CAPITOLUL II.ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE LA SC CUMMINS GENERATOR TECHNOLOGIES ROMANIA S.A

2.1 Prezentarea generala a SC Cummins Generator Technologies Romania S.A

2.1.1 IstoricSocietatea ia fiin n anul 1999 prin realizarea societii mixte AvK Electroputere S.A. i dezvoltarea produciei de generatoare sub licena AvK Germania.n anul 2003 Avk-Electroputere S.A. i schimb denumirea n NewAge Avk Electroputere S.A. datorit prelurii AvK Germania de ctre NewAge Ltd. din Marea Britanie. ncepand cu anul 2007 societatea i schimb din nou denumirea i anume n Cummins Generator Technologies Romania S.A. (CGT Romania) datorit prelurii NewAge Ltd. de ctre compania american Cummins.Cummins Inc.este lider mondial n proiectarea i producia de motoare diesel, cu o gam cuprins ntre 55 i 3.500 de cai putere. Pieele principale i aplicaiile cele mai importante pentru aceste motoare sunt n domeniile autovehiculelor rutiere, echipamentelor industriale, industriei navale i al generatoarelor de energie electric. Avnd centrul global n Columbus, Indiana (Statele Unite ale Americii), Cummins deservete clieni din peste 160 de ri printr-o reea de peste 550 de centre de distribuie i service i mai mult de 5.000 locaii ale dealerilor.

La nivel global, compania este impartita in 4 BUs (unitatii business): Components, Distributions, Engines si Power Generation. Cummins Generator Technologies Romania S.A facand parte din linia Power Generation.

Figura 2. Unitatile business Cummins

In figura alaturata, se poate observa comparativ dimensiunea fabricilor producatoare de generatoare electrice, parti componente ale Cummins INC.

Produsele companiei Cummins Generator Technologies Romania sunt subsumate celor dou range-uri generale: D-range (100% echipate, gata pentru a fi cuplate aplicaiei finale) i P-range (rotoare i statoare livrate separat), range-uri total diferite ca i soluii constructive i materiale utilizate n manufacturare.Producia de generatoare realizat la Craiova este destinat exclusiv exportului global, pe piee destinate electrocentralelor, forrilor de gaz i petrol, precum i altele.

Locatii notabile unde generatoarele din Craiova se gasesc: Opera din Sidney, Turnul Effel, platforme petroliere, vapoare etc.

2.1.2 Structura organizatorica in cadrul companiei

Pentru personalul de la nivelul managementului de top, atribuiile i responsabilitile acestuia sunt descrise n Statutul societii, astfel:

Adunarea General a Acionarilor; Consiliul de Administraie; Comitetul Executiv Directorul general al SC Cummins Generator Technologies Romania S.A ", Craiova.

General Manager-ul reprezint entitatea n relaie cu autoritile locale i coordoneaz la nivel macro activitile fiecarei direcii fr nsa de a se implica n activitile zilnice derulate de acestea. El raporteaz direct Directorului Executiv al CGT mpreuna cu General Manager-ii celorlalte entiti ale diviziei Cummins Generator Technologies.mpreun cu directorii de direcii alctuieste echipa de leadership la nivelul entitii reprezentate de CGT Romania.

n cadrul CGT Romnia direciile, departamentele i compartimentele descrise n structura organizaional ataat prezentului material sunt prti participante active la startarea, susinerea i dezvoltarea a dou fluxuri ce caracterizeaz activitatea societii: fluxul informaional i fluxul material.Fluxul informaional este startat de ctre direcia de Vnzri (Sales) care este n legtur continu cu piaa i clienii din portofoliul de client ai Cummins (CGT) urmrind i prelund noi comenzi generate de market.Comanda preluat de ctre Sales este prelucrat de ctre Order Handling n contact direct cu Engineering. Direcia Proiectare (Engineering) elaboreaz reeta de producere a fiecrui generator lund n calcul parametrii pe care clientul i ateapt de la generatorul comandat. Engineering este departamentul care creaz lista de materiale (BOM) necesare producerii fiecrui generator. Pentru elementele cu termen mare de livrare se creaz un mini-BOM (Lista de Import). Aceasta conine elemente care n general necesit obinerea de noi oferte comerciale din partea furnizorilor CGT. Procesul de selecie i obinerea ofertelor comerciale pentru componentele (noi sau cu variaie a preului n timp) indicate de ctre Engineering n documentaia fiecrui generator (comenzi de vnzare) sunt angajamentul departamentului Purchasing. Rolul acestuia este de a crea i dezvolta Lista Furnizorilor acceptai ai CGT Romnia. Aceasta presupune pe lng procesul de omologare ca furnizor (capabilitate tehnic, stabilitate financiar, disponibilitatea de a lucra conform cerinelor CGT Romnia ) i dezvoltarea relaiei cu fiecare furnizor deja existent n Lista Furnizorilor acceptai prin furnizarea de estimri ale consumurilor viitoare, rezervare i acoperirea capacitii rezervate a fiecrui furnizor, transmiterea indicatorilor de performan (OTD On Time Delivery; RFT Right First Time) i cutarea de modaliti comune de mbunatire a acestora.Odat ce toate informaiile legate de componentele necesare producerii unui generator sunt updatate n fluxul informaional, se poate trece la comandarea fiecrui component. Procesul este susinut i dezvoltat de ctre Departamentul Asigurare Resurse (Materials). Fluxul informaional este iniiat, dezvoltat i nchis punctual pentru fiecare nou comand de vnzare n sistemul ERP (Priority) Enterprise Resources Planning.Activitatea Departamentului Materials continu s susin fluxul informaional prin transmiterea datelor la care se estimeaz recepionarea componentelor necesare finalizrii unei comenzi, dar se constituie n punct de start al fluxului material necesar activitii de producie.Departamentul PPUL este departamentul care informeaz Order Handling (Sale ) despre data la care se poate livra orice comand de vnzare, seteaz derularea proceselor n fiecare zon de producie n funcie de data la care materialele/componentele necesare fiecarei comenzi de vnzare sunt recepionate n fabric, acordnd toate acestea la data de livrare pe care clientul o dorete.Manufacturing Engineering, asigur sustenabilitatea proceselor de producie, asistnd departametul Producie n procesele pe care acesta le deruleaz.Quality dept. asigur trasabilitatea i corectitudinea proceselor de producie i asist toate celelate departamente n armonizarea aciunii specifice n cadrul aciunii generale.Test Field asigur testarea produselor finale.Human Resources este direcia care asigur necesarul de for de munc fiecarei arii de activitate, dezvolt programe de training pentru angajai i asist angajaii n relaie cu diverse autoriti locale sau de stat.HSE aplic, urmrete i dezvolt politica de asigurare a sntii angajailor i asigurrii securitii n munc a acestora specific CGT Romania i n concordan cu conceptul Cummins de securizare a personalului.IT dept. asigur suportul IT necesar susinerii fluxului informaional i activitii specifice tututror celorlalte departamente.Finance asigur activitile financiare i dezvolt raportrile periodice (lunare, anuale) n relaie cu autoritile fiscale ale Romniei i Cummins.Shipping -asigur suportul logistic la livrarea produselor CGT Romnia. Condiia de livrare a produselor manufacturate n CGT Romnia este EXW. Responsabilitatea pentru produsele vndute este a cumprtorului din momentul n care produsele sunt ncrcate n camion.Direcia Fabric (Operations) este condus de ctre Directorul de Operaiuni care n terminologia uzual din cadrul Cummins are titlul de Plant Manager.CGT Romnia deruleaz n cadrul Uniunii Europene activiti de export (livrare produse finite i aprovizionare materiale i componente) i operaiuni de import (aprovizionare materiale i componente).

2.1.3 Principali Furnizori ai SC Cummins Generator Technologies Romania S.A

Printre furnizorii principali putem enumera: Kienle&Spiess Hungary, Linamar Hungary, Jones Stroud Insulation U.K., Isovolta AG Austria, Zolern GmbH Germany, FMC Turcia, Bourgeois Frana, ABB.Kienle&Spiess Hungary este un important furnizor de componente pentru motoare i generatoare electrice pe piaa Europei Centrale i de Est. Produsele oferite de acetia firmei CGT Romania sunt: Tole pentru Rotoare/statoare utilizate pentru ambele range-uri.

Linamar Hungary este una dintre cele mai mari companii de fabricare a echipamentelor agricole. De asemenea este cunoscut i datorit creterii segmentului auto al acesteia. Ca furnizor al CGT Romania i CGT England, Linamar pune la dispoziie : axe (diverse dimensiuni pentru ambele range-uri) bare susinere stator pentru P-range

Jones Stroud Insulation U.K este unul din cei mai mari productori de materiale electroizolante la nivel global i furnizeaz: folii (micawrap) benzi tehnologice (isobond; hyparfil) Ambele sunt utilizate n formarea bobinelor generatoarelor electrice produse la Craiova (P-range).

Isovolta AG cu filialele din Austria i Romnia reprezint un alt important furnizor pentru CGT Romania, pentru materiale electroizolante constituindu-se ntr-un alt productor la nivel global (cu filiale in: Europa, S.U.A., China, Mexic): folii (calmicaglas); benzi tehnologice (calmicaflex; votafilm; etc.)Ambele sunt utilizate n formarea bobinelor generatoarelor electrice produse la Craiova ( D-range).

Zolern GmbH Germany reprezint unul din productorii importani de lagre de alunecare din Europa, productor locat n Germania (unde are trei fabrici de componente i produse finite) i Brazilia (unde toarn carcasele lagrelor de alunecare) i livreaz ctre CGT Romania: lagre de alunecare cu i fr certificare marin lagre de alunecare cu pompe de rcire Hydac n funcie de cerinele proiectelor dezvoltate n zona D-range).

Bourgeois France productor de tole i segmeni stator livreaz ctre CGT Romania: segmeni stator DIG142 tole rotor pentru acelai produs ( DIG142 reprezint un produs din zona D-range; generatorul DIG142 este practic singurul produs de serie al acestui range)

ABB Elveia parte component a grupului ABB livreaz: modul electronic Unitrol DM1010 (componenta creat special pentru General Electric Jenbacher (parte a concernului General Electric) - unul din clienii foarte importani ai CGT Romania).

FMC Turcia important productor din zona Automotive Turcia, livreaz ctre CGT Romania: axe pentru generatoarele D-range; bare susinere stator (P-range).

2.1.4 Principali clienti ai SC Cummins Generator Technologies Romania S.A

CGT Romania are drept clieni: CGT Germania i CGT England, prin intermediul crora produsele realizate n Craiova sunt direcionate ctre clienii finali: General Electric Jenbacher, ABB, MAN, Pon Power, Warstilla, Siemens.Foarte important este i urmtorul aspect: n funcie de proiectele dezvoltate de ctre clienii finali ai CGT, generatoarele se livreaz ca atare sau ca i parte/component a gen-set-urilor produse n cadrul grupului Cummins de ctre componenta Cummins Power Generation (fabric locat n Anglia: Kent/Ramsgate este un exemplu de locatie CPG.)General Electric Jenbacher utilizeaz generatoarele produse la Craiova sau asamblate la Stamford (CGT England) n Power Plant-uri (cu predilecie) fabrici productoare de energie electric.Warstilla utilizeaz produsele CGT Romania pentru a utila nave comerciale i de asemenea Power Plant-uri.ABB, MAN, Pon Power, Siemens dezvolt proiecte diverse utiliznd generatoarele comandate i produse la Craiova n aplicaii diverse ca: spitale, cartiere rezideniale, Power-Plant-uri, supermarket-uri, cldiri de anvergur.Dei comandate prin intermediul departamentului de vnzri locat actualmente n Germania (pentru D-range), clienii sunt n contact direct cu CGT Romania. Ei pot participa la testarea generatoarelor la Craiova, sau pe parcursul dezvoltrii proiectului pot realiza inspecii singulare sau periodice n fabrica din Craiova.

2.2 Analiza Ratei Rentabilitatii economice

Ratele de rentabilitate sunt considerate indicatori de eficienta care exprima rentabilitatea intreprinderii in marime relativa (%). Cu ajutorul acestora se reflecta rezultatele obtinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si desfacere.Rata rentabilitatii economice masoara eficienta activitatii in ansamblul sau, indiferent daca activele detinute sunt implicate sau nu in activitatea curenta a firmei. In acelasi mod se analizeaza si profitul obtinut de intreprindere, neluandu-se in considerare provenienta sa.

Tabelul 2.1.1 Rata de Rentabilitate Economica

INDICATOR20102011201220132014

Profitul Brut3,274,931.701,993,252.503,314,013.302,047,896.003,150,907.20

Activul Total78,998,158.80106,940,242.80135,636,630.30119,350,154.70193,817,841.30

Active Imobilizate24,779,597.4034,882,542.9036,283,746.6051,377,674.5082,303,537.50

Active Circulante54,218,561.4072,057,699.9099,352,883.7067,972,480.20111,514,303.80

Rata Rentabilitatii Economice4%0%2%2%2%

Sursa: Contul de Profit si Pierdere 2010 2014In tabelul de mai sus Rata Rentabilitatii Economice (RE) este calculata ca raport intre profitul brut si activul total (). Observam ca profitul brut, cu exceptia anului 2011, nu variaza foarte mult, iar activele totale au un trend ascendant pe parcursul intregii perioade analizate. In anul 2010 profitul brut este de 3,274,931.70 lei iar activul total 78,998,158.80 lei facand rata rentabilitatii economice sa fie de 4%. Graficul 2.1.1 Componentele Activului Total si Profitul BrutIn contrast, in anul 2014 profitul brut scade la 3,150,907.20 iar activul total creste la 193,817,841.30, lucru ce duce la o scadere a ratei rentabilitatii economice la doar 2%. Firma a luat o decizie inteleapta, din cauza situatiei financiare dificile si a pietei in scadere sa isi capitalizeze profitul si sa investeasca in dezvoltarea activelor imobilizate, dar dupa 5 ani de crestere constanta a valorii acestora s-a ajuns in situatia in care trebuie facut ceva pentru a creste mai mult valoarea profitului but, intrucat momentan se afla sub cifra inregistrata cu 5 ani in urma.

Tabelul 2.1.2 Structua Activului TotalACTIVUL TOTAL20102011201220132014

Active imobilizate31%33%27%43%42%

Active circulante69%67%73%57%58%

Sursa: Contul de Profit si Pierdere 2010 2014

Analizam mai sus rata rentabilitatii economice si spuneam ca, in contrast cu profitul brut, activul total a fost intr-o continua crestere pe parcusul anilor 2010-2014. Totusi, analizand structura lui, observam ca cele doua componente ale sale, activele imobilizate si activele circulante au avut evolutii destul de interesanta in ceea ce priveste proportia pe care o aveau. In anul 2010, activele imobilizate au un procent de 31% iar activele circulante de 69%. Graficul 2.1.2 Structura Activelor Totale 2010 2014

2010 2011 2012

2013 2014S

In anul 2011 activele imobilizate cresc la 33% iar activele circulante scad la 67%. In ambii ani, 2010 si 2011, se pastreaza structura optima de 1/3 active imobilizate si 2/3 active circulante pe care o intreprindere cu o activitate de productie sanatoasa ar fi trebuit sa o aiba. O schimbare brusca aupra activelor imbilizate se poate sesiza in anul 2012, acestea suferind o scadere destul de drastica comparativ cu cresterile din ani anteriori. Ajungand sa scada la un procentaj de 27 % urmata de o crestere a activelor circulante de 73%. Acest lucru s-a datorat in principal unui boom in ceea ce priveste numarul de comenzi de la clienti, intreprinderea fiind nevoita sa aprovizioneze materii prime si materiale pentru a face fata acestora, dezechilibrand astfel proportia optima pe care a avut-o in anii anteriori. In anul 2013 vedem o schimbare radicala, ce se mentine si in anul 2014. Activele imobilizate cresc la 43% respectiv 42% iar cele circulante scad la 57% respectiv 58%. Aceste valori s-au datorat ritmului de crestere constant pe care activele imobilizate l-au avut si a caderii valorii activelor circulante.

Tabelul 2.1.3 Modificarea relativa si absoluta a Profitului Brut si Activului TotalPbAt

Modificarea rezultatelor valoric si procentual fata de anii anterioriModificare relativa2011 - 2010- 1,281,679.2027,942,084.00

2012 - 20111,320,760.8028,696,387.50

2013 - 2012- 1,266,117.30- 16,286,475.60

2014 - 20131,103,011.2074,467,686.60

Modificare absoluta(2011 - 2010) / 2010035%

(2012 - 2011 ) / 2011027%

(2013 - 2012 ) / 2012-38%-12%

(2014 - 2013) / 201354%62%

Sursa: Contul de Profit si Pierdere 2010 2014

Pe parcursul anilor 2010 2014, observam ca profitul brut a avut o evolutie ciclica. In anul 2011 el scade cu 1,281,679.20 Lei fata de 2010 (scade cu mai mult de 100%) , in anul 2012 el creste cu o valoare asemanatoare celei din 2010 (mai mult de 100% crestere fata de 2011), iar incepand cu 2013 situatia incepe sa se stabilizeze. El are o scadere de doar 38% fata de anul anterior iar in 2014 el creste cu 54% fata de 2013, in termeni absoluti insemnand o crestere de 1,103,011.2 Lei. Analizand evolutia acestora, putem preconiza ca in anul 2015 s-ar putea inregistra o noua scadere a valorii profitului brut cu valori de pana la 30% +/- 5%.In ceea ce priveste activul total, el evolueaza destul de favorabil, avand doar o singura perioada de scadere si anume anul 2013 cand scade cu 12% fata de 2012. In rest, el creste in 2012 cu 35% (peste 27 milioane lei), cu 27% in 2012 (peste 28 milioane lei) iar in 2014 cu 62% (peste 74 milioane lei).

Graficul 2.1.3 Evolutia Activulu Total 2010 - 2015

Sursa: Contul de Profit si Pierdere 2010 2014

Rata rentabilitatii economice, in conditiile de mai sus, ajunge de la 4% in 2010 la doar 1.63% in 2014. Profitul brut din pacate cunoaste o evolutie destul de imprevizibila, scazand si crescand de la un an la altul si creand o instabilitate profunda in ceea ce priveste veniturile intreprinderii. Aceasta fiind probabil si motivul pentru care s-a investit mai mult in activele intreprinderii, in idea sporirii valorii intreprinderii si capitalizari acesteia. Activele imobilizate cresc foarte mult, la fel si stocurile ajungand de la valori de circa 24 milioane lei (31% din total active) si respectiv 54 milioane lei ( 69%) din total active, la 82 milioane lei (42% din total active) si 111 milioane lei (58% din total active). Activele imobilizate cresc foarte mult si extrem de stabil, in ciuda faptului ca structura acestora se modifica foarte mult, pe cand profitul brut nu are o evolutie prea fericita, de aici si rata rentabilitatii economice extrem de mica la final de an 2014.Tabelul 2.1.4 Rata Rentabilitatii Economice 2010 - 2014

Sursa: Contul de Profit si Pierdere 2010 20142.2 Analiza Ratei Rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare, este un indicator semnificativ in marime relativa care exprima rentabilitatea renumeratilor ce revin actionarilor in calitate de proprietari care investesc in intreprindere capitaluri proprii (capital social initial si aporturi ulterioare de capital la care se adauga celelalte acumulari sub forma de: profit reinvestit, rezultat reportat, prime de capital, rezerve legale si celelalte rezerve si rezerve din reevaluare).Rata rentabilitatii financiare se poate calcula in functie de profitul net sau in functie de dividende. Se raporteaza unul din cele doua elemente de mai sus la capitalurile proprii si se obtine randamentul pe care beneficiul generat de intreprindere in comparatie cu investitia facuta in obtinerea acestuia.Tabelul 2.2.1 Rata Rentabilitatii EconomiceINDICATOR20102011201220132014

Profitul net 2,703,367.80 - 3,719,228.40 2,711,602.80 1,498,581.90 1,265,781.60

Capitalul propriu 31,915,854.00 40,869,434.70 43,303,079.70 44,838,130.50 45,522,606.60

Dividende00000

Rata Rentabilitatii Economice8%-9%6%3%3%

sursa: planul de conturi 2011 2014

Analizand datele din tabelul de mai sus observam foarte clar ca CGT Craiova nu a distribuit dividende actionarilor sai in niciunul din cei 5 ani analizati. Politica de expansiune pe care o are in ultima perioada a facut ca CGT Craiova sa reinvesteasca sau capitalilzeze intreaga valoare a profitului. Graficul 2.2.1 Evolutia Capitalului Propriu intreanii 2010 2014

sursa: planul de conturi 2011 - 2014Capitalul propriu este intr-o continua crestere, in anul 2010 este de 31,915,854 Lei, in 2011 creste la peste 40 mil lei, in 2012 si 2013 creste exponential cu inca 3 milioane pe an ajungand in 2014 la o valoare de 45,522,606 lei. Se observa clar s-a dorit sporirea valorii intreprinderii in detrimentul remunerarii actionarilor.

Tabelul 2.2.2 Structura Ratei Rentabilitatii FinanciareINDICATOR20102011201220132014

Profitul net 2,703,367.80 - 3,719,228.40 2,711,602.80 1,498,581.90 1,265,781.60

Capitalul propriu 31,915,854.00 40,869,434.70 43,303,079.70 44,838,130.50 45,522,606.60

sursa: planul de conturi 2010 - 2014

Rata Rentabilitatii Financiare calculata in Tabelul 2.2.1 are la baza raportul dintre profitul net si capitalurile proprii. Varianta de calcul a ratei rentabilitatii financiare pe baza de dividende nu este posibila intrucat firma nu a distribuit actionarilor sai nici un fel de bani in ultimii 5 ani. In anul 2010 avem o rentabilitate financiara de 8%, in 2011 scade vertiginos la -9%, in 2012 creste la 6%, iar in 2013 si 2014 se stabilizeaza la 3%. Am mentionat anterior ca, indiferent de modul cum evolueaza profitul net, capitalurile proprii au o evolutie ascendenta, stabila, pe parcursul anilor 2010 2014. Acest oucru face ca din o rata a rentabilitatii financiare de 8% in 2010 sa se ajunga la una de 3% in 2014. In anul 2011 nu avem profit, ba mai mult avem o pierdere de peste 3 milioane Lei, perioada pe care firma nu mai reuseste sa o depaseasca, profiturile urmatorilor ani fiind sub valoarea celui din 2010, ajungand in 2014 sa fie chiar la jumatatea lui.Tabelul 2.2.3 Modificarea Absoluta si relativa aprofitului net si capitalurilor propriiAnPnKpr

2011 - 2010- 6,422,596.208,953,580.70

2012 - 20116,430,831.202,433,645.00

2013 - 2012- 1,213,020.901,535,050.80

2014 - 2013- 232,800.30684,476.10

(2011 - 2010) / 20100%28%

(2012 - 2011 ) / 20110%6%

(2013 - 2012 ) / 2012-45%4%

(2014 - 2013) / 2013-16%2%

Ca si componente ale ratei rentabilitatii economice, profitul net si capitalurile proprii au o evolutie complet diferita. Din tabelul de mai sus putem deduce ca profitul nu a existat in anul 2011 insa, datorita eforturilor depuse de management, in anul 2012, de la o pierdere de peste 3 milioane si ajunge la un profit de aproape 4 milioane Lei. Din pacate pe parcursul urmatorilor 2 ani, 2013 si 2014, acesta scade din nou cu 45% (1,213,020.90 Lei) si 16% (232,800.30). Putem spune ca este neaparat nevoie de un management al costurilor mai eficient si o politica de relansare a activitatii intreprinderii inainte de a intra iar in zona profitului negativ.In ceea ce priveste capitalul propriu, acesta creste spectaculor in anul 2011 cu peste 8 milioane de Lei (28%), in 2012 cu 2.4 milioane Lei (6%), in 2013 si in 2014 cu 1.5 milioane si respectiv ~600 mii lei (4% si 2%). Se vede clar ca firma, o parte din profit, l-a inclus si in cresterea capitalurilor proprii si poate de aceea, in ansamblul sau, desii rata rentabilitatii financiare arata destul de rau, intreprinderea putem spune ca se afla intr-o pozitie destul de buna si cu potential pentru viitor.Figura 2.2.3 Structura Ratei Rentabilitatii Financiare201020112012

Din analiza de mai sus se vede clar ca acest indicator este puternic influentat de capitalurile proprii, valoarea profitului net fiind nesemnificativa. Capitalurile proprii au o proportie covarsitoare, de la peste 80% in 2010, la peste 90% in 2012, 2013, 2014, 2015.