Diabeticul trebuie in primul rand sa ajunga la o greutate normala pentru ca adesea este

supraponderal – tesutul gras accentuand rezistenta periferica la insulina, deci sustine

diabetul.

Astfel ca de prima intentie dieta diabeticului este usor hipocalorica, cu mai putine proteine si

saraca in alimente bogate in carbohidrati care se absorm rapid.

DIETOTERAPIA IN DIABET

ALIMENTELE SUGERATE IN DIABET:

Legumele sarace in carbohidrati sunt de baza:

rosii, ceapa, castraveti, verdeata, morcovi,

spanac, praz, andive, fasole verde, salataetc.

alimentele bogate in amidon sunt indicate mai

rar si in cantitati mai mici: cartof, fasole uscata,

orez, cereale, paine etc.

oua, aproximativ 3/saptamana;

carne de pui, peste sau curcand, preparata

sanatos la cuptor, gratar cu aburi sau prin

fierbere;

branza, rar cascaval (este foarte bogat in

grasimi;

fructe oleaginoase – nuci, alune crude, mieji de

seminte cruzi;

ALIMENTE CONSUMATE CU MODERATIE:

paine – cateva felii pe zi, dar daca se poate

mancati fara paine;

cereale, cartofi, orez;

fructe: citrice, banane, mere, aproximativ 1-2

fructe pe zi, iar rar fructe foarte dulci: struguri,

pepene rosu, sharon etc.

reduceti consumul de ulei la jumatate de litru

pe luna cel mult – gatiti fara ulei, chiar si salate

fara ulei;

grasimi cat mai rar: unt, margarina, mezeluri

(care contin mai multa grasime decat carne),

conserve de carne sau pateuri, preparate prajte,

uleiuri procesate (este recomandat sa folositi

numai uleiuri extravirgine nepreparate termic),

smantana mai rar etc.

Zaharul este interzis, folositi inlocuitori de zahar rar, doar atunci cand este imperios necesar.

De obicei fructele si legumele suplinesc necesarul de zaharuri si in plus zaharurile continute

de acestea au alta structura, una sanatoasa pentru organism, comparativ cu zaharul care are

multe efecte negative si toxice.

EXEMPLU PENTRU MENIUL DIABETICULUI DINTR-O ZI

MIC DEJUN PENTRU DIABETICI:

o cana de apa cu cateva picaturi de lamaie

(chiar si menta dupa gusturi) pentru o zi de vara

de exemplu sau o cana de ceai cald pentru o zi

mai friguroasa;

cateva felii de branza sau un ou;

legume: un ardei, un morcov, un castravete –

taiate rondele;

GUSTARE:

legume crude sau o salata mica de legume;

PRANZ

o supa de legume sarace in carbohidrati (supa

de rosii, poate contine ceapa, fasole verde,

radacinoase, verdeata);

un gratar mic de pui cu o salata sau mancare la

cuptor de legume cu carne;

GUSTARE DE DUPA-AMIAZA

doua fructe: mere, citrice etc.

CINA

supa/ciorba de legume sau

mancare de legume cu sau fara carne (de pui

sau curcan) sauun gratar de peste cu salata sau

o salata de fructe de mare

Observati ca la cina se consuma un singur fel de mancare, ideal este si la pranz sa consumati

doar un fel de mancare.

Dieta pentru diabetici

Postat 6. Februarie 2009 - 22:21 de mariaPrima regula in dieta diabeticului este ca mesele sa fie dese (5-6 mese pe zi) si de cantitati mici , iar cina să

fie cu cel puţin două ore înainte de culcare.

Cei obezi trebuie să facă tot posibilul să piardă din greutate. 

Alimente permise diabeticilor: carne slabă, peşte, lactate şi brânzeturi, ouă, băuturi nealcoolice care nu au

zahăr, roşii, ardei, castraveţi, varză, salată, morcovi, ţelină, ciuperci, vinete, praz, sfeclă, ceapă, usturoi;

mere, lămâi, căpşuni, cireşe, coacăze, nuci. Alimente interzise diabeticilor: zahăr, miere, biscuiţi, prăjituri

preparate cu zahăr, bomboane, ciocolată, halva, smochine, stafide, curmale, prune uscate, struguri. 

Se vor evita dulceaţa, berea, sucurile de fructe şi conservele. 

Toţi cei care au fost diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 2 pot să menţină nivelul glicemiei la nivel normal

printr-o alimentaţie sănătoasă şi exerciţii fizice, iar cei obezi dacă mai şi reuşesc să dea jos ce este în plus

este ideal. 

La dieta zilnică diabeticului este foarte important să abai o varietate cat se poate de mare, în felul acesta va

primi toate vitaminele şi mineralele de care are nevoie. 

Consumaţi alimente diferite din fiecare grupă în fiecare zi. De exemplu: în prima zi să aveţi neapărat din

fructe măr şi portocale din legume varză, a doua zi din fructe pară, banană, legume, salată, fasole verde şi

aşa în fiecare zi puteţi schimba. Hai să începem cu:

CEREALELE ŞI AMIDONOASE

Această categorie cuprinde pâinea, cerealele pentru micul dejun, pastele făinoase, cartofii şi alte legume cu

conţinut crescut de amidon. Este bine ca să consumaţi zilnic amidonoase la fiecare masă. S-a dovedit a fi

sănătos pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care suferă de diabet. 

Să vedem cât este o porţie de aminodoase: 

 

                  1 porţie:

                             o felie de pâine = un cartof mic = o jumătate de ceaşcă de cereale gătite = cu o tortilla

mică.

                  2 porţii:

                             2 felii de pâine = cartof mic plus un ştulete de porumb.

                  3 porţii:

                             o chiflă mică + o jumătate de cană de mazăre + un cartof mic = o cană de orez.

Se poate combina dupa placere important este zilnica porţie de amidonă.

VERDEŢURI

Consumaţi în fiecare zi verdeţuri şi legume crude şi gătite. Ele vă oferă vitamine, minerale şi fibre, cu foarte

puţine calorii. 

Să vedem şi la verdeţuri cum este o porţie: 

 

                  1 porţie:

                             o jumătate de cană de morcovi = jumătate de cană de fasole verde gătită.

                  2 porţii:

                             o jumătate de cană de morcovi + o cană de salată = jumătate de cană de suc de legume

+ jumătatea de fasole verde gătită.

                  3 porţii:

                             jumătate de cană de verdeţuri gătite + o jumătate de cană de fasole verde gătită şi o

roşie mică =  jumătate de cană de broccoli + jumătate de cană de sos de tomate.

Consumaţi verdeţuri şi legume crude sau gătite cu puţină sau fără grăsime adăugată. Da, este posibil ca

verdeţurile să fie gătite şi consumate fără nici un pic de grăsime! Dacă folosiţi o cantitate mică de grăsime,

alegeţi ulei de măsline, de floarea soarelui sau margarină de consistenţă moale (la tub) în loc de carne grasă,

unt, slănină sau dresuri grase. Dacă gătiţi legumele nu le prăjiţi în grăsimi mai bine le căliţi la aburi.

FRUCTE

Fructele ne dau energie, vitamine, minerale şi fibre. 

Să vedem cum este o porţie de fructe: 

 

                  1 porţie:

                             un măr mic = o jumătate de cană de suc de fructe = o jumătate de grefuit.

                  2 porţii:

                             o banană = o jumătate de cană de suc de fructe + o cană şi un sfert de căpşună.

Cumpăraţi fructe de dimensiuni mai mici. Beţi sucul de fructe în cantităţi mici.

LAPTE ŞI IAURT

Laptele şi iaurtul ne oferă energie, proteine, calciu, vitamina A şi alte vitamine şi minerale. Să cumpăraţi lapte

şi iaurt degresat conţin mai puţine grăsimi totale, saturate şi colesterol. 

 

                  1 porţie:

                             o cană de lapte =l cu o cană de iaurt.

PROTEINE

Alimentele proteice sunt carnea, ouăle, brânza, peştele, leguminoasele uscate (fasole, soia etc.) şi tofu.

Consumaţi cantităţi mici din aceste alimente în fiecare zi. 

 

                  1 porţie:

                             60-90 de grame de peşte gătit = 60-90 de grame de carne de pui gătită = o jumătate de

cană de tofu = 60-90 de grame de brânză.

            Cumpăraţi carne cât mai slabă fără grăsimi la gătit nu folosiţi grăsimi mai bine pregătiţi carnea la

cuptor înăbuşit, la fel şi ouăle când le pregătiţi nu folosiţi grăsimi multe. Pentru a da o aromă mai bună,

folosiţi suc de lămâie, sos de soia, ketchup, mirodenii şi condimente vegetale.

GRĂSIMI ŞI ULEIURI

             Grăsimile şi uleiul trebuie să le consumăm doar în cantităţi foarte mici şi numai acolo unde este

absolut necesar.

DULCIURI

Dulciurile sunt foarte ispititoare. Dar dacă le veţi consuma doar în cantităţi mici, veţi reuşi să eliminaţi

kilogramele în plus, să vă menţineţi glicemia şi grăsimile din sânge sub control şi să scădeţi valorile tensiunii

arteriale.

Dacă construim o piramidă din alimentele care le folosim vom pune cel

mai sus în vârful piramidei alimentele care trebuie să le folosim doar în

cantităţi minime şi tot aşa coborâm în jos după cantitea pe care putem

să le consumăm cele de jos vor fi cele mai bune de consumat deci în

vârf vom pune grăsimile, uleiurile şi dulciurile ,pormă va urma

laptele ,iaurtul şi alimentele proteice ,urmează verdeţurile şi fructele

cel mai jos va fi cerealele şi amidonoasele. Ar fi bine să vă faceţi un

desen cu o piramidă şi să treceţi toate alimentele în această ordine ca

să vedeţi încontinu ce să mâncaţi cât mai puţin pentru a vă putea

menţine valoarea glicemiei la valoarea indicată de medicul

dumneavoastră. Alegeti alimente din toate cele şase grupe de alimente

în fiecare zi. 

Şi nu uitati, că mişcarea şi exerciţiile fizice sunt la fel de importante ca alimentaţia.

SFATURI PRIVIND DIETA DIABETICULUI

» înapoiDupă cum ştiţi, diabetul zaharat este o boală caracterizată printr-o insuficienţă relativă sau totală de insulină (hormon secretat de pancreas, ceea ce face ca glucoza din pâine, făinoase, dulciuri şi alte alimente să nu poată fi arsă în ţesuturi, în cantitatea cerută de nevoile energetice ale organismului. Drept rezultat, glucoza creşte în sânge (hiperglicemie). La o glicemie peste 1,80 g ‰, glucoza apare şi în urină (glicozurie), unde nu se găseşte în mod normal. Deci, prezenţa glucozei în urină arată că zahărul din sânge a crescut prea mult. Cu toată creşterea glicemiei, ţesuturile sunt lipsite de glucoză şi, ca o reacţie naturală, organismul încearcă să o procure din grăsimile şi proteinele alimentare (carne, brânză, lapte, ouă) sau chiar din proteinele şi grăsimile din ţesuturile proprii. Aşa se explică scăderea în greutate a diabeticului şi senzaţia de oboseală, cu toate ca el mănâncă mult. Faptul că diabeticul continuă să mănânce fără măsură nu face decât să-1 dezechilibreze şi mai mult. Creşte şi mai mult glucoza din sânge şi se elimină mai multă glucoză prin urină. O dată cu glucoza se elimină prin urină şi multă apă, şi împreună cu ea sarea, ceea ce duce la deshidratarea organismului. Prin transformarea grăsimilor şi proteinelor în glucoză se formează corpi cetonici, care sunt toxici şi pot să ducă până la comă diabetică. Corpii cetonici se elimină sub formă de acetonă prin urină şi prin respiraţie, dând mirosul caracteristic de mere stricate. Tratamentul urmat cu stricteţe îl fereşte pe diabetic de complicaţii şi menţine organismul într-o stare care nu se deosebeşte prea mult de starea normală. Se consideră că diabetul este echilibrat când glicemia se situează < 2 g ‰, glicozuria este absentă sau nu depăşeşte 10 g/24 de ore, iar greutatea corpului rămâne neschimbată. 

ALIMENTAŢIA Tratamentul diabetului constă înainte de toate din regimul alimentar cu glucide reduse cantitativ şi în cantitate fixă. Cantitatea de glucide este stabilită de medic şi oscilează între 120 şi 200 de g/zi (faţă de 300–350 g cât reprezintă de obicei consumul zilnic pentru un adult nediabetic). Restricţia făcută la glucide se compensează caloric cu alte alimente .care nu conţin glucide (albumine, grăsimi, verdeţuri) şi din care bolnavul poate mânca atât cât să se sature. 

Când boala nu permite corpului să asimileze cantităţi <150 g glucide se intervine cu tratamentul medicamentos: insulina sau tablete antidiabetice, numai după caz şi la prescripţia medicului. 

Pentru a fi sigur că respectă regimul alimentar, diabeticul este obligat să cântărească zilnic alimentele care conţin glucide. Orice depăşire a prescripţiei medicului la alimentele din această categorie, duce la decompensarea

diabetului. În schimb, respectarea regimului permite diabeticului să-şi continue activitatea la fel ca orice om normal. Regimul alimentar în diabet este format din două grupe de alimente, după cum urmează: 

ALIMENTE CARE NU CONŢIN GLUCIDE ŞI NU TREBUIE CÂNTĂRITE ZILNICCarne: vacă, viţel, pasăre, miel, porc, şuncă, piftie, mezeluri, conserve de carne (300 g). Peşte: proaspăt sau conservat. Brânzeturi: brânză de vaci, caş, şvaiţer, caşcaval (200-300 g). Ouă: proaspete (1/zi).` Grăsimi: unt, untdelemn, margarină, slănină (60-100 g). Smântână: proaspătă (50-150 g). Nuci, alune: (4-5 bucăţi). Băuturi: ceai, cafea, apă minerală. De asemenea vin alb, ţuică sau coniac, dar cu moderaţie, abuzul fiind dăunător oricui şi cu atât mai mult diabeticului. Zarzavaturi: roşii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varză albă, bame, varză roşie, conopidă, castraveţi, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, ştevie, lobodă, păpădie, untişor, salată verde (800 – l 000 g). 

ALIMENTE CARE CONŢIN GLUCIDE ŞI TREBUIE SOCOTITE ŞI CÂNTĂRITE ZILNIC PE CÂNTAR Fructe proaspete: fragi, căpşuni, zmeură, agrişe, mure, piersici, mere, cireşe timpurii, caise, vişine, portocale (fără coajă, gutui, prune nu prea dulci (conţin 10% glucide). 

Lactate: brânză de vaci, iaurt (conţin 4% glucide). 

Făinoase: paste făinoase, cartofi, orez sau griş, toate cântărite fierte (conţin 20% glucide). 

Pâine: proaspătă, indiferent de calitate (conţine 50% glucide). 

Mămăliga pripită, la fel şi fasolea boabe cântărită fiartă (conţin 12% glucide). 

EXEMPLU DE REGIM CU 200 G GLUCIDE Vor fi cântărite zilnic următoarele alimente:  300 g fructe;  500 g lapte (sau iaurt, sau brânză de vaci);  250 g cartofi (sau paste făinoase fierte, sau griş ori orez fiert);  200 g pâine sau de 4 ori mai multă mămăligă pripită. INDICAŢII PRIVIND ECHIVALENŢA UNOR ALIMENTE Alimentele cu conţinut glucidic permise diabeticului se pot înlocui unele cu altele ( în cantităţi echivalente). Astfel: 20 g pâine = 250 g lapte (iaurt, brânză de vaci) = 50 g cartofi (o lingură) = 50 g orez sau griş fiert = 50 g paste făinoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g mămăligă pripită = 100 g morcovi. După cum se vede, greutatea pastelor făinoase, a grişului şi a orezului se socoteşte după fierbere. 

ALIMENTELE INTERZISE 

-făinoasele -biscuiţii -legumele uscate - castanele - zahărul - ciocolata - mierea de albine - bomboanele prăjiturile - rahatul - dulceaţa - îngheţata - berea - vinul dulce - mustul - siropurile - lichiorurile - strugurii - prunele uscate - perele pergamute. 

Reguli ptr dieta corectă a diabeticului 

1. cumparati si folositi CÂNTARUL PTR ALIMENTE 2. alimentele care conţin glucide trebuie cântarite zilnic 3. necesarul caloric ptr un pacient cu o activitate zilnică moderată este 35 cal/kgc/zi ptr bărbaţi şi 30 cal/kgc/zi ptr femei 4. necesarul zilnic de principii alimentare este: glucide 40-50%, lipide 30-40%, proteine 20-30%. 5. alimentele vor fi repartizate obligatoriu în 5 mese/zi: mic dejun, gustare, prânz, gustare, cină. Consumaţi micul dejun cât mai devreme, iar cina cât mai târziu. 6. ratia zilnica de glucide este de ………gr corespunzând unui necesar caloric de…………cal şi va fi repartizată pe cele 5 categorii de alimente principale cu conţinut glucidic astfel: pâine /cartofi(orez, făinoase) /fructe /legume /lactate = 10: 8: 6: 6: 6 7. alimentele sunt grupate în 3 categorii: alimente interzise, alimente permise, alimente permise dar cu măsură. 8. ptr calculul ratiei zilnice alimentele vor fi cântărite crude, înaintea prepararii culinare 9. în timpul deplasărilor sau şedinţelor prelungite să aveţi întotdeauna la dvs o chiflă sau un covrig “de urgenţă” (~ 30gr glucide) ptr prevenirea hipoglicemiilor, în caz că nu puteţi lua gustarea la timp 10. folosiţi edulcorante (ciclamat de sodium, aspartame, etc) în loc de zahăr sau miere de albine 

REGIMUL DE VIAŢĂ Daţi multă atenţie igienei personale, în special păstraţi cu stricteţe curăţenia pielii şi a gurii. Spălaţi-vă pe dinţi după fiecare masă şi trataţi-vă eventualele focare dentare. Îngrijiţi-vă picioarele, prin spălarea lor zilnică cu apă şi săpun precum şi prin evitare frigului şi a încălţămintei necorespunzătoare. 

Evitaţi viaţa, zbuciumată, cu încordare nervoasă permanentă care stânjeneşte echilibrarea diabetului. 

Luaţi masa mereu la aceleaşi ore şi respectaţi orele de somn. 

Evitaţi viaţa sedentară şi supraalimentaţia care predispun la obezitate. Obezitatea agravează diabetul şi înlesneşte apariţia complicaţiilor vasculare. 

Pentru o mai bună ardere a glucozei vă este folositoare o activitate musculară, însă fără eforturi intense. De aceea vă recomandăm plimbări, mici excursii, gimnastică şi sporturi uşoare: tenis de masă, ciclism, canotaj, vânătoare, scurte

ascensiuni etc. În cazul Dumneavoastră raţia alimentară trebuie să conţină aproximativ ____ g glucide/zi, cantitate indicată de medicul Dumneavoastră în funcţie de greutatea corporală, medicaţia pe care o urmaţi şi valorile actuale ale analizelor (glicemie, glicozurie).

Un alt regim in diabetul fara complicatii, de data aceasta insumand 1600calorii este urmatorul (este necesara ajustarea dietei in functie deactivitatea fizica, sex - necesarul caloric zilnic in functie de acesteaspecte a fost prezentat intr-un articol trecut):

Dimineata: ceai cu zaharina, paine(20 gr.), branza de vaci(50 gr.)Ora 11.30: iaurt(250 gr.)Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150gr.), salata de varza, paine(40gr.)Ora 18: gelatina din fructe(100 gr.) si friscaOra 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi(200 gr.) si rosii, spumade gris(15 gr. gris) cu lapte(250 gr.) si mar ras(200 gr.), paine(40 gr.)Total calorii:1600/zi