REZUMATUL

tezei de doctorat intitulată

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

AL RENTABILITĂŢII ŞI RISCULUI

ÎN CREDITAREA AGENŢILOR ECONOMICI

elaborată de doctorand Elena Ciucaşu - Chirulescu

1. CUPRINS

INTRODUCERE

CAP. I ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND EFICIENŢA ŞI

RENTABILITATEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ

1.1 Eficienţă şi raţionalitate în activitatea agenţilor economici în economia

concurenţială contemporană

1.2 Abordări contemporane cu privire la indicatorii de evaluare şi eficienţă

1.3 Noul concept de eficienţă în gândirea economică modernă

1.4 Interdependenţa factorială în asocierea "rentabilitate - risc", o dilemă pentru

manageri în aprecierea eficienţei firmei

CAP.II ANALIZA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR - TEORII ŞI PRACTICI

CARE STAU LA BAZA ACORDĂRII ÎMPRUMUTURILOR BANCARE

2.1 Rolul şi importanţa analizei economico-financiare în exercitarea actului

managerial

2.1.1 Premise ale proiectării şi modernizării managementului firmei

2.1.2 Noi valenţe ale analizei economico-financiare

2.2 Diagnosticul financiar, metodă de analiză în practicile bancare pentru creditarea

agenţilor economici

2.2.1 Consideraţii generale privind analiza diagnostic în aprecierea firmei

1

2.2.2 Practici şi modele moderne de analiză diagnostic recomandate de firmele de succes

2.2.3 Particularităţile diagnosticului bancar în creditarea agenţilor economici

2.2.4 Aprecieri personale privind caracteristicile diagnosticului financiar pentru creditarea

agenţilor economici

2.3 Sistemul de indicatorii economico-financiari în teoria economică modernă

2.3.1 Rolul indicatorilor în evaluarea firmei

2.3.2 Sistemul indicatorilor economico-financiari utilizaţi în diagnosticul bancar pentru

creditarea agenţilor economici

2.3.3 Indicatorii de analiză a bonităţii agenţilor economici în procesul de creditare. Practici

bancare pentru reducerea riscului de credit

CAP.III ANALIZA RENTABILITĂŢII ŞI A ALTOR INDICATORI

ECONOMICI ŞI FINANCIARI UTILIZAŢI DE BĂNCI LA SOLICITAREA

DE ÎMPRUMUTURI DE CĂTRE FIRMELE MARI ŞI MICI

3.1 Profitul, măsura eficienţei obţinute de agenţii economici şi argument pentru bancă

în fundamentarea deciziei de creditare a agenţilor economici

3.2 Pârghii manageriale pentru creşterea eficienţei activităţii economice a firmelor de

succes - obiective de interes pentru băncile creditoare

3.3 Metode de previziune a profitului întreprinderii sau tehnici bancare de anticipare a

posibilităţilor agenţilor economici de rambursare a creditelor

CAP. IV ANALIZA RISCURILOR AVUTE ÎN VEDERE LA ACORDAREA,

GARANTAREA ŞI RAMBURSAREA CREDITELOR BANCARE

4.1 Creditul bancar – elemente definitorii şi riscurile aferente acestora

4.1.1 Produse tip credit destinate agenţilor economici pentru susţinerea activităţii curente

şi de investiţii

4.1.2 Contractul de credit – elemente obligatorii şi riscuri potenţiale asociate acestora

4.2 Costurile creditării: dobânzile şi comisioanele bancare

4.2.1 Dobânda – preţul banului

4.2.2 Comisioanele – contravaloarea prestaţiei

4.3 Destinaţia creditului sau nevoia reală de finanţare şi riscurile asociate

4.4 Garanţiile – instrumente de partajarea riscului de credit

4.4.1 Raţionalitatea măsurilor de garantare a creanţelor bancare

2

4.4.2 Garanţiile de tip tradiţional. Mijloacele juridice de garantare a obligaţiilor de plată

4.4.3 Mecanisme moderne de garantare a creditelor bancare. Garanţiile ca instrument

financiar pentru dezvoltarea antreprenoriatului

4.5 Rambursarea creditelor bancare – posibilităţi de finalizare cu succes a procesului

de creditare a agenţilor economici

CAP. V PERFECŢIONAREA METODOLOGIEI DE GESTIONARE A

RISCURILOR ÎN CONTEXTUL PREVEDERILOR ACORDURILOR

INTERNAŢIONALE

5.1 Contextul macroeconomic - factor favorizant schimbării continue şi extinderii

riscurilor bancare

5.1.1 Globalizarea – sursă a capabilităţilor şi riscurilor contemporane

5.1.2 Efectele globalizării în mediile financiar – bancare. Riscurile dominaţiei financiare

5.1.3 Riscul sistemic – efect de antrenare al riscului de dereglementare

5.2 Comitetul de la Basel – organism internaţional de supraveghere bancară

5.2.1 Istoria şi necesitatea Acordurilor Basel în activitatea bancară

5.2.2 Acordul Basel II – provocări şi soluţii în gestionarea riscurilor bancare

5.3 Elemente de risc tradiţional în Acordul Basel II. Riscul de credit

5.4 Implementarea Acordului Basel II –avantaj competitiv pentru băncile din

România

5.4.1 Soluţii legislative şi IT pentru implementarea practicilor prudenţiale în sistemul bancar

autohton

5.4.2 Preocupările băncilor din România pentru diminuarea riscului de credit în relaţiile cu

agenţii economici. Exemplul Băncii Comerciale Române

CAP.VI STUDII DE CAZ ŞI ANALIZE PRIVIND DIAGNOSTICUL

FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII ŞI RISCURILOR REFERITOARE LA

CREDITAREA AGENŢILOR ECONOMICI DIN JUDEŢUL BRĂILA

6.1 Analiza diagnostic a potenţialului economic din judeţul Brăila. Aspecte financiare

şi non-financiare privind economia judeţului Brăila şi implicaţiile acestora asupra

creditelor bancare

6.2 Comportamentul financiar al agenţilor economici şi al populaţiei, factor

determinant în aprecierea stabilităţii financiare din judeţul Brăila

3

6.3 Studii de caz privind unii factori care pot influenţa, la nivelul judeţului Brăila,

rentabilitatea şi riscul în creditare, inclusiv calitatea portofoliului de credite

bancare

6.4. Profitabilitatea bancară prin fructificarea riscurilor la nivelul unei sucursale

bancare din judeţul Brăila

CONCLUZII GENERALE ŞI PROPUNERI PRIVIND DIAGNOSTICUL

FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII ŞI RISCULUI ÎN CREDITAREA

AGENŢILOR ECONOMICI

LISTA TABELELOR

LISTA SCHEMELOR

BIBLIOGRAFIE

2. CUVINTE CHEIE

DIAGNOSTIC, DIAGNOSTIC FINANCIAR, ANALIZĂ, ANALIST,

INDICATORI, EFICIENŢĂ, SINERGIE, SINERGISM, RENTABILITATE, RISC,

CREDIT, CREDITARE, AGENT ECONOMIC, BĂNCI, DEZVOLTARE

DURABILA

3. SINTEZE ALE PĂRŢILOR PRINCIPALE ALE TEZEI DE DOCTORAT

Tendinţele globale care se manifestă în epoca modernă şi care ne

afectează prezentul dar mai ales ne influenţează viitorul, modificările

rezultate din procesul de liberalizare financiară, dezvoltarea unui mediu

puternic competitiv, au fost câteva dintre motivele care au determinat

alegerea temei investigate, aşa cum se arată în INTRODUCERE. În acest

context, se subliniază necesitatea revizuirii noţiunilor dar şi atitudinii faţă de

două dintre coordonatele esenţiale ale existenţei noastre şi, implicit, ale

economiei contemporane: rentabilitatea şi riscul.

4

Să minimizezi riscul ca posibilitate de manifestare, nu să reduci

activitatea pentru a minimiza riscul este ideea care conduce spre progres şi

asupra căreia a fost orientat studiul pentru realizarea lucrării.

Structura lucrării cuprinde şase capitole astfel prezentate încât să

evidenţieze particularităţile, rolul şi importanţa analizei diagnostic a

rentabilităţii şi riscului în desăvârşirea actului managerial privind creditarea

agenţilor economici.

În cadrul primului capitol intitulat « Abordări teoretice privind

eficienţa şi rentabilitatea activităţilor economice în economia de piaţă » se

accentuează faptul că abordările manageriale privind eficienţa trebuie să se

desprindă de rutina anterioară şi să se orienteze spre practici care asigură

succesul, respectiv câştigul, pentru satisfacţia tuturor deţinătorilor de

interese – clienţii, angajaţii, furnizorii, comunitatea, investitorii, managerii.

Câştigurile sunt percepute prin depăşirea performanţelor concurenţilor şi nu

în mod deosebit prin eficienţă sporită.

La nivelul acestui capitol se învederează că nu numai procesul

managerial este supus provocărilor generate de schimbare ci şi instrumentele

sale de lucru din categoria cărora fac parte indicatorii de evaluare şi de

eficienţă. Astfel, conform noului concept de eficienţă, se arată că, în

economia modernă au prioritate indicatorilor care au legătură cu

clientul/consumatorul iar indicatorii de performanţă, fără a fi neglijaţi, sunt

puşi pe un alt plan.

Inovaţiile legate de procesul de integrare, contribuţia la realizarea

unor scopuri superioare, economie de forţe, sinergism şi sinergie, eficacitate,

raţionalitate, dezvoltare durabilă şi acceptarea riscului în construcţia şi

anticiparea viitorului sunt câteva dintre sensurile identificate că definesc

noul concept de eficienţă şi care sunt dezvoltate în prima parte a lucrării.

5

Cercetarea insistă pe aprecierea că armonizarea indicatorilor de

apreciere va fi o nouă provocare pentru managerii de succes alături de

dilema generată de interdependenţa factorială apărută odată cu asocierea

"rentabilitate - risc".

În acest context, se propune recunoaşterea de către teoria financiară a

noii entităţi rezultate prin consolidarea şi aprofundarea asocierii dintre

rentabilitate şi risc. Riscul şi rentabilitatea sunt entităţi care se asociază şi

interacţionează formând un cuplu de interese, dezvoltând o relaţie de tip

„câştig-câştig” în care, după prioritatea intervenţiei, gradul de implicare şi

efectele de antrenare, riscul reprezintă partea activă.

Se accentuează ideea potrivit căreia, de funcţionarea sistemului

« 2R » - risc & rentabilitate - depinde succesul şi progresul viitor al

omenirii, teoria financiară fiind chemată să descifreze şi să inoveze

principiile de funcţionare şi căile de up-gradare.

Dincolo de teorie, cercetând şi realitatea micro-economică, s-a

punctat, încă de la începutul lucrării, că dinamica mediilor de afaceri induce

activităţii de bază a agentului economic riscuri din interior dar şi din exterior

sub formă economică, juridică şi politică, financiară şi de faliment. La

acestea se adaugă şi o serie de riscuri particulare precum: riscul de piaţă,

riscul de operare, riscul valutar şi riscul de mediu atunci când intervine

creditul bancar.

O altă ipoteză, subliniată în această primă parte a lucrării, dezvoltă

ideea potrivit căreia, în relaţia debitor-creditor, cei doi actori purtători de

risc şi rentabilitate sunt nu numai forţe ci şi grupări funcţionale distincte dar

şi interdependente. În conlucrarea dintre doi agenţi economici (din care unul

poate fi o bancă), fiecare parte reprezintă un factor de risc pentru celălalt şi

fiecare parte are o ţintă de rentabilitate. Astfel, se demonstrează că,

6

asocierea sau tandemul 2R - risc & rentabilitate - aduce noutatea acceptării

riscurilor de contrapartidă şi a convergenţei scopului : supravieţuirea şi

creşterea consumatorului, cu valorile sporite din era revoluţiei digitale.

Nici gestionarea defectuoasă a riscurilor nu poate rămâne indiferentă

părţilor implicate, după cum se arată în studiu. Nesupravegherea riscului de

credit de către bancă afectează profitabilitatea, lichiditatea şi solvabilitatea

acesteia şi perturbează pieţele declanşând crize sistemice care destabilizează

economic şi financiar prin efectul de contaminare.

În capitolul doi al lucrării s-a prezentat « Analiza diagnosticului

financiar – teorii şi practici care stau la baza acordării de împrumuturi

bancare ». Abordarea interdisciplinară, după coordonatele ştiinţelor

economice şi medicale, este susţinută de aprecierile privind consumatorul

care este, mai mult ca niciodată, uman şi are nevoi, dorinţe şi cerinţe

ridicate la rang de lege.

De altfel, pe parcursul cercetării se insistă pe faptul că, date fiind

multitudinea de variabile care compun mediul ambiant, managementul

modern trebuie să se concentreze pe factorul uman în acţiunea de

implementare a unui sistem managerial concurenţial în proiectarea şi

modernizarea căruia perspectiva se axează pe îmbunătăţirea continuă prin

eforturile echipelor concentrate asupra proceselor şi indivizilor care aşteaptă

satisfacţie şi valoare. În acest context, se demonstrează că noile principii

manageriale, în care valoarea şi satisfacţia sunt indicatorii care contează, au

pus bazele unui nou concept de analiză economico-financiară potrivit căruia

aceasta (analiza economico-financiară) este, în economia modernă, o

disciplină, o meserie, un instrument de management şi un proces.

Totodată, s-a realizat şi un portret moral şi profesional al analistului

financiar contemporan care trebuie să fie : bine pregătit şi informat, optimist,

7

integrat comportamental şi metodic grupării profesionale, rezervat în

aprecieri personale, eficace şi credibil.

O atenţie specială s-a acordat analizei diagnostic, în general, şi

diagnosticului financiar realizat de bancă, în special.

Se arată că, faţă de alte metode şi tehnici de analiză, analiza

diagnostic prezintă câteva particularităţi care o diferenţiază şi o recomandă

ca pe o metodă managerială actuală, modernă şi de viitor în economia

globală concurenţială.

Evidenţiind distincţiile precum: dimensiunea participativă,

complexitatea deosebită, abordarea cauzală, caracterul predecizional se

apreciază că diagnosticul este atât o procedură completă şi complexă de

analiză ce trebuie realizată de cei mai buni specialişti, cât şi un instrument de

lucru în managementul modern.

Se subliniază că folosind numai indicatorii care contează şi care sunt

suficienţi echipei manageriale pentru pilotarea unei firme pentru a desăvârşi

politica şi strategia acesteia, diagnosticul financiar se axează pe rentabilitate,

competitivitate, dezvoltare şi competenţă.

Scopul analizei diagnostic este de a stabili nevoile agentului economic

de asumare a riscurilor pentru atingerea obiectivelor propuse şi mai puţin

starea economică iniţială a agentului economic. Prospecţiunile pot surprinde

activitatea generală a întreprinderii, a liniilor funcţionale sau a diverselor

sectoare de activitate precum, tehnic, juridic, economic, financiar, bancar şi

altele.

Utilitatea analizei diagnostic constă în a fi folosită ca factor decizional

în acţiunile de restructurare, asociere, acordarea de subvenţii bugetare,

credite bancare, etc.

8

Particularizând prin referiri la creditarea agenţilor economici, proces

specific instituţiilor de credit, se dezvoltă ideea potrivit căreia, diagnosticul

financiar constituie doar o parte din analiza bancară pentru fundamentarea

deciziei de creditare.

Analiza efectuată de către bancă pentru acordarea de credite vizează

activitatea împrumutatului sub toate laturile ei; se pune accent pe aspectele

economico-financiare însă, aspectele non-financiare sunt uneori mai

importante în luarea deciziei de creditare.

La nivelul instituţiilor de credit, analiza diagnostic pentru creditarea

agenţilor economici este un proces complex, predecizional şi prospectiv care

consolidează aprecierile privind :

1. profitabilitatea financiară a firmei sau proiectului;

2. impactul economic, social şi de mediu în evaluarea sustenabilităţii

proiectului propus creditării;

3. calitatea şi cantitatea optimă de intervenţie financiară din partea

creditorilor în completarea surselor proprii deţinute de agenţii economici

materializată în nevoia financiară pentru acoperirea riscurilor - de

dezvoltare, de retehnologizare, de garantare, de lichiditate şi altele - pe

care aceştia şi le asumă pentru obţinerea rentabilităţii prognozate;

4. capacitatea agentului economic de a degaja lichidităţi ca principală sursă

de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii;

5. recunoaşterea cash flow-ului ca veritabil instrument de reducerea riscului

de credit.

Se insistă asupra particularităţilor diagnosticului bancar. Se arată că,

diagnosticul financiar, ca metodă de analiză în practicile bancare pentru

creditarea agenţilor economici, se distinge prin :

9

1. rolul în identificarea elementelor componente ale riscului de credit:

riscul clientului, riscul tranzacţiei şi riscul garanţiei ;

2. evaluarea critică a unui set de informaţii şi date. În procesul de analiză a

întreprinderii, banca foloseşte o colecţie de informaţii care trebuie atent

judecate şi evaluate critic pentru reducerea riscului de credit ; informaţiile

trebuie să fie viabile şi semnificative ;

3. retratarea informaţiilor contabile cu scopul de a regrupa, prin metode

precum: reclasarea, gruparea, înlăturarea datelor neimportante şi

acordarea de concesii, informaţiile pentru analize economice prospective;

procedura este necesară pentru corectarea lipsei de viziune a contabilităţii

şi evidenţierea principalelor aspecte financiare ale afacerii pentru a

identifica mai uşor influenţele factorilor conjuncturali;

4. utilizarea indicatorilor economico-financiari specifici tendinţelor din

economia modernă precum: randamentul investiţiilor, randamentul

activelor, ponderea profitului în vânzări, valoarea activelor, vânzările

anuale, costurile de operare, valoarea adăugată pe un angajat, capitalurile

proprii;

5. consolidarea principiilor privind prudenţa bancară şi spiritul de

răspundere în vederea acoperirii riscurilor specifice ;

6. flexibilitate şi adaptabilitate. Analiza diagnostic, în general şi

diagnosticul bancar în particular sunt, prin excelenţă, abordări inovative

cu posibilităţi inepuizabile de îmbunătăţire.

În procesul de creditare, pe lângă indicatorii de structură şi de

performanţă intervin calcule şi interpretări specifice guvernate de prudenţa

bancară şi spiritul de răspundere, fiecare indicator fiind şi un instrument de

reducere a riscului de credit după cum se demonstrează în capitolul trei

10

intitulat « Analiza rentabilităţii şi a altor indicatori financiari utilizaţi de

bănci la solicitarea de împrumuturi de către agenţii economici ». În

conţinutul acestui capitol, prin aprecieri precum :

profitul, măsura eficienţei realizate de agenţii economici poate fi

şi argument pentru bancă în fundamentarea deciziei de creditare a

agenţilor economici;

pârghiile manageriale pentru creşterea eficienţei activităţii

economice a firmelor de succes pot fi, de asemenea, obiective

bancare pentru fundamentarea deciziei de creditare ;

metodele de previziune a profitului întreprinderii pot fi tehnici

bancare de anticipare a posibilităţilor agenţilor economici de

rambursare a creditelor,

se insistă pe folosirea unui sistem de indicatori care să ţină seama de

interdependenţele dintre interesele tuturor actorilor implicaţi în procesul de

creditare. Băncile trebuie să fie preocupate atât de gestionarea internă a

riscurilor cât şi de managementul riscurilor la nivelul agenţilor economici

creditaţi, procedând împreună la analize economico - financiare anterioare şi

ulterioare deciziei de creditare după cum se specifică şi în capitolul patru

intitulat sugestiv « Analiza riscurilor avute în vedere la acordarea,

garantarea şi rambursarea creditelor ».

Perimarea produselor de creditare şi a instrumentelor tradiţionale de

garantare alături de nevoile crescânde din mediul de afaceri fac loc

inovaţiilor din sfera instrumentelor financiare ca mijloace moderne de

creditare şi de garantare a creditelor bancare, cu impact favorizant şi asupra

extinderii riscurilor. La nivelul capitolului cinci intitulat « Perfecţionarea

metodologiei de gestionare a riscurilor în contextul prevederilor acordurilor

internaţionale » este surprinsă nevoia de inovare în managementul riscurilor.

11

Implementarea cerinţelor Acordului Basel II este tratată, în conţinutul

capitolului menţionat, ca fiind un avantaj competitiv pe care băncile din

România nu şi-l pot refuza în era banului ca şi mijloc de comunicare şi a

dereglementării ca stil de viaţă.

Prin evidenţierea preocupărilor din sistemul financiar bancar, s-a

punctat necesitatea şi normalitatea cerinţelor pentru dezvoltarea unui mediu

de afaceri sănătos, bazat pe principiile dezvoltării durabile.

Ultimul capitol a fost dedicat studiilor de caz care desăvârşesc

demersul ştiinţific.

Analiza diagnostic a potenţialului de creditare din judeţul Brăila

surprinde implicaţiile aspectelor non-financiare asupra creditelor bancare şi

comportamentului financiar al clientelei bancare, persoane fizice şi juridice.

Pentru relevanţă s-au cercetat şi factorii care pot influenţa

rentabilitatea şi riscul în creditare, inclusiv calitatea portofoliului de credite

bancare. În ultima parte a lucrării, s-a punctat, din experienţa personală, trei

situaţii de caz privind analiza bancară, efectele imprevizibile ale unor

decizii manageriale şi posibilităţile de îmbunătăţire a rentabilităţii

economice prin inovare cu ajutorul diagnosticului financiar.

Studiul demonstrează că expertiza anterioară este doar o parte a

vieţii noastre pe care ne putem baza şi care ne dă valoare la un moment.

Intuiţia, anticipaţia, creativitatea, inovarea, asumarea riscurilor şi

recunoaşterea diagnosticului, în general, şi a diagnosticului financiar, în

special, ca instrument modern de previziune în dezvoltarea şi evoluţia

noastră viitoare sunt doar câteva exemple dintre factorii cheie spre succesul

viitor.

12

4. CURRICULUM VITAE

DATE PERSONALE

Nume şi prenume: CHIRULESCU ELENA

Numele anterior: CIUCAŞU

Adresa: Brăila, Str.Ştefan cel Mare, nr.544

Telefon: 0239 643050

Data naşterii: 11 martie 1957

Starea civilă: căsătorită

STUDII

1972-1976 Liceul economic „Ion Ghica” Brăila, secţia finanţe-credit, media de

absolvire: 9,20

1976-1980 Universitatea din Timişoara, Facultatea de ştiinţe economice, Secţia

finanţe-contabilitate, nota la examenul de licenţă: 10;

1985-1986 Cursuri postuniversitare în specialitatea finanţe, Academia de Studii

Economice, Bucureşti; calificativul obţinut: "foarte bine"

1986 Expert contabil, Ministerul Finanţelor, promoţia Brăila

1993 Curs de instruire cu tema”Bank Exec International” – Banca

Comercială Română, promoţia Bucureşti ; calificativul obţinut:

"foarte bine"

1994 Curs de instruire în domeniul noului sistem de contabilitate

organizat de Ministerul Finanţelor, Colegiul consultativ al

contabilităţii, nota la examenul de licenţă: 10;

1994 Curs cu tema Managementul bancar, organizat de Banca Comercială

Română, promoţia Bucureşti

1995 Curs cu tema Marketingul bancar, organizat de Banca Comercială

Română, promoţia Constanţa

13

1995 Curs cu tema Creditarea în băncile străine organizat de Banca

Comercială Română & Banca Irlandei, promoţia Constanţa

1996 Curs cu tema Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, organizat

de Institutul Bancar Român & Commercial Bank of Greece,

promoţia Brăila

1997 Curs cu tema Introducere în utilizarea calculatoarelor personale-

elemente de birotică, organizat de Banca Comercială Română,

promoţa Bucureşti

1997 Curs cu tema Tehnici manageriale în activitatea bancară, organizat

de Banca Comercială Română, promoţia Bucureşti

1997 Curs cu tema Probleme privind activitatea valutară, organizat de

Banca Comercială Română, promoţia Bucureşti

1997 Curs cu tema Operaţiuni comerciale în valută(acreditive, garanţii,

Cambii)- 2 module de studiu, organizat de Banca Comercială

Română, promoţia Bucureşti

2000 Curs cu tema Succesul relaţiei bancă-client, organizat de Banca

Comercială Română, promoţia Braşov

2001 Curs cu tema WORD organizat de Banca Comercială Română,

promoţia Braşov

2001 Curs cu tema Traducător engleza de afaceri, organizat de Fundaţia

Oamenilor de Afaceri & Ministerul Educaţiei Naţionale, promoţia

Brăila

2001 Curs cu tema Internet - Intranet, organizat de Banca Comercială

Română, promoţia Braşov

14

2002 Curs cu tema Gestionarea riscurilor în activitatea bancară, organizat

de Banca Comercială Română, promoţia Braşov

2002

Curs cu tema Analiza performanţei globale a băncii, organizat de

Banca Comercială română, promoţia Braşov

2003 Curs de psihologie, organizat de Banca Comercială Română,

promoţia Bucureşti

2004 Curs de formare lectori TTT, organizat de Banca Comercială

Română, promoţia Braşov

2005 Curs privind creditul ipotecar, organizat de Institutul Bancar

Român, Bucureşti

2005 Curs privind implementarea conceptului de retail bancar organizat

de Banca Comercială Română, Bucureşti

2006

Curs de vânzări „on going retail”, organizat de Banca Comercială

Română, Bucureşti

ACTIVITATE PROFESIONALĂ

1980-1983 Economist Banca Naţională Română, Sucursala

Brăila

1983-1989 Inspector credite Banca Naţională Română, Sucursala

Brăila

1989-1990 Şef serviciu plan Banca Naţională Română, Sucursala

Brăila

15

1990-1991 Şef serviciu coordonare Banca Comercială Română, Sucursala,

judeţeană Brăila

1991-2007 Director executiv adjunct Banca Comercială Română, Sucursala

judeţeană Brăila

2007-până în

prezent

Director judeţean retail Banca Comercială Română, Sucursala

judeţeană Brăila

De la absolvirea facultăţii până în prezent, am profesat ca economist

numai în domeniul bancar. Activitatea mea s-a desfăşurat atât la Banca

Naţională a României, sucursala Judeţeană Brăila cât şi la Banca Comercială

Română din momentul înfiinţării sale.

La Banca Naţională a României, Sucursala Judeţeană Brăila am avut

atât funcţii executive cât şi funcţii de conducere. Pe durata întregii mele

activităţii am fost în contact permanent cu întreprinderile economice,

desfăşurând simultan şi o activitate de control asupra activităţii economice a

acestora.

Activitatea mea în cadrul Băncii Naţionale a României, a fost legată de

mai multe departamente, precum, departamentul de credite, departamentul

de analiză şi planificare.

După înfiinţarea Băncii Comerciale Române, la nivelul judeţului Brăila,

din poziţia de Director Adjunct, am coordonat activităţile de creditare, de

trezorerie şi managementul riscului.

Privatizarea şi reorganizarea Băncii Comerciale Române, au produs o

serie de modificări în cadrul structurii de management al băncii, iar pentru

mine au reprezentat numirea în postul de Director Judeţean, atribuţiile mele

16

de conducere s-au extins cuprinzând în prezent şi pe cea de administrator

general al întregii activităţi desfăşurate de către B.C.R. în judeţul Brăila.

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI DE CERCETARE

Axată, în principal, pe dezvoltarea competenţei bancare, activitatea mea

de economist şi mai apoi cea de director adjunct şi cea de director judeţean a

inclus şi proiecte de cercetare metodologică şi bancară. Astfel, am

experimentat câteva modalităţi de abordare competitivă bancară, venind în

sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, atât în cadrul judeţului Brăila , cât

şi în cadrul regiunilor vecine.

Studiul nostru s-a orientat asupra comportamentului întreprinderilor

mici şi mijlocii prin evidenţierea preocupărilor din sistemul bancar şi s-a

punctat necesitatea şi normalitatea cerinţelor pentru dezvoltarea unui mediu

de afaceri sănătos, bazat pe principiile dezvoltării durabile.

În paralel cu activitatea de conducere, am desfăşurat şi activitate de

cercetare ştiinţifică, a cărei etapă de început se leagă de sesiunile cercurilor

ştiinţifice studenţeşti. Munca de cercetare din perioada studenţiei s-a

materializat în participări la sesiunile studenţeşti. De altfel, la absolvire, am

primit recomandarea consiliului profesoral al facultăţii pentru cercetare.

Preocupările de acest ordin s-au manifestat constant pe două direcţii:

a. îmbunătăţirea metodelor de management bancar, după cum se vede

şi din cadrul cursurilor postuniversitare;

b. cercetări strict bancar - financiare legate de diagnosticul bancar şi de

managementul riscului precum şi analiza acestora.

În timp ce prima direcţie s-a reflectat în activitatea de conducere, cea de

17

a doua s-a concretizat, în principal, în pregătirea a tezei de doctorat

" Diagnosticul financiar al rentabilităţii riscului în creditarea agenţilor

economici".

Cercetarea pe care se întemeiază teza, investighează o zonă interesantă

a diagnosticului financiar, pe care tendinţele globale în epoca contemporană

o abordează, modificând-o şi nuanţând-o.

În domeniul managementului bancar, am beneficiat de mai multe

programe de instruire şi cercetare.

Unele dintre rezultatele muncii de cercetare din domeniul financiar

bancar au fost publicate – peste 20 de articole - în reviste de specialitate

precum şi în cadrul unor manifestări ştiinţifice.

ALTE ACTIVITĂŢI

ca economist şi cadru de conducere, munca mea a fost orientată spre

perfecţionarea individuală şi a echipelor coordonate, astfel încât să

asigur relaţii normale de comunicare dintre personalul şi clienţii băncii;

în perioada în care am activat ca lector în cadrul Corpului Experţilor

Contabili şi Contabililor autorizaţi din România, Sucursala Brăila, am

predat cursuri organizate în vederea obţinerii calităţii de expert-contabil

autorizat;

am activat ca trainer la Banca Comercială Română, Sucursala judeţeană

Brăila pentru pregătirea profesională a personalului propriu ;

am fost membru în comisia de evaluare a lucrărilor de licenţă pentru

master la disciplina finanţe, bănci, asigurări, Universitatea „Constantin

Brâncoveanu” Piteşti, Facultatea Management şi Marketig în Afaceri

Economice, Centrul Universitar Brăila;

18

am avut participări radio la diverse emisiuni pe teme financiar bancare

organizate de postul de radio local cu prilejul lansării programelor de

finanţare Phare, Sapard şi sprijinirea IMM-urilor înfiinţate de tineri şi

şomeri;

am participat la diverse emisiuni televizate pe teme financiar bancare

organizate de” Antena 1” Brăila-Galaţi în calitate de unic invitat.

19