ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BĂSEŞTIŞCOALA CU CLASELE I-VIII BĂSEŞTIMARAMUREŞMARAMUREŞ

LUCRARE GRADUL ILUCRARE GRADUL I

PROF. ÎNV. BLIDAR (MOLDOVAN) CRINA ROZALIAPROF. ÎNV. BLIDAR (MOLDOVAN) CRINA ROZALIA

An An şcolar 2011-2012şcolar 2011-2012

MOTTO:

„Este de cea mai mare importanţă să recunoaştem şi să dezvoltăm toată diversitatea de inteligenţe umane şi

toate combinaţiile de inteligenţe. Dacă recunoaştem acest lucru, cred că vom avea cel puţin o mai bună

şansă de a ne ocupa în mod adecvat de problemele pe care le întâmpinăm în viaţă.”

Spune Howard Gardner, autorul Teoriei Inteligenţelor

Multiple în 1993.

AARGUMENTRGUMENT

În partea introductivă am încercat să scot în evidenţă motivele care m-au determinat să aleg această temă şi anume faptul că datorită elevilor pe care i-am avut la clasă a trebuit să abordez o predare diferenţiată, în funcţie de tipul predominant de inteligenţă al fiecăruia pentru a facilita activitatea de predare- învăţare şi a o face mai atractivă. Astfel, elevii mei au început să lucreze mai bine şi cu entuziasm, descoperind că dacă nu sunt buni la română sau matematică nu îi face mai puţin importanţi, din contră sunt apreciaţi pentru ceea ce ştiu să facă nu pentru ce nu ştiu să facă.

CUPRINS

CAPITOLUL I- CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂ.

SCURT ISTORICCAPITOLUL II- GARDNER ŞI TEORIA

INTELIGENŢELOR MULTIPLECAPITOLUL III- INTELIGENŢELE MULTIPLE DE

LA TEORIE LA POSIBILITATE DE APLICARE DIDACTICĂ

CAPITOLUL IV- PROPUNERE PENTRU O

CULEGERE DE EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR INSPIRATE DIN TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE

CONCLUZIIBIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

CONCEPTUL DE CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂINTELIGENŢĂ

SCURT ISTORICSCURT ISTORIC

CONCEPTUL DE CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂINTELIGENŢĂ

SCURT ISTORICSCURT ISTORIC

1.1. CONCEPTUL DE 1.1. CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂINTELIGENŢĂ

1.1. CONCEPTUL DE 1.1. CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂINTELIGENŢĂ

1.2. TIPOLOGII ALE INTELIGENŢEI1.2. TIPOLOGII ALE INTELIGENŢEI1.2. TIPOLOGII ALE INTELIGENŢEI1.2. TIPOLOGII ALE INTELIGENŢEI

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

CAPITOLUL I , întitulat CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂ are două părţi: 1.1. 1.1. CONCEPTUL DE CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂINTELIGENŢĂ1.2. 1.2. TIPOLOGII ALE TIPOLOGII ALE INTELIGENŢEI. INTELIGENŢEI. Pentru început am definit termenul de inteligenţă ca proces de asimilare şi prelucrare a informaţiilor variabile în scopul unor adaptări optime şi ca aptitudine rezidând în structuri operaţionale dotate cu anumite calităţi prin care se asigură eficienţa conduitei pentru ca în cea de-a doua parte să inventariez tipurile de inteligenţă.

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

HOWARD GARDNER ŞI HOWARD GARDNER ŞI TEORIA TEORIA

INTELIGENŢELOR INTELIGENŢELOR MULTIPLEMULTIPLE

HOWARD GARDNER ŞI HOWARD GARDNER ŞI TEORIA TEORIA

INTELIGENŢELOR INTELIGENŢELOR MULTIPLEMULTIPLE

2.1. TEORIA LUI GARDNER2.1. TEORIA LUI GARDNER2.1. TEORIA LUI GARDNER2.1. TEORIA LUI GARDNER

2.2. LECTURA PEDAGOGICĂ A 2.2. LECTURA PEDAGOGICĂ A TEORIEI INTELIGENŢELOR TEORIEI INTELIGENŢELOR

MULTIPLEMULTIPLE

2.2. LECTURA PEDAGOGICĂ A 2.2. LECTURA PEDAGOGICĂ A TEORIEI INTELIGENŢELOR TEORIEI INTELIGENŢELOR

MULTIPLEMULTIPLE

2.3. DESCRIEREA TIPURILOR 2.3. DESCRIEREA TIPURILOR DE INTELIGENŢĂDE INTELIGENŢĂ

2.3. DESCRIEREA TIPURILOR 2.3. DESCRIEREA TIPURILOR DE INTELIGENŢĂDE INTELIGENŢĂ

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.1. Teoria lui Gardner

2.1. Teoria lui Gardner

In prima parte, TEORIA LUI GARDNER am expus

pe scurt teoria inteligenţelor multiple conform căreia nu doar

copiii buni la română şi la matematică sunt deştepţi ci şi

ceilalţi. Fiecare copil este inteligent, trebuie doar să ştii cum să îl

abordezi. . Nu există o modalitate perfectă de învățare, dar

este important ca educatorul și părintele să

găsească modalitatea potrivită de învățare pentru fiecare copil. Un element esenţial în

aplicarea teoriei inteligențelor multiple la grupa este cunoaşterea profilului de inteligență al elevilor.

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.2. Lectura pedagogică a

teoriei inteligenţelor multiple

Cea de-a doua parte a acestui capitol,

LECTURA PEDAGOGICĂ A

TEORIEI INTELIGENŢELOR

MULTIPLE ne pune faţă în faţă cu faptul

că profilul de inteligenţă nu se stabileşte prin

aplicarea unui test, ci sunt necesare multe

observări ale comportamentelor

copiilor pentru a ne da seama care sunt activităţile cele mai

comode, ce coduri de exprimare folosesc cu

precădere şi care sunt acelea pe care le

evită.

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.3. DESCRIEREA

TIPURILOR DE INTELIGENŢĂ

În această parte am prezentat caracteristici, oportunităţi şi activităţi

specifice celor opt tipuri de inteligenţă, respectiv:

INTELIGENŢA LINGVISTICĂINTELIGENŢA LOGICO-

MATEMAICĂINTELIGENŢA SPAŢIALĂINTELIGENŢA RITMICĂ

INTELIGENŢA KINESTEZICĂINTELIGENŢA INTERPERSONALĂINTELIGENŢA INTRAPERSONALĂ INTELIGENŢA NATURALISTĂ.

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.3.1. INTELIGENŢA LINGVISTICĂ

Cei care posedă acest tip dominant de inteligenţă gândesc cu predilecţie în cuvinte şi folosesc cu uşurinţă limba pentru a exprima şi înţelege realităţi complexe. Ei au o deosebită sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonorizarea şi ritmurile limbii.

Copiii cu inteligenţă predominant ligvistică învaţă repede limba maternă şi limbi străine, citesc cu plăcere, folosesc metafore şi îşi aleg mai târziu cariera pe baza capacităţilor ligvistice.

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.3.2. INTELIGENŢA MATEMATICĂ

Prevalenţa ei determină analiza cauzelor şi efectelor , înţelegerea relaţiilor dintre acţiuni, obiecte şi idei. Abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propoziţii şi efectua operaţii logice complexe, sunt caracteristici care ies în evidenţă în cazul acestei inteligenţe împreună cu abilităţi de gândire deductivă şi inductivă şi capacităţi critice şi creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligenţă logico-matematică îşi aleg meserii de contabil, matematician, chimist, fizician, etc

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.3.3. INTELIGENŢA SPAŢIALĂ

Înseamnă a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală. Abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei sunt caracteristice acestei inteligenţe.

Posesorii ei au capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu şi de a lucra cu obiecte. Această inteligenţă o posedă cu precădere pictorii, arhitecţii şi fotografii.

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.3.4. INTELIGENŢA MUZICALĂ

Persoanele cu această inteligenţă gândesc în sunet, ritmuri, melodii şi rime. Sunt sensibili la tonalitatea , intensitatea, înălţimea şi timbrul sunetului, recunosc , creează şi reproduc muzica folosind un instrument sau vocea.

Ei se implică într-o ascultare activă şi sensibilă şi sta bilesc o legătură puternică între muzică şi emoţii.

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.3.5. INTELIGENŢA KINESTEZICĂ

Dominanţa aceste inteligenţe duce după

sine gândirea în mişcări şi folosirea corpului în

moduri sugestive şi complexe.

Ea aplică simţul tiparului şi al

coordonării mişcărilor întregului corp şi al

mâinilor în manipularea obiectelor.

O au cu precădere dansatorii, sculptorii,

sportivii, actorii.

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.3.6. INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ

Înseamnă a gândi despre alte persoane şi a le înţelege, a avea empatie, a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire fiind sensibili la motivele, intenţiile şi stările lor. Ea implică o interacţiune eficientă cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. Persoanele cu inteligenţă interpersonală dominantă sunt conducători, vânzători, psihologi care înţeleg cum „funcţionează” oamenii

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.3.7. INTELIGENŢA INTRAPERSONALĂ

Determină o gândire şi înţelegere de sine a fi conştient de punctele tale tari şi slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale, monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi emoţiilor, abilitatea de a se monitoriza în relaţiile cu alţii. Este vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza acesteia.

„Cunoaşte-te pe tine însuţi!”

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

2.3.8. INTELIGENŢA NATURALISTĂ.

Persoanele la care această inteligenţă este dominantă

înţeleg lumea naturală, iubesc plantele şi

animalele. Au abilitatea de a recunoaşte şi clasifica indivizi şi specii şi de a stabili relaţii ecologice.

Interacţionează eficient cu creaturi vii şi pot discerne

cu uşurinţă fenomene legate de viaţă şi de forţele

naturii. Astronomii, biologii, ecologii care o posedă nu operează cu

simboluri sau scheme ca matematicienii, fizicienii

sau chimiştii ci mai degrabă organizează

tiparele observate clasificându-le şi categorisindu-le.

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

INTELIGENŢE MULTIPLE- DE LA INTELIGENŢE MULTIPLE- DE LA TEORIE LA POSIBILITĂŢI DE TEORIE LA POSIBILITĂŢI DE

APLICARE DIDACTICĂ, APLICARE DIDACTICĂ, are două are două părţipărţi

INTELIGENŢE MULTIPLE- DE LA INTELIGENŢE MULTIPLE- DE LA TEORIE LA POSIBILITĂŢI DE TEORIE LA POSIBILITĂŢI DE

APLICARE DIDACTICĂ, APLICARE DIDACTICĂ, are două are două părţipărţi

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNERTEORIEI LUI GARDNER

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNERTEORIEI LUI GARDNER

3.2. PROIECTE 3.2. PROIECTE DIDACTICEDIDACTICE

3.2. PROIECTE 3.2. PROIECTE DIDACTICEDIDACTICE

unde am arătat că şcoala centrată pe unde am arătat că şcoala centrată pe individ favorizează diferitele profiluri individ favorizează diferitele profiluri

de inteligenţe ale elevilor şi de de inteligenţe ale elevilor şi de asemenea am conceput activităţi asemenea am conceput activităţi

specifice fiecărui tip de inteligenţă specifice fiecărui tip de inteligenţă pentru zece lecţii la materii diferitepentru zece lecţii la materii diferite,

şi

unde am realizat patru unde am realizat patru proiecte didactice cu activităţi proiecte didactice cu activităţi

specifice fiecărui tip de specifice fiecărui tip de inteligenţă.inteligenţă.

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

LIMBA ROMÂNĂCLASA A III-A

OCAUA LUI CUZAÎnteligenţa verbal- lingvistică. Sarcină de lucru: Motivează în scris atitudinea lui ٭Cuza faţă de negustor.

Înteligenţa logico- matematică

Sarcină de lucru: Realizează un grafic ٭reprezentând relaţiile

dintre personaje

Înteligenţa naturalistă. Sarcină de lucru

/ Prezintă o situaţie ٭întâmplare în care ai fost implicat împreună cu un

negustor/ comerciant.

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

Înteligenţa vizual- spaţială. Sarcină de lucru

Va realiza un afiş reprezentativ ٭pentru firul epic al poveştii

Înteligenţa corporal- kinestezică. Sarcină de lucru

Va încerca un joc de rol, folosind ٭mijloacele nonverbale de comunicare pentru a ilustra trăirile interioare ale

personajelor principale

Înteligenţa muzical- ritmică. Sarcină de lucru Va audia melodii şi va ٭selecta una care să fie în concordanţă cu finalul

poveştii. Va argumenta alegerea făcută.

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

Înteligenţa interpersonalăSarcină de lucru:

Va prezenta conflictele ٭care apar în nuvela pornind de la fise conţinând citate reprezentative din operă

- fiecare grupă va desemna un lider care va prezenta şi argumenta modul în care au rezolvat sarcinile de

lucru.Înteligenţa

intrapersonalăSarcină de lucru: Îşi va prezenta ٭propria părere referitoare la

întâmplările petrecute în povestire

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

MATEMATICĂCLASA A III-A

ÎNMULŢIREA NUMERELOR

Înteligenţa verbal- lingvisticăSarcină de lucru:

Creaţi o poezie indicând folosirea ٭operaţiei de înmulţire.

Compune o problemă prin care se rezolvă următorul exerciţiu:

12 x 3 + 15 x 3 = Înteligenţa logico-

matematicăSarcină de lucru:

Pe o masă sunt 3 ٭vaze. În fiecare vază

sunt câte 15 garoafe şi 12 trandafiri. Câte flori

sunt în total?

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

Înteligenţa naturalistăSarcină de lucru: .Priviţi desenul alăturat ٭Descrieţi-l!

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

Înteligenţa vizual- spaţialăSarcină de lucru:

Li se aduce în faţa clasei 3vaze cu ٭câte 12 garoafe şi 15 trandafiri (pot

fi confecţionaţi din hârtie). Câte flori sunt în total?

Înteligenţa corporal- kinestezică

Sarcină de lucru: Joc de rol : „La ٭

florărie” Elevii vor

experimenta, pe rând, cele două roluri: vânzător,

cumpărător. Se atrage atenţia

asupra modului de comunicare şi

asupra atenţiei de care vor da dovadă.

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

Înteligenţa muzical- ritmicăSarcină de lucru:

Jucaţi Jocul ritmului pentru a ٭memora tabla înmulţirii (loviţi

coapsele, bateţi din palme, pocniţi din degete)

Înteligenţa interpersonalăSarcină de lucru:

.Rezolvaţi în grup probleme ٭

Înteligenţa intrapersonală

Sarcină de lucru: Identificaţi diferite ٭modele de gândire pentru probleme asemănătoare.

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

EDUCAŢIE MUZICALĂCLASA A IV-A

MELODIA. SUNETELE MUZICALE

Înteligenţa verbal- lingvistică. Sarcină de lucru: -Realizaţi o compunere despre sunetele muzicale învăţate Înteligenţa logico ٭

matematicăSarcină de lucru:

Ştiind că Portativul are 5 ٭linii şi 4 spaţii spuneţi pe ce linie sau spaţiu se află

fiecare notă muzicală. Compuneţi o linie

melodică 3 note muzicale de pe linia a doua, 2 note

muzicale de pe spaţiul întâi, 3 note muzicale de

pe linia întâi şi 2 note muzicale de pe spaţiul al

doilea.

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

Înteligenţa naturalistă. Sarcină de lucru:

Identificaţi (solfegiu) notele ٭muzicale de pe portativ ale

cântecului Sus pe rămurele. Care sunt sunetele folosite în cântecul

lor de păsărele? Dar cele ale urşilor şi cucilor?Înteligenţa vizual- spaţială. Sarcină de

lucru Desenaţi pe o coală Portativul, Cheia ٭SOL şi scara Gamei DO cu cele 8 note

muzicale.Înteligenţa corporal- kinestezică. Sarcină de

lucru Joc de rol: Sunetele ٭muzicale (fiecare copil

reprezintă o anumită notă muzicală iar aceştia trebuie să se aranjeze în funcţie de un anumit mers melodic)

CCAPITOLUL IIIAPITOLUL III

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE

ALE TEORIEI LUI GARDNER

ALE TEORIEI LUI GARDNER

Înteligenţa muzical- ritmică. Sarcină de lucru

Interpretaţi Cântecul Gamei DO cu ٭mişcare scenică.

Înteligenţa interpersonală. Sarcină de lucru

Fiecare dintre voi reprezintă un ٭sunet muzical. Convingeţi celelalte

sunete muzicale că le apreciaţi importanţa şi rolul lor în

compunerea unei structuri melodice.

Înteligenţa intrapersonală. Sarcină de lucru

!Eşti un sunet muzical. Prezintă-te ٭

CCAPITOLUL IVAPITOLUL IV

PROPUNERE PENTRU O CULEGERE DE PROPUNERE PENTRU O CULEGERE DE EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PRIMAR INSPIRATE DIN TEORIA PRIMAR INSPIRATE DIN TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLEINTELIGENŢELOR MULTIPLE

PROPUNERE PENTRU O CULEGERE DE PROPUNERE PENTRU O CULEGERE DE EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PRIMAR INSPIRATE DIN TEORIA PRIMAR INSPIRATE DIN TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLEINTELIGENŢELOR MULTIPLE

Acest capitol se vrea a fi o Acest capitol se vrea a fi o culegere de exerciţii având la culegere de exerciţii având la

bază teoria inteligenţelor bază teoria inteligenţelor multiple, aşa cum reiese de altfel multiple, aşa cum reiese de altfel

şi din titluşi din titlu

Astfel, am realizat seturi de câte opt sarcini de învăţare, câte una pentru fiecare tip de inteligenţă, pentru 35 de lecţii la disciplina Ştiinţe , clasa a III-a ,editura Aramis, 2005.

CCONCLUZIILEONCLUZIILE

Partea de încheiere se vrea

a fi o sinteză a tot ceea ce

implică ideea de inteligenţe

multiple.

Plecând de la studiile făcute de

acesta s-a ajuns la concluzia că

Teoria Inteligenţelor Multiple nu

schimbă ceea ce avem de predat, ci

ne ajută doar să schimbăm modul în

care lucrăm cu elevii, ne ajută să

înţelegem faptul că elevii pot fi

deştepţi în diferite feluri şi ne

instrumentează în a-i ajuta să

evolueze în mod diferit.

CCONCLUZIILEONCLUZIILE

Fiecare inteligenţă poate fi folosită deopotrivă în calitate de conţinut al învăţării şi mijloc de comunicare a conţinutului. Un copil care nu are o inteligenţă logico-matematică foarte dezvoltată, va avea fără îndoială dificultăţi, de exemplu, în a învăţa un principiu matematic. Principiul matematic ce urmează a fi învăţat – conţinutul- există în sfera logico-matematică şi ar trebui comunicat prin matematică. În aceste condiţii, elevul, care nu este în mod special „matematic” , şi problema, care este „foarte matematică”, nu sunt de acord. Matematica în calitate de mediu eşuează. Trebuie găsită o altă cale pentru conţinutul matematic, „o metaforă” în alt mediu (de exemplu, limba, modelele spaţiale, mişcările corporale). Prin intermediul unei inteligenţe mai bine reprezentate decât cea matematică, elevul poate ajunge pe o cale secundară la soluţia problemei. Totuşi la un moment dat, „metafora” folosită trebuie retradusă în domeniul matematic. Fără această translaţie, ceea ce s-a învăţat rămâne la un nivel superficial.

CCONCLUZIILEONCLUZIILE

Pentru aplicarea la clasă a teoriei inteligenţelor multiple este nevoie

de timp, răbdare, imaginaţie, creativitate şi implicare.

Nu exisă o reţetă şi nici o cale unică de urmat. Dacă vom reuşi să

identificăm la elevii noştri aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm, fie chiar şi periodic ne vom simţi mai competenţi mai aproape ne nevoile lor, vom simţi că lucrăm bine, pentru binele personal şi al celorlalţi.

BBIBLIOGRAFIEIBLIOGRAFIE

Bruner Jerome, Pentru o teorie a instruirii, EDP, Bucureşti, 1970Constantin Postelnicu, Fundamente ale didacticii şcolare,Creţu C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi,Gardner Howard, Frames of Mind; The Theory of Multiple Intelligences, 1984Gardner Howard, Trata de răzgândire, ed Allfa, 2006, BucureştiIoan Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, EDP, BucureştiIucu R., Managementul clasei de elevi, Ed. Fundaţiei Culturale Dimitrie Bolinineanu, Bucureşti, 1999MEC, CNPP, Instruirea diferenţiată, aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple – ghid pentru formatori şi cadre didactice, Bucureşti, 2001MEC, CNPP, Învăţarea diferenţiată – ghid pentru formatori şi cadre didactice,MEC, CNPP, Învăţarea activă – ghid pentru formatori şi cadre didactice,Otilia P., Anca T., Ligia S., Strategii didactice inovatoare, Ed. Sigma, BucureştiPiaget Jean, Psihologia inteligenţei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1965Pirău Maria Teresa, Introducere în pedagogie, ed Risoprint, Cluj Napoca, 2008Proiectul pentru Învăţământul rural, Să ne cunoaştem elevii, Bucureşti, 2005Stanciu M., Reforma conţinuturilor în învăţământul preuniversitar. Buletin Ştiinţific, Pedagogie, psihologie, metodică, ed Universităţii de Nord Baia Mare, 2005 Văideanu G., Interdisciplinaritatea în învăţământ, între dezbateri şi aplicare, Revista de pedagogie, Nr. 2, 1987www.desprecopii.comwww.referat.com

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

LECŢIA 20ORGANELE DE SIMŢ

OBIECTIVE OPERAŢIONALEO1- să afle răspunsul la ghicitoriO2- să completeze fişele de lucruO3- să participe la experimetele propuseO4- să realizeze sarcinile propuse pentru activitatea în perechiO5- să noteze tema de casăO6- să descrie rezolvarea situaţiei propuse

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

STRATEGII DIDACTICEMETODE ŞI PROCEDEEproblematizarea experimentul învăţarea reciprocă descrierea conversaţiaobservaţia

MIJLOACE DIDACTICEghicitoriimaginifişe de lucrueşarfă, apă pahare, oţet diferite substanţe tabelplanşe

FORME DE ORGANIZARE frontal perechi individual

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

SARCINI DE ÎNVĂŢAREINTELIGENŢA LINGVISTICĂ

FEED BACKFişă de lucru

Răspunde la întrebări :Cum reacţionezi când atingi un corp fierbinte ? De ce ?Cum reacţionezi cănd lîngă tine se produce brusc zgomot? De ce?Cum reacţionezi când se aprinde lumina în miezul nopţii? De ce?Completează enunţurile :Eu ştiu dacă floarea este parfumată deoarce eu pot ...Eu ştiu dacă ating un burete sau o piatră, chiar dacă am ochii închişi, deoarece eu pot ..............Eu ştiu dacă ceaiul este dulce deoarece eu pot .....

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

INTELIGENŢA LOGICO- MATEMATICĂEVALUARE

Fişă de evaluareI.Grupează în tabel, produsele numite mai jos, după gustul lor: oţet, lămâie, telemea, bomboane, borş, dulceaţă, sare, miere de albine, algocalmin, castraveţi muraţi, zahăr şi kiwi.

DulceAmar Sărat Acru

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

I.Încercuieşte varianta corectă:1. Organul de simţ al auzului este: a) ochiul b) gura c) urechea d) mâna e) nasul 2. Pentru a vorbi folosim: a) ochiul b) limba c) urechea d) pielea e) nasul 3. Ochiul este format din: a) inimă, ficat, plămâni, rinichi b) iris, pupila, gene, pleoape, sprâncene c) nări, timpan, limbă4. Mirosurile le deosebim cu: a)ochiul b) limba c) urechea d) pielea e) nasul 5. Organul de simţ al pipăitului este: a) ochiul b) limba c) urechea d) pielea e) nasul

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

INTELIGENŢA SPAŢIALĂDIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

Uneşte imaginea cu cuvântul potrivit: miros auz văz pipăit gust

ureche piele ochi limbă nas

INTELI GENŢA INTRAPERSONALĂTEMA ŞI ÎNCHEIEREA

Descrie în câteva cuvinte ceea ce îţi place cel mai mult să vezi, să miroşi, să auzi, să mănânci

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

INTELIGENŢA KINESTEZICĂDIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

EXPERIMENT Unui copil legat la ochi i se va cere să se îndrepte spre uşă după ce a fost rotit în prealabil prin clasă. Elevii vor observa că au nevoie de ochi pentru a se orienta. Unui copil i se va cere să identifice în care din cele două pahare este apă plată şi în care apă tonică (apă cu lămîie). Se va observa că trebuie să gustăm pentru a face identificarea. Unui copil i se va cere să deosebească un burete de o piatră, legat fiind la ochi. Va observa că poate face acest lucru doar prin atingerea lor cu degetele. Se vor parfuma două şerveţele: unul cu parfum de trandafiri şi unul cu parfum de lăcrimioare. Elevii vor trebui să identifice serveţelul parfumat cu parfum de lăcrimioare. Vor observa că au nevoie de nas pentru a face acest lucru. Un elev va fi legat la ochi. Ceilalţi se vor aşeza în jurul lui în cerc. Cel din mijlocul cercului va trebui să identifice colegul care îi va striga numele. Pentru a face acest lucru se va folosi de urechi.

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

INTELIGENŢA MUZICALĂCAPTAREA ATENŢIEI

GHICI GHICITOAREA MEA!

Am o rasnicioaraToata ziua rasnesteSi noaptea se odihneste (gura)

Ce sede in apaSi tot se adapa,Omul imbatraneste,Ea nu putrezeste.(limba)Am un ciocanas de piele Cu doua gaurele (nasul)

Am doua ape – aprinseSub doua paturi intinseGhici ce sunt?(ochii)

Cinci piticiCinci voinici...Cat ii vezi de mititei,Faci cu eiTot ce vrei.Scrii,Joci mingea,Impletesti,Palate construiesti.(degetele)

Intonaţi următoarele versuri pe melodia

unui cântec cunoscut:

Ascultati un sfat copii:Dupa fiecare masa,

Dimineata la sculareDar si seara la

culcare,Luati pasta si periuta,

La chiuveta dati fuguta,

Dintii sa ii periatiMicrobii sa-i alungati.

Aveti si-un zambet frumos,

Dar este si sanatos!( versurile luate de pe

Didactic.ro)

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

INTELIGENŢA INTERPERSONALĂDIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

Activitate în perechiExperiment primul copilPrepară în pahare identice soluţii de apă cu sare, apă cu zahăr, apă cu zeamă de lămâie, apă cu oţet, apă cu miere, apă cu zeamă de grapefruit.Roagă colegul de bancă să descopere gustul soluţiilor preparate de tineCum va face acest lucru? De ce ?Experiment al doilea copilPregăteşte cutiuţe cu substanţe cu diferite mirosuri dintre cele aduse la şcoală la solicitarea doamnei învăţătoare : cafea, parfum, ceapă, oţet, scorţişoară, piper, alcool sanitar, usturoiLegat fiind la ochi, colegul va trebui să identifice după miros subsstanţele.Ce organ de simţ va folosi ? de ce ?

EEXEMPLE DE XEMPLE DE

SARCINI SARCINI

DE ÎNVĂŢAREDE ÎNVĂŢARE

INTELIGENŢA NATURALISTĂ

TRANZIŢIA SPRE ÎNVĂŢARE

Situaţie

- te afli în mijlocul pădurii- ai fost dus acolo legat la ochi-cum te ajută organele de simţ să te orientezi şi să ieşi de acolo

Descrie acest lucru în 5- 10 rânduri.