Prof  CONSTANTIN IONESCUProf. CONSTANTIN IONESCU

1. Structura disciplinei2 Obiectivele cursului2. Obiectivele cursului3. Conţinutul disciplinei – curs4. Conţinutul disciplinei – lucrări

Bibliografie5. Bibliografie6. Inginerie Seismică:

Motivaţia studierii Ingineriei Seismice; Contribuţiile specialiştilor români la dezvoltarea Ingineriei  Contribuţiile specialiştilor români la dezvoltarea Ingineriei 

Seismice; Cutremurul din 1977, România; Cutremurul din 2010, Haiti; Sfaturi în caz de cutremur.

Structura disciplinei

Semestrul

Numărul de ore pe săptămână

Forma de evaluare

Numărul de ore pe semestru

finalăC S L P C S L P Total

6 2 1 E 28 14 42

Locul disciplinei în planul de învăţământ

Disciplina de studiu intitulată Inginerie Seismică se predă studenţilor dela specialitatea Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, în anul al III‐lea de studiu,

l C i d d ă d i ă d l ă isemestrul 2. Cuprinde două ore de curs şi o oră de lucrări.Obiectul de studiu utilizează noţiuni din Matematică, Fizică, Mecanică

Teoretică, Statica Construcţiilor, Dinamica Construcţiilor, Teoria Sistemeloretcetc.

La rezolvarea unei probleme de Inginerie Seismică este necesar sădeterminăm caracteristicile dinamice ale structurii de rezistenţă (Problemespecifice de Dinamica Construcţiilor), care presupune cunoaşterea matriceide rigiditate sau matricea de flexibilitate a structurii de rezistenţă (Problemespecifice de Statica construcţiilor), se continuă cu determinarea valorilor şivectorilor proprii (pulsaţii şi forme proprii de vibraţie); ‐ probleme propriimatematicii şi demonstraţia poate continuamatematicii şi demonstraţia poate continua.

Obiectivele cursului

Însuşirea mecanismelor de producere a seismelor; Aprofundarea procedurilor de stabilire a relaţiilor existente întreAprofundarea procedurilor de stabilire a relaţiilor existente între

acţiunile seismice, parametrii de definire ai sistemelor vibrante şirăspunsul seismic;

Stăpânirea metodologiei de modelare elastică şi inerţială a podurilor înStăpânirea metodologiei de modelare elastică şi inerţială a podurilor învederea realizării analizelor seismice;

Învăţarea metodelor de determinare a stării de eforturi şi deformaţiidintr‐o structură, prin exprimarea echilibrului seismic.dintr o structură, prin exprimarea echilibrului seismic.

Conţinutul disciplinei ‐ curs

Cap.1. Noţiuni generale de seismologie. Structura internă a Pământului.Expansiunea fundurilor oceanice. Tectonica plăcilor. Regiuni seismice pe glob.Cauzele cutremurelor. Propagarea undelor seismice. Înregistrareacutremurelor Scări de intensitate seismică Seismicitatea teritoriuluicutremurelor. Scări de intensitate seismică. Seismicitatea teritoriuluiRomâniei. Zonarea seismică a României

Cap.2. Analiza seismică a sistemelor cu 1 GLD. Caracteristicile proprii alesistemelor. Ecuaţia de echilibru. Răspuns seismic. Spectre seismice de răspuns.ţ p p pCaracteristicile spectrelor. Spectrele de răspuns ale cutremurului din 4 martie1977 ‐ România. Spectre seismice de răspuns pentru cutremure din alte zoneseismice de pe glob. Răspunsul seismic al sistemelor cu comportare inelastică.Spectre de răspunsSpectre de răspuns.

Cap.3. Analiza seismică a sistemelor cu n GLD. Ecuaţia de echilibru.Răspuns seismic. Coeficienţii de formă. Coeficientul de echivalenţă.Coeficientul de distribuţie. Forţe seismice.C ţ ţ

Conţinutul disciplinei ‐ curs

Cap. 4. Avarii specifice ale construcţiilor pentru transporturi.Comportarea terenului de fundare. Comportarea construcţiilor civile.C d il i i d i C id il dComportarea podurilor pe grinzi, pe cadre şi pe arce. Comportarea zidurilor desprijin. Comportarea tunelurilor. Comportarea drumurilor şi a căilor ferate.

Cap. 6. Analiza seismică a podurilor. Modelarea elastică şi inerţială apodurilor Răspunsul seismic al podurilor pe grinzi Răspunsul seismic alpodurilor. Răspunsul seismic al podurilor pe grinzi. Răspunsul seismic alpodurilor pe reazeme din neopren. Răspunsul seismic al podurilor pe cadre şiarce.

Cap. 6. Concepţii generale privind proiectarea antiseismică a podurilor.Proiectarea podurilor în concept antiseismic. Determinarea acţiunilor seismiceconform normativelor. Aspecte ale cercetării ştiinţifice ale podurilor rezistentela cutremure. Cercetări în laborator şi in situ.

Conţinutul disciplinei ‐ lucrări

1. Elemente de Seismologie Inginerească. Informaţii extrase  (şi prelucrate) de pe INTERNET: Cutremurele de pe teritoriul României Cutremurele de pe teritoriul României, Cutremurul din Haiti ‐2010

2. Analiza seismică a unui sistem cu 2 GLD. Pentru o structură de betonarmat cu două niveluri (reprezentând modelul static al unei pile de pod, cadrut ti d t i t) ă d t i di l t lstatic nedeterminat) se cere să se determine diagramele momentelorîncovoietoare provenite din încărcări seismice. În acest sens se vor folosi pentrucalculul matricelor de flexibilitate şi rigiditate metodele cunoscute din staticastructurilor. Rezultatele obţinute se vor compara între ele.

3. Analiza seismică a unui pod. Pentru un pod se cere să se efectueze oanaliză seismică completă. Acţiunea seismică va fi aplicată atât pe direcţielongitudinală axei podului, cât şi pe direcţie transversală axei podului. Se vordetermina răspunsurile normate (conform normativului P100/o6) şi spectrelorp ş p(se vor utiliza spectrele de răspuns ale cutremurului 4 martie 1977 ‐ România).

LUCRAREA NR.1

Conţinutul disciplinei ‐ lucrăriLUCRAREA NR.1

Elemente de Seismologie Inginerească

Lucrarea va cuprinde informaţii privind:Lucrarea va cuprinde informaţii privind:• Mecanismul producerii cutremurelor;• Cutremure produse pe teritoriul României;• Cutremurul 4 martie 1977 Vrancea;Cutremurul 4 martie 1977 Vrancea;• Cutremurul din Haiti, 2010.

Obs. : Informaţiile vor fi culese din cărţi  reviste (articole ştiinţifice)   Informaţiile vor fi culese din cărţi, reviste (articole ştiinţifice), INTERNET etc.

Materialul va fi redactat pe suport de hârtie şi pe suport magnetic.

Conţinutul disciplinei ‐ lucrăriLUCRAREA NR.2

Analiza seismică a unor sisteme cu 1GLD şi 2GLD

ţ

Să se realizeze un calcul seismic pentru sistemul din figură folosindpentru calculul forţelor seismice:

Spectre seismice de răspuns; Normativul P100.Normativul P100.

Obs.: Analiza seismică se realizează pe o structură (cadru staticnedeterminat) în două situaţii: sistem cu 1 GLD şi sistem cu 2 GLD;

Se vor utiliza două metode de calcul: metoda forţelor şi metoda Se vor utiliza două metode de calcul: metoda forţelor şi metodadeplasărilor.

LUCRAREA NR.3A li i i ă i dAnaliza seismică a unui pod

Pentru un pod dat (prezentat prin planşe) se cere să se propună unmodel de calcul constând din: modelare inerţială, modelare elastică şi etape del lcalcul.

Obs. Tema se realizează într‐o şedinţă de 3 ore de lucrări.

BIBLIOGRAFIE

1. Atanasiu, I., Cutremurele de pământ în România, Ed. Acad. Române, 19592. Bălan, Şt., ş.a., Cutremurul de pământ din România de la 4 martie 1977,Ed.

Academiei 1982Academiei, 19823. Bleahu, M, Tectonica globală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, vol. I,

1983, vol. II, 19894. Constantinescu, L., Enescu, D., Cutremurele din Vrancea, Ed. Academiei,

198519855. Ifrim, M., Dinamica Structurilor şi Inginerie Seismică, Ed. didactică şi

pedagogică, 19846. Ionescu C., ‐ Seisme, poduri şi avarii, I.P. Iaşi, 1995

Ionescu C Poduri caracteristici dinamice I P Iaşi 19967. Ionescu, C., Poduri, caracteristici dinamice, I.P. Iaşi, 19968. Ionescu, C., Analiza dinamică şi seismică a podurilor, I.P. Iaşi, 19969. Ionescu, C., Teodorescu G. ‐ Statica, stabilitatea şi dinamica podurilor.

Lucrări, I.P. Iaşi, 1997d10. Ionescu, C., Teodorescu G. ‐ Inginerie seismică. Lucrări., I.P. Iaşi, 1997

11. Negoiescu, E., Fierbinţeanu, V., Proiectarea şi protecţia antiseismică apodurilor şi construcţiilor pentru transporturi, Ed. tehnică, 1985.

12. Negoiţă, Al., Pop, I., Ionescu, C., ş.a., Inginerie Seismică, EDP, 1985g ţ p ş g 9 513. Negoiţă, Al., Pop, I., Ionescu, C., ş.a., Aplicaţii ale inginerie Seismice, EDP,

vol. I,1989, vol. II, 1990

Inginerie Seismică

Ingineria Seismică studiază comportarea şi calculul construcţiiloracţionate de încărcări seismice.

Răspunsul seismic al unei construcţii se determină luând în considerarefactorii specifici Seismologiei şi Mecanicii Construcţiilorfactorii specifici Seismologiei şi Mecanicii Construcţiilor.

Seismologia are ca obiect de studiu structura scoarţei terestre, teoriileprivind originea şi cauzele cutremurelor, mecanismul producerii şi transmiteriiundelor seismice, înregistrarea şi interpretarea acestora în scopul aprecieriiefectului distructivefectului distructiv.

Mecanica Construcţiilor studiază calculul structurilor de rezistenţă aleconstrucţiilor. Cuprinde: Statica Construcţiilor, Rezistenţa materialelor, Teoriaelasticităţii, Stabilitatea Construcţiilor, Dinamica Construcţiilor.

Metoda de bază în Ingineria Seismică este abordarea sistemică. Prinintermediul acestei metode se studiază comportarea şi calculul uneiconstrucţii, a fenomenelor, evenimentelor, situaţiilor care se produc de‐alungul duratei de exploatare a construcţiei.g p ţ

I i i S i i ăInginerie Seismică

Construcţia se consideră un sistem în accepţiunea Teoriei Sistemelor.Sistemul reprezentat în fig. 1.1, prezintă o dublă determinare, incluzând atât unanume obiect fizic, cât şi reprezentarea structurii şi cauzalităţii sale printr‐orelaţie intrare stare ieşire În Ingineria Seismică intrările în sistem suntrelaţie intrare‐stare‐ieşire. În Ingineria Seismică intrările în sistem suntmişcările seismice şi efectele perturbatoare pe care le produc, iar ieşirile suntmăsurate în mişcări cinematice fundamentale: deplasări, viteze şi acceleraţiisau în mărimi derivate: energii, eforturi, tensiuni, deformaţii etc.

Fig. 1.1. Reprezentarea unui sistem din domeniul construcţiilorg p ţ

Probleme fundamentale

În Ingineria Seismică, în accepţiunea Teoriei Sistemelor, sunt studiateurmătoarele trei probleme:p

a. Analiza seismică a construcţiei. Se cere determinarea răspunsului(ieşirilor) structurii de rezistenţă atunci când se cunosc parametrii dedefinire ai sistemului şi acţiunea seismică (intrările în sistem);

b. Sinteza seismică a construcţiei. Se presupun cunoscute: răspunsulseismic al construcţiei şi acţiunea seismică; se cere aflarea parametrilorde definire a sistemului;Id tifi t il ţi ii i i S d t ic. Identificarea parametrilor acţiunii seismice. Se cere determinareaacţiunii seismice când se cunosc parametrii de definire şi răspunsulconstrucţiei.

Motivaţia studierii Ingineriei Seismice

Se prezintă  în continuare  câteva motive pentru care considerăm că este Se prezintă, în continuare, câteva motive pentru care considerăm că este necesar să ne însuşim cunoştinţe de Inginerie Seismică.

1. Suprafaţa ţării noastre este acoperită de nenumărate construcţiideteriorate de cutremure, de‐a lungul timpului. Multe dintre acestea, aflate înexploatare au fost afectate de cutremurele care s‐au produs (1940 1977 etc )exploatare, au fost afectate de cutremurele care s‐au produs (1940, 1977 etc.)sau vor fi supuse unor noi acţiuni seismice.

Construcţiile aflate în această situaţie trebuie expertizate, întreţinute,consolidate sau modernizate. Pentru aplicarea în practică a acestui deziderat,inginerul constructor trebuie să stăpânească temeinic cunoştinţe de Teoriainginerul constructor trebuie să stăpânească temeinic cunoştinţe de TeoriaStructurilor, implicit de Inginerie Seismică.

2. Mai mult de jumătate din teritoriul României este afectat, în timp, deputernice mişcări seismice. De exemplu: zona Vrance, zona Maramureşului,zona Banatului, zona Dobrogei etc.g

3. România este situată pe o centură seismică (cordon seismic), care seîntinde din Maroc, Italia, Serbia, Turcia, Irak, Iran, India şi ajunge în Indonezia.

4. În decursul secolelor, pe teritoriul României s‐a produs un numărînsemnat de cutremure. Se pot cita cutremurele din: 29 august 1471; 8p 9 g 47 ;noiembrie 1620; 11 iunie 1738; 23 iunie 1838; 6 octombrie 1909 etc.

dMotivaţia studierii Ingineriei Seismice

5. Evaluarea consecinţelor nefaste ale cutremurului din 10 noiembrie1940 a condus la elaborarea primelor reguli de proiectare şi alcătuireantiseismică a structurilor de rezistenţă.

6 Analiza cutremurului din 1 septembrie 1923 produs în Japonia a6. Analiza cutremurului din 1 septembrie 1923 produs în Japonia arelevat: 142.807 de morţi şi dispăruţi, 575.394 de case distruse (unele prinardere); 362 de poduri distruse etc.

7. Studiul comportării în timp a construcţiilor, inclusiv a podurilor, a7 p p ţ , p ,reliefat faptul că unele dintre avariile existente în structură (construcţii), ladata producerii unui seism, sunt agravate, iar acestea la rândul lor pot ficauza producerii altora.

8 Perspectivele de dezvoltare a reţelei de căi de comunicaţii din ţara8. Perspectivele de dezvoltare a reţelei de căi de comunicaţii din ţaranoastră, în principal autostrăzi şi drumuri expres, ar conduce implicit larealizarea de poduri, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă. Acesteconstrucţii vor trebui analizate şi conformate şi din punct de vederei iseismic.

Contribuţiile specialiştilor români la dezvoltarea Ingineriei Seismice

Cercetările ştiinţifice în domeniul Ingineriei Seismice, în România, s‐auş ţ g , ,dezvoltat ca urmare a producerii pe 11.11.1940 a unui cutremur devastator care afăcut multe victime omeneşti şi mari pagube materiale pe teritoriul ţăriinoastre.

d l l l f lLa Bucureşti, academicianul Aurel A. Beleş a fost primul cercetătorromân care a studiat cu metode ştiinţifice fenomenele seismice şi efectulacestora asupra construcţiilor. O primă încununare a acestor cercetări a fostpublicarea în 1941, la Bucureşti, a studiului intitulat “Cutremurul şipublicarea în 1941, la Bucureşti, a studiului intitulat Cutremurul şiConstrucţiile”. Studiile începute atunci au continuat în cadrul Institutului deConstrucţii Bucureşti.

În anul 1962, în Editura Tehnică, a fost publicată monografia intitulată:„Elemente de Seismologie Inginerească” de Aurel A Beleş şi Mihail D. Ifrim.Editura Didactică şi Pedagogică,

În anul 1984, profesorul Mihail Ifrim a publicat tratatul „DinamicaStructurilor şi Elemente de Inginerie Seismică”Structurilor şi Elemente de Inginerie Seismică .

Contribuţiile specialiştilor români la dezvoltarea Ingineriei Seismice

La Iaşi, prof. Anton Şesan a creat o şcoală în domeniul InginerieiSeismice, la facultatea din Iaşi, prin formarea unui colectiv de cercetători încadrul Catedrei de Statica şi Rezistenţă şi la nivelul institutului INCERC Iaşi(pe care îl conducea profesorul). S‐au realizat, în anii ‘60 mai multe platformeseismice (cea mai mare cu o capacitate de 140 t) pentru experimentareaseismice (cea mai mare cu o capacitate de 140 t) pentru experimentareaconstrucţiilor rezistente la cutremure).

De asemenea, s‐au organizat două manifestări ştiinţifice internaţionale,în cadrul studiului despre comportarea construcţiilor la acţiuni seismice.

U t i t t î d i l I i i i S i i l t tUn moment important în domeniul Ingineriei Seismice l‐a reprezentatactivitatea profesorului Alexandru Negoiţă, sub conducerea căruia s‐aupublicat trei tratate intitulate: „Inginerie Seismică”, Editura Didactică şiPedagogică Bucureşti,1985; şi „Aplicaţii ale Ingineriei Seismice”, EdituraTehnică, vol. I în 1988 şi vol. II în 1990.Tehnică, vol. I în 1988 şi vol. II în 1990.

Este de remarcat faptul că şi în celelalte centre universitare: Cluj şiTimişoara s‐au efectuat studii valoroase în domeniul Ingineriei Seismice,materializate prin susţinerea şi publicarea unor teze de doctorat (cităm prof. I.Pop, prof. M. Dumitraş etc.)p p ş )

Cutremurul din 1977 RomâniaCutremurul din 1977, România

Cutremurul din 1977 a fost un puternic seism care s‐a produs la ora21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut omagnitudine de 7 2 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 demagnitudine de 7,2 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 desecunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregiiţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s‐au prăbuşit.Majoritatea pagubelor materiale s‐au concentrat la Bucureşti unde peste 33 declădiri şi blocuri mari s‐au prăbuşit.

Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s‐a trecut la reconstruirea sa dintemelii.

Cutremurul din 1977, RomâniaCutremurul a afectat de asemenea şi Bulgaria. În oraşul Şvitov, trei

blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi.Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activăp

zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s‐a simţitaproape în toţi Balcanii.

Mulţi cetăţeni au intrat în panică, majoritatea ieşind în stradă.Iată mărturia soldatului Mircea Nemigean din Bucureşti:g ş„Eram santinelă pe acoperişul unui important obiectiv militar; adică,

deasupra etajului şapte. Noaptea era destul de luminoasă şi de văzut, puteamvedea până departe. Numai că odată parcă n‐am mai simţit acoperişul subpicioare. M‐am apucat însă bine de ceva şi cu ochii numai primprejur, să văd ce

î â lă D i d hil Câ d hiise întâmplă. Dar nu‐mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toateblocurile se clătinau. Şi toate clădirile se înclinau de‐o parte şi de cealaltă ca şicopacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracţiuni de secundă apărut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, deparcă stătea să se frângă în două Am auzit detunături îndepărtate apoi unparcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi unzgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi avenit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S‐a dus, dar apoi s‐a şi întorsînapoi, de data asta cu miros greu de ars. Apoi s‐au stins toate luminile... pe cerera un uriaş arc de foc, ca şi cum s‐a produs un scurtcircuit în tot oraşul... Şi

G d latunci am zis: «Gata, cred că‐i gata oraşul!».

Cutremurul din 1977 RomâniaMonumente de arhitectură dispărute după cutremur

Cutremurul din 1977, România

Cutremurul din 1977, România"Bulgarii ziceau ca Bucureştiul a dispărut!"

Cutremurul i‐a dat o senzaţie stranie lui Andrei Bacalu:"La etajul 10 al blocului turn în care locuiam în Balta Alba, vedeam cum se

schimbă unghiurile dintre tavan şi pereţi auzeam cum scrâşnesc şi se rup barele de fierschimbă unghiurile dintre tavan şi pereţi, auzeam cum scrâşnesc şi se rup barele de fierdin beton şi mă gândeam în ce parte se va prăbuşi blocul, spre Bulevardul Ion Şulea(acum Camil Ressu) sau spre termocentrala Sud. Dar nu a căzut. Afară cerul era roşu,atmosfera ionizată. A mai fost curent electric cam un sfert de ora şi se vedea TV Sofia (anoastră dispăruse de la zgâlţâiala Palatului Telefoanelor unde erau releele). Legătura culumea era radioul Ambulanţe traficul aerian întrerupt maşini de miliţie treceau urlândlumea era radioul. Ambulanţe, traficul aerian întrerupt, maşini de miliţie treceau urlând."Ieşiţi din blocuri, ca mai vine unul!", "Nu ieşiţi, că nu e nici un pericol!". O dezordineinfernală. O poantă dură a fost pe la 1:30 dimineaţa. Un avion bulgăresc, ce venea dinspreVest, cred că de la Budapesta, a încercat să intre în legătură cu Bucureştiul Control (peatunci 123,9 Mhz sau 129,75 Mhz). Evident ca nu a reuşit, a luat legătura cu Varna controlşi a început să urle ca un turbat: "A dispărut Bucureştiul!" Lumina nu era şi de la înălţimeşi a început să urle ca un turbat: A dispărut Bucureştiul! Lumina nu era şi de la înălţimenu se prea vedea şi era şi un praf... Pe la 2 dimineaţa, Radio Bucureşti a transmis concertulpentru vioară şi orchestră în mi minor de Mendelssohn Bartholdy (cu aplauze cu tot!) şiapoi, în fine, un comunicat, dictat din avionul lui Ceauşescu. La 5 martie am luat‐o pe josdin Balta Albă spre Călăraşi. Am văzut casele căzute pe Mântuleasa, am văzut un bloc dincare atârnau birouri şi case de bani pe Academiei blocul Lido prăbuşit pe jumătate Scalacare atârnau birouri şi case de bani pe Academiei, blocul Lido prăbuşit pe jumătate, Scalamorman de moloz... Apoi au început săptămâni de groaza, interviuri cu toţi specialiştiidin Romania şi cei veniţi de peste hotare, telefoane cu urlete isterice de la faimosulPopescu ‐ Dumnezeu, emisiuni de câte doua‐trei ori pe zi, nervi, încercarea de a liniştipoporul. Fizicienii invitaţi la emisiuni se scuzau că nu prea ştiu seismologie, ci doardiscriminare intre cutremure şi explozii nucleare subterane O excepţie: un anumediscriminare intre cutremure şi explozii nucleare subterane. O excepţie: un anumeConstantinescu (nu, nu fostul preşedinte), care a explicat că Vrancea ar avea un ciclu deacumulare a energiei, lung de aproximativ 37 de ani".

Cutremurul din 2010 HaitiLa data de 12 ianuarie 2010, la ora locală 16:53 (23.53, ora României), în

Haiti s‐a produs un mare cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,2 grade peS Ri ht E i t l t l i fl t î i di t i d

Cutremurul din 2010, Haiti

Scara Richter. Epicentrul cutremurului s‐a aflat în imediata apropiere decapitala Port ‐ au ‐ Prince

Epicentrul seismului s‐a aflat în largul mării, la aproximativ 15 kilometride capitala Port‐au‐Prince. Imediat după aceea, a fost emisă o alertă detsunami valabilă pentru Haiti Republica Dominicană Cuba şi Bahamas Latsunami, valabilă pentru Haiti, Republica Dominicană, Cuba şi Bahamas. Laaproximativ trei ore după seism, avertizarea de tsunami a fost anulată. ExperţiiInstitutului american de Geofizică au declarat pentru CNN că un val seismic s‐aprodus ,dar nu a avut decât 12 centimetri înălţime, deoarece mişcarea scoarţeiîn timpul cutremurului a fost una pe orizontală, nu pe verticală. Cutremurul ap p , pfost urmat de 15 replici, dintre care două foarte puternice, cu o intensitate de5,9 şi, respectiv, 5,5 grade pe scara Richter.

Seismul s‐a simţit şi în ţara vecină, Republica Dominicană, în Jamaicadar şi la baza americană de la Guantanamo Bay din Cuba, dar acolo nu s‐auî i b i lînregistrat pagube materiale.

Şi înainte de cutremur infrastructura Haitiului (străzile, aprovizionareacu apă, alimente şi medicamente, canalizarea, locuinţele, poliţia,întreprinderile şi locurile de muncă ş.a.m.d.) era foarte slabă, majoritatealocalnicilor trăind la limita sărăciei; dar acum după catastrofă şi puţinul câtlocalnicilor trăind la limita sărăciei; dar acum după catastrofă, şi puţinul câtexista este distrus aproape în întregime.

Cutremurul din 2010 HaitiCutremurul din 2010, Haiti

Haiti este cea mai săracă ţară din emisfera vestică, cu 80% din populaţia de peste 9 milioane de oameni trăind sub pragul sărăciei  Acest cutremur este de peste 9 milioane de oameni trăind sub pragul sărăciei. Acest cutremur este cel mai mare dezastru din istoria recentă a ţării.

Cutremurul din 2010, HaitiLa 28 ianuarie 2010 numărul de victime găsite sub dărâmături ajunsese la

circa 170.000 morţi. La 11 februarie numărul total de victime a fost apreciat la230.000 morţi şi 300.000 răniţi.

M lt lădi i ăb it P i t t it l h t l lădiMulte clădiri s‐au prăbuşit. Printre acestea un spital, un hotel, clădireaPalatului Naţional, cea a parlamentului dar şi sediul ONU din Haiti.Reprezentanţii autorităţilor au anunţat că zeci de membri ai misiunii ONU înHaiti sunt daţi dispăruţi.

Cutremurul din Haiti in imagini

Cutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din Haiti in imagini

Cutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din Haiti in imagini

Cutremurul din 2010 HaitiCutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din Haiti in imagini

Cutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din Haiti in imagini

Cutremurul din 2010, Haiti

Cutremurul din Haiti in imagini

Sfaturi de urmat în caz de cutremur‐ Nu vă rezumaţi la a vă apleca sau ascunde sub diverse obiecte, de

exemplu birouri sau maşini, pentru că riscul este foarte mare în aceste situaţii.‐ Câinii, pisicile şi copii mici se ghemuiesc uneori natural în poziţiap ş p g p ţ

fetală. Este un instinct natural de supravieţuire. Cel mai sigur este să văghemuiţi lângă un obiect mare, de exemplu o canapea care se va comprimaîntr‐o oarecare măsură, dar care va lasă un gol lângă el.

‐ Clădirile din lemn sunt cele mai sigure clădiri în timpul unui cutremur,d l l fl ibil i i ă f ă l i D ădeoarece lemnul este flexibil şi se mişcă cu forţă cutremurului. Dacă aceaclădire din lemn se prăbuşeşte, sunt create mari goluri de supravieţuire. Deasemenea, clădirile din lemn au mai puţină greutate concentrată care se poateprăbuşi. Clădirile din cărămizi se vor sparge în cărămizi individuale.

În cazul unui cutremur produs în timp ce vă aflaţi în pat cel mai‐ În cazul unui cutremur produs în timp ce vă aflaţi în pat, cel maiindicat este să vă rostogoliţi pur şi simplu lângă pat, unde se va crea un vid desiguranţă.

‐ Niciodată nu folosiţi scările. Scara este cea mai vulnerabilă parte a uneiclădiri şi prezintă cel mai mare risc de prăbuşireclădiri şi prezintă cel mai mare risc de prăbuşire.

‐ Mergeţi lângă zidul exterior al clădirilor sau în afara lor dacă esteposibil. Este mult mai bine să vă situaţi cât mai aproape de exteriorul uneiclădiri decât în interior.

‐ Dacă vă aflaţi în maşină încercaţi să trageţi calm pe dreapta şi să vă‐ Dacă vă aflaţi în maşină, încercaţi să trageţi calm pe dreapta şi să văadăpostiţi lângă autoturism.