prioritizată a problemelor, este necesară prezen aș ț ș ț

unui reprezentant al minorită ii în cauză. Un e!emplu de acest tip, ar fi politicile multiculturaleț

adoptate în ţara noastră av7nd ca grup ţintă, minoritatea rommă. Deseori, în ultimii ani, au fost

voci, în spaţiul public, care au acuzat politicile prin care, elevilor rommi, li se garantează un

număr de locuri la instituţiile de învăţăm7nt preuniveristar şi universitar. #ste un foarte bun

e!emplu de discriminare pozitivă în sensul în care, pentru ocuparea acestor locuri elevii

minoritari nu trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca cei maCoritari şi mai ales, nu intră în

competiţia derulată la nivel naţional.

&evenind, prin aceaste viziuni politice (asigurarea unui număr de locuri prestabilit în forurile

legislative5 este e!acerbat gradul de eterogenitate al grupurilor sociale din perspectiva intereselor

vizate i subestimată capacitatea de în elegere a unui fenomen de către deciden ii non'minoritariș ț ț

ale i.ș

R abordare moderată a acestui aspect ar presupune dezvoltarea ra ionamentului strategic plec7ndț

de la următoarele premiseF gradul de probabilitate ca reprezentantul grupului minoritar să



cunoască problemele i priorită ile grupului din care provine este mai mare comparativ cu unș ț

non'membru i totodată, trebuie să avem în vedere ipoteza conform căreia acest reprezentantș

fiind direct afectat de orice politică adoptată în domeniu, este probabil să manifeste mai mult

interes i determinare în promovarea politicilor. Această idee de reprezentare politică, de EvoceE,ș

pleacă de la principiile de bază ale democra iei " fiecare cetă ean ar trebui să fie implicat înț ț

procesul de decizie i determinare a politicilor cu impact social.ș

Poate crea conte!tul favorabil unui proces de integrare mai larg, nu doar prin elaborarea de

politici focusate, ci i prin insuflarea unui sim de responsabilitate i de m7ndrie, de apartenen ăș ț ș ț

la un organism social. Poate fi percepută i ca o politică de prevenire a conflictului, în conte!tulș

în care cererile minoritare se pot solu iona la nivel institu ional i nu se elimină riscul translatăriiț ț ș

în ac iuni violente.ț

Recunoa terea #"!bol"cș

&ecunoa terea simbolică presupune o varietate de forme i de manifestări cu func ii multiple laș ș ț

nivelul societă ii. Simbolurile sunt importante ca forme de identificare identitară i influen eazăț ș ț

direct gradul de coeziune i unitate socială. Un refuz de recunoa tere simbolică poate provocaș ș

resentimente i furie, duc7nd la distrugerea graduală a funda iei societă ii multiculturale. Unș ț ț

e!emplu elocvent este oferit de fosta ;ugoslavie şi destrămarea ar$itecturii artificiale a statuluiiugoslav dar mai ales, de problemele legate de noua republică *osovară considerată de s7rbi

regiune istorică simbol al naţiunii lor.

u toate acestea, simbolistica afi ată la nivel institu ional poate avea scopul at7t de incluziune,ș ț

c7t i de e!cludere socială i în momentul deciziei asupra recunoa terii simbolice, aceste aspecteș ș ș

capătă importan ă maCoră. Un e!emplu relevant în acest sens este ;srael, unde simbolurileț

evreie ti sunt afi ate în spa iile publice i tot ce înseamnă via a socială publică este definită caș ș ț ș ț

fiind evreiască, pornind de la steag, imnul na ional, sărbători p7nă la mituri na ionale i eroi, faptț ț șce determină crearea unui anumit sentiment de respingere din partea arabilor, care înt7mpină

dificultă i în a se identifica cu valorile e!puse i insuflate astfel. Un alt e!emplu, la scară multț ș

redusă faţă de ;srael, poate fi &om7nia, în aspectele legate de folosirea plăcuţelor bilingve în

anumite zone, regiuni. #!istă situaţii în care este afişată doar simbolistica minorităţii (steagul



altui stat, plăcuţe doar în limba minoritară5 fapt ce legilor naţionale şi afectează profund

sentimentele populaţiei maCoritare.

u toate acestea, recunoa terea #"!bol"c$ real"6at ec*"l"brat " ned"#cr"!"nator"u$ poateș ș

deter!"na #upra&"e u"rea unu" 0rup !"nor"tar$ pr"n pr"#!a -aptulu" c ace#ta captț&"6"b"l"tate. D"ncolo de pre#t"0"u " #tatu#$ -ac"l"tea6 ob "nerea de -"nan are$ "ncluderea %nș ț ț

curr"cula colar$ cre terea pre6en e" %n #pa "ul publ"c.ș ș ț ț

Red"#tr"bu"re

&edistribuirea descrie o serie de politici prin care se dore te reec$ilibrarea accesului la resurse înș

ceea ce prive te etnicii minoritari. &edistribuirea este un termen destul de larg, care incumbă nuș

doar necesită ile de ordin economic, dar i cele politice, cum ar fi suveranitatea, accesul laț ș

forumuri decizionale. 8ulticulturalismul caută să ob ină recunoa terea, protec ia iț ș ț ș

împuternicirea minorită ilor mai degrabă dec7t să le asigure acestora un anumit nivel deț

bunăstare socio'economică, întruc7t întreg conceptul de Custi ie multiculturală a apărut dinț

nevoia de a adresa o serie de probleme unice, specifice minorită ii. Pe c7nd problemele deț

această natură ar trebui să fie abordate neparticularizat, indiferent de diferen ele rasiale, etniceț

sau culturale. 6n literatura de specialitate, rela ia dintre multiculturalism i bunăstare socio'ț ș

economică nu a fost una dintre problemele prioritare, de i cone!iunea dintre cele două seș

prezintă ca fiind una aproape evidentă. Dorin a de reprezentare politică, de voce, vine din dorin aț ț

grupurilor minoritare de a' i asigura resursele necesare supravie uirii i a impune un anumit ritmș ț ș

de progres în ceea ce le prive te prin reforme economice, etc.ș

Protec "eț

Protec ia incumbă o serie de politici care servesc unor scopuri multiple " protec ia împotrivaț ț

ac iunilor de denigrare publică, care le'ar putea submina statutul ca membru al societă ii,ț ț

campanii guvernamentale împotriva rasismului, etc. Protec ia practic vizează orice formă deț

manifestare care s'ar putea constitui într'o amenin are la adresa statutului, integrită ii sau c$iarț ț

supravie uirii comunită ii minoritare.ț ț



E(onerare

#!onerarea este o politică destul de comună în lupta pentru combaterea discriminării este cea de

e!onerare, sau de discriminare pozitivă, în care membrii anumitei comunită i minoritare suntț

scuti i de la aplicarea anumitor prevederi legislative. Pentru implementarea acestei măsuri, seț porne te de la ideea că impactul pe care aplicarea cadrului normativ în cauză l'ar avea asupraș

membruluiGilor minorită ilor este negativ i ca principala cauză pentru acest efect suntț ș

identificate diferen ele culturale, etnice, religioase. De e!emplu, secta izola ionistă Amis$ aț ț

solicitat, cu succes, eliminarea criteriului educa ional conform căruia urmarea cursurilor licealeț

este obligatorie, întruc7t genera ia t7nără ar putea fi determinată să se îndepărteze de principiileț

fundamentale Amis$, pe termen lung, acest lucru put7nd să ducă la dispari ia comunită ii în sine.ț ț

Unul dintre cele mai interesante e!emple în acest sens îl reprezintă Eapărarea culturalăE în cadrul

proceselor. Practic, în anumite cazuri, argumentele invocate de avocat sunt sus inute de faptul căț

acuzatul apar ine unei anumite categorii etnice, religioase, culturale, în care actul comis nuț

reprezintă o infrac iuneGîncălcare a legii sau apartenen a sa la o anumită categorie minoritară aț ț

creat conte!tul favorabil săv7r irii unei fapte criminale. 6n literatura de specialitate, e!onerarea aș

declan at o serie de dezbateri privitoare la balan a dintre egalitatea socială i respectareaș ț ș

drepturilor minorită ilor i necesitatea integrării acestora (>arr+, --05. Pe de o parte, e!onerareaț ș

poate fi percepută ca o formă de tratament inegal, prin care se caută să se reducă diferen eleț

e!istente între grupurile etnice, religioase, culturale, etc. Pe de altă parte, se poate constitui într'osursă de inCusti ie i inegalitate, în conte!tul globalizării i gradului ridicat de diversificareț ș ș

socială e!istent în orice stat modern.

A#"#ten ț

Asisten a face referire la un set de politici prin care minorită ile î i men in i promovează valorileț ț ș ț ș

culturale i identitare. Un e!emplu în acest sens îl reprezintă finan area colilor, astfel înc7t săș ț ș

e!iste un program educa ional în limba minorită ii în cauză, prin care se asigură perpetuareaț ț

limbaCului, istoriei i sistemului de valori. 6ntr'o societate e!istă tendin a ca grupul maCoritar săș ț

considere validate deCa elementele de cultură " muzee, librării, universită i, festivaluri " iarț

finan area unor elemente de acest gen pentru grupurile minoritare ar aCuta la reducereaț

discrepan elor i la men inerea valorilor culturale identitare. Derulate concomitent cu o serie deț ș ț



măsuri de incluziune socială, este eliminat riscul de încuraCare a mi cărilor na ionaliste iș ț ș

separatiste.

Autono!"e

Autonomia se distinge de celelalte categorii prin prisma faptului că include o serie de politici

prin care minorită ile ob in un anumit nivel de independen ă i autonomie Curisdic ională, av7ndț ț ț ș ț

dreptul de a' i guverna aspecte e!clusiv de interes propriu. Spectrul de autonomie este unulș

relativ larg, la finalul căruia se află auto'determinarea (se poate manifesta i într'o formăș

e!tremăF lupta pentru independen ă5. 6n maCoritatea cazurilor însă cererile pentru autonomie potț

fi satisfăcute prin forme variate de guvernare, precum cedare (Sco ia, ara <alilor5, federalismț Ț

multina ional (Huebec, atalonia5 sau modelul consensualist ( ;rlanda de %ord5.ț

Universul multiculturalismului este caracterizat de aria largă de ac iune i de diversitate, cele /ț ș

categorii identificate ac ion7nd ca instrumente diferite ale aceluia i mecanism, puternicț ș

interconectate, ce converg spre atingerea scopului de includere i integrare socială a grupurilorș

minoritare defavorizate.

:oate aceste tipuri de politici multiculturale reprezintă totodată şi forme de manifestare a bunei

guvernări în spaţii culturale caracterizate de diversitate.

9"bl"o0ra-"e

>arr+ >. --0, :$e 8uddles of 8ulticulturalism, %e@ 9eft &evie@, nr. O

att N, 8urp$+ 8.--, Sub'State %ationalism, A omparative Anal+sis of ;nstitutional Design,

9ondon, &outledge

8urp$+ 8. -0, 8ulticulturalismF A ritical ;ntroduction, &outledge3


Diversit+, %e@ Qor*, R!ford Universit+ Press3



4+mlic*a ?. 0KK2, 8ulticultural itizens$ipF A 9iberal :$eor+ of 8inorit+ &ig$ts, %e@ Qor*,

R!ford Universit+ Press3

Pieterse, .%., --/, #t$nicities and <olbal 8ulticultureF Pants for an Rctopus, 9an$amF

&o@man and 9ittlefield



ACULTURA3IA /I CONTACTUL CULTURAL

7nd indivizi născuţi şi socializaţi în culturi diferite aCung în situaţia de a interacţiona, ei trebuie

să se adapteze la noutateaE celorlalţi şi să'şi revizuiască modul de a se raporta la mediul

înconCurător. $eilalţi reprezintă o provocare pentru propria imagine de sine, dar şi pentru

imaginea faţă de realitatea socială şi culturală în care se regăsesc.

Ramenii folosesc comparaţii pentru a face evaluări (at7t a propriei persoane, c7t şi a celorlalţi5.

%eoria comparării sociale& formulată de 9eon )estinger (0K215 subliniază că atunci c7nd

indivizii fac aceste comparaţii, preferă să se compare cu cei similari lor. Dar ce se înt7mplă c7nd

celălalt aparţine unei alte culturiY um se vor (auto5evalua în relaţie cu ceilalţiY A cui imagine a

realităţii sociale şi culturale este corectăY

6n mod obişnuit, cei care reprezintă maCoritatea (dată de număr sau deţinerea puterii

realeGsimbolice sau de posesia resurselor5 îşi impun propriile puncte de vedere. #i argumentează

că modul lor de a percepe mediul înconCurător şi de a acţiona este cel mai bun, că tradiţiile şi

istoria le'a demonstrat acest lucru şi nu e!istă niciun motiv pentru a face anumite sc$imbări.

Astfel, subliniază maCoritarii, dacă alţii doresc să aparţină grupului maCoritar, atunci trebuie să'şi

abandoneze propria moştenire culturală şi să urmeze regulile maCorităţii. Alte opinii susţin că

dreptul de a aparţine grupului dominant se obţine doar prin naştere şi nu e!istă o apartenenţăreală c$iar dacă se adoptă tradiţiile, normele şi modul de viaţă al maCoritarilor. 8ai e!istă şi o

altă viziuneF cei care doresc să facă parte din grupul dominant trebuie să respecte regulile în viaţa

publică, iar în cadrul vieţii private îşi pot respecta propriile tradiţii. #!istă şi posibilitatea ca în

sfera privată fiecare grup să'şi păstreze propria cultură, dar în viaţa publică toate eforturile să fie

reunite pentru a contribui la construirea unui mod comun de a privi realitatea socială " o nouă

cultură, aCung7ndu'se la ceea ce susţine teoria melting-pot F at7t grupul maCoritar, c7t şi grupurile

. ompararea social reprezintă procesul de evaluare de către indivizi a propriilor însuşiri fizice şi psi$ice,abilităţi, reprezentări, g7nduri, emoţii şi sentimente, conduit şi performanţe prin raportarea la ceilalţioameni. :eoria comparării sociale conţine trei postulateF a5 indivizii uneori simt nevoia de a estimaopiniile şi abilităţile la modul corect, b5 în lipsa unor standarde fizice (obiective5, ei se autoevaluează princomparaţie cu alţi oameni3 c5 oamenii preferă să se compare cu cei similari lor. Ramenii nu se compară cualţii numai pentru a obţine informaţii de o c7t mai mare acurateţe, în vederea unei autoevaluări corecte, cişi pentru a'şi menţine şi consolida evaluarea de sine (concepţia şi stima de sine5 ($elcea şi ;luţ, --J,/O'/K5.



minoritare interacţionează, contribuind la formarea unei culturi noi şi comune ($iru, --25.

;deea centrală a acestei teorii este că, treptat, în procesul de interacţiune, toate grupurile care

intră în contact, at7t grupul etnic dominant, c7t şi grupurile minoritare, sunt sc$imbate într'o

identitate comună, presupun7nd pierderea graduală, dar totală a vec$ilor etnicităţi.

Accep)"unea antropolo0"c a acultura)"e"

onte!tul cultural influenţează dezvoltarea şi evoluţia individului, determin7nd asemănări şi

deosebiri ale pattern'urilor culturale socializatoare şi, în consecinţă, a caracteristicilor psi$ice ale

reprezentanţilor respectivei culturi.

:ermenul de aculturaţie a fost introdus de antropologii americani încă din anul 0OO- pentru a

descrie procesul de sc$imbare culturală între două sau mai multe grupuri etnice autonome şi

distincte care vin în contact (asins*aCa'9a$ti, ---5. Astfel, antropologul american <. ?. Po@el

l'a utilizat pentru a vorbi despre transformarea modurilor de viaţă şi de g7ndire ale emigranţilor

la contactul cu societatea americanăE (după <avreliuc, --, 205.

Aculturaţia a fost considerată un fenomen de cultură (Sabatier şi >err+, 0KK/5 şi a fost definită

pentru prima oară de &. &edfield, &. 9inton şi 8. Ners*ovits (0KJ, 01'2, după asins*aCa'

9a$ti, ---, 0-5 ca fiind un Ifenomen ce apare c7nd grupurile de indivizi care au culturi diferite

intră în contact şi determină sc$imbări în pattern'urile originale culturale a unuia sau a ambelor grupuriE. Din această perspectivă, aculturaţia se distinge de sc$imbarea culturală, dar este un

aspect al acesteia.

9iteratura de specialitate demonstrează că la baza procesului de sc$imbare etnică stau două

dimensiuni distincteF aculturaţia " ca învăţare a trăsăturilor culturale ale societăţii gazdă şi

identificarea etnică " ca menţinere a identităţii etnice originale (9aroc$e, 4im şi Nui, 0KK/5.

onceptul multidimensional de Isc$imbare etnicăE este foarte str7ns legat de perspectiva

pluralismului etnic sau multiculturalismului. ;deea de bază a acestei perspective se referă lafaptul că grupurile etnice sau indivizii ce aparţin acestor grupuri păstrează, deşi în grade diferite,

limba şi cultura originală în timp ce se integrează în societatea gazdă. Dacă identificarea etnică

poate fi privită ca o forţă ce împinge individul spre rădăcinile vec$i, atunci aculturaţia îl

propulsează spre noi rădăcini (9aroc$e, 4im şi Nui, 0KK/5. :otuşi, s'a demonstrat că procesul de



adaptare nu presupune în mod necesar pierderea identităţii etnice originale (9ambert şi :a+lor,

0KOO5. Astfel, aculturaţia reprezintă fenomenul de împrumut al unor conduite şi valori care aduc

cu sine sc$imbarea modelelor culturale iniţiale, prin inserarea unui grup într'un alt grup

integrator, cu care se află în contact continuu şi nemiClocit (<avreliuc, --, 205.

Aculturaţia, ca subproces al sc$imbării etnice, este ea însăşi văzută ca fiind un concept

multidimesional (8endoza, 0KOK5, implic7nd faptul că sc$imbările din sferele activităţii culturale

apar în grade diferite. Astfel, este pus în discuţie conceptul de Iac$iziţie selectivăE (9aroc$e,

4im şi Nui, 0KK/5 a noilor trăsături culturale, tendinţa comună a indivizilor minoritari etnici de a

adopta anumite trăsături strategice " în particular, pe acelea care le îmbunătăţesc rapid poziţia

economică. Deşi este cunoscut că structura şi proeminenţa dimensiunilor aculturaţiei pot varia în

funcţie de grupul etnic luat în discuţie (P$inne+, 0KK-5, e!istă, de asemenea, şi un set de

caracteristici comune ce influenţează e!perienţa aculturativă a acestor grupuri.

Deseori, sc$imburile reciproce au fost privite pe baza modelului încrucişării biologice şi au fost

considerate un fenomen negativ, la limita patologicului social, din cauza incapacităţii de inserţie

simultană în două sisteme culturale sensibil distincte a subiectului care trebuia să gestioneze

pattern-uri valorice diferite. Ale! 8ucc$ielli (--- după <avreliuc, --, 205 sublinia că,

datorită caracterului său traumatic, aculturaţia este deseori însoţită de crize identitare, unele cu

repercusiuni grave. $iar şi în conte!tul actual mai este folosită e!presia individ (sau societate5

aculturat (ă5E, pentru a sugera o pierdere ireparabilă şi pentru a e!prima un regret. :ermenul de

aculturaţie s'ar cuveni, însă, să fie unul pur descriptiv, fără etic$etări negative sau pozitive.

6ntr'o altă formulare, av7nd la bază definiţia propusă de &. &edfield et al. (0KJ5, aculturaţia a

fost descrisă ca fiind o sc$imbare culturală iniţiată de intrarea în contact a două sau mai multe

sisteme culturale autonome (Social Science &esearc$ ouncil, 0K21, K/1, după asins*aCa'9a$ti,

---, 005. Această sc$imbare poate fi o consecinţă a transmisiei culturale directe3 poate fi

determinată de cauze Ine'culturaleE, cum ar fi modificări ecologice sau demografice3 poate fi

am7nată pentru adaptarea internă care urmează acceptării pattern'urilor şi trăsăturilor străine sau

poate fi o adaptare reactivă a modurilor tradiţionale de viaţă. Dinamica ei este privită ca o

adaptare selectivă a sistemelor de valoriF procese de integrare şi diferenţiere, parcurgerea etapelor

evolutive şi operaţiile determinanţilor rolurilor şi trăsăturilor de personalitate.



onform acestor definiţii, aculturaţia implică un contact, un proces şi o stare, ceea ce presupune

o activitate dinamică în timpul, dar şi după interacţiunea dintre respectivele culturi, că e!istă un

rezultat al acestui proces ce poate fi relativ stabil, dar care poate, totodată, continua să se

sc$imbe în cadrul unui proces în plină desfăşurare.

Accep)"unea p#"*olo0"c a acultura)"e"

Deşi conceptul de aculturaţie provine din antropologie şi sociologie şi a fost tratat ca fenomen

cultural de grup, formulările originale cuprindeau şi termenii de indivizi şi persoane în

interacţiune. Psi$ologia interculturală a preluat respectiva abordare, iar aculturaţia a devenit un

obiect de studiu al acestei discipline încă din anii Z-. A fost introdus termenul de aculturaţie

psihologică sau aculturaţie la nivel individual pentru a înlocui termenul antropologic deaculturaţie şi pentru a se face distincţia între nivelul individual şi nivelul grupal. Acestă distincţie

a fost făcută pentru prima oară de :. <raves (0K/, după asins*aCa'9a$ti, ---, 005F

Isc$imbările pe care le suferă individul ca rezultat al contactelor cu alte culturi, dar şi ca rezultat

al transformărilor pe care le suportă propriul său grup de apartenenţăE. 9ucrările lui :. <raves

(0K/, după Sabatier şi >err+, 0KK/, 0-5 au demonstrat că fenomenul de aculturaţie implică

apariţia unor noi moduri de relaţionare în viaţa cotidiană at7t din partea membrilor societăţii de

primire, c7t şi din cea a noilor veniţi, respectiv noi comportamente şi strategii de adaptare.

[i alţi specialişti (?ard, >oc$ner şi )urn$am, --05 au făcut distincţia între adaptare

psihologică şi adaptare socio-culturală. 6n consecinţă, aculturaţia trebuie să fie evaluată at7t din

punct de vedere al e!perienţei individuale, c7t şi al contactului individului cu alte grupuri

culturale.

Pe aceleaşi coordonate, aculturaţia a fost conceptualizată ca proces de re'socializare ce implică

sc$imbări atitudinale, a valorilor şi identificărilor, dob7ndirea unor norme şi aptitudini sociale

noi, sc$imbări în afilierile de grup, integrare sau adaptare în noul mediu social. Au fost analizatedouă tipuri de rezultate adaptative (?ard şi 4enned+, 0KKJ5F psihologice " sănătate mentală,

ec$ilibru psi$ologic, satisfacţie personală în noul conte!t cultural şi socio-culturale " formarea

unor aptitudini sociale şi dob7ndirea unor comportamente necesare pentru desfăşurarea cu succes

a activităţilor de zi cu zi.



ea mai simplă conceptualizare a aculturaţiei utilizată de cercetători este cea ec$ivalentă cu

asimilarea. Au fost construite scale pentru a măsura, de e!emplu, dimensiunea p7nă la care

membrii unui anumit grup etnic imigrant vorbesc limba ţării gazdă, măn7ncă alimente specifice

respectivei ţări, urmăresc emisiuni := transmise de posturile locale ş.a.m.d. Scalele de acest tip

au fost intens criticate, deoarece nu reuşesc să surprindă diferenţele dintre acei membri care sunt

implicaţi în ambele culturi şi cei care se identifică doar cu o singură cultură. Din cauza acestor

neaCunsuri, rezultatele obţinute prin aplicarea instrumentelor de cercetare descrise mai sus nu pot

indica gradul de adaptare socio'culturală.

Alan &. Andreasen (0KK-5 a introdus termenul de interpenetrare culturalăE pentru a ilustra

e!punerea membrilor unei culturi (sau subculturi5 unei alte culturi prin e!perienţă directă şiGsau

dob7ndită (mass media sau e!perienţa altora5.

S"tua)"" de acultura)"e

9a intrarea în ţara de imigrare, străinul (fie el copil, adolescent sau adult5 este supus unui proces

de adaptare mai mult sau mai puţin rapid şi energic, în funcţie de diferite variabile sociale, cum

ar fiF v7rsta, locul şi rolul imigrării în ţara gazdă, durata şi obiectivul proiectului migratoriu,

statutul social şi economic al comunităţii de origine în societatea gazdă, profunzimea inserţiei

şcolare sau profesionale, mediul locuinţei, faptul de a fi emigrat singur sau cu familia etc. S.Abou (0KO05 alcătuieşte o tipologie formată din cinci situaţii globale de aculturaţie, în care se

pune accentul nu numai pe dimensiunea individuală a aculturaţiei, ci îndeosebi pe schimbările

colective ce pot fi declanşate prin emigraţiile unor grupuri.

Alin <avreliuc (--, 2J'215 prezintă această tipologie şi o analizează, oferind e!emple

concrete.

Astfel, în prima, situaţie, contactul se realizează între societăţile mai mari sub forma invaziilor

sau colonizării. 6n cazul invaziilor, invadatorii adoptă puţin c7te puţin din cultura celor pe care i'au invadat, aculturaţia fiind reciprocă, dar inegală. 6n cazul colonizării însă, colonizatorii impun

cultura lor colonizaţilor, generînd o aculturaţie esenţială unilaterală. 'n a doua situaţie, contactul

are loc între grupuri particulare de etnii diferite, ca şi în cazul armatei americane în =ietnam sau

al occidentalilorE care stăp7nescE economic ţări ale lumii a treia. [i aici este vorba despre o



aculturaţie unilaterală, dar aceasta este parţială sau sectorială. 'n situaţia a treia, contactul se

desfăşoară între grupuri naţionale inegale din punct de vedere demografic, cum ar fi cazul

#lveţiei germanice. Sunt destul de rare situaţiile în care minoritatea este dominantă întru'un

anumit sector, maCoritatea domin7nd pe plan economic. 6n această situaţie aculturaţia ar trebui să

fie reciprocă, dar inegală. S. Abou afirmă că inegalitatea evocată tinde să se diminueze atunci

cînd o minoritate este dominantă într'un sector dat. $ea de-a patra situaţie se iveşte între două

grupuri naţionale egaleE din punct de vedere demografic, cum ar fi musulmanii şi creştinii din

9iban. Deşi aceştia îşi apără patrimoniul, coe!istenţa lor generează modificări şi combinaţii

culturale multiforme. Aculturaţia este reciprocă, dar, în acelaşi timp, în mare parte blocată. $ea

de-a cincea situaţie-tip menţionată de S. Abou (0KO05 apare atunci cînd e!istă contacte între

numeroase grupuri etnice cuprinse în acelaşi stat, de e!emplu ;ndia sau \air. aracteristica

multiculturală a aculturaţiei este evidentă, dar acest proces este deseori obturat la diferite niveluri, prin compartimentări geografice şi sociale. ;erar$izările sociale, economice şi geografice

condiţionează relaţionarea dintre comunităţi, model7nd implicit şi reprezentările sociale

reciproce. A fost stabilită şi o a şasea situaţie-tip, care ar descrie contactul între grupuri naţionale

şi grupuri minoritare e!tra'naţionale, adică situaţia grupurilor emigrante în contact cu grupurile

auto$tone.

:ot S. Abou (0KO05 descrie tipurile de aculturaţie ' spontană, forţată şi impusă ' folosind drept

criteriu modul în care se organizează contactele între comunităţi (prezenţa sau absenţamanipulării realităţilor culturale şi sociale5.

Aculturaţia spontană (liberă, firească5 se cristalizează c7nd nu e!istă un contact permanent între

populaţiile implicate, dar e!istă mediatori suficient de puternici care o fac posibilă (de e!emplu,

piaţa economică, e!portul de produse, importul de ideologii politice5. %u poate fi vorba de o

aculturaţie diriCată sau controlată3 sc$imbarea rezultă pur şi simplu din Cocul de contact şi are loc

pentru fiecare din cele două culturi implicate, conform propriei logici interne. Aculturaţia este

forţată atunci c7nd puterea conte!tului social'politic o impune, dar p7nă la un anumit punct,modalităţile aculturative fiind negociate tacit de către grupurile implicate. Se susţine că astfel de

migraţii economice sau politice, în societăţile pluraliste, pot întreţine un timp instituţiile şi

tradiţiile proprii anterioare contactului. Aculturaţia este impusă în situaţiile de colonizare, în

cazul cărora ritmul şi modalităţile de asimilare culturală sunt însuşite prin forţă. #fectele pot fi

diferite în funcţie de gradul lor de rigiditate sau de supleţe. Distanţa mai mare sau mai mică



dintre culturile aflate în contact va influenţa procesul aculturaţiei, gradul prestigiului pe care îl

au aceste culturi3 omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută Coacă, de asemenea, un rol

important asupra impactului fenomenului aculturativ (<avreliuc, --, 215.

Proce#e de acultura)"e

S. Abou (0KO05 distinge cinci procese de aculturaţie, toate însoţite, însă, de o anumită

ambiguitate semantică. Astfel, reinterpretarea se referă la adoptarea trăsăturilor şi modelelor

culturii dominante în sectorul public, menţin7nd propriul cod cultural în sectorul privat, ceea ce

este frecvent înt7lnit în comunităţile emigrante, mai precis în cazul primei generaţii de emigranţi.

Sinte!a afectează, în general, copiii de la a doua generaţie3 aceştia încearcă modele noi de g7ndire

şi sensibilitate, care reprezintă o inovaţie în raport cu una sau alta din culturile aflate în contact.Sincretismul sugerează naşterea unei noi culturi, precumpănitor eterogene în raport cu acele

culturi care au provocat'o. (similarea reprezintă procesul negativ care ar reprezenta o formă

e!cesivă de remodelare a pattern-ului valoric şi comportamental anterior, put7nd degenera c$iar

în depersonalizare. 6n unele medii, din punct de vedere funcţional însă, asimilarea mai este

considerată ca o adaptare funcţionalăE la un nou climat cultural. 6n sf7rşit, contra-aculturaţia

constituie procesul de respingere brutală, bruscă a culturii care se află în curs de dispariţie într'o

situaţie colonială şi care produce un mesianism politic şi o reîntoarcere la izvoareE (Dasen et al,

0KKK, 0-J5

#!istă un anumit stres al aculturaţiei, manifestat prin an!ietate, depresie, sentimente de

marginalizare şi e!cluziune, ce articulează o identitate confuză şi poate genera c$iar anumite

boli cu manifestare psi$osomatică. 6n urma studiilor interculturale au fost identificaţi o serie

de factori care favorizează apariţia stresului aculturativ, cum ar fiF modalităţile de aculturare

(desc$ise, permisive, tolerante sau brutale, radicale5, fazele aculturaţiei (incipientă, mediană,

finală5, natura societăţii dominante (multiculturală sau asimilaţionistă, cu preCudecăţi sau cu

discriminări manifeste5, caracteristicile grupului aculturat (statusul social, vîrsta, situaţia

economică5, impactul aculturaţiei la nivel individual (afectiv, atitudinal, comportamental5

(<avreliuc, --, 225.

. ?. >err+ constată că e!istă şase tipuri de sc$imbări specifice fenomenului de aculturaţie

)după ucoş, --- , 0O *+ schimbări fi!ice (zona geografică, clima, e!punerea la soare,



locuinţa53 schimbări biologice (un nou tip de alimentaţie, noi boli53 schimbări politice

(precum pierderea unor drepturi politice53 schimbări economice (salarii, şomaC53 schimbări

culturale (limba, educaţia, religia dominantă53 schimbări sociale (noi relaţii interindividuale şi

grupale5.

6n conte!tul sc$imbării individuale, e!perienţa înt7lnirii a două culturi poate lua forme diferite.

#a se poate soldaE cu o deculturaţie a personalităţii, caz în care este vorba despre o e!perienţă

negativă dar atunci c7nd se generează o reorganizare culturală a personalităţii într'un c$ip

angaCant şi constructiv social, ea poate fi considerată po!itivă. Deculturaţia se manifestă atunci

c7nd indivizii, captivi între două culturi care nu pot fi conciliate, sunt în mod profund afectaţi. #i

resimt o gravă criză de identitate ce le periclitează ec$ilibrul, provocînd sentimente de

inferioritate, angoasă, agresivitate (<avreliuc, --, 25.

Deculturaţia constituie, aşadar, procesul prin care un individ sau un grup reneagă atît propria

cultură, cît şi orice altă formă de cultură, în urma unei treceri sau inserţii defectuoase prin medii

culturale diferite. Din păcate, asemenea procese sunt însoţite de diverse perturbări de

personalitate (de e!emplu, sinuciderile în lanţ ale sclavilor africani mutaţi forţat în America la

începutul secolului al l'lea5. Deculturaţia poate fi evitată prin e!perienţa unei aculturaţii

parţiale, fără a se aCunge la o scindare totală. De obicei, emigranţii adulţi pot pendula relativ uşor

între un pol interior apropiat culturii de origine (precum universul familial, activităţile

e!traprofesionale5 şi un pol e!terior apropiat societăţii gazdă (mediul de muncă, administraţia53 ei

găsesc, astfel, un ec$ilibru prin coabitarea cu aceşti doi poli simbolici. 6n cazul lor, mediul

formal devine mediul predilect de inserţie în noua cultură, iar mediul informal este rezervat

conservării propriei culturi. Deseori, copiii sunt cei care rup acest ec$ilibru adaptativ, pun7nd

sub semnul întrebării modul de funcţionare al propriei culturi. )iind confruntaţi cu noua cultură

în mediul şcolar, educativ, formator alături de mediul familial impregnat de cultura originară, ei

sunt constr7nşi la o adaptare permanentă şi frecventă, care solicită o reorganizare culturală pe

care o acceptă mai uşor. opiii intră mai facil, naturalE, în noua cultură, fără a fi nevoiţi săadopte acele strategii duplicitare de inserţie în mediul socio'cultural. Astfel, ei devin părinţii

culturaliE ai propriilor lor părinţi. &eorganizarea culturală poate fi considerată po!itivă atunci

c7nd, în urma aculturaţiei, se aCunge la o îmbogăţire a personalităţii subiectului şi la dezvoltarea

creativităţii sociale ' subiectul dob7ndind mai multe strategii e!istenţiale adaptative, ce îi lărgesc

repertoriul de replici pe care le poate oferi provocărilor mediului social (<avreliuc, --, 25.



Modele de acultura)"e – proce#e un"d"!en#"onale #au b"d"!en#"onale:

;. Modelul un"d"!en#"onal al acultura)"e"

um reacţionează noii veniţi la cultura noii societăţi sau membrii grupurilor minoritare la cultura

grupului maCoritarY Unii pot refuza să accepte cultura maCorităţii şi se identifică mai puternic cu

propria cultură. Alţii doresc să'şi abandoneze propriile norme culturale şi să adopte cultura

maCorităţii. #!istă şi situaţia în care unii indivizi optează pentru păstrarea propriei culturi, dar

acceptă şi elemente ale noii culturi cu care intră în contact. [i nu în ultimul r7nd, e!istă persoane

care se regăsesc între culturiE, resping7nd at7t propria cultură, c7t şi pe cea a societăţii gazdă

(sau a maCorităţii5.

8. 8. <ordon (după $r+ssoc$oon, --1, =5 a subliniat că, de'a lungul vieţii, membrii

minorităţilor culturale acceptă mai greu şi într'o perioadă de timp îndelungată cultura maCorităţii.

Această acceptare se situeazăE de'a lungul unui continuum, ce are ca punct de plecare

menţinerea culturii proprii, iar ca punct terminus adoptarea culturii maCoritare1.

Acelaşi autor menţionat mai sus (<ordon, 0K1 după <ollnic* şi $inn, 0KO, -5 a propusmodelul unidimensional )bipolar* al asimilării pentru a descrie sc$imbările culturale prin care

trec membrii grupurilor minoritare. 6n acest model, 8. 8. <ordon (0K15 prezintă aculturaţia ca

fiind un sub'proces al asimilării, iar biculturalismul reprezintă doar o etapă tranzitorie a

procesului de trecere de la o completă segregare la o asimilare totală. ;poteza care a stat la baza

acestui model se referă la faptul că membrii unei culturi minoritare îşi pierd propria identitate

etnică pe măsură ce ac$iziţionează o nouă identitate în cultura gazdă (9a)romboise, oleman şi

<erton, 0KKJ5.

6n literatura de specialitate, termenul de asimilare este utilizat pentru a descrie sc$imbările pe

care trebuie să le facă imigrantul pentru a se adapta culturii maCorităţii cu scopul de a deveni

membru cu drepturi deplineE, de a se integra în structura socială a societăţii gazdă

(?iedemi*ael, 0KO/ după >our$is et al , 0KK/, J/5. Din acest punct de vedere, problemele de/ 0unctul de miloc al acestui continuum este repre!entat de biculturalism#



aculturaţie cu care se confruntă membrii grupurilor minoritare sunt atribuite lor înşişi deoarece

au responsabilitatea eşecului în noua cultură (<lazer şi 8o+ni$am, 0K/-52.

<. Modelele b"d"!en#"onale ale acultura)"e"

6n cadrul psi$ologiei sociale şi psi$ologiei interculturale au apărut modele similare pentru a

descrie aculturaţia indivizilor pe un continuum de la menţinerea culturii originale p7nă la

asimilarea totală a culturii gazdă. De atunci şi p7nă în prezent teoriile unidimensionale au

influenţat în mod constant cercetările asupra aculturaţiei. :otuşi acestea au fost criticate şi, în

replică, au apărut modelele bidimensionale ale aculturaţiei în care se evaluează identificările şi

sc$imbările membrilor grupurilor minoritare de'a lungul a două dimensiuni independente.

;. \a* (0K/J, 0K/5 a subliniat că o persoană se poate identifica pozitiv sau negativ de'a lungul

ambelor dimensiuni sau pozitiv pe o dimensiune şi negativ pe cealaltă. Aceste rezultate au fost

confirmate ulterior de A. Der'4arabetian (0KO-5, care a demonstrat că cele două identităţi sunt

dependente de situaţiile în care se regăsesc membrii grupurilor minoritare.

6n 0KK0, %. Nutni* a descris o nouă perspectivă a identităţii minoritarilor etnici ce confirmă

concluziile formulate de ;. \a* (0K/J, 0K/5 şi A. Der'4arabetian (0KO-5. Autoarea a subliniat

necesitatea studierii celor două dimensiuni în interacţiuneF identificarea cu grupul maCoritar şi

identificarea cu propriul grup etnic pentru o înţelegere corectă şi adecvată a diferitelor stiluri de

adaptare culturală a indivizilor minoritari. Astfel, identitatea etnică nu este în mod necesar

singulară, fi!ă, infle!ibilă, ci poate fi alcătuită din identităţi amestecate ce indică grade diferite

de identificare at7t cu grupul maCoritar, c7t şi cu grupul minoritar. Pentru a surprinde sensul

subiectiv al identităţii etnice, modelul bipolar (unidimensional5 trebuie înlocuit cu modelul

multipolar (bidimensional5. Astfel, întrebările de tipul I#şti aborigen sau australianE

(Sommerland şi >err+, 0K/-5 sunt înlocuite cu întrebări care surprind IbalanţaE identificărilor subiective cu ambele grupuri. De e!emplu, un canadian francez poate fi întrebatF IP7nă la ce

dimensiune te simţi francezYE, IP7nă la ce dimensiune te simţi canadianYE.

&odelul lui &# &# 3ordon 415/6 descrie indi7i!ii biculturali ca a8ându-se într-operioadă tran!itorie, iar dacă ei doresc să se adapte!e cu succes în noua societate,ei trebuie să asimile!e cultura ţării ga!dă#



6n modelul multipolar, testat şi confirmat pe un lot de subiecţi indieni (se! feminin5 din Anglia,

%. Nutni* (0KK05 a descris patru strategii de identificare etnică şi a subliniat că acestea sunt

dinamice şi nu staticeF

0. (similarea " individul alege etic$eta maCorităţii pentru propria identificare etnică3. Stategie aculturativă " individul se categorizează cu o identitate IamestecatăE3

J. Strategie de marginali!are " individul este indiferent faţă de orice identificare sau alege să nu se

identifice cu nici un grup3

1. #ndividul disociativ " se defineşte în întregime în cadrul propriului grup etnic.

&idicat

A#"!"lat"& Aculturat"&

Scăzut &idicat ;dentificarea cu

grupul etnic minoritar Mar0"nal D"#oc"at"&

Scăzut

;dentificarea

cu grupul maCoritar

F"0ura. ;. odelul multipolar pentru studiul

identităţii etnice

(după Nutni*, 0KK0, 02O5

Singurul model bidimensional al aculturaţiei din cadrul psi$ologiei sociale care are e!plicit la

bază teoria identităţii sociale (:aCfel, 0K/O5 este modelul mobilităţii integrării culturale descris

de ). 8og$addam (0KKO5. 6n acest model, aculturaţia nu este un concept central, iar minorităţile



etnice şi culturale nu sunt privite ca diferite de celelalte minorităţi dezavantaCate din punct de

vedere social şi economic. 6n particular, acest model e!aminează strategiile utilizate de imigranţi

pentru a obţine resurse economice şi sociale în anada prin măsurarea poziţiei de'a lungul a

două dimensiuniF asimilare versus menţinerea moştenirii culturale şi comportament normativ

versus comportament non'normativ. 8odelul propune patru strategii de mobilitateF

normativGasimilativ, normativGmenţinerea moştenirii culturale, non-normativGasimilare şi non-

normativGmenţinerea moştenirii culturale, asimilarea normativă fiind cea mai adecvată strategie

de adaptare pentru imigranţi.

8odelul bidimensional al aculturaţiei dezvoltat în cadrul psi$ologiei clinice se concentrează

asupra comportamentului şi valorilor individului. Prima dimensiune din acest model măsoară

biculturalismul pe o scală bipolară, de la implicarea în cultura moştenită sau în cultura gazdă

p7nă la implicarea simultană în ambele culturi. A doua dimensiune măsoară intensitatea

implicării culturale, de la marginalitate culturală la implicare culturală. Din combinarea celor

două dimensiuni rezultă patru stiluri de aculturaţieF

0. indivi!i biculturali cu un grad mare de implicare în ambele culturi3

. inidivi!i monoculturali cu un grad mare de implicare în cultura moştenită sau gazdă3

J. individ monocultural marginal cu un grad scăzut de implicare în cultura moştenită sau gazdă3

1. individ marginal bicultural cu un grad scăzut de implicare în ambele culturi.

:otuşi, cel mai cunoscut model de aculturaţie este cel propus în cadrul psi$ologiei interculturale

de către . ?. >err+ et al. (0K/, 0KO-, după Sam, ---, /'O5. onform lui . ?. >err+ et al.

(0K/, 0KO-5, imigranţii care s'au stabilit într'o ţară se confruntă cu două probleme

fundamentaleF ste bine să-ţi păstre!i propria identitate etnică şi culturală, precum şi

caracteristicile asociate acesteiaY sau ste bine să menţii relaţiile cu membrii societăţii ga!dăY

D"!en#"unea ;F

Este important să-ţi menţii propriile caracteristici culturale şi

propria identitate culturală?

D"!en#"unea DA NU

DA ;%:#<&A&# AS;8;9A&#



<F

Este

important să-ţi

menţii relaţiile cu

celelalte grupuri?

NU S#PA&A&# 8A&<;%A9;\A&

#

F"0ura <. odelul bidimensional al aculturaţiei imigranţilor (după >err+, 0KO-,0KO15

Aşa cum poate fi observat în figura de mai sus, modelul aculturaţiei propus de . ?. >err+ (0KO-,

0KO15 presupune următoarele două dimensiuniF

0. #ste important să'ţi menţii propriile caracteristici culturale şi propria identitate

culturalăY

. #ste important să'ţi menţii relaţiile cu celelalte grupuriY

. ?. >err+ et al (0KOK5 au elaborat un c$estionar cu itemi ce cuprindeau cele două dimensiuni cu

referire la aspectele importante pentru imigranţiF menţinerea fondului cultural, endogamie'

e!ogamie, educaţie, locuri de muncă, implicare în comunitate.

;ntensitatea şi direcţia procesului de acultura ie sunt determinate, în primul r7nd, de gradul înț

care noii veniţi se străduiesc să păstreze elementele specifice propriei culturi şi, în al doilea r7nd,de intensitatea cu care aspiră să dezvolte relaţii pozitive cu reprezentanţii culturii dominante

(?osins*a, --2, -J5.



STRATEGII DE ACULTURA3IE

R%:A: [; PA&:;;PA&# 8#%;%#&#A U9:U&;;

inorităţi culturaleF este important să menţiirelaţiile cu societatea gazdă

Societatea ga!dăF este important să ai

contacte cu membrii altor grupuri culturale

inorităţi culturaleF este important să îţi păstrezi propria identitate şi caracteristicile

culturale specifice

Societatea ga!dăF este important că grupurile

imigrante să'şi menţină propriile

caracteristici culturale

DA

8inorităţi culturale

Societatea gazdă

DA

;ntegrare

8ulticulturalism

%U

Asimilare

8elting pot

%U

8inorităţi culturale

Societatea gazdă

Separare

Segregare

8arginalizare

#!cludere

F"0. =. Strategii de aculturaţie (>err+, 0KKK, --- după $r+ssoc$oon, --K, 5

6n modelul propus de . ?. >err+ et al. (0KKK, ---5, cele două dimensiuni sunt interrelaţionate

şi rezultă patru atitudini aculturative, numite şi strategii de aculturaţieF asimilare, integrare,

separare şi marginalizare.

0. Strategia de integrare " dorinţa de a menţine trăsăturile c$eie ale identităţii etnice, dar se

păstrează şi relaţiile cu membrii societăţii gazdă3 atitudini pozitive at7t faţă de menţinerea

propriei culturi, c7t şi faţă de interacţiunile cu membrii maCorităţii3 menţinerea unei identificări

pozitive cu ingroup'ul şi dezvoltarea unei identificări pozitive cu outgroup'ul3. Strategia de asimilare " indivizii adoptă cultura societăţii gazdă şi resping propria identitate

etnică3 strategie de aculturaţie prin care individul devalorizează menţinerea propriilor valori

culturale şi, în sc$imb, caută interacţiuni aproape numai cu membrii societăţii gazdă3



J. Strategia de separare " menţinerea tuturor caracteristicilor propriei identităţi etnice, în timp ce

relaţiile cu membrii societăţii gazdă sunt respinse3 individul acordă o importanţă deosebită

menţinerii, păstrării propriilor valori culturale şi au interacţiuni minime cu membrii altor grupuri,

în particular cu membrii societăţii gazdă3

1. Strategia de marginali!are (deculturaţia5 " individul respinge propria identitate etnică (datorită

pierderii culturale forţate5, precum şi noua identitate (datorită e!cluderii sau discriminării5.

D"!en#"unea ;F

Este important să-ţi menţii propria identitate culturală?

D"!en#"unea <F

Este important să

adopţi identitatea

culturală a ţării

gazda?

DA NU

DA ;%:#<&A&# AS;8;9A&#

NU S#PA&A&# A%R8;#

;%D;=;DUA9;S8

F"0ura >. odelul bidimensional revi!uit al aculturaţiei imigranţilor (>our$is et al .,

0KK/5

R limită a celor mai multe modele bidimensionale ale aculturaţiei se referă la lipsa importanţei

date modului în care societatea gazdă modelează strategiile de aculturaţie alese de grupurile de

imigranţi. . ?. >err+ (0KO-5 a subliniat rolul important Cucat de ţara şi societatea gazdă în

orientarea şi influenţarea tipului de aculturaţie ales de imigranţi.

. >err+, &. 4alin şi D. :a+lor (0K// după >our$is et al., 0KK/5 au aplicat Scala

ulticulturalismului #deologic şi au observat că maCoritatea anglofonă din anada susţin mai

mult multiculturalismul, ca politică de integrare, în comparaţie cu maCoritatea francofonă dinHu]bec. 6n acelaşi timp, s'a demonstrat că atitudinile şi comportamentele legate de integrare a

anglofonilor diferă de cele ale francofonilor (>err+ şi 4alin, 0KK25. Strategiile de aculturaţie ale

imigranţilor sunt influenţate de orientarea aculturativă a maCorităţii, venind în contact

bac/ground 'uri etnolingvistice diferite.



:ipologiile aculturaţiei pot fi diferite în funcţie de comportamente, atitudini şi identificare.

ercetările pe imigranţi au arătat, în general, că după mai multe generaţii comportamentele

legate de $rană, limbă, obiceiuri tind să semene tot mai mult cu cele ale societăţii gazdă. Pe dealtă parte, identificarea etnică şi componentele afective ale identităţii etnice, incluz7nd

sentimente de apartenenţă şi m7ndrie, pot fi foarte persistente, c$iar dacă practicile etnice

tradiţionale şi cunoştinţele despre grup cunosc un declin. Acest aspect al identităţii etnice a fost

numit loialitate etnică sau etnicitate simbolică (P$inne+, ---5. R asemenea loialitate poate fi

baza pentru o identitate biculturală, în care un individ se identifică at7t ca etnie c7t şi ca parte a

societăţii gazdă.

9"bl"o0ra-"e

0. Abou, S. (0KO05. 01identite culturelle. ParisF #ditions Ant$ropos.

. Andreasen, A. &. (0KK-5. ultural interpenetrationF A critical researc$ issue for t$e 0KK-s.

(dvances in $onsumer 2esearch, 0/, O1/'O1K.

J. >err+, . ?. (0K/-5. 8arginalit+, stress and et$nic identification in an acculturated

aboriginal communit+. "ournal of $ross-$ultural 3s4cholog4, 0, JK'2.

1. >err+, . ?. (0KO-5. Acculturation as varieties of adaptation. 6n A. Padilla (#d.5,

(cculturation, theor4, models and some ne5 findings. olorado, RF ?estvie@ Press.

2. >err+, . ?. (0KK-b5. :$e role of ps+c$olog+ in et$nic studies. $anadian thnic Studies,

J, /'0.

. >err+, . ?. [i 4alin, &. (0KK25. 8ulticultural and et$nic attitudes in anadaF An

overvie@ of t$e 0KK0 %ational Surve+. $anadian "ournal of 6ehavioural Science, /, J-0'J-.

/. >err+, . ?. şi 4ris$nan, A. (0KK5. Acculturative stress and acculturation attitudes among

;ndian immigrants to t$e United States. 3s4cholog4 and Developing Societies, 1, 0O/'0.

O. >err+, . ?., 4im, U., 8inde, :. şi 8o*, D. (0KO/5. omparative studies of acculturative

stress. #nternational igration 2evie5, 0, 1K0'200.



K. >err+, . ?., 4im, U., Po@er, S., 8inde, :. şi >uCa*i, 8. (0KOK5. Acculturation attitudes

in plural societies. (pplied 3s4cholog4+ (n #nternational 2evie5, JO, 0O2'-.

0-. >our$is, &. Q. şi 9e+ens, . ). (0KK/5. (coord.5. Stereotipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri

(Stereot+pes, Discrimination, and ;ntergroup relations5 (pp. --'1J5. ;aşiF #ditura Polirom.00. arden, A. ;. şi )eic$t, &. (0KK05. 7omesic/ness among (merican and %ur/ish college

students. ournal of ross'ultural Ps+c$oog+, , 10O'O.

0. $elcea, S. şi ;luţ, P. (--J5. nciclopedie de psihosociologie. >ucureştiF #ditura

#conomică.

0J. $iru, 8. . (--25. #dentitate etnică V#t$nic identit+W. >ucureştiF #ditura A.%.;.

01. $r+ssoc$oon, . (--K5. $ultural Diversit4. #ts Social 3s4cholog4. >lac*@ell

Publis$ing.

02. ucoş, . (---5. ducaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale (#ducation. ultural

and ;ntercultural dimensions5. ;aşiF #ditura Polirom.

0. Dasen, P., Perregau!, . şi &e+, 8. (0KKK5. duca ia interculturalăț (;ntercultural

#ducation5. ;aşiF #ditura polirom.

0/. Der'4arabetian, A. (0KO-5. &elation of t@o cultural identities of Armenian'American.

3s4chological 2eports, 1/, 0J'O.

0O. <avreliuc, A. (coord.5 (--5. 3sihologie interculturală (;ntercultural ps+c$olog+5.

:imişoaraF #ditura Universităţii de =est.

0K. <lazer, %. şi 8on+$an, D. P. (0K/-5. 6e4ond the melting pot+ %he 8egroes, 3uerto

2icans, "e5s, #talians and #rish of 8e5 9or/ $it4. ambridge, 8AF 8;: Press.

-. <ollnic*, D. 8. şi $inn, P. . (0KO5. ulticultural ducation in a 3luralistic Societ4. $arles

#. 8errill Publis$ing ompan+F olumbus R$io.

0. Nutni*, %. (0KO5. Patterns of et$nic minorit+ identification and modes of social

adaptation. thnic and 2acial Studies, K, 2-'0/.

. Nutni*, %. (0KK05. thnic minorit4 identit4. ( social ps4chological perspective. %e@ Qor*F

R!ford Universit+ Press.



J. asin*aCa'9a$ti, ;. (---5. 3s4chological acculturation and adaptation among russian-spea/ing

immigrant adolescents in :inland . Nelsin*i.

1. asin*aCa'9a$ti, ;., 9ieb*ind, 4., Norenczi*, <. [i Sc$mitz, P. (--J5. :$e interactive nature of

acculturationF perceived discrimination, acculturation attitudes and stress among +oung et$nicrepatriates in )inland, ;srael and <erman+. #nternational "ournal of #ntercultural 2elations, /,

/K'K/.

2. 9a)romboise, :., oleman, N. 9. 4. şi <erton, . (0KKJ5. Ps+c$ological impact of biculturalismF

#vidence and t$eor+. 3s4chological 6ulletin, 001, JK2'10.

. 9alonde, &. %. şi ameron, . #. (0KKJ5. An intergroup perspectives on immigrant acculturation

@it$ a focus on collective strategies. #nternational "ournal of 3s4cholog4, O, 2/'/1.

/. 9ambert, ?. #. şi :a+lor, D. 8. (0KOO5. Assimilation vs. multiculturalismF :$e vie@s of urban

Americans. Sociological :orum, J, /'OO.

O. 9aroc$e, 8., 4im, . şi Nui, 8. 4. (0KK/5. A comparative investigation of dimensional

structures of acculturation for ;talian canadians and <ree* anadians. "ournal of Social

3s4cholog4, 0J/(J5, J0/'J0.

K. 8og$addam, ). (0KKO5. Social 3s4cholog4. xploring universals across cultures. %e@ Qor*F

?.N. )reeman and o.

J-. 8og$addam, ). şi :a+lor, D. 8. (0KO/5. :$e meaning of multiculturalism for visible minorit+

immigrant @omen. $anadian "ournal of 6ehavioral Science, 0K, 00'0J.

J0. Retting, #.&. şi >eauvois, ). (0KK05. Rrt$ogonal cultural identification t$eor+F :$e

cultural identification of minorit+ adolescents. %he #nternational "ournal of minorit4 adolescents,

2, 22'O2.

J. P$inne+, . S. (0KK-5. #t$nic identit+ in adolescents and adultsF A revie@ of researc$.

3s4chological 6ulletin, 0-O, 1KK'201.

JJ. Piont*o@s*i, U., )lorac*, A., Noel*er, P. şi Rbdrzale*, P. (---5. Predicting acculturation

attitudes of dominant and non'dominant groups. #nternational "ournal of #ntercultural 2elations,

1, 0'.



J1. Sam, D. 9. (---5. Ps+c$ological adaptation of adolescents @it$ immigrant bac*grounds. %he

"ournal of Social 3s4cholog4, 01-(05, 2'2.

J2. Sa+eg$, 9. şi 9asr+, . . (0KKJ5. ;mmigrantsZ adaptation in anadaF Assimilation,

acculturation, and ort$ogonal cultural identification. $anadian 3s4cholog4, J1, KO'0-K.J. Sommerland, #. şi >err+, . (0K/-5. :$e role of et$nic identification in distinguis$ing bet@een

attitudes of assimilation and integration of a minorit+ racial group. 7uman 2elations, J, J'K.

J/. Smit$, P. >., >ond, 8. N. şi 4agitcibasi, . (--5. ;nderstanding Social ps4cholog4 across

cultures. 0iving and 5or/ing in a changing 5orld . SA<# publications.

JO. :aCfel, N. (0K/O5. %he social ps4cholog4 of minorities. 8inorit+ &ig$ts <roup, 9ondon.

JK. :riandis, N., >ontempo, &., =illareal, 8., Asai, 8. şi 9ucca, %. (0KOO5. ;ndividualism and

collectivismF ross'cultural perspectives on self'ingroup relatins$ips. "ournal of 3ersonalit4 and

Social 3s4cholog4, 21, JJ'JJO.

1-. =an Ruden$oven, . P. 9., Prins, 4. S. şi >uun*, >. P. (0KKO5. Attitudes of maCorit+ and minorit+

members to@ards adaptation of immigrants. uropean "ournal of Social 3s4cholog4, O, KK2'

0-0J.

10. ?ard, şi 4enned+, A. (0KKJ5. Ps+c$ological and sociocultural adCustment during cross'cultural

traditionsF A comparision of secundar+ students overseas and at $ome. #nternational "ournal of 3s4cholog4, O, 0K'1/.

1. ?ard, ., >oc$ner, S. şi )urn$am, A. (--05. :$e ps+c$olog+ of culture s$oc*. Nove,

U4F &outledge.

1J. ?osins*a, ?. (--25. 3sihologia vieţii sociale V%he ps4cholog4 of social lifeW. >ucureştiF

#ditura &enaissance.

11. \a*, ;. (0K/J5. Dimensions of e@is$'American identit+. 3s4chological 2eports, JJ, OK0'K--.

12. \a*, ;. (0K/5. Structure of et$nic identit+ of Arab';sraeli students. 3s4chological 2eports, JO,

JJK'1.



R8U%;A&#A, ;%:&U8#%: D# 9U&U A9 AS;S:#%:U9U; 8#D;A9 R8U%;:A&

Prin definiţie, asistentul medical comunitar miCloceşte relaţia dintre membrii comunităţilor şi

reprezentanţii autorităţilor locale sanitare. Un asistent medical comunitar trebuie să aibă abilităţi

de comunicare interumană. 6n pac$etul de formare a asistentilor medicali comunitari, modulul de

comunicare are un rol foarte important. Din practica asistentilor medicali comunitari constatăm

că principalul instrument de lucru al acestora este comunicarea. Un asistent medical comunitar

de success trebuie să ştie să folosească acest instrument de lucru deoarece, prin munca sa, cultivă

încrederea reciprocă între două lumi diferite, respectiv membrii comunităţilor şi personalul

medical.

0. e presupune comunicareaY

S'ar putea spune că fiecare profesie are propriul său set de instrumente specifi ce cu aCutorul

cărora se pot realiza activităţile necesare. 6n asistenta medicala comunitara, principalul

instrument de lucru este comunicarea. #ste important de ştiut acest lucru de la bun început,

fiindcă pentru a realiza relaţii de comunicare eficiente este nevoie din partea celor doi

interlocutori de o investiţie de energie, de atenţie şi de timp, de multă disponibilitate. #ste

important de ştiut că, deşi e!istă persoane cu talent înnăscut în comunicare, se pot obţine mari

performanţe mai ales de către cei care învaţă să comunice, care dob7ndesc abilităţi pe parcursulvieţii profesionale.

6ntr'o relaţie de comunicare, e!istă doi parteneriF un emiţător şi un receptor, e!istă un mesaC

transmis prin limbaCul verbal, tonalitatea vocii şi prin limbaCul corpului (limbaCul non'verbal5. 9a

acest mesaC apare întotdeauna un răspuns, fie că el este e!primat verbal sau numai non'verbal.

8esaCul de răspuns poartă denumirea de feed'bac*, care în limba engleză poate fi tradus prin a

$răni înapoiE, adică a da un răspuns.

#lementele comunicării pot fi sintetizate astfelF

#mitator3

&eceptor3

aiGcanale de transmitere (limbaC verbal si non'verbal53



8esaC3

)eed'bac* (raspunsul generat de mesaC5.

. um sa stabilesti o relatie de comunicare eficienta prin raportul dintre limbaCul verbal si cel

non verbal

9imbaCul verbal reflectă conţinutul mesaCului, structura şi claritatea mesaCului şi de aceea este

important ca atunci c7nd utilizezi cuvintele să e!primi ceea ce g7ndeşti. 9imbaCul non'verbal

reflectă at7t emoţiile ascunse sau manifestate, c7t şi relaţia în care se află persoana respectivă cu

interlocutorul.

Dacă limbaCul verbal (conţinut5 şi cel non'verbal (sentimente5 e!primă împreună aceeaşi

atitudine, adică sunt corespondente, mesaCul va fi mult mai bine receptat, înţeles şi acceptat.

Dacă cele limbaCe (limbaC verbal şi non'verbal5 nu sunt corespondente, adică una spun şi alta

g7ndesc, mesaCul va fi neclar, greu de înţeles şi de acceptat.

Rbiectivele comunicării

Atunci cand transmiţi un mesaC, ai nişte aşteptări şi anume, ca mesaCul transmisF

Să fie receptat3

Să fie înţeles (decodificat53

Să poată fi acceptat3

Să poată produce o sc$imbare.

J. )actorii care influeţează obiectivele comunicării

J.0. &eceptarea mesaCului este determinată deF

Starea şi modul de prezentare a emiţătorului ' a mediatorului sanitar (fizică, psi$ică, motivaţie,

calităţi, valori, etc.53

laritatea şi structura mesaCului (conţinut, calitate, grad de difi cultate53

7t de receptivi sunt interlocutorii3



&elaţia cu interlocutorul3 dacă relaţia este bună, mesaCul trece3 dacă relaţia este disfuncţională

sau încordată, mesaCul nu va trece, c$iar dacă este valoros3

=erificarea înţelegerii mesaCului de către interlocutorF am fost sufi cient de clarăY Ai întrebăriY

#tc.J.. ;nţelegerea mesaCului depinde deF

:oţi factorii de mai sus, in plusF

7tă corespondenţă e!istă între limbaCul verbal şi cel non verbal, cu alte cuvinte c7t de mult crezi

în ceea ce spui3

<radul de concordanţă între nivelul mesaCului transmis de emiţător (mediator5 şi nivelul de

înţelegere al beneficiarilor, de e!empluF Ai vrea să'mi spui, cu cuvintele tale, care a fost cel mai

important lucru pe care l'ai aflatY

Parafrazare, clarificare (din partea receptorului dacă este cazul, de e!empluF Poţi repeta

esenţialulY5.

J.J. Acceptarea mesaCului depinde deF


8otivaţia mediatorului sanitar şi a benefi ciarilor de a comunica eficient3

Sistemul de valori, obiceiurile, e!perienţele anterioare ale beneficiarilor.

J.1. Sc$imbarea presupune toate cele de mai sus, in plusF


8otivaţia benefi ciarilor de a sc$imba ceva3

#!perienţa practică a benefi ciarilor3 consecinţele absenţei comportamentului3

&olul de model al mediatorului sanitar3

ondiţii e!terioare comunicării sau mediatorului sanitar care pot facilita sau bloca sc$imbareaF

factori familiali, sociali, economici, organizaţionali, etc.

1. 9imbaCul verbal " importanţa reformulării. e cuvinte să folosescY



6n activitatea sa, asistentul medical comunitar poate utiliza c7teodată cuvinteGe!presii cu caracter

coercitiv sau de interdicţie care se pot folosi accidental sau nu în limbaCul uzualF trebuie să..., să

nu cumva să..., nu este permis să..., nu poţi să..., nu ai voie să... etc. #ste vorba de acele situaţii în

care mediatorul poate da sfaturiE membrilor comunităţii în scopul sc$imbării

comportamentului, bineînţeles.

and faci aşa, fi conştient(ă5 de următoareleF

uvintele tale pot avea o conotaţie negativă, limitativă, coercitivă. uvintele pot genera

sentimente, fiindcă acele cuvinte sunt ad7nc legate de e!perienţele trăite în general în copilărie.

8ulte din aceste e!presii generează efectul invers dec7t cel scontat sau produc frustrare.

Uneori, pentru a sublinia necesitatea, urgenţa, se pot utiliza unele cuvinte ca de e!empluF trebuie

să te proteCezi, trebuie să desc$izi oc$ii, etc. 6n acest caz, rolul cuvintelor este acela de a avertiza.

De aceeaF

)ii vigilent(ă5 în utilizarea cuvintelor G e!presiilor coercitive3

6nlocuieşte'le cu e!presii neutre, motivante, de e!empluF #ste important să..., Ar fi bine să..., e

părere ai dacă...Y, e'ar fi să incerci şi...Y, ;ţi propun să te gandeşti laX

)ii conştient(ă5 de tiparele tale de g7ndire3

Acceptă diferenţa de opinii a celorlalţi3

Pune întrebări pentru clarificare3

ere şi dă feed'bac* ori de c7te ori este posibil.

2. 9imbaCul nonverbal ' importanţa atitudinii interioare

Asistentul medical comunitar, ca orice altă persoană, e!primă la nivelul corpului atitudinea sa

interioară şi emoţiile pe care le manifestă în momentul respectiv. :oţi oamenii au capacitatea

înnăscută de a recepta şi interpreta semnalele corpului, limbaCul non'verbal3 în comunicare,

ponderea limbaCului non'verbal este cov7rşitoare3 unii îi atribuie mai mult de K-^ din totalitatea

mesaCului transmis.



u alte cuvinte, contează ceea ce spui, dar mai ales contează cum spui şi ce g7ndeşti. De aceea

este foarte important să fi m conştienţi de ceea ce emitem.

Iineva care nu poate deveni conştient de propriile semnale ale limbaCului corpului, nu va putea

niciodată să inregistreze prea e!act semnalele altoraE şi mai ales nu va înţelege de ce unele relaţiide comunicare se pot stabili relativ uşor, iar altele mai greu_

De multe ori facem greşeala să interpretăm un anumit gest sau o anumită privire (de cele mai

multe ori nefavorabile5 ca fiind un semnal de comunicare ce ne este adresat. De fi ecare dată este

important să verifi căm, fi indcă e posibil ca persoana respectivă să fi e preocupată de o problemă

a sa, fără legătură cu noi şi să o interpretăm greşit_ #lementele limbaCului nonverbal nu pot fi

interpretate dec7t în conte!tF un semnal singular nu are putere de e!presie_

Pentru a evita erorile de interpretare a limbaCului nonverbal, este important de a controlarezultatele prinF

;ntrebare desc$isăF ce parere aiY ce vrei sa spuiY (răspuns semnifi cativ at7t din punct de vedere

al conţinutului c7t şi a modului de e!primare53

;ntrebare inc$isăF eşti nervos, sau mi se pareY (c7nd dorim să ne asigurăm că am interpretat

corect un semnal53

:ăcere. 8ai ales las7nd o frază neterminată (dacă e!istă mai multe semnale negative, dăm

posibilitatea interlocutorului să se e!prime5.

#lementele limbaCului non verbal sunt următoareleF ţinuta, mimica, gestica, distanţa, intonaţia

vocii şi alte manifestări paraverbale.

inuta este primul aspect perceput de interlocutor.

Dacă persoana care se află în faţa ta este în picioare, atunci ţinuta poate fiF

Desc$isăF dreaptă, fle!ibilă, cu centrul de greutate pe verticala corpului, privirea înainte, cu

m7inile şi picioarele neîncrucişate.

De fiecate dată c7nd observi o astfel de persoană, întreabă'teF ce'mi transmite eaY 6mi face

plăcere să stau de vorbă cu această persoanăY



;nc$isă, centrul de greutate se proiectează anterior, cu braţele str7nse la piept, umerii ridicaţi şi

aplecaţi în faţă sau căzuţi, capul în Cos, fără contact vizual sau privind de Cos în sus. e îţi

transmite o astfel de persoanăY um pare disponibilitatea ei de comunicareY

Dacă persoana stă Cos, poţi observaFR poziţie de fugăF aşezat pe marginea scaunului, corpul şi capul sunt aplecate înainte, cu

picioarele în poziţia de a păşi, privind de Cos in sus, sau fără contact vizual (poate indica

nesiguranţă, ceaţă psi$ologică53

R poziţie dreaptă, fl e!ibilă, desc$isă (poate indica receptivitate interioară53 aplecarea uşoară a

corpului înainte cu menţinerea capului drept şi a contactului vizual indică interes din partea

ascultătorului3

R poziţie inclinată spre spate, privind de sus în Cos poate indica înfumurare, dar nu intotdeauna3

depinde foarte mult de conte!t3 pentru a ne edifi ca, punem întrebări de control în privinţa

atitudinii.

Rrice sc$imbare bruscă a ţinutei e!terioare reflectă aproape întotdeauna o modificare bruscă a

ţinutei interioare.

8imica reprezintă fenomenele pe care le putem observa pe faţa cuiva.

ontează foarte mult dacă persoana din faţa ta este destinsă sau încruntată3 dacă z7mbeşte sauface grimase3 fiecare din aceste aspecte ale mimicii au o semnificaţie pe care o cunoaştem din

intuiţie sau din e!perienţă3 o persoană încruntată te ţine la distanţă şi preferi să o eviţi, pe cînd

cineva care z7mbeşte şi cu gura şi cu oc$ii (semn că z7mbetul este sincer5, te atrage ca un

magnet_

ontact vizual şi direcţia privirii

Privirea trebuie să fi e fermă, desc$isă, directă, dar nu fi!ă_

Păstrarea contactului vizual prin priviri de control (care baleiază faţa şi trunc$iul interlocutorului

deasupra diafragmului5 reprezintă un aspect esenţial pentru obţinerea succesului într'o

comunicare3

Procese psi$o'somaticeF paloare, roşeaţă (îmbuCorare5, pete, etc. pot reflecta starea afectivă a

persoanei şi se pot interpreta în conte!tul celorlalte semnale.



<estica reprezintă limbaCul mainilor care oferă informaţii în ceea ce priveşte conţinutul verbal

(este greu sa minţi cu m7inile5_

eea ce contează este amploarea gesturilor (ţinuta, mişcarea pleoapelor şi mişcările m7inilor nu

te pot înşela asupra mesaCului_5ei care fac gesturi ample doresc să atragă atenţia asupra lor3

ei care fac gesturi de mică amploare sunt modeşti, nu vor să iasă în evidenţă sau doresc să

provoace intenţionat o impresie falsă.

ontează de asemenea şi ritmul mişcărilor, cu c7t e!primarea verbală a sentimentelor este mai

puternică, cu at7t mai accentuată devine şi gestica. u c7t cineva este mai sigur pe sine, cu at7t

este mai mică posibilitatea de a se înregistra la el semnale false care să nu fi e în acord cu

persoana sa.

#!istă şi situaţii de gestică fără conţinut, cu gesturi nemotivate, sacadate, abrupte la persoanele

carora le place să se audă vorbind şi la cele care sunt cu g7ndul în altă parte. <esturile pot

reflecta o atitudine desc$isăF gesturi de desc$idere, cu m7inile plasate cu faţa palmară în sus

(receptivitate5.

Atitudine inc$isăF tragerea capului şi umerilor, braţe încrucişate la nivelul pieptului, menţin7nd

un obiect ca pe un scut de apărare53 m7inile cu faţa palmară orientată în Cos refl ectă o dominare a

situaţiei5.

;ată c7teva e!empleF

8inciuna poate fi sugerată de acoperirea gurii cu m7na, m7ng7iatul buzelor, m7na care alunecă

peste gură ating7nd nasul3

:ensiune psi$icăF încleştarea mainilor3

;ncredere in forţele propriiF m7ini Icoif în susE (degetele de la ambele m7ini se unesc la v7rfuri

ca o piramidă cu v7rful în sus53

AscultareF m7ini Icoif în CosE(degetele de la ambele m7ini se unesc la v7rfuri ca o piramidă cu

v7rful în Cos5.

)recarea mainilorF

cu viteza mare ' inspiră celuilalt un c7ştig3



cu viteza mică ' semnalizează neîncredere, vicleşuguri3

Pregătirea unei deciziiF m7ng7ierea bărbiei3

&eflecţieF degetul arătător dus la nas.

Distanţa reprezintă poziţia noastră faţă de ceilalţi3 ea delimitează unele zoneF zona intimă, zona

personală, zona socială, zona publică. Aceste zone diferă mult în funcţie de educaţie, de

specificul cultural, de temperament.

Sunt persoane care simt nevoia să comunice de aproape cu ceilalţi şi în consecinţă micşorează

distanţa3 alte persoane nu se simt bine c7nd comunică dec7t dacă sunt la distanţă puţin mai mare

faţă de interlocutor.

\ona intimăF (0G braţ " 0 braţ5

6n această zonă lăsăm să pătrundă de bună voie numai pe cei în care avem încredere (familie,

rude apropiate, prieteni, etc5. el care desconsideră zona intimă a cuiva desconsideră în acelaşi

timp şi persoana respectivă. Pătrunderea fără acord în zona intimă a cuiva determină secreţia

$ormonilor de stress şi generarea unui mecanism de aparare.

\ona personalăF se întinde de la zona intimă p7nă la apro! 0,2 m

el mai adesea zona personală este utilizată pentru înt7lniri oficiale, ceremonii, înt7lniri

prieteneşti etc.6n cazul în care eşti obligat să nu respecţi această distanţă (aglomerări, lift, transport în comun

etc.5, zona personală se respectă fără a întreţine sc$imburi verbale şi fără contact vizual.

\ona socialăF se întinde dincolo de zona personală, pentru contactele sociale de natură superfi

cialăF cunoscuţilor, maCorităţii colegilor şi maCorităţii şefi lor etc.

\ona publicăF în cazul în care ne adresăm unui grup mare de oameni (se întinde la infinit5.

8anifestările paraverbale şi intonaţia vocii reprezintă toate aspectele care se manifestă în timpul

vorbirii, în măsura în care analiza noastră nu se concentrează asupra conţinutului comunicăriiF să

nu uităm că atunci c7nd vorbim la telefon cu cineva ştim imediat dacă persoana este supărată sau

obosită, dacă e preocupată sau veselă.

Urec$ea noastră receptează imediat sc$imbările în tonalitatea vocii şi le interpretează şi este de

multe ori dificil să spunem de unde am tras concluziile respective.



Sunt mai multe elemente paraverbale pe care ne bazăm, analiz7ndu'le am putea vorbi despreF

8odulaţiile vocii defi nesc modul în care ne ridicăm şi ne cobor7m vocea3 sunt utilizate c7nd

dorim să accentuăm o idee3

=iteza vorbiriiF cu c7t informaţiile din conţinutul comunicării sunt mai necunoscute, cu at7t mai

mica trebuie să fi e viteza de prezentare a acestora3

Pauza de vorbireF c$iar dacă nu prezintă conţinut, aceasta poate avea o mai mare semnifi caţie

dec7t ar putea conţine cuvintele3

;ntensitatea sonorăF de obicei c7nd cineva doreşte să se impună3 dar poate fi interpretată ca un

semnal al unei agresiuniF de aceea este important să efectuăm un control al rezultatelor3

laritateaF cu c7t cineva este mai sigur pe subiectul său, cu at7t mai clară va fi pronunţia fi ecărui

cuv7nt3

&itmul vorbirii nu conţine multe informaţii dar este sesizat imediat dacă nu corespundeaşteptărilor3

8anifestări sonore fără conţinut verbal (plescăit, oftat, gemut, tuşit, dresul vocii, alte

onomatopee5 pot avea infl uenţă mai ales în timpul ascultării active.

Deoarece prin limbaCul corpului transmit atitudinea mea interioară, interlocutorul meu va fi

permanent la curent cu ceea ce gandesc şi ce simt, c$iar dacă nu interpretează imediat ceea ce

recepţionează.

;n timp, dacă am o atitudine negativă faţă de celălalt acest lucru il va infl uenţa şi ii va crea oreacţie de apărareF mă va ataca sau mă va evita.

Dacă, in sc$imb, manifest o atitudine pozitivă, constructivă, acest lucru se va transmite prin

limbaCul meu non'verbal şi mai devreme sau mai tarziu intrelocutorul meu işi va creşte

disponibilitatea sa de comunicare faţă de mine.

. 9istă de verifi care in autoevaluarea limbaCului corpului

0. 6i privesc cu atenţie pe ceilalţi, atunci c7nd îmi vorbesc, respectiv un contact vizual corectY. <ura mea este destinsă sau crispatăY

J. inuta mea este mai cur7nd desc$isă sau înc$isăY

1. 8ă străduiesc să fi u destins(ă5 şi c$iar să z7mbesc, c7nd mă simt suparat(ă5, iritat(ă5 sau

deprimat(ă5Y



2. #ste gestica mea convingatoare, cu alte cuvinte, corespunde conţinutului mesaCului şi adaptată

interlocutoruluiY

. 8ă g7ndesc des la impactul pe care atitudinile mele interioare le au asupra celorlalţiY

/. #ste tonul meu agresiv, supărat, didactic, iritat, critic, obiectiv, prietenos, tare, încet, clarY

O. Am tendinţa să vorbesc prea repedeY

K. Dau semne de neîncredere, nerăbdare, plictiseală, fără să'mi dau seamaY

0-. 6mi verifi c din c7nd în c7nd propriile semnale pentru a'mi detecta eventualele probleme de

comunicare, pe care poate le provoc c$iar euY

/. 9imbaCul non'verbal şi ascultarea active

Ascultarea activă reprezintă mai mult dec7t un act fi zic al ascultării3

Apelează e!clusiv la canalul nonverbal, vizual, corporal3

#ste o modalitate de a transmite celuilalt că este urmărit cu interes şi incuraCat3

#ste un mod de a construi un climat de încredere şi siguranţă3

7nd eşti foarte interesat de un mesaC sau de relaţia cu interlocutorul, corpul tău şi întreaga ta

fiinţă se poziţionează în ipostaza de ascultare activăF poziţie rela!ată, desc$isă, faţă în faţă,

pentru a recepta c7t mai bine mesaCul, contact vizual prezent şi manifestarea interesului pentru

comunicare (poziţie uşor înclinată5.

O. #tapele ascultării active

0. Rbservarea şi IcitireaE comportamentului non'verbal al interlocutoruluiF postură, e!presie

facială, mişcare, tonul vocii3

. Ascultarea şi înţelegerea mesaCului verbal3

J. Ascultarea persoanei ca un întreg în conte!tul integrării sale în comunitate3

1. Acţiunea de a ne pune în locul persoanei pentru a înţelege mai bine mesaCul3

2. Parafrazarea (reflectare înapoi a mesaCului cu cuvintele propri5F



• reflectare înapoi a mesaCului de către ascultator pe cale non'verbală cu sau fără folosirea

unorinterCecţii (i$i, im$i, da, $im, etc53

• repetarea mesaCului cu acurateţeF Idacă am inţeles bine,XE, şi apoi repetarea mesaCului

cu propriile cuvinte ale ascultătorului3

• este important să se reflecte înapoi at7t sentimentele transmise de emiţător c7t şi

g7ndurile şi starea de spirit a acestuia3

• atenţie la tonul utilizat de ascultător3 fără critică, interpretări, opinii personale sau lipsă de

înţelegere faţă de emiţător.

. larifi careaF

• 6ntrebări desc$ise (ai putea clarifi caYX ai putea e!plicaYX care este părerea ta despreYX53

• 6ntrebări înc$ise (asta doreşti să spuiYX53

• 6ntrebări afective (desc$iseF cum te'ai simţit53

• 6ntrebări de verifi care (este adevărat căX53

• 6ntrebări refl e!ive (referitor laX ce fel de X.Y5.

K. Principalele tipuri de blocaCe care afectează calitatea (efi cacitatea5 ascultării active

• Ascultarea pasivă (g7ndul zboară în altă parte53

• Ascultarea evaluativă (ascultătorul Cudecă ceea ce aude53

• Ascultarea neatentă (distras de oboseală, emoţii, diferenţe de cultură, gen, rasă, abilităţi53

• )iltrarea ascultării în funcţie de propria viziune despre lume3

• um să răspundY (preocuparea ascultătorului pentru răspuns în loc să asculte mesaCul

p7nă la capăt53

• Ascultarea cu simpatie (poate bloca acţiunea viitoare a emiţătorului53



• 6ntreruperea (din entuziasm, plictiseală, nerăbdare, emoţie, dorinţa de a spune ceva, lipsa

de sensibilitate faţă de persoana care vorbeşte53

• %erespectarea liniştii impuse (propuse5 de emiţător datorită sentimentului de sting$ereală

în timpul liniştii3 ascultătorul se simte dator să intervină.

9ipsa abilităţilor de ascultare activă din partea asistentului medical comunitar are efecte pe

termen lungF

• onfuzie3

• )rustrare datorită lipsei de empatie3

• Pierderea încrederii Grespectului în mediator şi în succesul activităţilor sale3

• opierea modelului negativ de Inon aplicareE a ascultării active3

• Demotivare şi c$iar promovarea de comportamente negative3

• %eîndeplinirea obiectivelor comunicării.

0-. #mpatia in comunicare

#mpatia reprezintă abilitatea de a ne proiecta pe noi înşine în e!perienţa de viaţă a celuilalt,răm7n7nd necondiţionat noi înşine. De a ne încălţa cu pantofii celui pe care îl asistămE. #ste una

din cele mai valoroase abilităţi pe care o putem avea în relaţiile cu ceilalţi.

6n comunicare, empatia se bazează pe două aspecte esenţialeF

• 6nţelegerea sentimentelor interlocutorului3

• 6nţelegerea e!perienţei de viaţăG comportamentului care a produs la interlocutor aceste

sentimente.

Pentru a manifesta empatia, trebuie să însoteşti interlocutorul în discursul său, e!plicit7nd starea

afectivă a acestuia. De e!empluF Imă simt dezorientată pentru că nu'mi aCunge timpul să le fac

pe toateE. Un răspuns empatic ar suna cam aşaF Ieşti dezorientată pentru că timpul este scurt şi

sunt multe de făcutE.



8oduri defectuoase de e!primare a empatieiF

• &ăspunsuri stereotipeF Iam auzit ce'ai spus, am inţelesE3

• ;nterpretarea spuselor celuilaltF Icred că de fapt se ascunde altceva aici...E3

• %eatenţiaF Iscuză'mă, n'am fost atent3 poţi să repeţiYE sau Ipoate eu n'am inţeles corect,

dar mi se pare căXE3

• &ăspuns prea repede sau prea t7rziu3

• &epetarea aceloraşi cuvinte (ca un papagal53

• ;ncongruenţa verbală (se răspunde într'un limbaC neadecvat interlocutorului5.

%u este empatieF

• să dai un sfat3

• să faci o evaluare3

• să aduci o critică (Cudecată53

• să interpretezi3

• să provoci3

• să deviezi discursul interlocutorului.

00. 8anagementul emoţiilor in comunicare

6n momentul în care ne desc$idem spre ceilalţi, povestind ceva, de e!emplu, transmitem de

asemenea şi emoţiile noastre3 cel mai important lucru este să o facem în mod congruent.

Sentimentele şi emoţiile sunt aspecte caracteristice fi inţei umane3 ele nu sunt bune sau proaste3

e!istă pur şi simplu. eea ce putem influenţa şi ameliora este modul de e!presie a acestora.

#!istă anumite preCudecăţi, de e!empluF Ieste iraţional să'ţi arăţi emoţiile in interacţiunile

socialeE sau stereotipiile legate de genF Ifemeile pot plange3 barbaţii, dacă o fac, inseamnă că

sunt slabi...E



Supresia emoţiilor poate genera stres, dar la fel de bine e!primarea emoţiilor (mai ales cele

negative5 poate produce mare tulburări în viaţa socială. Rricum, prin limbaCul nonverbal oamenii

îşi e!primă nesting$erit emoţiile afect7nd de multe ori climatul comunicării, dacă ele sunt

negative (gesturi, tonul vocii, mimică5.

Un mod pozitiv de e!primare a emoţiilor (sau ce trebuie să avem în vedere c7nd le e!primăm5

#moţiile sunt R43 emoţiile fac parte din noi şi este natural să le avem3 este important să le

recunoaştem şi să încercăm să le canalizăm pozitiv.

Suntem proprietarii propriilor noastre emoţii şi avem o responsabilitate pentru aceasta3 odată ce

ne'am recunoscut emoţiile nu trebuie să'l învinuim pe celălalt pentru aceasta3 de e!emplu, dacă

cineva mă dezamăgeşte, pot fi furios, dar modul cum o e!prim poate fi diferitF Im'ai supărat şi

sunt furios pe tine pentru căXE în acest fel îl culpabilizez pe celălalt, acuz7ndu'l, fac7ndu'l să

intre în defensivă, într'un mecanism de apărare3

Dacă însă mă e!prim astfelF Im'am infuriat pentru căXE îmi asum responsabilitatea emoţiilor şi

încerc astfel să'mi conştientizez şi să'mi canalizez altfel, în mod raţional, acea energie care'mi

alimentează furia3

unoaşterea propriilor stări emoţionaleF a fi conştient de emoţiile care mă traversează este un

prim pas în a le controla şi rezolva dacă ele sunt negative3

#!presia directă a sentimentelor3 în momentul în care îmi asum responsabilitatea propriilorsentimente şi emoţii, le pot e!prima, încerc7nd împreună cu celălalt, în mod raţional, conştient,

să rezolv acea problemă care a produs e!primarea lor.

0. Afirmarea ' omportamentul asertiv

Propoziţiile care încep cu I#uE permit unei persoane să fie proprietarul acestor afirmaţii spre

deosebire de cele care încep cu ItuE, InoiE, IelE, etc. Dacă doreşti ca mesaCul să nu fi e ambiguu,

să îţi transmiţi g7ndurile, sentimentele şi intenţiile prin cuvinte, cel mai bine este să începi cu

IeuE. Asertivitatea presupuneF

• #!primarea sentimentelor mele, dorinţelor, opiniilor, credinţelor într'o manieră directă,

sinceră şi potrivită3



• Promovarea drepturilor mele fără a le viola pe ale altuia3

• Asumarea responsabilităţii pentru ceea ce sunt, fac şi spun, recunosc7ndu'mi nevoile şi

sentimentele3

• Asumarea unor anumite sentimente fără a fi criticat pentru ele.

0J. um să eviţi blocaCele de comunicare sau mici secrete pentru a'l motiva eficient pe

interlocutorul tău

)iecare fiinţă umană are nişte nevoi, nişte trebuinţe care trebuie satisfăcute pentru ca el să aibă o

stare de bine.

R primă categorie de trebuinţe sunt cele legate de supravieţuirea imediatăF $rană, odi$nă,

sănătate. At7ta timp c7t un individ are probleme la acest nivel, va fi dificil să recepteze un mesaClegat de alt aspect al e!istenţei sale.

omunicarea nu trebuie forţată dacă subiectul este epuizat fi zic sau psi$ic, obosit sau înfometat,

suferind.

Dacă subiectul se află după masă sau după o pauză de odi$nă, disponibilitatea sa de comunicare

creşte.

Pentru a'l motiva, pentru ca mesaCul tău să fi e receptat şi înţeles, subliniază în ce manieră ceea

ce tu îi propui îl aCută să'şi satisfacă aceste trebuinţeF consultul medical îi poate îmbunătăţi stareade sănătate, rezolvarea problemelor legate de identitate îi permite un venit mai bun.

7nd lucrezi cu autorităţile locale, nu uita că şi acolo oamenii pot avea probleme similare, iar

dacă cineva nu se simte bine din punct de vedere al sănătăţii, dacă este foarte obosit sau

înfometat va avea o disponibilitate mai mică de comunicare. &espectă'i această trebuinţă şi

am7nă dialogul pentru un moment favorabil.

9a alt nivel, individul poate fi blocat în comunicare dacă se simte ameninţat în vreun fel, dacă

este preocupat de lipsa sau precaritatea locuinţei, de faptul că nu are un venit, de teama că îşi

poate pierde locul de muncă etc.

Rrice mesaC i'ai transmite şi care nu are legătură directă cu problema sa va fi ignorat sau respins.

De aceea, de fi ecare dată c7nd intuieşti că interlocutorul tău se afl ă într'o astfel de stare,

transmite'i mesaCe care'l pot securiza şi arată'i legătura clară între problema pe care o are şi

soluţia pe care tu i'o oferi. 7nd va fi convins că mesaCul şi propunerea ta se referă c$iar la



rezolvarea problemei sale, va fi foarte probabil ca el să accepte mesaCul şi să se comporte în

consecinţă.

Un alt blocaC de comunicare apare dacă individul se simte discriminat, agresat în vreun fel, Cignit

sau umilit datorită faptului că face parte din etnia romă sau din alte motive. 9a mesaCul pe care i'l

transmiţi va găsi tot felul de contra'argumente pentru a nu accepta propunerile pe care i le faci.

Argumentele pentru a'l motiva trebuie să fie foarte bine susţinute în acest caz. )ă apel la tradiţii,

la continuitatea şi specifi cul comunităţii din care face parte, dă'i e!emple pozitive şi mai ales

subliniază rolul pe care el (sau ea5 în are ca persoană pentru îmbunătăţirea imaginii comunităţii.

IRmul sfi nţeşte loculE este o zicală pe care o poţi utiliza pentru mobilizarea resurselor sale.

Aminteşte'i că fi ecare om reprezintă fără să vrea un model pentru ceilalţi şi de ce să nu fi e

atunci un model bun, demn de urmatY 6n această situaţie poţi face apel la conducătorii

comunităţii sau la alte persoane respectate în comunitate, în sensul de a ţi'i face aliaţi şi de amerge împreună cu ei la diferitele persoane pe care doreşti să le consiliezi.

01. ;mportanţa respectului (stimei5 de sine in comunicare

Pentru a comunica efi cient, un asistent medical comunitar trebuie să'şi consolideze respectul de

sine pentru că astfel îşi poate prezenta argumentele într'o manieră convingătoare, poate fi

perseverent(ă5 îndeplinindu'şi obiectivele în activitatea sa şi poate realiza o bună relaţie de

comunicare cu ceilalţi.&espectul de sine este unul din pilonii vieţii noastre3 refl ectă, de fapt, c7t de bine se simte

persoana cu sine şi este esenţial pentru supravieţuirea optimă a oricărei fi inţă umane. #l se

dob7ndeşte în copilărie şi este în mare măsură determinat de relaţia cu părinţii şi educatorii, dar

este infl uenţat de mult mai mulţi factori şi este bine ca asistentul medical comunitar să fi e

conştient(ă5 de acest lucru.

Aceşti factori suntF starea de sănătate, părerea (imaginea5 pe care o are despre sine, sistemul de

valori, relaţiile în familieGîn cuplu, respectul acordat celorlalţi, relaţiile cu ceilalţi, statutul său

social, economic, etnic, politic etc., imaginea celorlalţi despre sine, activităţile desfăşurate,

e!perienţa de viaţă, etc.

02. AvantaCele autoevaluării permanente a respectului de sine

#ste foarte important ca să'ţi faci şi tu această autoevaluare, fi indcă astfel îţi poţi cunoaşte mai



bine punctele tari şi punctele slabe. Dacă într'o zi nu te simţi bine, vei observa că mesaCul tău nu

are forţă pentru a'; influenţa pe ceilalţi. Dacă mergi într'o comunitate unde nu eşti ascultat(ă5 şi

apreciat(ă5, vei constata că vocea ta este slabă iar impactul mesaCului tău este scăzut.

Dimpotrivă, dacă ai o relaţie bună în comunitate, motivaţia ta de a'i convinge pe ceilalţi să

adopte un nou comportament creşte şi te surprinzi folosind cuvinte şi un ton al vocii foarte

convingătoare. Dacă eşti apreciat(ă5 de autorităţi, ai o disponibilitate mai mare de a'ţi îndeplini

atribuţiile în raport cu acestea şi'ţi face plăcere să revii să colaborezi cu aceste persoane.

)iecare om are un anumit grad de dezvoltare a respectului de sine. %u înseamnă că, dacă ai un

respect de sine mai scăzut, nu'ţi poţi îndeplini bine misiunea3 poţi avea un respect de sine foarte

crescut şi să'i deranCezi pe cei din Cur.

;ată c7teva e!empleF

Un respect de sine crescut are multe avantaCeDacă ai o imagine de sine clară şi stabilă, încredere în forţele proprii, un limbaC verbal şi non'

verbalcoerent, o acceptare a părerilor diferite, asertivitate, perseverenţă în comunicare, motivaţie

crescută, creativitate în găsirea soluţiilor, adaptarea acestora la nevoile benefi ciarilor, făc7nd o

interfaţă eficientă între autorităţi şi beneficiari.

Un respect de sine prea crescut are şi unele dezavantaCe

S'ar putea să nu ţii cont de părerile celorlalţi sau de feed'bac*uri, să ţii prea mult la aprecierea

celor din Cur, să consideri că ai un ascendent asupra celorlalţi, poţi manifesta tendinţa de a Cucarolul părintelui care dă sfaturi sau Cudecă, ignor7nd nevoile reale ale benefi ciarului, ţi'ai putea

depăşi limitele de competenţă, etc.

Un respect de sine mai scăzut poate avea unele infl uenţe benefice

Astfel, dacă eşti modest(ă5 şi cu o personalitate mai puţin zgomotoasăE, ai putea manifesta mai

multă toleranţă şi desc$idere în acceptarea diferenţelor, te'ai putea adapta mult mai uşor la

nevoile reale ale beneficiarilor, te'ai comporta prudent, cu răbdare, stăp7nire de sine, empatie,

etc.

Un respect de sine mai scăzut are şi unele dezavantaCe

Poţi avea o atitudine defensivă, apăr7ndu'te atunci c7nd nu este cazul, poţi evita confruntările sau

reacţiona cu m7nie, poţi suferi dacă auzi păreri contrare celor proprii, poţi manifesta teamă de

eşec, de a nu te face de r7s în faţa celorlalţi şi deci difi cultăţi în rezolvarea incidentelor sau confl

ictelor, poţi simţi nevoia e!cesivă de a fi aprobat(ă5 de cei din Cur etc.



onştientiz7nd importanţa stimei de sine în comunicare şi în relaţionarea at7t cu benefi ciarii c7t

şi cu autorităţile, îţi vei putea modela comportamentul pentru a dob7ndi respectul celorlalţi şi

implicit pentru a'ţi dezvolta un respect de sine solid.

um atragi respectul celorlalţi

;ndiferent de poziţia lor socială, de etnie, de situaţia materială, oamenii ştiu cu precizie c7nd pot

acorda respect sau nu unei alte persoane.

De e!empluF dacă eşti punctual(ă5, îţi respecţi cuv7ntul dat, transmiţi un mesaC în care crezi,

av7nd deci un limbaC verbal şi non'verbal acordat, coerent, atunci c7nd manifeşti empatie şi te

g7ndeşti cum poţi să'l aCuţi mai bine pe celălalt, oamenii manifestă faţă de tine respect, încredere,

fi e că este vorba de benefi ciari sau de autorităţi.

um poţi pierde respectul celorlalţi

Dacă nu ţii cont de nevoile lor şi manifeşti intoleranţă, dacă nu'ţi respecţi cuv7ntul dat şi faci altelucruri dec7t afi rmi, dacă îţi depăşeşti limitele tale de competenţă ca asistent medical comunitar,

oamenii te vor respecta din ce în ce mai puţin.

um poţi infl uenţa tu respectul de sine al celorlalţi

7ştig7nd încrederea benefi ciarilor, îi vei aCuta astfel şi pe ei înşişi să'şi consolideze respectul de

sine.

;ată care ar putea fi componentele stimei de sine pe care le'ai putea influenţa la ceilalţiF

Sentimentul de apartenenţă la cevaF înseamnă satisfacţia de a face parte dintr'un colectiv, grup,comunitate etc. valoroasă, recunoscută ca atare de ceilalţi şi apreciată. Poţi sublinia tradiţiile şi

valorile etniei rome, insist7nd asupra importanţei comunităţii, valoriz7nd astfel tradiţiile

comunităţii.

UnicitateaF fiecare persoană se remarcă şi este apreciată pentru calităţile sale şi nu sunt doi

oameni la fel_

)iecare persoană, indiferent de etnie, de statutul său social sau economic, este unică,

reprezentantă a zecide generaţii de strămoşi care i'au transmis sănătatea şi viaţa. =aloriz7nd pe fi

ecare individ cu care intri în contact, vei putea să activezi în el partea cea mai bună, făc7nd să

iasă la suprafaţă calităţile sale.

PutereaF capacitatea pe care fi ecare om o are atunci c7nd infl uenţează în mod pozitiv anumite

evenimente.

Dacă'l aCuţi pe benefi ciar să ia deciziile adecvate în legătură cu viaţa sa, stima sa de sine va



creşte în timp şi persoana conştientizează că poate învăţa aceste lucruri şi poate continua să ia

decizii adecvate.

8odelul pe care il oferi celorlalţiF modelul este sistemul de referinţă care îl aCută pe orice om să

îşi stabilească scopuri, idealuri, standarde, baz7ndu'se pe valori de bun simţ, universal acceptate.

Astfel, av7nd un comportament corect, d7nd un e!emplu pozitiv celorlalţi, ceea ce propui

celorlalţi putea fi urmat cu entuziasm şi perseverenţă.

0. um să eviţi mecanismele de apărare şi ceaţa psi$ologică

De c7te ori nu spunem că ne aflăm Iîn ceaţăE_ Acest lucru se înt7mplă în momentul în care

trebuinţele nu sunt în general satisfacute, iar solicitarea pentru comunicare este mare,

disponibilitatea scade şi apare un refuz al comunicării denumit mecanism de apărare.

Rrice element nou, necunoscut, produce o reacţie la nivel subcortical, cu antrenarea sistemului

neuro'vegetativ şi endocrin, ceea ce conduce în final la două principale reacţiiF luptă sau fugă. A

comunica eficient înseamnă a nu răspunde la mecanismele de apărare ale interlocutorului cu

propriile mecanisme de apărare.

După o comunicare marcată de reacţii de apărare nu e!istă dec7t învinşi şi presupuşi învingători.

Dintr'o comunicare eficientă au de c7stigat toţi participanţii. Din această cauză este important să

ne asigurăm prin feed'bac* că mesaCul nostru a fost bine înţeles, deoareceFE%u este adevărat ceea

ce se spune3 adevărat este ceea ce aude interlocutorulE. %u e!istă nici o garanţie că interlocutorul

aude ceea ce vrem să spunem.

0/. Poate fi percepută sc$imbarea pe care o propui ca un atac la persoanăY

Dacă un individ este pus în situaţia de a accepta un nou concept, o noua imagine diferită de

imaginile sale, atunci se produce un fenomen numit Iceaţă psi$ologicăE. Acest fenomen se

produce deoarece organismul a investit multă energie în construirea şi consolidarea imaginilorsale, direct proporţional cu implicarea afectivă sau cu durata acestor imagini.

u c7t o imagine (un concept5 a fost mai mult alimentată afectiv în timp, cu at7t va fi mai dificil

să se accepte o sc$imbare_ ;maginează'ţi că tocmai ai terminat de ridicat o casă de care eşti

m7ndruGm7ndră şi cineva vine să'ţi spună că trebuie să o dăr7mi fiindcă fundaţia este şubredă şi



trebuie să pui alte materiale_ Poţi manifesta refuz, furie, neputinţă, rigiditate etc._ #ste firesc,

pentru că ai consumat mult timp şi energie ca să o ridici_

;maginează'ţi că acelaşi lucru se înt7mplă cu oamenii cărora le aduci mesaCe noi, diferite de cele

cu care au fost obişnuiţi şi mai ales vii şi cu propuneri de a'şi sc$imba comportamentul. 9aînceput, reacţia lor va fi cam aceeaşi.

)le!ibilitatea şi rigiditatea depind deci de disponibilul de energie pe care individul îl are pentru

a'şi sc$imba propriile imagini cu altele. #!istă două situaţii în cazul producerii fenomenului de

ceaţă psi$ologicăF

Această reacţie este anticipată de către persoana care propune sc$imbarea

6n acest sens, i se aduc interlocutorului argumentele logice care susţin sc$imbarea, fără a i se

prezenta propriu'zis propunerea3 ulterior, după prezentarea acesteia, interlocutorul va intra în

ceaţă psi$ologică, deci comunicarea se întrerupe3

)enomenul apare spontan, fără ca persoana care propune sc$imbarea să dorească acest lucru3 în

acest caz, comunicarea se întrerupe3

6n ambele situaţii, dacă fenomenul de ceaţă psi$ologică se produce, comunicarea se întrerupe

temporar, cea mai buna soluţie fi ind situarea celuilalt în ipostaza empatică de înţelegere şi

toleranţă, facilitand refacerea disponibilului energetic al interlocutorului.

0O. Sc$imbarea sau cum lucrăm cu bag$eta magicăE

A propune o sc$imbare în comportament corespunde unei acţiuni a bag$etei magiceE. De ceY

)iindcă a e!plica unui benefi ciar care sunt avantaCele unei sc$imbări a comportamentului este

ec$ivalent cu acţiunea unei bag$ete magice. Sigur că depinde de acceptarea interlocutorului şi de

timpul necesar acestui proces, dar deîndată ce declanşezi sc$imbarea, ea va fi ireversibilă.

#ste bine de ştiut, în acelaşi timp, c7t de multă inerţie avem fi ecare din noi ' tu şi mai alesoamenii din comunitate pe care'i vizitezi. &ezistenţa la sc$imbare este fi rească şi pentru o

perioadă de timp asigură supravieţuirea. e ne'am face dacă ne'am sc$imba părerile şi

comportamentul după cum bate v7ntulY %u am mai realiza nimic şi nu am mai înţelege nimic.



7nd află că trebuie să'şi sc$imbe comportamentul, oamenii acţionează în general cam la fel3

dacă nu sunt convinşi de această necesitate, intră într'o perioadă de confuzie, de IceaţăE şi deCa

ştii cum să acţionezi3 cu răbdare şi empatie. #ste posibil ca unele persoane să refuze violent orice

sc$imbareF nu te nelinişti, este o etapă firească, cea a negării ve$emente şi a rezistenţei.

u timpul, după ce îi faci cunoscute avantaCele sc$imbării, benefi ciarul începe să studieze

alternativa şi aCunge la un moment de cumpănă3 datorită perseverenţei tale şi a modelelor care

e!istă deCa în comunitate, datorită conlucrării cu autorităţile locale, în fi nal sc$imbarea este

acceptată. #a trebuie consolidată şi nu uita importanţa valorizării, subliniind benefi ciile noului

comportament. 6n fi nalul acestei acţiuni, nu vei mai avea îndoieli privind efi cacitatea bag$etei

magice_

0K. um să'ţi faci un plan al sc$imbării

;ată c7ţiva paşi pentru a anticipa toate barierele pe care le poţi înt7mpina c7nd propui o

sc$imbare a comportamentuluiF

0. Stabilirea obiectivelor urmărite împreună cu benefi ciarulF rezultatele comportamentale la care

dorim să aCungem.

. #valuarea impreună cu benefi ciarul a stării sale actuale (c7te ţigări fumez, de c7te ori măn7nc

şi ce, cu cine am confl icte şi de ce, ce treabă nu reuşesc să termin la timp, c7t de des am ieşiri

violente, c7t de des îmi critic copiii, etc5.

J. are sunt benefi ciile comportamentului meu actualY are sunt benefi ciile individuale şi ale

celor din Curul meu după sc$imbarea comportamentuluiY ACuţi benefi ciarul să vadă diferenţa.

1. Poţi propune benefi ciarului să observe ce se intamplă benefi c in Curul său după ce iniţiază

sc$imbarea.

2. Aprecierea progreselorF ameliorarea trebuie marcată cu ceva, o recompensă simbolică saumaterială3 aici se văd importanţa valorizării şi c$iar benefi ciile care pot apare.

. Anticiparea obstacolelor în faţa progresului. are sunt evenimentele care ar putea să deturneze

planul (se face o listă împreună cu benefi ciarul5Y e măsuri iau pentru a reduce infl uenţa

acestor factoriY Dar pentru a'i eliminaY



/. ine te poate aCuta să'ţi atingi scopurileY 6n ce felY um soliciţi aCutorulY 6ţi vine greu să o

faciY e ai de pierdutY

O. 8enţinerea comportamentului sc$imbatF cum poţi prevedea păstrarea noului comportamentY

e măsuri iei pentru a'l păstra, odată ce l'ai atinsY e IîntăririE suplimentare ţi'ar fi de folosYare este cea esenţialăY

K. 8arcarea cu regularitate a indeplinirii paşilor, asemeni stabilirii unor Caloane, conform

punctului 1 de mai sus, este o condiţie de bază pentru obţinerea rezultatului fi nal, pentru

evaluarea progresului.

0-. #valuarea fi nală. Ai reuşitY Dacă nu, de ceY Planul iniţial ar trebui revizuitY e ai învăţat

despre tineY are este morala reuşitei taleY um te simţi după ce ai reuşitY

-. onflictele şi rezolvarea lor

Ionflictul apare atunci c7nd dezacordurile, diferenţele, nervozitatea, competiţia şi inegalităţile

ameninţă un lucru important.E 6n orice moment al activităţii tale poţi înt7lni sau declanşa confl

icte. #ste fi resc, conflictul face parte din viaţă. ;mportant este să învăţăm să le rezolvăm, fi indcă

astfel ne dezvoltăm şi devenim mai puternici, mai fle!ibili, mai înţelepţi, mai eficienţi.

are sunt principalele cauze ale conflictuluiF

• Diferenţe între scopurile pe care vrem să le atingem3

• ;deologiiF noi credem în IastaE, voi credeţi în IastaE3

• Definiţii divergente sau neclarităţi în asumarea rolurilorF am considerat că era

responsabilitatea ta să efectuezi sarcina ...E3

• Simţul proprietăţii sau prea mulţi oameni într'un spaţiu prea mic3

•

9ipsa de informaţiiF Idacă aş fi ştiut ce ar fi trebuit să facE sau informaţii greşite3

• %egareaF nu vrei să recunoşti căXE3

• %evoia de controlF dacă m'aţi ascultaXE3

• 9ipsa abilităţilor de comunicare3



• &esurse limitate3

• Proceduri defi citare ca efect al unei comunicări defectuoase3

• onstr7ngeri de timp3

• #goism sau interese personale3

• &ea intenţie3

• =alori şi principii eticeGmorale diferite3

• Percepţii greşite.

e fel de tip de management al conflictelor adopţi

8odelul de conflict care dezvăluie informaţii despre comportamentul individual în situaţii de

conflict este un model bi'dimensional care descrie cinci strategii de management al conflictului.

ele două dimensiuni sunt asertivitatea, măsura în care persoana încearcă să'şi satisfacă propriile

interese şi cooperarea, măsura în care individul încearcă să satisfacă interesele celuilalt. ele

cinci opţiuni suntF

• ompetiţia. omportament asertiv, necooperant concentrat asupra intereselor şi

preocupărilor personale în dauna celorlalţi.

• Acceptarea. omportament neasertiv, cooperant care negliCează nevoile personale pentru

a satisfice nevoile celorlalţi.

• #vitarea. omportament neasertiv, necooperant care nu urmăreşte nici interesele

personale, nici pe cele ale altora.

• olaborarea. omportament at7t asertiv, c7t şi cooperant care subliniază colaborarea cu

cealaltă parte pentru a satisface at7t interesele proprii c7t şi pe cele ale altora.

• ompromisul. R poziţie intermediară între asertivitate şi cooperare, deseori considerată

ca o tranşare a diferenţelor, apel7nd la Cumătăţi de măsură, ca soluţii rapide de miCloc.

Poţi întrebaF în situaţia mea de asistent medical comunitar, care stil este mai bunYE &ăspunsul

este simplu, toate stilurile sunt folositoare în managementul confl ictelor. De e!emplu competiţia



este asociată cu asertivitatea şi lipsa de cooperare3 acceptarea, pe de altă parte, înseamnă multă

cooperare dar mai puţină asertivitate.

<andeşte'te la competiţie atunci candF

• :rebuie să acţionezi rapid, decisiv3

• :rebuie implementată o acţiune nepopulară3

• [tii că ai dreptate3

• %u e!istă alte opţiuni.

olaborarea poate fi o soluţie atunci candF

• Două minţi sunt mai bune dec7t una singură, iar rezultatele sunt mai bune prin

intermediul muncii împreună3

• Preocupările ambelor părţi sunt prea importante pentru a putea fi realizat un compromis3

• Urmăreşti angaCamentul tuturor celor implicaţi3

• =rei să îmbunătăţeşti relaţiile de lucru3

• #şti în procesul de înţelegere a punctelor de vedere, ale altora şi ale tale.

#vitarea conflictului şi dezacordurilor este o idee bună atunci candF

• #!istă alte probleme mai importante de luat în considerare3

• [ansa de satisfacere a propriilor nevoi şi interese este foarte mică3

• :rebuie să laşi cealaltă parte în conflict să se răcoreascăE3

• Ai nevoie de mai multă informaţie3

• Alte persoane pot rezolva conflictul mai efi cient.

;ncearcă acceptarea in situaţiile in careF

• &ealizezi că nu ai dreptate3

• Problemele pot fi mai importante pentru alţii3



• =rei să obţii spriCin pe viitor3

• =rei să îţi reduci pierderile3

• #ste importantă păstrarea armoniei.

6n fine, poţi dori compromisul dacăF

• Scopurile pe care le ai nu merită prea multă bătaie de cap3

• Scopurile şi interesele celeilalte părţi sunt diferite, cum ar fi de e!emplu în disputele

beneficiari romi " autorităţi locale3

• Rbţinerea unei soluţii interimare îţi mai dă timp pentru a te g7ndi la probleme comple!e3

•

#ste nevoie de o soluţie rapidă.

)iecare dintre aceste tipuri de soluţii sau stiluri de management al conflictului pot fi foarte utile

in activitatea ta. :reci in revistă e!perienţele tale anterioare in comunitate cand ai avut un

conflict şi identifică ce soluţie a fost utilă in acel moment, din cele prezentate mai sus. Astfel, vei

inţelege cum acţionează aceste strategii, iar data viitoare vei fi şi mai conştient(ă5 in aplicarea

lor_

0. omunicarea in relaţia asistent medical comunitar " comunitate

um te pregăteşti pentru a construi o relaţie de incredere in comunitateF

6nainte de a porni la drum să te înt7lneşti cu o femeie romă, cu o familie romă, este bine să'ţi faci

un plan pentru a le c7ştiga încrederea. ;ată c7teva idei care'ţi pot fi de folos. Ai nevoie numai de

0- minute şi de un creion şi o $7rtie ca să treci în revistă următoarele puncteF

<7ndeşte'te ce benefi cii va aduce familiei vizita ta şi vizualizează'le cu oc$ii minţii ca şi c7nd

e!istă deCa3

Stabileşte punctele comune cu familia pe care o vizitezi (eşti femeie, de etnie romă, mamă saunu, nu eşti de acord cu discriminarea, alte legături posibile53

#vocă rezultatele pozitive obţinute într'o altă situaţie din e!perienţa ta sau a colegilor3

=erifică dacă ai vreo reţinere sau Cudecăţi de valoare faţă de familia pe care o vizitezi3 pune'te în

situaţia lor şi neutralizează'ţi reacţia. Priveşte'te în oglindăF c$iar dacă ţi'ai depăşit condiţia şi ai



o educaţie frumoasă, ai o datorie faţă de concetăţenii tăi, poate le vei oferi şi lor o şansă să se

ridice3

aută elemente reale care valorizează persoanaGfamiliaF subliniază talentele, realizările care

e!istă, poziţia familiei în comunitate, evocă şi consolidează acele aspecte pozitive ale tradiţiei

(e!. solidaritatea53

Stabileşte cum te îmbraci cunosc7nd sensibilităţile comunităţii şi foloseşte un limbaC potrivit,

adică foloseşte cuvinte simple, de înţelegere, ascultă activ, încuraCează şi asigură'i pe ceilalţi de

suportul tău.

um te pregăteşti pentru a trezi motivaţia familieiGcomunităţiiF

Pentru ca o familie (o persoană5 să îşi sc$imbe comportamentul este necesar ca ea să fi e

convinsă că această sc$imbare le este benefi că. ;ată cum poţi realiza astaF

)ii tu însăţi convins(ă5 de aceste beneficii, fii entuziast(ă53 pentru a convinge pe cineva trebuie catu însăţi să fi i convins(ă5 de acest lucru_ în acest caz, limbaCul tău verbal şi non'verbal converg

spre acelaşi scopF transmiterea unui mesaC coerent şi motivant3

#!plică'le avantaCele adoptării noului comportament (spre e!emplu, pentru obţinerea actelor de

identitateF ce drepturi conferă, obţinerea aCutorului social, asigurarea de sănătate, etc.53

Descrie'le cum vor fi priviţi în comunitate dacă reuşesc sc$imbareaF devine un e!emplu pentru

ceilalţi (mai ales pentru copii5_ participă la creşterea prestigiului comunităţiiY se sc$imbă modul

în care sunt priviţi de ceilalţi c$iar în afara comunităţii romeYSubliniază consecinţele negative ale neadoptării comportamentului în ce priveşte impactul asupra

familiei şi a descendenţilor acesteia.

. #lemente de consiliere asistent medical comunitar " beneficiar

6nainte de a porni să consiliezi pe cineva, trebuie să te pregăteşti bine. 8ai înt7i de toate, verifi

că dacă ai probleme personale care te preocupă3 este bine să le scrii pe o bucată de $7rtie şi să le

pui simbolic la păstrareE într'un plic sau într'o sacoşă de plastic pe care le laşi undeva la ieşirea

din casă. Dacă ţi'ai recăpătat disponibilitatea de a comunica, atunci vei fi capabil(ă5 să parcurgi

cu succes paşii următoriF

6ncă de la prima înt7lnire stabileşte o relaţie pozitivă prin limbaC non'verbal şi verbal convergent3

salută, z7mbeşte, fii politicoasă3 cu o str7ngere de m7nă şi o prezenţă plăcută poţi topi de multe

ori şi cel mai rebel g$eţar_ reţine că prima impresie se imprimă în primele c7teva secunde şi acest



lucru contează mult în comunicare3

#!plică motivul pentru care te'ai înt7lnit cu persoana respectivă şi pune întrebări desc$ise pentru

a afla detaliiF ce s'a intamplatXE ce poţi să'mi spui despreXE sau ce părere ai despreXE

care este situaţiaXE3

Ascultă activ, fără a întrerupe persoana pentru a identifi caGclarifi ca problema3 încuviinţează din

c7nd în c7nd ca să confi rmi că ai primit mesaCul3 poţi pune unele întrebări de clarifi care (ca la

pct. 53 poţi parafraza pentru a verifi ca înţelegerea mesaCului3

Rferă informaţii pentru soluţionarea problemeiF ce tipuri de reţele de serviciiGprestaţii e!istă,

instituţii, legislaţie, persoane c$eie, etc.3

Acordă suport persoanei pentru a lua o decizieF subliniază avantaCele rezolvării problemei şi

inconvenientele dacă problema răm7ne nesc$imbată3

Stabileşte un plan de îndeplinire a deciziei şi paşii pe care îi are de făcut3 asigură persoana desuportul tău concret, descriindu'i etapele3 stabileşte momentul începerii acţiunii.

J. um răspunzi la provocările din comunitate

%u răspunzi dacă cineva te provoacă, te Cigneşte sau îţi vorbeşte agresiv3 tăcerea e de aur în

această situaţie şi poate desc$ide o cale de comunicare3 c7nd cineva este agresiv sau foarte

emisiv, se află de fapt într'un mecanism de apărare şi în acel moment se află sub influenţa

e!clusivă a $ormonilor de stres, ca sub infl uenţa unui drog3 raţiunea sa este deconectată şi tot cetrebuie să faci este să aştepţi să se liniştească3

#ste bine să aştepţi să treacă IfurtunaE3 dacă consideri că eşti în siguranţă, ascultă în tăcere

argumentele persoanei agresive p7nă la capăt3 îţi vei da seama de raţionamentul său modifi cat de

stres dar şi de frustrările ei3 aştept7nd în tăcere, la un moment dat persoana simte că realmente o

asculţi şi va începe să te respecte3 dacă simţi că eşti în pericol, este mai bine să te retragi3

După ce constaţi că a trecut furtuna, aduci argumente logice privind prezenţa ta acolo şi

beneficiile persoaneiGfamiliei care decurg din asta3 reasiguri de intenţiile pozitive pe care le ai, în

benefi ciul lor şi al comunităţii3

Atitudinile c$eieF răbdare şi perseverenţă3 fi i asertiv(ă5 şi nu te lăsa intimidat(ă53 poate într'

adevăr eşti prima persoană care realmente ascultă frustările celuilalt şi acest lucru trezeşte

receptivitate la interlocutor3

$iar dacă nu ai succes imediat, g7ndeşte'te la picătura de apă care sapă st7nca3 apa este



adaptabilă, tenace, iar forţa îi vine din constanţă3 revino deci de c7te ori ai ocazia şi abordează pe

toţi membrii familiei3 s'ar putea să'ţi faci aliaţi din persoanele cu greutate în familie sau din alţi

membri ai comunităţii care sunt mai receptivi.

1. &elaţia asistent medical comunitar ' parteneri de lucru

um te prezinţi in faţa partenerilor de lucru

u politeţe şi răbdare3

Sigur pe sine, utiliz7nd un limbaC clar3

:e prezinţi şi oferi informaţii succint, subliniind esenţialul3

eri soluţii şi mai ales, termene de rezolvare a problemei3

Stabileşti locul şi ora înt7lnirii pentru benefi ciar3

eri şi oferi informaţii de contact (telefon, email5.

um transmiţi un mesaC

Utilizezi cuvinte simple, accept7ndu'ţi limitele de competenţă3

Descrii succint problema, folosind e!emple şi e!perienţe 3

Rferi detalii despre benefi ciarGcomunitate, sugestive pentru rezolvarea problemei3

:e asiguri că mesaCul tău a fost corect perceput.

6n general, comunicarea are ca efect sc$imbarea comportamentelor. Sc$imbarea

comportamentelor este un proces de durată, care necesită timp şi răbdare din partea mediatoruluisanitar. :rebuie avut în vedere faptul că, unii oamenii, datorită credinţelor şi obiceiurilor

comunităţilor din care provin, sunt mai greu de sc$imbat.

Asistentul medical comunitar trebuie să îşi cunoască foarte bine comunitatea, valorile, credinţele

acesteia, să încerce să cunoască c7t mai bine fi ecare membru din comunitate, să îi cunoască

e!perienţele pozitive sau negative prin care a trecut la un moment dat, pentru a şti cum să

comunice cu acesta.

omunicarea este un instrument de lucru al mediatorului sanitar iar comunicarea pentrusc$imbarea comportamentelor este o te$nică pe care asistentul medical comunitar trebuie să o

stăp7nească foarte bine. omunicarea dintre asistentul medical comunitar şi benefi ciari trebuie

să aibă ca efect o sc$imbare în bine.

>ibliografieF



Dr. 9avinia 8i$aela %anu, omunicarea, intrument de lucru al mediatorului sanitar, in 8anualul

mediatorului sanitar, Agenţia %aţională pentru &omi >ucureşti, --O3

>ir*enbi$l, =eraF Antrenamentul comunicării, <emma press., 0KKK

de 9assus, &ene, Descoperirea sinelui, #d. :eora, 0KKK

de 9assus, &ene, Analiza tranzacţională, #d. :eora, 0KKK

9elord )., ` Andre .F um să te iubeşti pe tine pentru a te înţelelge mai bine cu ceilalţi5

De Peretti, Andre3 9egrand, ean'Andre3 >oniface, eanF :e$nici de comunicare, Polirom --0

%iculescu, 8aria &odicaF )ormarea formatorilor, All, ---

Pearse, AllanF 9imbaCul trupului3 cum pot fi cititie g7ndurile celorlalţi din gesturile lor3 ed.

Polimar* >ucuresti 0KKK8c<ill, ;an3 >eat+, 9iz3 Action learning, 4ogan Page, 0KK2

4no@les, 8F :$ e modern practice of Adult #ducation from pedagog+ to andragog+ ('nd

edition5, ambridge >oo*s, %e@ Qor*, 0KO



EGALITATEA DE GEN5 ASPECTE POLITICE$ ECONOMICE I CULTURALEȘ

A#pecte conceptuale

6n conte!tul aderării la Uniunea #uropeană, ca rezultat at7t al IpresiuniiE institu iilor europene iț ș

a altor organisme, pe de o parte, i al eforturile comune interne ale organiza iilor ce luptă pentruș ț

drepturile femeilor în &om7nia, pe de altă parte, problematica egalită ii de gen,ț cunoscută din

punct de vedere institu ional mai mult caț egalitate de anse între femei i bărba i, ș ș ț a devenit în

ultimul deceniu un element mai mult sau mai pu in vizibil pe agendele politice oficialeț

rom7ne ti.ș

Ter!"nolo0"e de ba6

R clarificare minimală a termenilor egalitate de gen şi abordarea integratoare de gen necesită o

înţelegere iniţială a conceptelor de bază care e!plică originea şi dimensiunea dicriminărilor pe

bază de se!. Pentru a înţelege diversele roluriE Cucate de femei şi bărbaţi de'a lungul istoriei,

cercetătoarele din domeniu au folosit diverse modele explicative pentru a descrie modurile în

care inegalităţile sociale dintre femei şi bărbaţi au fost produse şi păstrate pentru o perioadă at7t

de lungă de timp.onform criticilor feministe, fiin a umană generică de se! bărbătesc (IRmEGbărbaţi5 este vazutăț

ca fiind în centrul e!istenţei şi culturii umane, aceste fiind structurate în Curul unor relaţii

ierar$ice, în sensul că maCoritatea bărbaţilor au împărţit şi încă împart şi transmit în mod

predominant lor înşişi puterea, autoritarea decizională, reprezentarea, evaluarea şi interpretarea

realităţii conform propriului lor sistem de valori, form7nd astfel un grup dominant. Aceste relaţii

ierar$ice decid locul pe care trebuie să îl ocupe femeile în societate şi indică rolurile, drepturile,

responsabilităţile şi oportunităţile at7t pentru femei c7t şi pentru bărbaţi în aşa fel înc7t

maCoritatea bărbaţilor îşi asumă poziţiile privilegiate iar femeile pe cele devalorizate. 6n

consecinţă, economia, cultura, politica şi relaţiile publice în general sunt structurate în func ie deț

activităţile, valorile, obiceiurile, deprinderile şi comportamentele bărbaţilor. Astfel, unele

activităţi inteprinse de femei sunt considerate mai puţin importante în comparaţie cu cele

efectuate de bărbaţi: educaţia, sănătatea, sectorul administraţiei publice, etc., şi'au pierdut din



care a permisF

• lasificarea subiec ilor sociali în func ie de se! cu scopul de a e!prima diferen ele dintreț ț ț

femei i bărba i i de a Custifica sistemul lor de dominare,ș ț ș

• Rrganizarea rela iilor dintre i între indivizi i grupuri prin atribuirea unor roluri de gen înț ș ș

func ie de se!, definind spa iul, timpul i func iile lor respective duc7nd la uniformizareaț ț ș ț

intereselor, nevoilor i a teptărilor, at7t pentru femei c7t i pentru bărba i, iș ș ș ț ș

• Definirea normelor i a modelelor comportamentale IidealeE pentru ambele se!e.ș

8ecanismul de transmitere a informa iilor pe care societatea patriar$ală încă îl folose te cuț ș

scopul de a se perpetua pe sine înse i a fost identificat ca fiindș procesul de socializare de gen.

Acesta este definit ca un proces de învă are prin care femeile i bărba ii î i asumă valori iț ș ț ș ș

comportamente dominante în societatea în care s'au născut. Alocarea de roluri diferite at7t

femeilor c7t i bărba ilor a generat convingeri ad7nc înrădăcinate cu privire la ceea ce femeile iș ț ș

bărba ii Isunt capabili să facăE, care reflectă i consolidează rolurile de gen.ț ș

Rolurile i stereotipurile de gen ș sunt pilonii de bază ai socializării de gen, prin care aceste

credin e i comportamente dominante sunt reproduse i întărite. Agen ii de socializare suntF a5ț ș ș ț

familiile (încuraCarea sau reprimarea diverselor comportamente prin modele parentale, Cocuri,

Cucării, $aine, culori, etc.53 sistemele educa ionaleț (prin comportamentul profesorilor, con inutulț

i imaginile din manualele colare, cunoa terea care trebuie transmisă, etc.53ș ș ș religiile

(structurarea unui sistem de valori i a unor norme morale care consolidează în mod simbolicș

$egemonia masculină53 mass media (comunicarea de modele general acceptate ale femeii iș

bărbatului prin imagini, limbaC, voci feminine i masculine în rela ie cu importan a mesaCuluiș ț ț

social53 grupul de prieteni (în timpul adolescen ei ca i punct de referin ă pentru identificarea deț ș ț

gen pentru băie i i fete53ț ș iș limba<ul în general (face femeile să pară invizibile prin masculinul

generic i prin atribuirea unei valori preiorative sau inferioare anumitor cuvinte care se referă laș

femei5.

6n concluzie, societatea patriar$ală afectează at7t bărba ii c7t i femeile în toate aspectele socialeț ș

într'o asemenea măsură înc7t femeile i bărba ii nu pornesc de pe picior de egalitate i, mai mult,ș ț ș

perpetuează o valorizare mai mică a femeilor at7t din punct de vedere material c7t i simbolic.ș

Programele, politicile i proiectele implementate în U# i &om7nia de către institu iile de stat iș ș ț ș



R%<'urile din domeniu, se bazează pe această în elegere a rela iilor de putere inegale dintreț ț

femei i bărba i, denumiteș ț rela ii de genț i promovate politic spre rezolvare ca iș ș egalitate de

gen, prin respectare i implementareaș principiului egalită ii de anse dintre femei i bărba iț ș ș ț

Inter#ec "onal"tatea " e0al"tatea de an#e %ntre -e!e" " brba "ț ș ș ș ț

oncepută în primul r7nd în raport cu diferitele obiective de ocupare a for ei de muncă,ț

egalitatea de gen, ca o politică structurală a Uniunii #uropene, a abordat în ultimele trei decenii

i alte probleme legate de genF violen a împotriva femeilor, educa ia i cultura, accesul laș ț ț ș

procesul decizional, traficul de femei, reprezentările de gen ale mass mediei, etc. 6n secolul -,

mi cările femeilor au reu it includereaș ș egalită ii în drepturiț în legisla ie i în acest fel au reu it săț ș ș

monitorizeze i să interzică situa iile de discriminare împotriva femeilor. Acest pas a însemnatș ț

acceptarea unei egalită i formaleț între femei i bărba i. :otu i, e!isten a unui cadru legal nu aș ț ș ț

garantat în sine că o egalitate reală dintre femei i bărba i ar putea fi ob inută, av7nd în vedere căș ț ț

inegalită ile de gen au rădăcini puternice care se transformă înț bariere structurale ce împiedică

progresul femeilor. Acest lucru poate fi u or identificat prin consultarea oricărui documentș

statistic legat de egalitatea de gen unde inegalită ile sunt cuantificate prin diver i indicatori.ț ș

Analiza realită ilor sociale a arătat că nu este posibilă atingerea egalită ii, dacă tratezi aparent înț ț

mod egal un grup ce porne te însă de pe o pozi ie inegală în compara ie cu un altul, mai alesș ț ț

atunci c7nd femeile se confruntă cu discriminări ad7nc înrădăcinate at7t în mentalul individual

c7t i colectiv. Această afirma ie a făcut posibilă formulareaș ț principiului egalită ii de anseț ș ! .

Rbiectivul acestui principiu este crearea unui cadru de interven ie care să permită at7t femeilor ț

c7t i bărba ilor să aleagă i să participe în mod liber în toate sferele sociale, în acelea i condi ii,ș ț ș ș ț

autonomie i responsabilită i.ș ț

Acest principiu a fost formulat cu scopul de a g$ida măsurile împotriva formelor directe sau

indirecte de discriminări împotriva femeilor. Prin discriminarea directă se în elege orice situa ieț țîn care femeile sunt tratate într'o manieră inegală i dezavantaCoasă pentru simplul fapt că suntș

5 %egea nr# 292:2992; <"rt# 1 426 =n sensul pre!entei legi, prin egalitate de sanse si

de tratament intre femei si barbati se intelege luarea in considerare acapacitatilor, ne7oilor si aspiratiilor diferite ale persoanelor de sex masculin si,respecti7, feminin si tratamentul egal al acestora#



femei/. "iscriminarea indirectă este legată de acele comportamente sau măsuri aparent neutre,

care au un rezultat sau impact negativ asupra femeilor i care sunt lipsite de Custificare ra ionalăș ț

i obiectivă adecvate situa iei respectiveș ț O.

Prin urmare, măsurile i strategiile de corec ie au fost dezvoltate cu scopul de a ec$ilibra înș ț practică efectele socializării de gen i pentru a garanta un model egalitar social. u scopul de aș

compensa inegalită ile, politicile egalită ii de genGde anse folosesc cel pu in două intrumenteț ț ș ț

concepute ca măsuri temporare de ec#ilibrare a unei inegalită i existente: ac iunile afirmativeț ț

iș discriminările pozitive

Primele reprezintă ac iuni sau măsuri temporare care favorizează grupul discriminat, în acest cazț

femeile. Scopul este de a garanta accesul la resurse în condi ii de egalitate. Acesta se aplică laț

punctul de plecare i în timpul procesului i încearcă să creeze o situa ie de egalitate între femeiș ș ț

i bărba i i să reducă obstacolele. :otu i, acest lucru nu garantează i rezultatul scontat. Unș ț ș ș ș

e!emplu de ac iune afirmativă este un program de formare profesională pentru femei menit săț

compenseze nivelul diferit de cuno tin e sau calificarea inegală.ș ț "iscriminarea pozitivă

reprezintă un anumit tip de ac iune afirmativă ce vizează corectarea temporară a unei anumiteț

situa ii. Aceasta se aplică la punctul de pornire i garantează rezultatele a teptate. R discriminareț ș ș

pozitivă este, de e!emplu, c7nd o femeie este recrutată sau promovată într'o situa ie de egalitateț

cu un bărbat în special într'un domeniu ocupat cu preponderen ă de bărba i.ț ț

:rebuie în eles căț ac iunile afirmative i pozitive nu reprezintă discriminăriț ș în sensul negativ.

6n plus, no iunea mai nouă deț discriminare multiplă a fost conceptualizată i institu ionalizatăș ț

pentru a acoperi acele situa ii în care mai mult dec7t o a!ă de discriminare (diferen ă5 se ia înț ț

considerare i, de e!emplu,ș genul ca i categorie de analiză ar trebui să fie de asemenea corelatș

cu etnia care devine un criteriu fundamental, dat fiind faptul că femeile rome se confruntă cu

%egea nr# 292:2992; <"rt# / a6 prin discriminare directa se intelege situatia incare o persoana este tratata mai putin fa7orabil, pe criterii de sex, decat este, a fost

sau ar > tratata alta persoana intr-o situatie comparabila?@#

A %egea nr# 292:2992; <"rt# / b6 prin discriminare indirecta se intelege situatia incare o dispo!itie, un criteriu sau o practica, aparent neutra, ar de!a7antaa inspecial persoanele de un anumit sex in raport cu persoanele de alt sex, cu exceptiaca!ului in care aceasta dispo!itie, acest criteriu sau aceasta practica este usti>cataobiecti7 de un scop legitim, iar miloacele de atingere a acestui scop suntcorespun!atoare si necesare?



discriminări at7t pentru faptul că sunt de etnie romă, c7t i pentru că sunt femei (la un nivel maiș

teoretic, acest fel de instrument conceptual este numit intersec ionalitateț $, prin care să se reflecte

realită ile sociale de intersectări multiple ale diverselor criterii de discriminare, nu într'un modț

separat i adi ional, ci mai degrabă într'o configura ie nouă, interconectată i comple!ă5. #vident,ș ț ț ș

femeile rom7nce sunt diferite între ele i trăiesc în mod diferit diverslele situa ii de discriminare.ș ț

)emeile care nu sunt de etnie romă sunt mai pu in probabil nevoite să se confrunte cu acelea iț ș

tipuri de discriminări cu care se confruntă femeile de etnie romă. 6n acela i timp, trebuie luate înș

considerare alte variabile în analiza diferen elor între femeile de etnie romă i a celora care nuț ș

sunt de etnie romă atunci c7nd vine vorba de pia a for ei de muncăF v7rsta, domiciliul, tipul deț ț

activită i economice în care sunt implicate, accesul i implicarea pe pia a for ei de muncă, muncaț ș ț ț

la negru, veniturile, i regiunile economice i geografice. 6nș ș Raportul final privind cercetarea

calitativă %Experien e de lucru& cu recomandări privind proiectele i politicileț ș publice pentru

romi '(, elaborat de #ni* =incze, NaCnal*a Narbula and %o]mi 8ag+ari în iulie -0-, autoarele

sus in că intersec ionalitatea este un instrument analitic util pentru în elegerea modului în careț ț ț

indivizii, fiind membrii aceleia i comunită i, au e!perien e diferite i sunt diferi i în toateș ț ț ș ț

aspectele vie ii lorFț

#ntersec ionalitatea dintre statutul social-economic, genul, v=rsta, etnia persoanei, siț

modul în care ace ti factori sunt )auto*percepu i > petrecută în contextul concret al unuiș ț

regim social?economic?politic >, pe de o parte, ca întreg, determină ansele i op iunileș ș ț

persoanelor în toate domeniile vie ii, pe de altă parte generea!ă diferen e între ele, chiar ț ț

daca ele apar in acelora i colectivită i. ) ț ș ț @ABA+BBC*.

onform studiului elaborat de Agen ia de Dezvoltare omunitară I6mpreunăE în --K,ț

)indicatele la intersec ia dintre genu i etnieț ș '', c$iar şi atunci c7nd femeile rome reuşesc să

Cercetătoarele Bimberl Crensha) 4116 Di 0atricia Eill Collins 429996 au fostprintre primele care au contribuit la teoria intersecFionalităFii, acordând importanFă

conceptului în anii 19G# Hermenul a intrat în spaFiul academic românesc pe lamilocul anilor 2999 în programele de master în studiile de gen la IucureDti 4J(J0"6Di Clu 4Kni7ersitatea IabeD-Iolyai6#

19 http;::)))#femrom#ro:infopub:2919:raportL29>nalL29asupraL29cercetariiL29calitati7eMiulie2919#pdf

11 http;::)))#agentiaimpreuna#ro:>les:publicatii:-JindicateleMlaMintersectia-p-ro#pdf

http://www.femrom.ro/infopub/2010/raport%20final%20asupra%20cercetarii%20calitative_iulie2010.pdf


http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/9-Sindicatele_la_intersectia-p-ro.pdf






acceadă pe piaţa forţei de muncă, e!istă o mare probabilitate că vor intra de fapt în sectorul

secundar al acesteia, caracterizat prin protecţie socială mai mică, venituri mai mici şi acces

limitat la locurile de muncă mai bine plătite şi stabile, şi, mai mult, de o foarte limitată capacitate

de a TavansaT spre sectorul principal (--KFK5. ercetarea efectuată în --O privind

"iscriminarea *ultiplă în Rom+nia de către AnA şi institutul de cercetare publică ;%S8PS0

a evidenţiat poziţiile vulnerabile ale femeilor rom7ne de etnie romă de pe piaţa muncii unde sunt

tratate diferit i dicriminate ca i muncitoare plătite, ca şi colegeș ș , at7t de către alte persoane c7t şi

de către autorităţile publice, oferind astfel o înţelegere mult mai utilă a discriminării multiple 0J.

6n comparaţie cu femeile care nu sunt de etnie romă care au locuri de muncă cu venituri stabile

(1, ^5, femeile de etnie romă sunt mai puţine (02, 2^5, iar acestea prestează în special muncă

ocazională şiGsau fără forme legale. u cele mai prost plătite sluCbe, activităţile economice în

care acestea activează în principal suntF agricultura, industria te!tilă, industria alimentară(restaurante5, comerţul şi serviciile, manufacturier, serviciile publice (educaţie, sănătate5. 6n plus,

în raportul privind ccesul Romilor la *uncă "ecentp şi evoia de .apacitare Economică

(noiembrie -0-501, efectuat în cadrul proiectului #galitate prin diferenţă. Accesul femeilor

rome pe piaţa forţei munciiE, #ni* =incze susţine că, indiferent de venitul pe care îl aduc în

familie, femeile rome sunt mult mai mult afectate de o dublă povară, deoarece acestea trebuie să

efectueze at7t munci generatoare de venit, precum şi să aibă griCă de gospodărie i membriiș

acesteia (-0-FK5.

Conclu6""

1212 http;::)))#incsmps#ro:documente:&icrosoftL29'ordL29-L29discriminareM>nalMprint#pdf

1.1.

iscriminarea multiplă porneDte de la premisa interpunerii sau intersectării unorcaracteristici sociale, de statut, de aparenFă >!ică, de po!iFionare ideologică Dipolitică , în fapt, foarte obisnuită Di comună în relaFionarea noastră N carecreea!ă:determină po!iFionări sociale speci>ce Di care presupun experienFe speci>ceale discriminarii# 4299A; /.-//6#

1/1/ http;::)))#femrom#ro:infopub:2911:recomandariL29politiciL29romiL29ocupare#pdf

http://www.incsmps.ro/documente/Microsoft%20Word%20-%20discriminare_final_print.pdf


http://www.femrom.ro/infopub/2011/recomandari%20politici%20romi%20ocupare.pdf








Această sec iune a avut caț scop familiarizarea cititoruluiGcititoarei cu unele dintre conceptele

de bază ale perspectivei egalităţii de gen/de anse ș între femei şi bărbaţi , în scopul de a

pregăti terenul pentru o mai bună înţelegere a abordării integratoare de gen, ca i o abordareș

de integrare sistematică a obiectivelor egalită ii de gen în toate politicileț , programele şi

măsurile care afectează at7t femeile, c7t şi bărbaţii.

;negalităţile sociale (politice, economice şi culturale5 între femei şi bărbaţi sunt efectele unei

ordini sociale care privilegiează valorile, normele, ac iunile i performan ele bărba ilor.ț ș ț ț

Această ordine este, de asemenea, str7nd conectată cu diviziunea sexuală a muncii conform

căreia femeile şi bărbaţii ocupă preponderent anumite pozi iiț şi locuri de muncă pe piaţa

forţei de muncă, cu valorizări iș implicaţii financiare diferite, de obicei, în detrimentul

femeilor. Stereotipurile şi aşteptările de gen despre ceea ce femeile şi bărbaţii ar trebui să

g7ndească şi să acţioneze cauzează într'o mare măsură actuala concentrare şi segregare de

gen a pieţei forţei de muncă rom7neşti.

Un alt punct important de eviden iatț este faptul că strategiile actuale, politicile i programeleș

din domeniul egalităţii de gen at7t la nivelul U# c7t i rom7nesc suntș rezultatul unei lungi

istorii a mişcărilor feministe care s'au luptat pentru anumite drepturi civile, economice,

se!uale, culturale şi politice.

Un alt aspect important de subliniat este faptul că abordarea integratoare de gen, ca iș

strategie, trebuie să acorde atenţie, de asemenea, diferitelor tipuri de instrumente analitice,

cum este intersec ionalitateaț , folosite pentru a reliefa realităţi sociale şi pentru combaterea

diverselor conte!te discriminatorii, cum sunt cele cu care femeile de etnie romă, femeile din

mediul rural, femeile peste 2 de ani se confruntă în fiecare zi.

Este mult mai probabil ca femeile de etnie romă să sufere discriminări at+t în

comunită ile lor c+t i în alte structuri socialeț ș , fie pe pia a muncii, fie în sistemulț

educa ional, deoarece via a acestora este afectată de un set de dimensiuni interconectate cumț ț

ar fi genul, etnia, clasa i v7rsta.ș

Ind"cator" a" "ne0al"t "lor de 0en pe p"a a !unc"" d"n Ro!?n"aț ț

0negalităţile structurale (de e!emplu diferenţele în accesarea şi distribuirea diverselor privilegii



iș beneficii culturale, politice şi economice ale societăţii5, cauzate de modul în care relaţiile

dintre femei şi bărbaţi sunt ordonate, concepute şi consolidate (relaţiile de gen5, sunt persistente

în toate domeniile vieţii sociale umane. 1iaţa muncii este unul dintre domeniile sociale care

manifestă aceste diferenţe structurale, atunci c7nd vine vorba deF

• (ccesul la anumite locuri de muncă (selecţie şi de recrutare5

• 2elaţiile de muncă (formare şi dezvoltare profesională, de promovare, venituri,

sancţionare şi concediere, pensionare, beneficii sindicale, etc5

• 3rotecţia maternită iiț

• 7ărţuirea sexuală

• 3rocesul de luare a deci!iilor.

Deşi este una dintre cele cu cel mai mare număr de prevederi legale referitoare la egalitatea între

femei i bărba i şiș ț cu indicatori statistici specifici, piaţa forţei de muncă este puternic

interconectată cu alte aspecte ale vieţii sociale, cum ar fi educaţia, sănătatea şi participarea iș

reprezentarea politică. a un e!emplu, 0ndicele 0negalită ii de 2enț (<ender ;neualit+ ;nde!5 ,

dezvoltat de către U%DP, a fost construit pe acelaşi cadru ca şi #ndicele De!voltării ;mane

(Numan Development ;nde!5 , în scopul de a arăta modul în care piaţa muncii (indicatorF

participarea pe piaţa muncii5, emanciparea (indicatoriF nivelul de educaţie şi reprezentarea politică5 şi sănătatea reproducerii (indicatoriF fertilitatea adolescenţilor şi mortalitatea maternă5

sunt puternic interconectate şi Ie!pun diferenţe în distribuţia de realizări între femei şi bărbaţiE 02.

Un alt e!emplu este 0ndicele Ec#ită ii de 2enț (<ender #uit+ ;nde!5, calculat de către Social

atchBE , unde sunt analizate trei tipuri de diferen eț F educaţia (rata de alfabetizare, rata de

cuprindere în învăţăm7ntul primar, rata de înscriere în învăţăm7ntul secundar, şi rata de

cuprindere în învăţăm7ntul terţiar5, activitatea economică (rata de activitate economică, venitul

estimat perceput5 şi responsabili!area (^ femei în func iiț te$nice, ^ femei în management şi

funcţii guvernamentale, ^ femei în parlament, ^ femei în poziţii de nivel ministerial5.

Potrivit .ifre pentru Ea 3(($ - statistici şi indicatori privind egalitatea între femei şi bărbaţi în

11 http;::hdr#undp#org:en:statistics:gii:

1515 http;::)))#soc)atch#org:node:1151

http://hdr.undp.org/en/statistics/gii/

http://www.socwatch.org/node/11561


http://www.socwatch.org/node/11561



ştiinţă, deşi femeile sunt mai numeroase dec7t bărbaţii în r7ndul absolvenţilor de facultate, ele

răm7n sub'reprezentate în r7ndul cercetătorilor şi cadrelor academice. Proporţia femeilor este cea

mai mică din partea superioară a ierar$iei academice şi a fost cea mai mare în domeniul ştiinţelor

umaniste şi sociale (respectiv /,-^ şi 0O,^5. 6n sc$imb, în inginerie şi te$nologie, sub'

reprezentarea femeilor a fost cea mai izbitoare, cu /,^ din femei număr7ndu'se printre

profesoratul universitar.

u toate acestea, diferenţele între femei şi bărbaţi în ocuparea pe pia a muncii, angaCarea part'ț

time şi salarizare par să răm7nă neafectate de nivelul de educaţie, deoarece acestea tind să

crească pentru v7rstele cuprinse între 2 şi J2 de ani, indic7nd astfel un impact puternic al

responsabilităţilor familiale asupra ocupării pe pia a muncii a femeilor.ț

6n &om7nia, pentru anul --O, femeile au reprezentat 2,J^ din totalul terţiar de studen i dinț

domeniul ştiinţei, matematicii şi informaticii (20,O^5 ' ingineriei, producţiei şi construcţiilor

(K,K^5. 6n acelaşi timp, K-^ dintre studenţii înscrişi la nivel terţiar în domeniul educaţional au

fost femei, ,2^ în domeniul ştiinţelor umaniste şi în domeniul artei, 0,K^ au fost femei în

domeniul ştiinţelor sociale, de afaceri şi drept , J, O^ în agricultură şi domeniul sanitar-

veterinar , K^ în sănătate şi bunăstare şi 12,O^ în servicii@A.

Se0re0area '" concentrarea de 0en

6n general, literatura în domeniul egalităţii de gen defineşte segregarea de gen ca fiind tendin ațfemeilor i bărba ilor de a fi angaCa i în ocupaţii diferite. Pe de altă parteș ț ț , o concentrare de gen

este considerată a fi o măsură a predominanţei unui se! într'o anumită ocupa ie sau grup deț

ocupa ii. Diviziunea de gen pe pia a muncii plătite este încă o trăsătură omniprezentă a pieţeiț ț

muncii rom7neşti, ceea ce înseamnă că în timp ce în anumite domenii economice femeile sunt

predominate (acestea sunt numite sectoare feminizate5, cum ar fi sistemul de îngri<ire i deș

sănătate, educaţie, hoteluri şi servicii de restaurante, intermedieri financiare, asistenţă socială ,

etc, bărba ii controleazăț industria (e!tractivă, energia electrică şi termică, gaze şi apă5, domeniul

militar, de informaţii, de transport şi comunicaţii, construcţii, administraţie publică şi apărare,

etc.0.2929 http;::epp#eurostat#ec#europa#eu:portal:page:portal:education:data:database

2121 http;::)))#insse#ro:cms:>les:"nuarL29statistic:9.:9.L290iataL29forteiL29deL29muncaMro#pdf

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database

http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/03/03%20Piata%20fortei%20de%20munca_ro.pdf


http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/database





Statistic, indicatorii sau indec ii folosi i în domeniu indică faptul că segregarea produce oș ț

distribuţie diferită a femeilor şi bărbaţilor pe ocupaţii sau sectoareF cu c7t este mai pu in egalăț

distribu ia, cu at7t este mai mare nivelul de segregare. Procesul de înţelegere a segregării de genț

pe piaţa muncii se bazeaza pe numeroase variabile e!plicative (avantaCe comparative, sub'

investiţii, preferinţele şi preCudecăţi, bariere la acces şi practici organizaţionale, roluri pe venituri

diferenţiale, etc5, stereotipurile de gen şi configuraţiile culturale patriar#ale fiind văzute ca

cele fundamentale, av7nd în vedere conte!tul unui mediu social în care încă se aşteaptă de la

femei să aibă griCă de IcinevaE (denumit în continuare feminizarea sănătă ii, educaţiei, etc5, şi deț

la bărba i să se implice în ocupa ii mult mai valorizate i in pozi ii de putere, dec7t să î i asumeț ț ș ț ș

problemele IcasniceE.

Concentrarea #" #e0re0area de 0en %n -unc "e de t"pul de act"&"tateț

(ctivitate )$(8 2ev. B sec iuni*ț (nga<area totală )mii

persoane*

Din total, femei

)F*

4otal @=@ >B$

(gricultură, v=nătoare i silviculturăș K- >$

3escuit i pisciculturăș 05 O, -

#ndustrie 0KK 1, 1

inerit i extrac iaș ț 0-/ 0J, 0

3roduc ieț 0KJ- 12, O

nergie electrică i termică, ga!e i apăș ș 0 0, 0

$onstruc iiț /1/ K, 1

.omer ț ;; B>$

5oteluri i restaurante ș ;B> B$ <

%ransport, depo!itare i comunica iiș ț 2-K , 0

0ntermedieri financiare ;; $ B

Sevicii imobiliare i de altă naturăș KO JK, O

(dministra ie i apărare publicăț ș 1/ J/, 1

Educa ieț =@ >$

)ănătate i asisten ă socială ș ț =@ $

(lte activită i din economia na ionalăț ț <;; B$

)ursa: Sonda<ul :or ei de uncă în Gospodăririi )S:G* - @AAC.ț



Aceste cifre par să confirme ceea ce omisia #conomică a Rrganizaţiei %aţiunilor Unite pentru

#uropa (U%##5 sugerează de asemeneaF

:emeile şi bărbaţii participă în c=mpul for ei de muncă în proporţii diferite şi au oț

distribuţie diferită în diversele tipuri de locuri de muncă. 'n general, femeile în mod proporţional sunt mai puţine dec=t bărbaţi în ocuparea forţei de muncă plătite la toate

v=rstele. :emeile, mai des dec=t bărba ii, se găsesc în sectorul serviciilor, şi mai puţinț

frecvent în sectorul industrial. Statutul de anga<are cel mai frecvent at=t pentru femei c=t şi

pentru bărbaţi este cel de Hanga<at. Dintre cei care sunt anga<a i, femeile sunt maiț

susceptibile de a fi Hlucrători familiali şi mai puţin probabil să fie Hanga<atori sau

Hdesfă ur=nd activităţi independente. 'n toate ţările, bărbatul domină în meşteşuguri şiș

comerţ, şi femeile în servicii şi ocupaţii de redactare.@@

7Re8conc"l"erea &"e "" pro-e#"onale cu &"a a de -a!"l"eț ț

Principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, în ceea ce priveşte piaţa muncii, vizează, de

asemenea, printre alte aspecte cum ar fi recrutarea, remunerarea, cariera şi pensionarea, iș

problema reconcilierii vieţii de familie şi a celei profesionale . Pe scurt, acest aspect se referă la

faptul că at7t femeile, c7t şi bărbaţi în &om7nia (evident, în moduri şi cu efecte total diferite5

sunt afecta i de dificultăţile înt7mpinate în procesul de ec$ilibrare a timpului petrecut la locul deț

muncă cu cel pentru viaţa de familie. Unii dintre factorii care influenţează acest lucru suntF v7rsta

şi numărul de copii, timpul de lucru, structura temporală a zilei şi valoarea atribuită de către

parteneri implicării lor individuale în îndeplinirea sarcinilor domestice. în ciuda deciziilor luate

de către statele membre ale U# de a încuraCa prin toate miCloacele o mai bună conciliere a vieţii

profesionale cu cea de familie, e!primată at7t de către Rbiectivele de la 9isabona şi Rbiectivele

stabilite la >arcelona în --, în &om7nia nu se poate vorbi încă de o distribu ie egalitară aț

responsabilităţilor familiale şi de o participare ec$ilibrată a femeilor şi a bărbaţilor la viaţa

economică, socială şi culturală. onform cercetărilor efectuate cu privire la rolurile şi statutul

familiei şi distribuirea sarcinilor în gospodărie ( 6arometrul de Ipinie 3ublică " Jia a de cupluț 3

)unda ia Soros &om7nia, mai --/5, femeile sunt responsabile pentru cele mai multe dintreț

2222 http;::)))#unece#org:stats:gender:genpols:+eyinds:)or+:participation#htm ?traducerea autorilor#

http://www.unece.org/stats/gender/genpols/keyinds/work/participation.htm

http://www.unece.org/stats/gender/genpols/keyinds/work/participation.htm



treburile gospodăriei. >ărba ii se ocupă cu reparaţiile din casă i auto3 femeile auț ș sarcini casnice

(gătit, spălat, călcat şi curăţenie5 şi creşterea şi îngri<irea copilului. 6n general, at7t femeile c7t şi

bărbaţii pot avea acces la unele servicii specializate, cum ar fiF

•

)ervicii institu ionalizate de îngri6ire a copiilorț (cămine, grădiniţe, internate, etc.5,

• )ervicii individuale oferite de dădacăG îngriCitoare (plătită5, etc.,

• ACutor de la partenerGă sau alte persoane neplătiteF bunici, rude, vecini, prieteni, etc.

Statisticile arată că implicarea tatălui în îngriCirea şi educaţia copiilor este relativ mică în

&om7nia. ;ndicatorul care ar putea reflecta interesul tatălui în îngriCirea copiilor este concediul de

doi ani de cre tere i îngriCire a copiilor. De i numărul de bărbaţi care au accesat acest tip deș ș ș

concediu în &om7nia răm7ne foarte scăzut (pentru luna decembrie -0-, doar J, 0^ dintre

bărba ii cu copii, comparativ cu 20, J^ din mameț O5, trebuie observată tendinţa pozitivăK.

azurile în care tatăl decide să acceseze această opţiune sunt, totuşi, cel mai adesea determinate

de considerente economice (de e!emplu, salariul tatălui mai mic comparativ cu cel al mamei5.

D"-eren)ele de #alar"6are %ntre -e!e" " brba "ș ț

Din punctul de vedere al omisiei #uropene Idiferen a de salarizare măsoară diferenţa relativăț

între c7ştigul salarial mediu brut pe oră pentru femei şi bărbaţi în cadrul economiei în ansambluE

(--/5. Astfel, ea reprezintă unul dintre indicatorii macro pentru monitorizarea )trategiei europene pentru creştere şi locuri de muncă. #galitatea în remunerare nu se referă numai la

veniturile salariale. Plata include, de asemenea, bonusuri, ore suplimentare, prime de vacanţă,

concediu medical, stimulente şi pensii ocupaţionale. )aptul că diferenţa de plată persistă

presupune o devalorizare sistematică a profesiilor şi poziţiilor dominate de femei în raport cu

cele ocupate în special de bărbaţi. Analizele privind această problemă au arătat că e!istă mai

mulţi factori care determină diferenţele de salarizare între femei şi bărbaţi, unele dintre ele fiindF

Prezenţa în număr mare a femeilor în domeniile prost plătite, în special dacă ocupă poziţiide e!ecu ie, în timp ce bărbaţii ocupă poziţii de top în toate sectoarele economice.ț

2A2A http;::)))#insse#ro:cms:>lesLCstatisticiLCcomunicateLCC=CM2919#pdf

22http;::)))#mmuncii#ro:pub:imagemanager:images:>le:Jtatistica:IuletinL29statistic:2919:"sistentaL29trimL29===L292919L29site#pdf #

http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5CCIC_2010.pdf

http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Buletin%20statistic/2010/Asistenta%20trim%20III%202010%20site.pdf


http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5CCIC_2010.pdf





#!istă diferenţe însemnate în procesele de stabilire a salariilor între mediul public şi

privat. 6n mod tipic, discriminarea salarială din sectorul public are loc la stadiul de

promovare profesională, deşi la stadiul de angaCare salariile sunt egale3 stabilirea

salariilor în sectorul privat este aparent bazată pe un proces de negociere.

6ntreruperile temporare de muncă cauzate de concediu de maternitate, luate de

apro!imativ O0^ din femeile rom7ne, duc7nd la înt7rzieri în procesul promovării

profesionale, specializării, şi implicit de creştere salarială.

Dubla zi de muncă a femeilor (munca plătită la serviciu plus munca neplătită efectuată în

gospodărie5 duce la mai puţine ore suplimentare pentru femei şi deci la obstacole în

promovare.

Conclu6""5

• )emeile reprezintă !a" !ult de u!tate din populaţia &om7niei (20. J^5.

• :otuşi, #e0re0area '" concentrarea de 0en at7t în educa)"e c7t şi pe p"a)a !unc"" conduc la

valorizări şi interpretări diferite în detrimetul activităţilor, performanţelor şi accesul femeilor

la resurse financiare şi material.

• u c7t este !a" !are pre6en)a femeilor într'un anumit domeniu, cu at7t este !a" !"cputerea lor de a influenţa i lua deciziile.ș



A9ORDAREA INTEGRATOARE DE GEN

Introducere

>az7ndu'ne pe informaţiile, materiale şi documente e!istente în literatura curentă din domeniu,

cum ar fi documentele de politici publice, rapoartele e!perţilor, g$iduri şi alte manuale, etc., vom

încerca să dezvoltăm o discuţie detaliată despre problemele'c$eie, obiectivele şi impactul

aşteptat al abordării integratoare de gen şi să prezentăm e!emple şi orientări în ceea ce priveşte

punerea în aplicare a strategiei de integrare a perspectivei de gen. %e propunem să oferim o

înţelegere mai profundă a integrării perspectivei de gen ca un instrument politic folosit pentru a

atinge scopulGobiectivele egalităţii de gen în diferite conte!te.

Ter!"nolo0"e de ba6

6n timp ce conceptul de SE este considerat a eviden ia aşa'numitele diferenţele biologiceEț

între femei şi bărbaţi, no iunea deț GEN vizează un set de caracteristici specific culturale care

identifică comportamentul social al femeilor şi bărbaţilor, precum şi relaţia dintre ei. <enul, prin

urmare, se referă în special la relaţia dintre femei şi bărbaţi şi modul în care este construităsocial, adică afectată de factori sociali. Deoarece este un termen relaţional, genul trebuie să

includă femei şi bărbaţi. a şi conceptele de clasă, rasă şi etnie, genul este un instrument analitic

folosit pentru a înţelege procesele sociale i rela ii de putere într'o societate la un anumitș ț

moment, precum i inegalită ile i discriminările bazate pe aceste criterii.ș ț ș

ECHITATEA DE GEN este procesul de a fi ec$itabil at7t fa ă de femei c7t şi fa ă de bărbaţi.ț ț

Pentru a asigura corectitudinea, deseori trebuie să fie disponibile măsuri pentru a compensa

dezavantaCele istorice şi sociale care împiedică femeile şi bărbaţii să ac ioneze egal.ț Ec*"tatea

duce la e0al"tate.

EGALITATEA DE GEN înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucură de acelaşi statut. #galitatea



de gen presupune că femeile şi bărbaţii au condiţii egale în realizarea drepturilor lor depline şi a

potenţialului lor uman pentru a contribui la nivel naţional, la dezvoltarea politică, economică,

socială şi culturală, şi pentru a beneficia de rezultate acestor contribu iiț 10. ;ni ial, se credea căț

egalitatea ar putea fi realizată prin acordarea acelora i oportunităţi femeilor şi bărbaţilor, peș

ipoteza că acest lucru ar aduce la rezultate asemănătoare. u toate acestea, acela i tratament aș

fost găsit ca fiind insuficient pentru a obţine rezultate într'adevăr egale. Astăzi, conceptul de

egalitate admite că tratamentul diferit al femeilor şi bărbaţilor poate fi uneori necesar pentru a

obţine uniformitatea rezultatelor, din cauza condiţiilor de viaţă diferite sau pentru a compensa

discriminarea din trecut. #galitatea între femei i bărba i devine, prin urmare, valorificarea egalăș ț

de către societate at7t a asemănărilor c7t şi a deosebirilor dintre femei şi bărbaţi.

Conte(tul UE

#galitatea de şanse între bărbaţi şi femei a devenit un principiu fundamental al Uniunii #uropene

încă de la începuturile acesteia. Acesta este un obiectiv politic, dar şi unul economic, deoarece

egalitatea de gen este esenţială pentru spriCinirea obiectivului general al Uniunii #uropene de

promovare a creşterii economice şi a competitivităţii, îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă şi

întărirea coeziunii sociale. Uniunea #uropeană are la dispoziţia sa diferite instrumente pentru promovarea egalităţii de anse între bărbaţi şi femeiF legislaţia, spriCinul financiar, măsurileș

specifice şi abordarea "nte0ratoare de 0en. onceptul de abordare integratoare de gen a fost

dezvoltat încep7nd cu anii 0KK-, după ce a fost recunoscut faptul că măsurile specifice în

favoarea femeilor au adus doar o soluţie parţială. omisia #uropeană a adoptat un angaCament

formal al egalităţii de gen în comunicarea din 0KK în conformitate cu careF

H(bordarea integratoare de gen nu implică limitarea eforturilor de promovare a

egalită ii p=nă la implementarea măsurilor specifice pentru a<utorul femeilor, dar ț

mobili!=nd toate politicile şi măsurile generale specifice în vederea reali!ării egalităţii,

/1/1 Jetting the Jtage for the (ext Century; Hhe Oederal 0lan for 3ender $Puality,Jtatus of 'omen Canada, 1 40regătirea Jcenei pentru Jecolul Krmător; 0lanulOederal pentru $galitatea de 3en, CondiFia Oemeilor Canada,16# http;::dsp-psd#p)gsc#gc#ca:Collection:J'21-1-1$#pdf #

http://dsp-psd.pwgsc.gc.ca/Collection/SW21-15-1995E.pdf






lu=nd în considerare în mod activ i deschis, în fa!a de planificare posibilele efecteș

asupra situaţiilor respective dintre bărbaţi şi femei )perspectiva de gen*. (cest lucru

înseamnă examinarea sistematică a măsurilor şi a politicilor şi luarea în considerare a

acelor efecte posibile de la definirea şi punerea în aplicare a acestora.

%oua abordare a Uniunii #uropene în ceea ce prive te egalitatea între femei şi bărbaţi a fostș

consolidată şi reflectată în 0KK/ prin :ratatul de la Amsterdam 1J. Foa"a de parcur# pentru

e0al"tatea de 'an#e %ntre -e!e" '" brba)" pentru per"oada <<;>> se confruntă cu

provocările şi obstacolele din calea egalităţii de gen şi reflectă angaCamentul omisiei de a

continua şi intensifica activităţile sale în acest domeniu. )oaia de parcurs reafirmă abordarea

duală a egalităţii de gen, precum şi adoptarea de măsuri specifice în domeniile prioritare

identificateF

• Rb inerea independen ei economice pentru femei i bărba i3 sporirea (re5concilieriiț ț ș ț

muncii, vie ii private i a familiei3ț ș

• Promovarea participării egale a femeilor i bărba ilor la luarea de decizii3 eradicareaș ț

violen ei i a traficului pe bază de gen3ț ș

• #liminarea stereotipurilor de gen în societate i promovarea egalită ii de gen în afaraș ț

Uniunii #uropene.

#ste astfel subliniată importanţa parteneriatului cu statele membre, deoarece în multe domenii,

centru gravita ional al ac iunilor de află la nivelul lor.ț ț

6n Pactul european pentru e0al"tatea de 'an#e %ntre -e!e" '" brba)", adoptat în martie --

de onsiliul #uropean, şefii de stat şi de guvern au solicitat statelor membre să ia în considerare

egalitatea i suportul obiectivelor )oii de Parcurs. #i au încuraCat, de asemenea, statele membreșsă ia măsuri pentru a integra perspectiva de gen în toate activităţile publice. 6n martie --,/./. Conform "rticolelor 2 Qi .426 4A HOK$6, egalitatea între bărbaţi Qi femei este o7aloare a K$ care 7a > promo7ată prin toate acti7ităţile Comunităţii#

//// http;::eur-lex#europa#eu:%exKriJer7:%exKriJer7#douriSCT&;2995;992;O=(;$(;0O#

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2006:0092:FIN:EN:PDF






egalitatea între femei şi bărbaţi a devenit un obiectiv maCor 12 al !etode" de#c*"#e de coordonare

pentru protec)"e #oc"al '" "nclu6"une #oc"al şi în special în ceea ce priveşte un nou cadru

pentru raţionalizarea a trei domeniii politice ale incluziunii sociale, pensiilor, sănătă ii i îngriCiriiț ș

pe termen lung. Acest obiectiv a ridicat importan a egalităţii de gen pentru acest proces ca întreg,ț

care fusese anterior promovat în mod separat de cele trei componente şi dezvoltat în grade

variate pe fiecare în parte1. #valuarea omisiei cu privire la integrarea perspectivei de gen

aplicată în cele / de rapoarte (U#'2 şi >ulgaria şi &om7nia5 a fost, a a cum a fost e!primată înș

Raportul co!un d"n < pr"&"nd protec)"a #oc"al '" "nclu6"unea #oc"al>, căF

„'n general, statele membre încorporea!ă preocupări de gen mai eficient şi datele sunt

mai des defalcate în funcţie de sex. ;nii sunt pionieri în aplicarea sistematică a

integrării egalită ii de gen. Dar există încă loc considerabil pentru a asigura faptul căț

măsurile politice sunt mai bine informate de consideraţii de gen în toate cele trei

direcţii de cooperare.

oncluziile Preşedinţiei portug$eze (decembrie --/5 au întărit acest angaCament prin urgentarea

pregătirii şi dezvoltării de indicatori privind femeile şi sărăcia şi au invitat statele membre să îi

utilizeze în pregătirea rapoartelor naţionale privind strategiile de protecţie socială şi de

incluziune socială şi să îi difuzeze pe scară c7t mai largă. După e!pirarea foii de parcurs pentru

// Noile Obiective Comune din 2995 pentru Metoda Deschisă de Coordonare a Protecţiei

Sociale şi a Incluziunii Sociale?http;::ec#europa#eu:employmentMsocial:socialMinclusion:docs:2995:obecti7esMen#pdf #

/5/5 Manual for Gender mainstreamin social inclusion and social !rotection !olicies#$uropean Commission, $mployment, Jocial "Uairs and $Pual Tpportunities 3# $Pualitybet)een &en:'omen, "ction against discrimination, Ci7il Jociety 4Manual !entru interarea

!ers!ectivei de en "n !oliticile de incluziune social şi !rotecţie socială# Comisia $uropeană,irectoratul 3eneral pentru Tcuparea Oorţei de &uncă, "faceri Jociale Qi Tportunităţi $gale,$galitatea de Qanse între barbaţi Qi femei, "cţiuni împotri7a discriminării, Jocietatea Ci7ilă6http;::)))#imag-gendermainstreaming#at:cms:imag:attachments::9:1:CE91..:C&J11A1191.1/99:manMgmaMsiVspp#pdf #

// $oint %e!ort on Social Protection and social Inclusion &''( 4Raportul Comun pri7ind0rotecţia Jocială Qi =nclu!iunea Jocială, 2996http;::register#consilium#europa#eu:pdf:gr:9:st95:st955/#el9#pdf #

http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/2006/objectives_en.pdf

http://www.imag-gendermainstreaming.at/cms/imag/attachments/9/0/1/CH0133/CMS1181910131400/man_gma_si+spp.pdf



http://register.consilium.europa.eu/pdf/gr/07/st06/st06694.el07.pdf





http://register.consilium.europa.eu/pdf/gr/07/st06/st06694.el07.pdf



egalitatea de şanse, omisia a prezentat o strategie de revizuire în -0- 1O. Strategia adoptă, de

asemenea, abordarea duală a egalităţii de gen şi acţiunile specifice. 6n ciuda progreselor

înregistrate în realizarea unei mai mari egalităţi de gen, grupuri mari de femei continuă să fie

printre segmentele cele mai sărace şi mai marginalizate ale populaţiei dinn #uropa şi ţările în

curs de integrare. 6n ciuda multitudinii de identită i în ceea ce prive te v7rsta, etnia, clasa, religia,ț ș

$andicapul, orientarea se!uală şi educaţia, genul răm7ne unul din factorii cei mai influenţi

determin7nd modul în care o societate specifică percepe rolurile pe care le au oamenii şi, în

special, accesul acestora la resurse, oportunităţi şi putere pentru a influenţa luarea deciziilor.

Abordarea "nte0ratoare de 0en %n "nclu6"unea #oc"al

Deşi diferenţele de gen în diverse domenii (de e!emplu, diferenţele de salarizare,responsabilităţile casnice, participarea la luarea deciziilor5 sunt în scădere, femeile din toate

grupele de v7rstă au rate de risc ale sărăciei mai mari dec7t bărbaţii din U#'/. &iscul de sărăcie

este crescut în special pentru mamele singure şi femeile mai în v7rstă, dar femeile membre ale

altor grupuri dezavantaCate, cum ar fi imigranţii, minorităţile etnice, şi persoanele cu $andicap,

precum şi cele omere sau inactive pe termen lung, sau cele din mediul rural se pot confrunta, deș

asemenea, cu mai multe dificultăţi dec7t bărbaţii

0ntegrarea perspectivei de gen a fost subliniată ca o cerinţă-c#eie în procesul de incluziune

socială de la începutul său în ---1K. Acest lucru a fost re'subliniat şi i s'a acordat un profil c$iar

mai mare în obiectivele comune2- din anul -- care au afirmat importanţa de a lua problematica

de gen pe deplin în considerare în dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea 3lanurilor

8aţionale de (cţiune, inclusiv în identificarea de provocări, de proiectare, punere în aplicare şi

evaluare a politicilor şi măsurilor, selecţiei de indicatori şi obiective, precum şi implicării părţilor

interesate. Această cerinţă a fost repetată în -- în orientările emise către statele membre, care/A/A CT&429956 2 >nal; http;::eur-lex#europa#eu:%exKriJer7:%exKriJer7#douriSCT&;2995;992;O=(;$(;0O#

// http;::ec#europa#eu:employmentMsocial:socialMinclusion:docs:approbMen#pdf #

99 http;::ec#europa#eu:employmentMsocial:soc-prot:soc-incl:counciltextMen#pdf #



http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/approb_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/soc-prot/soc-incl/counciltext_en.pdf



http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/approb_en.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/soc-prot/soc-incl/counciltext_en.pdf



au subliniat, de asemenea, necesitatea de a specifica modul în care perspectiva de gen a fost luată

în considerare în cadrul fiecărui obiectiv politic prioritar, în special prin evaluarea implicaţiilor

măsurilor politice propuse cu privire la situa ia respectivă pentru femei i bărba i. #valuareaț ș ț

etapei din runda de raportare din --, aşa cum a fost prezentată în &aportul omun din --/

privind Protecţia Socială şi ;ncluziunea Socială20, a subliniat progresele realizate de către statele

membre în demonstrarea unei cre teri a con tientizării de gen cu privire la politicile situaţieiș ș

sociale şi incluziunii sociale mai mult dec7t în rapoartele anterioare. #a a subliniat, de asemenea,

faptul că pentru maCoritatea ţărilor e!istă un interes maCor pentru dezvoltarea în mod constant a

abordării integratoare de gen în cadrul politicilor, de e!emplu, permiţ7nd ca informaţiile statistice

privind inegalităţile de gen să fie mult mai mult folosite în influenţarea proiectării politicilor

publice şi pentru furnizarea de mai multe detalii privind modul în care integrarea egalită ii de genț

este pusă în aplicare.

De-"n" "a abordr"" "nte0ratoare de 0enț

:ermenul de abordare integratoare de gen a apărut pentru prima dată după cea de'a treia

onferinţa mondială a R%U (%airobi 0KO25 ca un miCloc de promovare a rolului femeilor în

dezvoltare. Un deceniu mai t7rziu, la cea de'a patra onferinţă mondială R%U (>eiCing 0KK25abordarea integratoare de gen a fost în mod e!plicit adoptată în Platforma de Acţiune. Aceasta

din urmă afirmă că guvernele şi alţi actori ar trebui să promoveze o politică activă şi vizibilă de

integrare a perspectivei de gen în toate politicile şi programele, astfel înc7t, înainte ca deciziile

politice să fie luate, să se face o analiză a efectelor asupra femeilor şi respectiv a bărbaţilor. $iar

dacă la început nu s'a formulat un g$id asupra modului de dezvoltare i implementare a acesteiș

politici, omisia #uropeană a promovat'o în mod activ şi actualmente depune o muncă

consistentă ce are ca scop operaţionalizarea şi punerea în aplicare a acesteia în diferite domenii

politice.

Potrivit onsiliului #uropeiF abordarea integratoare de gen repre!intă )re*organi!area,

11 $oint %e!ort on Social Protection and Social Inclusion &''(# Su!!ortin Document 4Raportul Comun pri7ind 0rotecţia Jocială Qi =nclu!iunea Jocială 299, ocument suport6?http;::ec#europa#eu:employmentMsocial:socialMinclusion:docs:299:ointMreport:secM299M.2Men#pdf #

http://ec.europa.eu/employment_social/social_inclusion/docs/2007/joint_report/sec_2007_329_en.pdf







îmbunătăţirea, de!voltarea şi evaluarea procesului politic, astfel înc=t perspectiva egalită ii deț

gen este încorporată în toate politicile, la toate nivelurile şi în toate etapele, de către actorii

implicaţi în mod normal în elaborarea politicilor publice.2

Această definiţie subliniază obiectivul de integrare, procesul, obiectele şi subiec ii activi aițintegrării. 6n plus, aceasta înseamnă că egalitatea între femei i bărba i este parte a politicilor ș ț

comune. Aceasta presupune o definiţie mai largă şi mai cuprinzătoare a egalităţii de gen şi face

posibilă contestarea preCudecăţilor ce caracterizează societatea şi, mai important, caracterul

structural al inegalităţii de gen. #ste menită să accelereze şi să consolideze transformarea

relaţiilor de gen în egalitate de gen.

:otuşi trebuie subliniat faptul că, în nici un caz nu poate înlocui politicile specifice i aparatulș

birocratic de implementare. Abordarea integratoare de gen este menit să completeze politicile

tradiţionale în domeniul egalităţii de gen ' tradiţia ac iunii pozitive care are ca scop reec$ilibrareaț

inegalităţilor şi ştergerea discriminărilor între bărbaţi şi femei. Ambele sunt considerate a fi

componente ale unei #trate0"" duale care vizează acela i obiectiv, i anume eș ș galitatea între femei

şi bărbaţi. Deoarece genul este o definiţie social construită a femeilor şi bărbaţilor şi a relaţiilor

dintre ei, politicile de egalitate între femei şi bărbaţi trebuie să provoace i să deconstruiascăș

relaţiile de putere inegale, care se reflectă în politici şi structuri şi reproduc inegalitatea între

femei şi bărbaţi în cele mai multe sfere ale vieţii (privată şi publică5. Prin urmare, problema este

ierar$ia puterii de gen şi nu femeile. ;ntegrarea nu înseamnă adăugarea unei componente

privind femeileE sau c$iar o componentă a egalită ii de gen la o activitate e!istentă. Aceastaț

implică mult mai mult dec7t cre terea participării femeilor.ș bordarea integratoare de gen

situează problemele egalită ii de gen în centrul deciziilor politice, a planurilor pe termenț

mediu, a bugetelor din programe, a structurilor şi proceselor instituţionale, precum şi a

practicilor organizaţionale.

I;ntegrareaE presupune aducerea percepţiilor, e!perienţelor, cunoştinţelor şi intereselor femeilor

în elaborarea politicilor, în planificare, luarea deciziilor şi în procesele de operare. ;ntegrarea

22 3ender mainstreaming; Conceptual frame)or+, methodology and presentationof good practices# Oinal Report of "cti7ities of the group of specialists onmainstreaming, Jtrasburg 1A 4=ntegrarea perspecti7ei de gen; Cadrul conceptual,metodologie Qi pre!entare de bune practice# Raportul Oinal al "cti7ităţii grupului despecialiQti în integrare, Jtrasburg 1A6#



poate dezvălui o nevoie de sc$imbări în obiective, strategii şi acţiuni pentru a asigura faptul că

at7t femeile c7t şi bărbaţii pot influenţa, să participe la şi să beneficieze de procesele de

dezvoltare socială. Se pot cere sc$imbări în organizaţii ' structuri, proceduri şi culturi " pentru a

crea medii organiza ionale, care sunt favorabile pentru promovarea egalităţii de şanse între femeiț

şi bărbaţi. #galitatea de gen implică faptul că interesele, nevoile şi priorităţile at7t ale femeilor

c7t şi ale bărbaţilor sunt luate în considerare ' recunoaşterea diversităţii diferitelor grupuri de

femei şi bărbaţi.

galitatea de gen nu este „problema femeilor, ci ar trebui să îi privească i să îi implice total peș

bărbaţii, c7t şi pe femei şi societatea în ansamblu. #galitatea de şanse între femei şi bărbaţi este

considerată at7t o problemă de drepturile omului c7t şi o condiţie prealabilă pentru, şi un

indicator de, dezvoltare durabilă centrată pe oameni. 2enul face parte dintr-un context socio-

cultural mai larg . Alte criterii importante pentru analiza socio'culturală includ clasa, rasa,

nivelul de sărăcie, grupul etnic şi v7rsta.

Abordarea "nte0ratoare de 0en5 #copur"$ ob"ect"&e '" re6ultate precon"6ate

Abordarea integratoare de gen face dimensiunea de gen e!plicită în toate domeniile politice,

cadre instituţionale, practici corporatiste, precum şi în etosul profesional. Spre deosebire deabordarea neutră la perspectiva de gen, aceasta nu presupune că politicile, intervenţiile şi

practicile adoptate afectează ambele se!e în acelaşi mod. Aceasta identifică şi foloseşte

posibilităţile de îmbunătăţire a egalităţii de gen în proiecte şi practici care altfel nu ar fi fost luate

în considerare aspecte de gen. Aceasta poate ridica bariere latente şi preCudecăţi ascunse, care

conduc la situaţii inec$itabile pentru bărbaţi şi femei în conte!te diferite. Acesta permite o gamă

largă de actori, cum ar fi factorii de decizie politică, administratorii, inventatori de proiect i ș

program şi/sau implementatori şi practicieni de servicii sociale să se concentreze asuprarezultatelor de inegalitate de gen şi să identifice şi să abordeze constr7ngerile structurale şi

procesul în curs. ;mportanţa şi valoarea adăugată a abordării integratoare de gen face ca aceasta

să fie o strategie valoroasă de a pune în practică egalitatea de gen, cu accent special pe sectorul

economiei sociale. ;ntroducerea aceastei strategii are o serie de merite diferite, de la cel mai înalt

nivel de elaborare a politicilor publice p7nă la primul nivel de practici organizaţionale şi



profesionale.

Abordarea "nte0ratoare de 0en5 #copur"$ ob"ect"&e '" re6ultate precon"6ate

07E8 198040. ).91R0 ;0 9<0E.407E

• #ntegrarea perspectivei de gen

a<ută la plasarea oamenilor în

centrul deci!iilor politice

#videnţiază necesitatea de a baza i de a evaluaș

orice politică în funcţie de impactul acesteia asupra

situaţiei şi stării de bine a indivizilor i grupurilor ș

sociale ' fie ei femei sau bărbaţi ' referindu'se la

nevoile lor specifice i la dotari. ;ntroduce procesulș

de responsabilitate şi aCută diverse aspecte ale vieţii

femeilor şi bărbaţilor să apară în dialogul public şi

pe agenda publică. #galitatea de gen poate fi mai

bine adaptată la nevoile reale ale femeilor şi

bărbaţilor.

• Duce la o mai bună guvernare R luare de decizii mai bine informate conduc la o

mai bună guvernare. ontestarea neutralităţii

politicilor " neutralitate care nu e!istă de fapt "

dezvăluie ipotezele ascunse despre realitate şi

valori. Acest lucru poate duce la o mai mare

transparenţă şi desc$idere în sistemul de elaborare a

politicilor publice la toate nivelurile.

• chilibrea!ă deficitul democratic Prin aducerea în prim'plan şi implicarea unei game

mai largi de actori e!terni în procesul de elaborarea

a politicilor publice, abordarea integratoare de gen

poate reduce deficitul democratic care

caracterizează multe democraţii actuale.

8#J0;0 S2J#$##0I2 DS(8(%(% $I;8#%(2

&#\U9:A:#9# P&#R%;\A:#

• #mplică at=t femeile c=t şi

bărbaţii şi folose te pe deplinș

resursele umane

;ntegrarea perspectivei de gen facilitează implicarea

tot mai multor oameni, femei şi bărbaţi, la diferite

niveluri de luare a deciziilor, la implementarea

programelor i, în acest mod, diferite servicii deș



sanatate pot face uz de toate resursele umane şi

e!perienţele at7t ale bărbaţilor c7t şi ale femeilor. 9a

fel de important, abordarea integratoare de gen la un

anumit nivel recunoaşte responsabilitatea comună pentru sc$imbare prin eliminarea proceselor

discriminatorii şi reec$ilibrarea inegalităţilor de gen

în livrarea de produse sau prestarea de servicii.

• :ace vi!ibile problemele de

egalitate de gen în curentul

organi!aţional şi social ca şi

întreg

Abordarea integratoare de gen aCută la procesul de

dob7ndire a unei idei clare despre consecinţele şi

impactul pe care anumite practici şi decizii îl au at7t

asupra a femeilor c7t i a bărba ilor în fiecareș ț

organizaţie specifică. Problema egalită ii de genț

castigă o vizibilitate mai mare devenind integrată în

flu!ul motiva iilor organizatorice, transform7ndu'oț

în acela i timp într'o problemă importantă cuș

implicaţii sociale pentru toţi şi pentru dezvoltarea

societăţii în ansamblul său. Aceasta nu mai poate fi

considerată ca fiind un cost sau un lu!. #ste un

proces care desc$ide noi perspective în modificareaatitudinii vis''vis de egalitatea de gen, introduce

practici specifice pentru a'l susţine şi procese pentru

a monitoriza punerea sa în aplicare şi a rezultatelor

ei.

• #a în considerare diversitatea

dintre bărbaţi şi femei în cadrul

managementului resurselor

umane

Abordarea integratoare de gen permite luarea în

considerare a diversită ii în gestionareaț

instrumentelor şi a proceselor de conducere. Aceasta

aCută la o mai bună direcţionare a situaţiei diferitelor

grupuri de femei fie ca angaCate fie cliente. Din

perspectiva abordării integratoare de gen, faptul este

că diferenţele sunt conectate la rangurile ierar$ice,

şi, în acest sens, integrarea perspectivei de gen lasă



spaţiu pentru diversitatea fără grad ierar$ic, fie că

este vorba de se!, rasă, clasă sau o combinaţie de

factori (intersec ionalitate5. u alte cuvinte, eaț

permite identităţilor umane să fie luate înconsiderare, care este o evoluţie pozitivă pentru

orice organizaţie, precum şi întreaga societate.



SUMAR AL COMPONENTELOR A9ORD2RII INTEGRATOARE DE GEN 4N

FUNC3IE DE IMPORTAN32 /I STADIULJFAKA DE APLICARE

.lădirea proprietăţii

AngaCamentul ec$ipei de management de la varf este încă de la început o condiţie esenţială a

integrării perspectivei de gen, dar nevoia pentru toată lumea în cadrul organizaţiei este să

înţeleagă că aceasta este o politică care trebuie să fie pusă în aplicare în acelaşi mod ca şi orice

altă procedură, cum ar fi bugetarea sau raportarea anuală, după cum Prof. :eresa &ees 2J spunea

că trebuie să devină o parte naturală a Kmodului în care facem lucrurile pe aici.E

Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea de obiective sau ca parte a unui sistem de management

al performanţei, caz în care managerilor li se cere să furnizeze astfel de politici, ca parte a

programului lor de lucru normal şi să fie responsabiliza i pentru acest lucru.ț

6n cazul în care autorităţile locale şi regionale cumpără sau solicită servicii de la furnizorii

privaţi, este important ca principiile integrării perspectivei de gen să fie încorporate în contracte,

astfel înc7t acestea să poată fi aplicate în acelaşi mod ca şi în procesele i serviciile interne.ș

.ercetarea

ercetarea este unul din principalele instrumente de detectare a problemelor curente într'undomeniu de dezvoltare politico'social. ercetarea poate furniza statistici defalcate pe se! despre

grupurile marginalizate ale populaţiei3 poate institui prognoze şi mai mult dec7t at7t, ea poate

conduce la identificarea de noi domenii şi perspective care să aCute la dezvoltarea mai profundă a

cunoştinţelor i a mecanismelor care (re5produc inegalităţile de gen şiGsau e!cluderile careș

urmează să fie abordate prin noile intervenţii.

0nstrumente şi te#nici de creştere a conştientizării

re terea treptată a con tientizării şi cursurile de formare trebuie să fie stabilite pentru diferiteș ș

..0rofesoara Heresa Rees în discursul Hin+ering, tailoring, transforming principlesand tools of gender mainstreaming 4Iricola, croitorie Di transformarea principiilor Diinstrumentelor abordării integratoare de gen6, la Conferinta pentru <"bordareaintegratoare de gen; un pas în secolul 21@ care a a7ut loc la "tena în data de 15-1Aseptembrie "cţiunea $3:"HE46#



tipuri de actori implica i, variind de la cursuri generale pentru cre terea con tientizării pentru toţiț ș ș

participanţiiGpersonalul, inclusiv cel de managementGliderii, p7nă la sesiuni de formare

interactive foarte specifice ce transferă cunoştinţe de specialitate. 8anagementul mic i miClociuș

în cazul cooperativelor mari au, de asemenea, nevoie de cursuri care scot în evidenţă modul în

care acestea pot pune în practică i integra perspectiva de gen şi în activitatea lor. 6n cele dinș

urmă, cursuri pentru persoanele care trebuie să aplice integrarea perspectivei de gen în aspecte

foarte specifice operaţiunilor de organizare cum ar fi recep ioneriiGlucrători sociali, şi care deț

asemenea au nevoie de cunoştinţe care să le permită să aplice instrumente şi te$nici specifice şi

să fie capabili să înţeleagă e!act implicaţiile aspectelor de gen în ceea ce priveşte, de e!emplu,

clienţiiGutilizatorii, să formuleze răspunsuri adecvate şi să adopte practici sensibile la problema

de gen.

Ac iuni de reviziureț

re terea gradului de con tientizare i c$iar cursurile de instruire foarte specifice nu suntș ș ș

suficiente pentru a dezvolta o con tiin ă de gen şi pentru a putea să o pună în practică. #steș ț

nevoie de un conte!t de sus inere post'instruire sub forma unor sarcini, înt7lniri sau îndrumăriț

regulate.

8anuale şi g$iduri

Aceste instrumente conţin informaţii foarte practice şi pot aCuta persoanele individuale săintegreze o perspectivă de gen în activitatea lor. #le e!plică de ce, unde, c7nd şi cum trebuie

încorporată o perspectiva de gen în procese şi să conţină surse importante de informaţii şi de

material de fond. 6n mod ideal, utilizarea unor astfel de manuale sau g$iduri este precedată de

formarea profesională, în timpul căreia aceastea pot fi utilizate ca material de formare.

>roşuri şi pliante

Publicarea de broşuri sau pliante de promovare cu privire la integrarea perspectivei de gen,

văzută ca un instrument de informare, în scopul de a face cunoscută e!istenţa problemei şi pentrua creşte interesul general al publicului. R astfel de broşură ar putea conţine c7teva e!emple de

iniţiative, precum şi rolul pe care acestea îl pot Cuca în a umple golurile e!istente, de e!emplu, in

serviciilor sociale şiGsau pieţele de producţie, beneficiile sociale şi economice dintr'un proiect

care nu e!clude problematica de gen.



)trategii de susţinere

Dezvoltarea unor strategii de sus inere, care va aCuta la sus inerea iniţiativelor privind abordareaț ț

integratoare de gen este crucială, deoarece e!perienţa a arătat că factorii de decizie sunt uneorireticen i să aloce resurse limitate pentru activităţile legate de egalitatea de gen, factorii de decizieț

(în special cei care au bugete de control5 trebuie să fie convin i că investiţiile în egalitatea de genș

vor fi amortizate.

)actorilor de decizie trebuie să le fie prezentate informaţii ce scot în evidenţă, în mod concret şi

precis, de ce este aspectul de gen important. ustificările i argumente bine definite vor creşteș

şansele de a primi spriCin financiar şi politic pentru orice intervenţii.

Strategiile de sus inere se încadrează în una din următoarele şase categoriiFț

usti ie i #galitateț ș

redibilitate i &esponsabilitateș

#ficien ă i Durabilitate (dimensiunea macroE5ț ș

alitatea vie ii (dimensiunea macroE5ț

Alian eleț

&eac iile în lanț ț

8iste, linii directoare, termeni de referinţă, etc

:oate acestea sunt instrumente ce aCută la punerea în practică a integrării perspectivei de gen.

9istele de verificare pot fi folosite pentru a e!plica despre ce este vorba în integrarea perspectivei

de gen, să stabilească obiectivele şi să descrie măsurile care trebuie luate.

Rrientările şi termenii de referinţă sunt mai puţin specifice şi detaliate dec7t listele de verificare,

dar lasă o oarecare libertate despre cum poate fi pusă în practică integrarea perspectivei de gen în

orice organizaţie. Rrientările în primul r7nd vizează persoanele care lucrează în organiza ii, deț

e!emplu, lucrători sociali angaCaţi într'un R%<. Ar putea conţine e!emple de bune practici, ce

trebuie făcut i ce nu, sfaturi etcș



9I9LIOGRAFIE

ArticoleF

B. ollins, P.N. (---5. I<ender, >lac* )eminism, and >lac* Political #conom+E. (nnals of

the (merican (cadem4 of 3olitical and Social Science, 2O, 10"2J.

@. rens$a@, 4imberl] ?. (0KK05. I8apping t$e 8arginsF ;ntersectionalit+, ;dentit+

Politics, and =iolence against ?omen of olorE, Stanford 0a5 2evie5, =ol. 1J, %o. ,010'KK.

&. =erloo, 8ie*e. (--25. IDisplacement and #mpo@ermentF &eflections on t$e oncept

and Practice of t$e ouncil of #urope Approac$ to <ender 8ainstreaming and <ender

#ualit+E. Social 3olitics+ #nternational Studies in Gender, State and Societ4 ' =olume

0, %umber J.

L. ........................ (--05. IAnot$er =elvet &evolutionY <ender 8ainstreaming and t$e

politics of implementationE. #nstitute of 7uman Sciences, ?or*ing Paper %o. 2.

ărţiF

0. 8i$ailescu, [tefania. (--5. Din istoria feminismul rom=nesc. Studiu şi antologie de

texte )BM@M-BMLC*. PoliromF ;aşi.

. ........................ (--5. Din istoria feminismul rom=nesc. (ntologie de texte )BC&C-BM@M*.

PoliromF ;aşi.

<$iduri şi manualeF

0. ( anual for Gender (udit :acilitators. %he #0I participator4 Gender (udit

ethodolog4. ;9R <eneva --/.



$ttpFGG@@@.ilo.orgG@cmsp2GgroupsGpublicGdgreportsGdcommGpublGdocumentsGpubli

[email protected] .

. ( guide to gender impact assessment. Rffice for Rfficial Publications of t$e #uropean

ommunities. #!pert <roup on <ender, Social ;nclusion and #mplo+mentF$ttpFGGec.europa.euGsocialGmain.CspYcat;d10`lang;den

J. Gender mainstreaming in the "oint #nclusion emoranda for future ember States >

3ractical Guide, --JF

$ttp FGG ec .europa .eu Gemplo+ment h social Ggender h eualit+ Gdocs Ggmprac h guide h en .pdf .

1. Gender ainstreaming in 3ractice. ( %ool/it 3art #. 3art ## Sectoral 6riefs. :$e :ool*it

@as commissioned b+ t$e &egional Programme of t$e United %ations Development

Programmes &egional >ureau for #urope and t$e ;S (U%DP &>#5. --/.

$ttpFGGeuropeandcis.undp.orgGgenderGs$o@GDOD#AJD')-J'0##K'

>#1D#)>DKO)J)0

2. <ender and Development Programme, United %ations Development Programme

(<;DPGU%DP5F U%DP 9earning and ;nformation Pac* W <ender 8ainstreaming, une

---

$ttpFGG@@@[email protected] .

. anual for gender mainstreaming of emplo4ment policies, --/F

$ttp FGG ec .europa .eu Gemplo+ment h social Ggender h eualit+ Gdocs G--/G manual h gend h mainstr

h en .pdf .

/. anual for gender mainstreaming, social inclusion and social protection policies.

#uropean ommission, #mplo+ment, Social Affairs and #ual Rpportunities D<.

#ualit+ bet@een 8enG?omen, Action against discrimination, ivil Societ+.

$ttpFGG@@@.imag'

gendermainstreaming.atGcmsGimagGattac$mentsGKG-G0GN-0JJG8S00O0K0-0J01--Gman

hgmahsijspp.pdf .

http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@dgreports/@dcomm/@publ/documents/publication/wcms_093425.pdf


http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=421&langId=en

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/gmprac_guide_en.pdf

http://europeandcis.undp.org/gender/show/6D8DEA3D-F203-1EE9-B2E46DEFBD98F3F1


http://www.undp.org/women/mainstream/docs/Mainstreaming1.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/manual_gend_mainstr_en.pdf







http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=421&langId=en

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/gmprac_guide_en.pdf



http://www.undp.org/women/mainstream/docs/Mainstreaming1.pdf








O. uropean Social :und+ Gender-Nualit4 and Diversit4 Good 3ractice Guide.

$ttpFGG@@@[email protected]*GdocsGgender.pdf .

&apoarte şi studiiF

0. (deNuate and sustainable pensions+ s4nthesis report @AAE . S#(--5J-1 of /G-G--F

$ttp FGG ec .europa .eu Gemplo+ment h social Gsocial h protection Gdocs G--G rapport h pensions h fin

al h en .pdf .

. AnAlize and ;%8PS (--/5. Discriminarea ultiplă în 2om=nia. #d. 8ediaPrint.

J. Gender ainstreaming. $onceptual frame5or/, methodolog4 and presentation of good

practices. )inal &eport of activities of t$e group of specialists on mainstreaming (#<'S'8S5. Directorate general of Numan &ig$ts. Strasburg. $ttpFGG@@@.g'i's'a.deGres.p$pY

idJ/1

1. Gender mainstreaming active inclusion policies+ ( comparative revie5 of thirt4

uropean countries. )inal S+nt$esis &eport. # Directorate general for #mplo+ment

social affairs and #ual Rpportunities. --K.

@@@.ec .europa. eu Gsocial G>lobServletYdoc;dJJ2`lang;den

2. Gender segregation in the labor mar/et+ root causes, implications and polic4 responses

in the ; (--K5.

@@@.ec.europa.euGsocialG>lobServletYdoc;d1-O`lang;den.

E. <$eorg$e, armen, ristina 8ocanu and Ana 8aria \amfir. (--K5. Sindicatele la

#ntersecţia dintre gen şi etnie - Studiu de cercetare. (genţia de Dezvoltare omunitară

I6mpreunăE.

$ttpFGG@@@.agentiaimpreuna.roGfilesGpublicatiiGK'Sindicatelehlahintersectia'p'ro.pdf ./. "oint report of the Social 3rotection $ommittee and the conomic 3olic4 $ommittee on

ob<ectives and 5or/ing methods in the area of pensions+ appl4ing the open method of

coordinationF

$ttp FGG ec .europa .eu Gemplo+ment h social Gne@s G--G Can Glae*en h en .pdf

http://www.dwp.gov.uk/docs/gender.pdf

http://ec.europa.eu/employment_social/social_protection/docs/2006/rapport_pensions_final_en.pdf


http://www.g-i-s-a.de/res.php?id=374


http://www.ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=6335&langId=en





http://ec.europa.eu/employment_social/news/2002/jan/laeken_en.pdf


http://www.dwp.gov.uk/docs/gender.pdf











$ttp FGG ec .europa .eu Gemplo+ment h social Gsocial h inclusion Gdocs G--G obCectives h en .pdf

O. "oint 2eport b4 the $ommission and the $ouncil+ (deNuate and Sustainable 3ensions

SG/02G-J, 0OG-JG--JF

$ttp FGG ec .europa .eu Gemplo+ment h social Gsocial h protection Gdocs Gcs /02h-Jh en .pdf 5

K. =incze, #ni*, NaCnal*a Narbula and %o]mi 8ag+ari. (-0-5. I)inal report on t$e

ualitative researc$ k?or* #!periences @it$ recommendations concerning t$e public

policies and proCects for &oma.E

$ttp FGG @@@ .femrom .ro Ginfopub G-0-G raport ^- final ^- asupra ^- cercetarii

^- calitative h iulie -0-. pdf

0-. =incze, #ni*. (-0-5. (ccesul romilor la munca decentă şi nevoia de capacitare

economică. ercetari derulate în cadrul proiectului I#galitate prin diferenţa. Accesul

femeilor rome pe piaţa munciiE, şi &ecomandări privind programele şi politicile dedicate

ocupării grupurilor dezavantaCate de romi.

$ttpFGG@@@.femrom.roGinfopubG-00Grecomandari^-politici^-romi^-ocupare.pdf .

Documente (comunicări, opinii, concluzii5F

0. $oncerning a consultation on action at ; level to promote the active inclusion of the

people furthest from the labour mar/et . R8(--511 of O..--.

. $ouncil $onclusions on omen1s 7ealth (--G 01G-5F

$ttpFGGeur'

le!.europa.euG9e!UriServGsiteGenGoCG--Gch01Gch01---en---1---2.pdf .

J. odernising social protection for greater social <ustice and economic cohesion+ ta/ing

for5ard active inclusion of people furthest from the labour mar/et . R8(--/5 - of 0/.0-.--/.

1. Ipinion on the gender dimension of the inclusion of ethnic minorities , adopted in

December --/ b+ t$e Advisor+ ommittee on #ual Rpportunities for ?omen and

8en.


http://ec.europa.eu/employment_social/social_protection/docs/cs7165_03_en.pdf






http://ec.europa.eu/employment_social/social_protection/docs/cs7165_03_en.pdf






$ttp FGG ec .europa .eu Gemplo+ment h social Ggender h eualit+ Gdocs G--/G final h opinion hOh00h

en .pdf .

2. Setting the Stage for the 8ext $entur4+ %he :ederal 3lan for Gender Nualit4 , Status of

?omen anada, 0KK2.$ttpFGGdsp'[email protected]?0'02'0KK2#.pdf .

?eb'sitesF

0. valuating Socio-economic Development , SRU&#>RR4 F 8et$ods and tec$niues.

<ender ;mpact Assessment. %ovember --K.

$ttpFGGec.europa.euGregionalhpolic+GsourcesGdocgenerGevaluationGevalsedGsourceboo*sGmet$odhtec$niuesGconductinghimpacthassessmentsGgenderGinde!hen.$tm

. 8e5 $ommon Ib<ectives from @AAE for the Ipen ethod of $oordination on Social

3rotection and Social #nclusionF

$ttpFGGec.europa.euGemplo+menthsocialGsocialhinclusionGdocsG--GobCectiveshen.pdf

J. $ttpFGG@@@.dreptonline.roGlegislatieGlegeahegalitatiihsansehfemei.p$p

1. $ttpFGG@@@.cncd.org.roGlegislatieG9egislatie'nationalaGR&DR%A%:A'nr'0J/'din'J0'

august'---'02G

2. $ttpFGG@@@.femrom.roGinfopubG-0-Graport^-final^-asupra^-cercetarii

^-calitativehiulie-0-.pdf .

. $ttpFGG$dr.undp.orgGenGstatisticsGgiiG.

/. $ttpFGG@@@.soc@atc$.org

O. $ttpFGGepp.eurostat.ec.europa.eu

K. $ttpFGG@@@.anofm.ro

0-. $ttpFGG@@@.insse.ro

00. $ttpFGG@@@.mmuncii.ro

0. $ttpFGG@@@.gov.ro

http://ec.europa.eu/employment_social/gender_equality/docs/2007/final_opinion_28_11_en.pdf



http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/evalsed/sourcebooks/method_techniques/conducting_impact_assessments/gender/index_en.htm



http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_egalitatii_sanse_femei.php

http://www.cncd.org.ro/legislatie/Legislatie-nationala/ORDONANTA-nr-137-din-31-august-2000-15/






http://www.socwatch.org/


http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

http://www.anofm.ro/

http://www.insse.ro/

http://www.mmuncii.ro/

http://www.gov.ro/







http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_egalitatii_sanse_femei.php







http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

http://www.anofm.ro/

http://www.insse.ro/

http://www.mmuncii.ro/

http://www.gov.ro/



0J. $ttpFGG@@@.cpe.ro

01. $ttpFGG@@@.un.org

http://www.cpe.ro/

http://www.un.org/

http://www.cpe.ro/

http://www.un.org/



DIFEREN E DE GEN PRIVIND PROFESIILE$ CARIERA$ VENITURILE IȚ Ș

SEGREGAREA DE GEN 4N SECTORUL SANITAR

Sănătatea este cel mai feminizat sector de activitate, la nivel na ional ponderea persoanelor deț

gen feminin fiind în anul -01, conform datelor ;nstitutului %a ional de Statistică (în continuareț

;%S5 de OJ.O^. &egiunea Sud'#st, în cadrul căreia au fost desfă urate cercetările, nu faceș

e!cep ie din această perspectivă, feminizarea activită ilor din domeniul sănătă ii fiind c$iar maiț ț ț

accentuată dec7t la nivel na ional (ponderea persoanelor de gen feminin din totalul personaluluiț

fiind de O^5. ercetările care fac obiectul prezentului studiu au inut cont de aceastăț

particularitate, investig7nd problemele e!istente în func ie de acest conte!t. #le au fost orientateț

în special către e!plorarea percep iei salaria ilor din Sănătate asupra unor teme relevante pe temaț ț

egalită ii de anse i de gen.ț ș ș

6n condi iile în care sectorul sanitar este caracterizat de ponderea foarte crescută a persoanelor deț

gen feminin putem în mod îndreptă it prezuma faptul că problemele acestuia tind să seț

repercuteze într'un mod semnificativ asupra acestei categorii de personal.

onsiderăm că importan a cercetărilor desfă urate trebuie privită i din perspectiva unui interesț ș ș

social mai amplu, pornind de la ipotezaF în condi iile în care vorbim de o problemă semnificativăț

a discriminării salariatelorGsalaria ilor ea semnifică un grad ridicat de toleran ă fa ă deț ț ț

discriminare, respectiv o cultură a discriminării, ce se poate repercuta i asupra pacien ilor.ș ț

;n cadrul cercetărilor a fost eviden iat un grad de segregare pe criterii de gen în ocupareaț

func iilor de conducere, în favoarea persoanelor de gen masculin într'un sector feminizat.ț

ercetările au indicat faptul că discriminările salariale, în sensul tradi ional al termenului înț

cadrul studiilor de gen, nu constituie o problemă importantă a sectorului sanitar. 6n acela i timpș

însă, în sensul afectării sistemice a unui număr foarte mare de salariate, discriminările salariale

constituie o problemă gravă a sistemului, ele devenind relevante din perspectiva egalită ii de genț

i de anse datorită ponderii foarte mari a persoanelor de gen feminin în sectorul sanitar. Putemș ș

considera c$iar că acest al doilea sens al discriminărilor salariale este de fapt unul consacrat în

r7ndul salariatelor, tinz7nd să'l acopere pe primul.



D"#cr"!"narea de 0en

&espectarea principiului egalită ii de anse în cadrul criteriilor de angaCare a întrunit pondereaț ș

cea mai mare de răspunsuri afirmative, respectiv 12,^, ( i cel mai mic nivel al răspunsurilorș

negative " ,2^5 suger7nd că abordările în domeniu au cel mai mare nivel de reu ită. 6nsă,șraportarea la dezideratele egalită ii de anse indică e!isten a unei probleme semnificative, maiț ș ț

ales dacă o privim din perspectiva ponderii răspunsurilor negative.

Putem considera că e!istă o ierar$ie a criteriilor de discriminareE cărora le sunt victime

responden ii din Sănătate. Pe primele J locuri se situează, în ordine ierar$ică (încep7nd cuț

ponderea cea mai mare5, următoarele criterii de discriminareF v=rsta, starea de sănătate iș

apartenen a sindicalăț 3 pe ultimele J locuri sunt situateF culoarea pielii, na ionalitateaț iș

orientarea religioasă. Discriminarea pe criterii de gen are o pondere medie, fiind devansată de o

serie de alte criterii.

6ntr'o ierar$ie a inegalită ilor de genE raportat la c7teva dimensiuni ale activită ii profesionale,ț ț

putem observa că pe primele locuri se situeazăF tratamentul general la locul de muncă, nivelul

de salari!are iș acordarea altor beneficii. Ponderea pe care'o de in fiecare dintre aceste criteriiț

este semnificativă, însă fără a sesiza e!isten a unui fenomen de masă. Deoarece accesul laț

promovare tinde să afectează maCoritatea salaria ilor, fără diferen ieri de gen, el înregistreazăț ț

ponderea cea mai mare a non'răspunsurilor.

"iscriminările salariale

ca. 2-^ dintre responden i indică e!isten a discriminărilor salariale la locul de muncă. Av7ndț ț

în vedere faptul că doar cca. -^ dintre responden i sunt de părere că e!istă o legătură întreț

salariu i gen, discriminările par să ină mai cur7nd de alte criterii. Analiza pe categorii deș ț

personal arată faptul că asistentele medicale constituie propor ia cea mai mare a responden ilorț ț

care indică discriminări salariale (raportat la cei care nu le indică5, pe primul loc situ7ndu'se

asistentele medicale absolvente de postliceală (fapt pe care tindem să'l interpretăm ca fiinddeterminat de nerespectarea principiului la muncă egală salariu egal 5.

vansarea profesională

Avansarea profesională este departe de a se înscrie în evolu iile a teptate, doar cca. J-^ dintreț ș

responden i indic7nd faptul că nu resimt bariere în acest sens. A a cum anticipat, preocupareaț ș



pentru avansare este invers propor ional cu v7rsta3 persoanele de gen feminin indică într'oț

propor ie mai mare e!isten a unor bariere în avansare dec7t cele de gen masculin3 persoaneleț ț

necăsătorite sau divor ate într'un procent mai mare dec7t cele căsătorite3 responden ii care indicăț ț

e!isten a discriminărilor salariale indică într'o mai mare măsură i e!isten a barierelor în caleaț ș ț

avansării profesionale.

6n ordinea încrederii de care se bucură institu iile ce pot ac ionat în domeniul egalită ii de anse,ț ț ț ș

pe primul loc se situează organiza iile sindicale, care reu esc că întrunească încrederea poten ialăț ș ț

a cca. J^ (peste J^ cumulat5 dintre responden i. Sindicatele sunt urmate deț avocat i abiaș

apoi de o institu ie a statutului responsabilă cu egalitatea de tratament.ț Se remarcă faptul că cca.

01^ dintre responden i nu pot indica un eventual spriCin pentru apărarea împotriva inegalită ii.ț ț

)trategiile privind combaterea discriminării

Av7nd în vedere că e!isten a unei politiciGstrategii privind combaterea discriminării a fostț

indicată doar de ,J^ dintre subiec i, suntem îndreptă i i să considerăm că probabilitatea maiț ț ț

mare este ca aceasta să fie cauza unora dintre problemele identificate. ;nterpretarea este

confirmată de faptul că numai 02,^ dintre responden i au indicat e!isten a unei proceduri clareț ț

la nivelul unită ii privind gestionarea situa iilor de discriminare. Doar cca. 0O^ dintreț ț

responden i au indicat e!isten a unei strategii privind adaptarea la nevoile specifice ale femeilor.ț ț

ca. 0^ dintre responden i au indicat faptul că nu au fost informa i de către angaCator cu privireț ț

la interzicerea discriminării în unitate3 doar cca. J0^ dintre subiec i au indicat e!isten aț ț

informării. Distribu ia răspunsurilor tinde să indice fie absen a unei proceduri privindț ț

discriminarea la nivelul unită ilor, fie absen a unui informări în acest sens (sau cel pu in a uneiț ț ț

informări eficiente5. 6n acest conte!t, devine evidentă necesitatea unei strategii cadru privind

combaterea discriminării (incluz7nd dimensiunea de comunicare către salaria i5, ce trebuieț

implementată la nivelul unită ilor sanitare.ț

a perspectivă de ansamblu putem considera că absen a unor reglementări clare i coerente înț ș

organizarea activită ilor profesionale generează un acut sentiment de discriminare în r7ndulț

salariatelor, generat de raporturile ierar$ice ce implică evaluarea personalului, reparti iaț

sarcinilor de muncă i a beneficiilor.ș

"iscriminarea pacien ilorț



Abordarea discriminării pacien ilor vizează identificarea, la distan ăE, a unei mentalită i aț ț ț

discriminării, ce poate afecta i tratamentul salaria ilor la locul de muncă. Acest tip de abordareș ț

se încadrează în preocuparea noastră pentru stabilirea rela iei dintre calitatea vie ii profesionale iț ț ș

calitatea serviciilor medicale.

Analiza răspunsurilor sugerează e!isten a unei ierar$ii a criteriilor de discriminare aț

pacien ilorE, care eviden iază o serie de probleme. R vom aborda în func ie de locurileE maiț ț ț

importante, respectiv primele i ultimele locuriFș

a5 Primele locuri ale ierar$iei discriminării pacien ilor sunt ocupate deFț

0. Plă ile informale, acestea fiind indicate de cca. 1^ dintre responden i pentru categoriileț ț

ereu?foarte des?des i de cca. 1/^ dacă luăm în considerare toate variantele de frecven ă.ș ț

. tnia ocupă locul secundar, cu 0K^ respectiv 2J^ dintre responden i.ț

J. „(partenen a socialăț e!primat fie prin intermediul nivelului veniturilor fie prin aspectul

vestimentar ocupă cel de'al treilea loc.

1. J=rsta iș di!abilită ileț se situează la un nivel relativ egal.

b5 Ultimele locuri ale ierar$iei criteriilor de discriminare a pacien ilor sunt ocupate, în ordineaț

inversă frecven ei, deFț

0. Irientarea religioasă, înregistrează cel mai scăzut nivel (cca. -^ cumul7nd toatefrecven ele53ț

. 8a ionalitatea, genul, orientările sexuale i statutul maritalț ș au o pondere relativ egală,

ocup7nd acela i loc.ș

c5 Două criterii cunosc o distribu ie anormală, căreia vom încerca să'i furnizăm o e!plica ieFț ț

0. Statutul social are o pondere anormală de non'răspunsuri. onsiderăm că ea este determinată

de dificultatea în elegerii acestui concept, responden ii prefer7nd să nu ri te o interpretareț ț ș

eronată. Av7nd în vedere distribu ia răspunsurilor la criteriileț vestimenta ieț iș nivelul veniturilor

considerăm evident faptul că statutul social poate fi încadrat în categoria criteriilor importante de

discriminare a pacien ilorț



. #nterven ia unei persoane cunoscuteț înregistrează de asemenea o pondere anormală de non'

răspunsuri. onsiderăm că aceasta este determinată de ambiguitatea formulării, rat7ndu'se ceea

ce am dorit să investigăm, respectiv traficul de influen ă.ț

Ar!on"6area &"e "" pro-e#"onale cu &"a a de -a!"l"e5ț ț

Activită ile casnice împreună cu cele de îngriCire i de educare a copiilor au frecven e foarteț ș ț

ridicate, suger7nd un nivel foarte mare de ocupare a respondentelor, în acord cu perspectiva

tradi ionalistă asupra familiei.ț

8unca peste timpul normal de lucru este indicată de peste J-^ dintre respondente ca av7nd o

frecven ă foarte mare. ca. 01^ dintre responden i au un al doilea loc de muncă, pentru a' iț ț ș

completa veniturile. Doar -^ dintre responden i nu au indicat e!isten a unui al doilea loc deț ț

muncă.

:abloul general sugerează un nivel foarte ridicat de ocupare, care lasă foarte pu in timp pentruț

activită ile recreative (doar cca J^ dintre responden i le'au indicat ca fiind frecvente5, pentruț ț

vacan e i ie iri în aer liber (doar cca. 0J^ dintre responden i au indicat că au frecvent parte deț ș ș ț

ele, în timp ce maCoritatea (cca. 1^5 a indicat că are parte rar i foarte rar de ele i pentruș ș

reuniunile de familie (cca. ^ dintre responden i au indicat că au o frecven ă ridicată5. #steț ț

evident că activită ile la locul de muncă, dublate de cele casnice i de al doilea loc de muncăț ș

conduc la situa ia reducerii timpului disponibil pentru via a de familie, fiind în situa ia unui gravț ț ț

dezec$ilibru între via a profesională i via a de familie.ț ș ț

Supra'aglomerarea ce caracterizează via a profesională a salaria ilor împreună cu via a personalăț ț ț

este accentuată în cazul asistentelor medicale de ciclurile foarte lungi, redundante, de formare,

care accentuează impactul negativ asupra armonizarea vie ii profesionale cu via a de familie.ț ț

Privirea de ansamblu dezvăluie un impact negativ mediu al vie ii profesionale asupra vie ii deț ț

familie i unul foarte redus al vie ii de familie asupra vie ii profesionale.ș ț ț

a5 ;mpactul negativ al vie ii profesionale asupra vie ii de familie este determinat deFț ț

' ;mplicarea emo ională în activită ile profesionale (cca. cca. J2^ din cazuri53ț ț



' 8unca suplimentară determină reducerea timpului petrecut cu familia (cca. J2^ dintre

responden i53ț

' #fectuarea turelor de noapte (în cca. J-^ din cazuri53

b5 ;mpactul vie ii de familie asupra vie ii profesionale este semnalat în cca. 00^ din cazuri.ț ț

Distribu ia activită ilor casnice pe profesie reflectă tendin a de a fi invers propor ională cu loculț ț ț ț

ocupat în ierar$ie profesională. )aptul că distribu ia muncii peste programul normal de lucru esteț

direct propor ională cu locul ocupat în ierar$ia profesională poate constitui e!plica ia principalăț ț

pentru distribu ia activită ilor casnice. Principala cauză ar putea s'o constituie deficitul deț ț

personal, urmată de programul de lucru specific medicilor.

#valuarea făcută de responden i asupra c7torva indicatori ai nivelului armonizării vie iiț ț

profesionale cu via a de familie indică următoarea situa ieFț ț

' ca. J2^ dintre responden i indică un dezec$ilibru mare între via a profesională i via a deț ț ș ț

familie, în defavoarea celei din urmă. 6n cca. J^ dintre cazuri acest conflict constituie o

importantă sursă de stres asupra salaria ilor, afect7ndu'le semnificativ calitatea vie iiț ț

profesionale.

' 6n cca. J^ din cazuri cumularea sarcinilor din gospodărie cu supra'încărcarea cu sarcini seserviciu determină semnificative efecte negative asupra calită ii vie ii profesionale.ț ț

' ca. /^ dintre responden i reclamă lipsa fle!ibilită ii timpului de lucru3 situa ia constituie unț ț ț

impediment maCor asupra armonizării vie ii profesionale cu via a de familie.ț ț

' ca. O^ dintre responden i consideră că func iile de conducere accentuează impactul negativț ț

asupra vie ii de familie.ț

%u a fost identificată e!isten a unor canale de informa ii specializate pe tema discriminării careț ț

să se adreseze acestei categorii de salariate, fapt eviden iat de nivelul diferit de cunoa tere aț ș

conceptelor fundamentale pentru discriminare.

ProfesiaGfunc ia de inută este deseori considerată un indicator e!clusiv al statutului social înț ț

colectiv, remarc7ndu'se adevărate praguri de trecereGrupturi între diferitele categorii de personal.



R astfel de observa ie sugerează necesitatea unei analize a altor tipuri de discriminare perceputeț

de salariate, multe dintre ele determinate de statutul social.

Absen a unor criterii clare în distribuirea sarcinilor de serviciu induce salariatelor un sentimentț

de tratament preferen ial neCustificat în cazul unora dintre colege. #ste evidentă absen a uneiț țstrategii împotriva discriminării la nivelul angaCatorilor, care să conducă la introducerea unor

proceduri clare, transparente i construite pe principiile egalită ii de anse, în aspectele esen ialeș ț ș ț

ale vie ii profesionale.ț

%erespectarea principiilor egalită ii de anse conduce uneori la situa ii conflictuale. #ste evidentăț ș ț

totodată o segregare a personalului, bazată pe statutul profesional, în domeniul rela iilorț

profesionale, ce conduce at7t la aspecte susceptibile de a intra în sfera discriminării c7t i la oș

ruptură semnificativă a spiritului de ec$ipă ce ar trebui să guverneze aceste rela ii, condi ieț ț

esen ială pentru furnizarea unor servicii medicale de calitate.ț

Perspectiva generală sugerează o stare de teamă a salariatelor fa ă de luarea unor măsuri pentruț

eliminarea situa iilor pe care le consideră discriminatorii. #a poate fi generată de lipsa uneiț

culturi a dialogului la nivelul unită ilor sanitare, respectiv de absen a unei preocupări pentruț ț

calitatea vie ii profesionale a acestora. #fectele negative sunt amplificate, tinz7nd să genereze unț

sentiment cvasi'general de frustrare a salariatelor, în condi iile în care unele dintre situa iileț ț

invocate fie in de o raportare strict subiectivă la anumite aspecte ale activită ii profesionaleț ț

(put7nd fi eliminate prin intermediul e!plica iilor adecvate5 fie nu constituie situa ii deț ț

discriminare, fiind induse de diferite alte nemul umiri.ț

Principala întrebare care se pune credem că este următoareaF Autorii discriminării sunt con tien iș ț

de calificarea Curidică ce poate fi acordată gesturilor pe care le facY De răspunsurile la aceste

întrebări depind două elemente esen iale pentru orice strategie de interven ie în domeniuFț ț

' #ficien a campaniilor de informare i de con tientizare în remedierea problemelor.ț ș ș

' &espectiv alegerea grupului intă pentru astfel de demersuri.ț

Analiza de ansamblu sugerează că ambele direc ii de ac iune trebuie accesate, apel7nd însă laț ț

mesaCe diferite.



A doua întrebare relevantă esteF 6n condi iile în care legisla ia muncii are prevederi cu caracterț ț

pro$ibitoriu la adresa discriminării, cum se aCunge la astfel de situa iiY #!plica ia la îndem7nă oț ț

constituie distan a mare dintre idealul formulat de actele normative i deficien ele intervenite înț ș ț

realizarea lui. ;mplementarea institu ională a prevederilor actelor normative în domeniu depindeț

într'o măsură semnificativă de măsura în care acestea sunt transpuse în procedurile specifice

desfă urării activită ii, acestea din urmă av7nd la r7ndul lor o pondere semnificativă înș ț

structurarea mentalită ii organiza iei. %u credem că unită ile sanitare între in o mentalitate aț ț ț ț

discriminării. #le au însă, în bună măsură, un grad de indiferen ă fa ă de maCoritatea aspectelorț ț

discriminării, efectele negative înt7lnite fiind determinate de faptul că strategiile anti'

discriminare depind considerabil de interven iile pro'active în domeniu.ț

Se0re0area de 0en " *r u"rea #e(ualș ț

Analiza datelor indică o discretă diferen ă (indicată de cca. 0O^ dintre respondente5 întreț

persoanele de gen feminin i cele de gen masculin în alocarea sarcinilor de serviciu, primeiș

categorii aloc7ndu'i'se mai cur7nd sarcini dificile i cele care presupun muncă intelectuală, înș

timp ce a doua categoria are parte mai des de sarcini fizice i, într'o mai mică măsură, de sarciniș

intelectuale. #galitatea se constată doar în privin a nivelului de salarizare, însă dominantaț

evidentă o constituie faptul că nici una dintre cele două categorii nu are un nivel ridicat de

salarizare (o egalizare în CosE5. Persoanele de gen feminin indică posibilită i de promovare i deț ș

instruire mai mari dec7t cele de gen masculin. Dacă interpretăm implicit faptul că programul

rigid de muncă nu corespunde nici uneia dintre categorii atunci putem presupune e!isten a unuiț

program fle!ibil de muncă în cca. O^ dintre cazuri.

Se remarcă o discretă corela ie directă între nivelul de studii i indicare e!isten ei stereotipurilorț ș ț

de gen, fapt care ar putea sugera o capacitate mai mare de a le sesiza sau reducerea toleran ei fa ăț ț

de astfel de situa ii odată cu cre terea nivelului de studii.ț ș

5ăr uirea sexualăț

ca. ^ dintre respondente au fost victima $ăr uirii se!uale. in7nd cont de gravitateaț Ț

fenomenului procentul este unul semnificativ. Doar cca. /0^ dintre responden i au indicat faptulț

că au fost informate (la locul de muncăGde către angaCator5 privind $ăr uirea se!uală. 6nsă,ț



întrebările de control privind nivelul de informare al respondentelor pe tema $ăr uirii se!ualeț

eviden iază că doar cca. 1^ dintre ele afirmă informarea clară privind interzicerea $ăr uirii3 deț ț

re inut este i faptul că doar în J^ dintre cazuri este indicată e!isten a unor sanc iuniț ș ț ț

disciplinare în &egulamentul unită ii pentru $ăr uirea la locul de muncă. Dat fiind nivelul redusț ț

de informare nu ne putem pronun a în mod obiectiv privin a e!isten ei sau absen ei acestorț ț ț ț

prevederi. 6nsă, nivelul de informare constituie un indiciu suficient privind nivelul redus de

îndeplinire a acestor obliga ii legale.ț

Am constatat un nivel relativ redus de informareGcunoa tere a procedurilor.ș 3l=ngerea către

conducerea unită iiț este prima în ierar$ia măsurilor la care ar apela respondentele dacă s'ar afla

într'o situa ie de discriminare, fiind indicată de cca. -^ dintre ele. #ste urmată de o men iuneț ț

cu caracter general, respectiv adresarea la o institu ie de specialitate (2O^5. Adresabilitateaț

sindicatului este situată la nivelul de cca. 1-^. 6ncercările de rezolvare prin dialog a situa iilorț

sunt indicate de cca. J/^ dintre respondente, iar apelul la instan a de Cudecată de cca. J0^ dintreț

respondente.

"iferen e de tratamentț

;ndicarea diferen elor de tratament corelează pozitiv cu nivelul de studii (direct propor ional5,ț ț

probabil datorită cre terii nivelului de con tientizare a acesteia propor ional cu nivelul deș ș ț

pregătire. Dat fiind ponderea mare a responden ilor (din prima cercetare5 care au indicatț

e!isten a discriminărilor salariale considerăm ca aceasta fiind cauza cu probabilitatea cea maiț

mare.

Analiza comparativă indică o discretă corela ie (direct propor ională5 între bifarea ocupăriiț ț

func iilor de conducere de către persoanele de gen masculin i nivelul de studii, locul ocupat înț ș

ierar$ia profesională (foarte vizibilă în cazul medicilor5, nivelul de venituri. Se înregistrează o

distribu ie egală pe cele două genuri (raportat la numărul total al fiecărui gen5 a răspunsurilor laț

cele trei variante. &esponden ii care lucrează înț chirurgie au cel mai ridicat procent (raportat la

numărul lor total5 al răspunsurilor pentru varianta mai mul i bărba i,ț ț fapt care confirmă ipoteza

masculinizării acestor locuri de muncă.

#valuarea impactului negativ al ocupării func iilor de conducere de către cele două genuriț

eviden iază percep ia responden ilor privind primele trei domenii care ar suferi un astfel deț ț ț



impact, respectiv crearea unor situa ii conflictuale, dificultă ile în organi!area munciiț ț i, cea maiș

importantă, scăderea calită ii serviciilor medicale oferiteț .

)egregarea de gen

Segregarea bazată pe gen este semnalată de cca. ^ dintre responden i. Analiza corela iilorț ț

indică rela ia direct propor ională între nivelul de studii, v7rstă, locul ocupat în ierar$iaț ț

profesională, venituri i segregarea bazată pe gen. Av7nd în vedere faptul că este vorba de unș

sector feminizat, considerăm că nivelul redus al percep iei segregării ar putea fi determinat deț

asocierea acesteia cu discriminarea, fapt confirmat par ial de răspunsurile următoare, careț

înregistrează procente destul de apropiate. Un procent relativ apropiat (^5 este înregistrat i deș

tratamentele diferite pe criterii de gen în cursul perioadei de formare. orelează cu o inciden ăț

mai crescută în cazul grupei de v7rstă 02'- de ani.

&aportarea la ponderea salaria ilor pe gen în sectorul sanitar din regiune ne indică faptul căț

bărba ii ocupă func ii de conducere la nivelul dublului procentului pe care'l reprezintă din totalulț ț

salaria ilor. Av7nd însă în vedere faptul că o bună parte din func iile de conducere suntț ț

reprezentate de eful de sec ie, raportarea pentru acestea nu trebuie făcută la întregul personal, ciș ț

la medici, ace tia fiind singurii care pot ocupa astfel de func ii. Din totalul medicilor, /-^ suntș ț

de gen feminin. 6n acest conte!t datele nu sunt concludente. in7nd cont de faptul că func iile deȚ ț

ef de sec ie i de asistentă efă sunt distribuite în mod egal, dacă vom considera că toateș ț ș ș

func iile de asistentă efă sunt ocupate de persoane de gen feminin atunci am putea vorbi în modț ș

întemeiat de prevalen a bărba ilor pe func iile de conducere (raportat la procentul lor din totalulț ț ț

salaria ilor5, ceea ce ar desc$ide posibilitatea discu iile privind egalitatea de anse.ț ț ș

Din perspectiva corela iilor, medicii, indiferent de nivelul profesional, persoanele de genț

masculin, sec iile de c$irurgie, compartimentele administrative indică într'un procentț

semnificativ mai mare faptul că au un ef o persoană de gen masculin. %u se înregistreazăș

diferen e semnificative în func ie de tipul de unitate, modul de proprietate, etnie sau alteț ț

variabile. Se remarcă un procent mai mare al medicilor i al persoanelor de gen masculin, careș

consideră că profesia lor este mai potrivită persoanelor de gen masculin3 persoanele care au

calificarea infirmieră , cele care lucrează în medicina generală au indicat profesia lor ca fiind

potrivită persoanelor de gen feminin. Se înregistrează o varia ie semnificativă în func ie de tipulț ț



general de activitate. Dacă ne raportăm la ipoteza unei egale distribuiri pe gen a locurilor de

muncă putem constata următoareleF

a5 6nregistrează &alor"le cele !a" !ar" d"n per#pect"&a ab#en e" d"-eren elorț ț următoarele

variabileF' $uno tin ele de specialitate )cca. EAF*ș ț

' 0ucrul în echipă )cca. LMF*

' Devotamentul fa ă de profesie )cca. OCF*ț

' 2eferin ele personale )cca. LCF*ț

' oralitatea i etica profesională )LOF*ș

' xperien a profesională )cca. LEF*.ț

b5 6nregistrează &alor"le cele !a" !ar" d"n per#pect"&a pre6en e" d"-eren elorț ț următoarele

variabileF

b05 6n func ie de valoarea cumulată a tuturor aspectelor care indică e!isten a diferen elorFț ț ț

o (ten ia la detalii )cca. EMF*ț

o 2e!isten a la stres )cca. EOF*ț

o Stăp=nirea de sine )cca. E&F*

o (sumarea riscurilor )cca. EBF*

o (bilită ile de comunicare )cca. EAF*ț

b5 6n func ie de valorileț :oarte mare iș mare+

o (ten ia la detaliiț

o 2e!isten a la stresț

o (sumarea riscurilor

o 2esponsabilitatea

o Stăp=nirea de sine



onsiderăm că aceste rezultate trebuie interpretate în sensul unei cercetări e!ploratorii av7nd

drept obiectiv identificarea diferen elor fire ti între cele două genuri, respectiva a celor careț ș

reflectă o mentalitate inadecvată raportat la principiul egalită ii de anse.ț ș

Un procent semnificativ al responden ilor (cca. ^5 consideră că femeile sunt mai e!pusețriscului de concediere dec7t bărba ii3 salariatele din domeniulț Suport medical se simt mai

amenin ate dec7t restul responden ilor. Deoarece nu am investigat în cursul cercetărilor e!isten aț ț ț

unor dovezi pe această temă, precizăm că este vorba de percep ia salaria ilor.ț ț

in7nd cont de ponderea persoanelor de gen feminin, putem constata faptul că femeile sunt maiȚ

dezavantaCate dec7t bărba ii la toate criteriile men ionate, pe primele locuri situ7ndu'seț ț

ironi!area (/,J^5, îngrădirea posibilită ilor de exprimare )@E,CF*ț i nerecunoa terea meritelorș ș

profesionale (,2^5. Două întrebări de control indică necesitatea abordării cu pruden ă aț

răspunsurilorF

' 9ucrul în condi ii ce reprezintă un pericol pentru sănătate cunosc de fapt o distribu ieț ț

propor ională cu cea de gen. &ăspunsurile tind să indice faptul că trebuie să luăm în considerareț

influen a percep iei subiective asupra răspunsurilor ce vizează distribu ia pe categorii de gen.ț ț ț

' Persoanele de gen feminin sunt mai avantaCate în situa iile de malpra!is.ț

)tereotipurile de gen

#!isten a stereotipurilor bazate pe gen constituie o problemă, fiind sesizată de J^ dintreț

responden i. Procentul semnificativ al persoanelor care au răspuns %u tiuE poate fi generat deț ș

neîn elegerea semnifica iei termenuluiț ț stereotip. Se remarcă o discretă corela ie directă întreț

nivelul de studii i indicare e!isten ei stereotipurilor de gen, fapt care ar putea sugera o capacitateș ț

mai mare de a le sesiza sau o toleran ă mai redusă odată cu cre terea nivelului de studii. Situa iaț ș ț

este identică în cazul veniturilor familiei. De asemenea, corela iile indică un nivel discret maiț

redus al indicării e!isten ei stereotipurilor la grupa de v7rstă 12'21 de ani. ;nteresant este faptulț

că persoanele de gen masculin o indică e!isten a sau absen a stereotipurilor într'o pondere egalăț ț

cu cele de gen feminin.

Putem vorbi în mod cert de e!isten a unor stereotipuri de gen în mentalitatea lucrătorilor dinț

sănătate, aceasta eviden iindu'se i în cazul estimărilor de gen privind unele posturi din sistem.ț ș



Astfel, din perspectiva posturilor mai potrivite pentru persoanele de gen feminin, raportat la

specialită ile indicate, se remarcăFț

' Pediatria (cca. 21^5

' <eriatria (cca. 1^5

' <inecologia (cca. JK^5

' 8edicina paliativă (cca. J/^5

' #ndocrinologia (cca. J1^5

Din perspectiva posturilor mai potrivite pentru persoanele de gen feminin, raportat la categoriile

de personal din sistemul sanitar, se remarcăF

' 8oa ă (O1^5ș

' Asistentă medicală (cca. /^5

' &egistrator (cca. ^5

' Puericultor (cca. 2K^5

' Asistent social (2/^5

' Psi$olog (cca. 2^5

' )armacist (cca. 22^5

)egregarea pe orizontală

ercetarea indică în mod clar e!isten a segregării pe orizontală, sectorul sanitar din regiuneaț

studiată av7nd caracteristici asemănătoare celui na ional. 6n principiu, două profesii genereazăț

ponderea cea mai mare a femeilorF asistentele medicale i infirmierele.ș

Sur#a5

Analiza diferen elor de gen privind profesiile, cariera, veniturile i a segregării de gen în sectorulț ș

sanitar din &egiunea Sud'#st, entrul de ercetare i Dezvoltare Socială SolidaritateaE Gș



)edera ia Solidaritatea SanitarăE din &om7nia,ț $ttpFGG@@@.solidaritatea'

sanitara.roGattac$mentsGarticleG-JGoncluziile'studiului.pdf



GEN /I DIFEREN3E DE GEN 4N S2N2TATE PU9LIC2 LA MOMENTUL ACTUAL

<enul în conte!tul politicilor sociale este un subiect larg dezbătut în studiile de specialitate din

ultimii ani, datorită influenţei acestuia asupra modificărilor regimurilor de state ale bunăstării.

<enul, relaţionat de cele mai multe ori cu alte constructe cum ar fi rasă sau etnicitatea, clasa

socială sau naţionalitatea, are impact asupra indivizilor, nu ca şi cum ar fi un construct social, ci

ca şi cum ar fi un datE natural, înscris prin diferenţele biologice vizibile (8ag+ari'=incze,

--5. 6nsă, termenul de gen este folosit pentru descrierea acelor caracteristici ale bărbaţilor şi

femeilor care sunt construite social, prin învăţarea unor comportamente care determină rolurile şi

identităţile de gen. Acesta este deseori definit în conte!tul inegalităţilor raporturilor de putere

(>aume et al., --05.

&elaţiile de gen influenţează realizarea politicilor sociale, respective instituţiile de protecţie

socială ' înţelese ca şi set de programe de asigurări sociale şi asistenţă socială şi drepturile

cetăţeneşti universale prin care ne referim la statul bunăstării ' influenţează relaţiile de gen.

Problematica diferenţelor de gen în relaţia cu politicile sociale este angaCată în studii ce aparţin

unui curent recent, care arată importanţa influenţei politicilor sociale asupra reproducerii

ierar$iilor de gen, maternalismului şi a diviziunii muncii pe se!e. Studiile şi cercetările pe temă

au arătat importanţa anumitor factori cauzali ale diferenţelor de genF balanţa de putere dintremunca organizată şi angaCaţi, caracteristicile producţiei şi pieţei de muncă, caracteristicile

grupurilor organizate ale femeilor, caracteristicile ideologiilor şi discursurilor despre maternitate,

populaţie, feminitate şi masculinitate, caracteristicile demografice, dimensiunea competiţiei

economice (Rrloff, 0KK3 Pascall şi 4@a*, --25.

Rrganizaţia 8ondială a Sănătăţii a elaborat numeroase studii şi lucrări de specialitate care

vizează analiza de gen şi integrarea diferenţelor de gen în politicile sociale, de sănătate în mod

particular. Se ştie că pentru politicile sociale, maCoritatea reglementărilor se regăsesc în legislaţiasecundară a Uniunii #uropene, motiv pentru care au o putere de coerciţie mai slabă. :otuşi,

eforturile de stabilire a unor norme pentru depăşirea diferenţelor de gen, din partea marilor

organizaţii ca şi R8S, sau a unor instituţii că Uniunea #uropeană, omisia #uropeană etc. au

devenit considerabile în ultimii ani. Declaraţiile oficiale ale departamentului de Politici de gen al



o centrare pe îmbunătăţirea sănătăţii femeilor dezavantaCate (mame singure, gospodării conduse

de femei etc.5

o centrare pe bărbaţii dezavantaCaţi sau în situaţie de risc

implicarea at7t a bărbaţilor, c7t şi a femeilor în procesul de sc$imbare pentru îmbunătăţireasănătăţii ambelor categorii.

:endinţa pe care o adoptă femeile din ţările în curs de dezvoltare este aceea de focalizare a

atenţiei asupra sănătăţii şi bunăstării familiei proprii, în special a copiilor, fiind o prioritate c$iar

şi în faţa propriei stări de sănătate. 6n consecinţă, acestea nu vor încerca să acceseze serviciile de

sănătate publică pentru propria sănătate ci se vor a!a preponderent pe întreaga familie3 femeia va

da întotdeauna ToriceT copiilor ei pentru că aceştia reprezintă nucleul atenţiei mamei, Tcopilul

fiind singurul lucru pe care acestea îl auT (>onino 0KK1F -05.

$iar şi în situaţia în care femeia este însărcinată, ea va frecventa regulat serviciile de sănătate

oferite acestei categorii de femei, aceasta consider7nd'o ca o datorie faţă de bunăstarea copilului.

(>onino 0KK15. Rbserv7nd diferenţele de gen, băiatul ca şi copil va primi o atenţie sporită din

punct de vedere al sănătăţii spre deosebire de TfeteT ($atterCee, 0KK-5. Acest Tstatus scăzutT al

femeii faţă de bărbaţi, este internalizat de către femeie şi Timplicit adoptat de către societateT

av7nd ca rezultat marginalizarea femeii din punct de vedere fizic, psi$ologic şi social (4itts şi

&oberts, 0KK5. Dacă se poate spune, femeia (şi datorită acestei internalizări a propriului statusde către ea însăşi şi de către societate5 este mai puţin TnorocoasăT în a avea posibilitatea de acces

la serviciile moderne de sănătate, comparativ cu bărbaţii3 această situaţie fiind datorată at7t

resurselor financiare scăzute de care aceasta dispune c7t şi unui factor cognitiveinternalizat şi

anume de protecţie şi Tînt7ietatea intereselor copilului şi a familiei.

Una din modalităţile prin care aceste aspecte negative ar putea fi diminuate esteF creşterea

participării femeilor la programe de educaţie pentru sănătate, programe care în implementarea lor

ar trebui să ţină cont şi de factorul stimă de sine, important mai ales în cazurile în care femeiaeste victimă a marginalizării TaccentuateT (>onino, 0KK15.

6n situaţia e!istenţei unei ineficienţe şi inec$ităţi în accesul la serviciile de sănătate publică, nu

sunt afectate doar femeile ci şi bărbaţii. )actorul determinant care ar putea să accentueze

inaccesibilitatea serviciilor este disponibilitatea acestora în funcţie de resursele disponibile,



uneori prea scăzute şi distribuirea acestora preponderent înspre urban. După U%DP (0KK-5

zonele rurale sunt sever afectate, în special genul feminin suferind o deprivare accentuată, dat

fiind şi procentul crescut de femei fără un venit stabil.

#!istă diferenţe importante între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şiacestea le afectează securitatea şi sănătatea în muncă.

;negalitatea bazată pe gen at7t în interiorul c7t şi în afara locului de muncă afectează, securitatea

şi sănătatea profesională a femeilor şi e!istă legături importante între aspectul discriminării pe

scară largă şi sănătate. )emeile efectuează încă maCoritatea muncii casnice neplătite, au griCă de

copii şi de rude, c$iar şi atunci c7nd lucrează cu program normal. Aceste sarcini se adaugă în

mod considerabil la durata muncii lor zilnice şi reprezintă o presiune suplimentară asupra lor, în

special atunci c7nd e!istă o incompatibilitate între aranCamentele lor profesionale şi viaţa lor

privată.

Agenţia #uropeană pentru Securitate şi Sănătate în 8uncă a realizat, în --J, un raport care

e!aminează diferenţele dintre bărbaţi şi femei sub aspectul accidentelor şi bolilor legate de

muncă, al lipsei cunoştinţelor precum şi al implicaţiilor privind îmbunătăţirea prevenirii

riscurilor.

Dintre concluziile principale ale raportului reproducem următoareleF

Sunt necesare eforturi continue pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă at7t pentru femei c7tşi pentru bărbaţi.

Diferenţele legate de apartenenţa la gen în condiţiile angaCării influenţează puternic consecinţele

asupra sănătăţii la locul de muncă unde se face diferenţierea pe criterii de se!. ercetarea şi

intervenţiile trebuie să ţină cont de muncă reală pe care o efectuează bărbaţii şi femeile şi de

diferenţele de e!punere la riscuri precum şi de condiţiile de muncă.

&iscurile pentru securitatea şi sănătatea femeilor au fost subestimate şi negliCate în comparaţie

cu cele ale bărbaţilor, at7t în ceea ce priveşte cercetarea c7t şi prevenirea. Aceste omisiuni vor

trebui săreprezinte o prioritate în activităţile de cercetare, sensibilizare şi prevenire.

Adoptarea unei abordări neutre a apartenenţei la gen în politică şi legislaţie a contribuit la o lipsă

de atenţie şi direcţionarea unor resurse mai reduse spre riscurile în muncă ale femeilor şi



prevenirea acestora. Directivele #uropene pentru securitate şi sănătate în muncă nu acoperă

lucrătorii din domeniul casnic (predominant femei5.

Anumite categorii de femei lucr7nd neoficial în activităţi agricole familiale, de e!emplu soţii sau

partenere ale bărbaţilor, este posibil să nu fie întotdeauna acoperite de legislaţie. Pe baza cunoştinţelor actuale din domeniul prevenirii şi integrării dimensiunii apartenenţei la

gen, directivele e!istente ar putea fi implementate într'un mod mult mai sensibil la gen, c$iar

dacă este necesară evaluarea impactului apartenenţei la gen şi griCă faţă de lipsa de cunoştinţe.

)emeile sunt puţin reprezentate în procesul de luare a deciziei cu privire la sănătatea şi

securitatea în muncă, la toate nivelele. Acestea vor trebui să fie mai direct implicate, iar punctul

de vedere, e!perienţa, cunoştinţele şi pregătirea femeilor trebuie reflectate în formularea şi

implementarea strategiilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

6n timp ce tendinţele generale în condiţiile şi situaţiile de lucru ale femeilor sunt similare în

Statele membre şi ţările candidate, e!istă şi diferenţe între ţări în cadrul acestor tendinţe generale.

)iecare ţară trebuie să e!amineze condiţiile specifice particulare referitoare la diferenţele între

bărbaţi şi femei şi sănătatea lor la locul de muncă în scopul planificării acţiunilor

corespunzătoare.

)emeile nu reprezintă un grup omogen şi nu toate femeile lucrează în posturi în mod tradiţional

feminineE. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul bărbaţilor. R abordare $olistică trebuie să ţină contde diversitate. Acţiunile care vizează îmbunătăţirea ec$ilibrului între muncă şi viaţă privată,

trebuind să ţină cont at7t de programul de lucru al femeilor c7t şi al bărbaţilor şi să fie concepute

pentru a fi atractive ambelor categorii. (Agenţia europeană pentru securitate şi sănătate în muncă,

--J5.

6n ceea ce priveşte patternele diferenţiate ale utilizării serviciilor de sănătate între femei şi

bărbaţi, e!istă puţine studii care au încercat să le e!amineze. Astfel, evidenţele care să ducă la

înţelegerea dimensiunii barierelor la acces bazate pe gen sunt limitate. [i mai mult, maCoritateastudiilor care descriu aceste bariere sunt mai degrabă centrate pe serviciile de îngriCire maternală,

dec7t pe o înţelegere compre$ensivă a îngriCirii sănătăţii femeilor. >anca 8ondială a arătat în

0KKJ că, barierele de acces reduc eficacitatea sau măresc costurile intervenţiilor dincolo de ceea

ce ar fi în absenţa acestor bariere. Acolo unde barierele sunt puternice, trebuie utilizate resurse



adiţionale pentru a furniza accesul femeilor cu dificultăţi. Rbstacolele care limitează accesul

femeilor la serviciile de sănătate sunt de c7teva tipuri, printre care unele sunt generale (adică pot

afecta şi bărbaţii5 şi altele sunt influenţate de apratenenţa la gen. Rbstacolele din interiorul

gospodăriilor pot să intervină din modalităţile de alocare a resurselor pentru $rană, educaţie şi a

miCloacelor financiare de accesare a serviciilor medicale care discriminează femeile. ercetările

sugerează că multe familii sunt mai puţin doritoare de a c$eltui resurse pentru sănătatea femeilor

membre, iar lipsa educaţiei şi normele culturale sunt alte impedimente puternice pentru apelarea

la servicii medicale.

9ucrarea redactată pentru >anca 8ondială concluzionează cu afirmaţia conform căreia

neaCunsurile în eficienţă, ec$itatea şi calitatea serviciilor de sănătate sunt probleme generale care

conduc la utilizarea la o limită sub ceea ce ar fi posibil dacă resursele ar fi alocate şi folosite mai

eficient (?> ' 4utzin, 0KKJF 0-'005

Pre6entarea re0le!entr"lor le0ale e("#tente

Anul consolidării aspectelor legale despre egalitatea de tratament între femei şi bărbaţi a fost

0KKO. 6n termeni legislativi, onsiliul Uniunii #uropene a adoptat două Directive, e!tinz7nd

Directivele acuzării în cazul discriminării bazate pe se! şi a muncii part'time din 0KK/ la nivelul

8ării >ritanii. Această e!tensie, urm7nd'o pe cea a Directivelor privind concediul paternal şiinformarea şi consultarea angaCaţilor tot din 0KK/, simbolizează o completare a cadrului

legislativ pentru egalitate pentru Uniunea #uropeană.

6n termeni de procese, încep7nd din 0KK/, urtea ustiţiei a lansat un număr semnificativ de

acţiuni Cudecătoreşti din domeniul egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei, fapt care indică o

creştere a conştientizării drepturilor de către femeile angaCate care se simt discriminate în termeni

de plată, acces la angaCare, condiţii de lucru şi securitate socială. :ot 0KKO a fost anul destinat

e!aminării punerii în practică a Directivelor de egalitate de către statele membre, şi acolo unde afost necesar, corectării acţiunilor de încălcare a prevederilor actelor respective.

6n conformitate cu articolul 01 al Directivei onsiliului KGO2G## din 0K octombrie 0KK,

privind implementarea măsurilor de promovare a îmbunătăţirii sănătăţii şi a protecţiei femeilor

însărcinate, care au născut recent sau alăptează la locul de muncă, omisia a adoptat un raport



privind implementarea Directivei în Statele 8embre. Datorită acestui raport, omisia a putut

verifica transpunerea corectă a maCorităţii prevederilor Directivei.

:rebuie menţionat faptul că, deşi legislaţiile naţionale sunt aliniate cu Directiva KGO2G##,

diferenţele maCore apărute între statele membre sunt legate de durata concediului de maternitateşi nivelul remuneraţiei sau a alocaţiei pe durata acestei perioade. De e!emplu, legea din

Portugalia privind protecţia maternităţii femeilor care lucrează (şi a paternităţii5 a fost modificată

în 0KKO, cresc7nd durata concediului de maternitate de la 00- zile la 0-.

&eferitor la Directiva KGJ1G# din J iunie 0KK, privind concediul parental, data limită pentru

implementarea acesteia în legislaţiile naţionale din U#0 a fost J iunie 0KKO. P7nă la acea dată,

Rlanda, afl7ndu'se în r7ndul ţărilor care aveau deCa prevederi privind concediul paternal, a decis

îmbunătăţirea acestora. Alte state, care nu aveau prevederi sau acestea erau limitate, s'au aliniat

la Directivă mai t7rziu (după #, 0KKK5.

Aşa cum ne arată un raport al omisiei #uropene din --O, în U#'/, rata ocupării locurilor de

muncă din U#'/ a crescut cu aproape 0 milioane, incluz7nd peste /,2 milioane de femei. &ata

ocupării locurilor de muncă în r7ndul femeilor a crescut în fiecare an, aCung7nd la 2/^ în --,

cu J,2 procente mai mult dec7t în ---. 6n aceeaşi perioadă, rata ocupării locurilor de muncă în

r7ndul bărbaţilor a crescut cu mai puţin de un procent.

;ndicatorii salariali, cei ai segregaţiei de pe piaţa muncii şi cei al numărului de femei aflate în poziţii de luare de decizii nu au înregistrat creşteri semnificative în ultimii ani. Diferenţa salarială

a rămas constantă la 02^ din --J, scăz7nd cu numai un procent din ---. Prezenţa managerilor

femei în companii a rămas la JJ^, iar numărul de politicieni femei creşte, dar foarte încet. 8ai

mult, diferenţele dintre femei şi bărbaţi pot persista în toate celelalte aspecte referitoare la

calitatea muncii, de e!emplu reconcilierea vieţii profesionale şi particulare. Dovada acestui fapt

o constituie scăderea drastică a ratei ocupării locurilor de muncă pentru femeile cu copii mici ('

0J, procente în medie5, în timp ce la bărbaţi rata este în creştere. 6n consecinţă, rata ocupării

forţei de muncă pentru femei cu copii mici este de numai ,1^, în comparaţie cu K0,1^ la

bărbaţi (#, --O5.

6n &om7nia, primii paşi oficiali spre egalizarea şanselor şi a accesului pentru se!e s'au realizat

încep7nd din 0KKK, c7nd s'a implementat legea nr. 0- din J0 decembrie 0KKK a concediului

paternal, urmată de legea nr. -G-- privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.



#galitatea la accesul la bunuri şi servicii între se!e a fost reglementată prin Rrdonanţa de

Urgenţă nr. 0G--O, care transpune Directiva onsiliului --1G00JG# din 0J decembrie --1

privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul la

bunuri şi servicii şi furnizarea acestora.

Sur#e5

)ilip <U::8A%, <ender Differences and Public Nealt$, Postmodern Rpnenings, =ol , une

-0-, #ditura 9umen

Agenţia europeană pentru securitate şi sănătate în muncă (--J5, 3roblematica apartenenţei la

gen în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă - 2e!umat al unui raport al (genţiei, disponibil

pe $ttpFGGos$a.eu.int3

>aume, #laine3 uarez, 8ercedes3 Standing, Nilar+. (--05. Gender and health eNuit4 net5or/.

Gender and health eNuit4 resource guide, ;nstitute of Development Studies, Universit+ of Susse!

>onino, 8. (0KK15. 3s4chosocial determinants of the use of maternal-child health services in

areas of povert4, în ?iCe+aratne, P. et al., <ender, $ealt$, and sustainable developmentF a 9atin

American perspective. Proceedings of a @or*s$op $eld in 8ontevideo, Urugua+, 'K April

0KK1, ;nternational Development &esearc$ entre, Rtta@a

$atterCee, 8. (0KK-5. #ndian 5omen+ their health and economic productivit4, ?orld >an*,

?as$ington D, USA

4itts, ennifer3 &oberts, anet Natc$er. (0KK5. %he 7ealth Gap - 6e4ond 3regnanc4 and

2eproduction, ;nternational Development &esearc$ entre, Rtta@a

8ag+ari'=incze, #ni*o. (--5. Diferenţa care contea!ă. Diversitatea socio-culturală prin

lentila antropologiei feministe, #ditura Desire, luC'%apoca

8ag+ari'=incze, #ni*o. (--5. Social exclusion at the crossroads of gender, ethnicit4 and class+

( vie5 through 2omani omen1s 2eproductive 7ealth, #ditura )undaţiei pentru Studii #uropene,

luC'%apoca

Rrloff, Ann. (0KK5. Gender in the 5elfare state, în Annual &evie@ of Sociolog+, F20'/O



stlin P.. (--25. hat evidence is there about the effects of health care reforms on gender

eNuit4, particularl4 in healthP, ?NR &egional Rffice for #urope, open$agen

Pascall, <illian3 4@a*, Anna. (--25. Gender regimes in transition in $entral and astern

urope, Publis$ing :$e Polic+ Pressomisia omunităţii #uropene (0KKK5, (nnual report from the commission > Nual

Ipportunities for omen and en in the uropean ;nion BMMC

omisia omunităţii #uropene (--O5, 2eport from the comission - Nualit4 bet5een 5omen

and men.

R8S (--/5, Strateg4 for integrating gender anal4sis and actions into the 5or/ of 7I

R8S (--5, 7I Gender 3olic4+ #ntegrating Gender 3erspectives in the or/ of 7I

:$e ?orld >an*F 4utzin, osep$. (0KKJ5. Ibstacles to 5omen1s access+ issues and options for

more effective interventions to improve 5omen1s health.

Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar

Documents

Transcript of Diferente Culturale Si de Gen Privind Statutul Asistentului Medical Comunitar