Invatamantul in Norvegia

12
Învățământul în Norvegia Pislaru Madalina Gabriela

Transcript of Invatamantul in Norvegia

Page 1: Invatamantul in Norvegia

Învățământul în Norvegia

Pislaru Madalina Gabriela

Page 2: Invatamantul in Norvegia

Cifre cheie (2009-2010) Grădiniţele private însumează 46 % din totalul

grădiniţelor. (2009) 89% din copiii cu vârsta între 1-5 ani merg la

grădiniţă. 3.6% din elevii de şcoală primară primesc lecţii de

limbă maternă. 2,6 procente din elevii de şcoală primară sunt în

școli independente (2009/10). 56% dintre elevii de la şcolile secundare superioare

își termină studiile în timpul perioadei standard de timp, în timp ce şapte din zece termină în termen de 5 ani. (2009)

Aproximativ 27% din totalul populației are studii superioare, iar 61% din studenții actuali sunt femei. (2009)

Există 470 000 de participanţi la cursuri organizate de către asociaţiile de studiu. 64 100 dintre acestea au oferte de examene publice sau aprobate sau alte certificări (2009).

Page 3: Invatamantul in Norvegia

Procentul de copii cu vârsta cuprinsă între 1-5 ani înscriși la grădiniță, în funcție de județ/ținut

Media nationala 88.5

Østfold 85,3

Akershus 90,7

Oslo 83,4

Hedmark 89,5

Oppland 89,1

Buskerud 88,4

Vestfold 88,8

Telemark 89,3

Aust-Agder 86,5

Vest-Agder 86,4

Rogaland 87,2

Hordaland 88

Sogn og Fjordane 91,8

Møre og Romsdal 91

Sør-Trøndelag 92,7

Nord-Trøndelag 93

Nordland 91

Troms Romsa 92

Finnmark Finnmárku 88,6

Page 4: Invatamantul in Norvegia

Numărul de absolvenţi/studenți în funcție de nivelul de educație/sex

Page 5: Invatamantul in Norvegia

Politica norvegiană din domeniul învăţământului se bazează pe principiul drepturilor egale la educaţie pentru toţi membrii societăţii, indiferent de originile lor sociale şi culturale şi de locul unde trăiesc în Norvegia. Rolul şcolilor este să transmită atât cunoştinţe, cât şi cultură, precum şi să promoveze mobilitatea socială şi să asigure baza pentru crearea de bogăţii şi pentru bunăstarea tuturor.

Page 6: Invatamantul in Norvegia

Procesul de predare în şcolile norvegiene trebuie să se adapteze la abilităţile şi aptitudinile fiecărui elev în parte. Educaţia specială este disponibilă pentru persoanele cu dizabilităţi sau cu nevoi speciale, care altfel nu ar putea participa la programele şcolare normale. Ca urmare a creşterii numărului de imigranţi, numărul elevilor care aparţin unor minorităţi lingvistice este şi el în creştere.

Politica educaţională norvegiană stipulează că trebuie să se ţină cont de nevoile speciale ale elevilor din rândul minorităţilor lingvistice, pentru a le permite în mai mare măsură să obţină o diplomă de studii secundare şi să urmeze studii universitare, pentru a beneficia apoi de un loc de muncă mai bun.

Page 7: Invatamantul in Norvegia

Storting (Adunarea Naţională Norvegiană) şi Guvernul au sarcina de a specifica obiectivele şi de a stabili cadrul bugetar al sectorului educaţional. Ministerul Educaţiei şi Cercetării este agenţia administrativă care se ocupă de chestiunile legate de educaţie şi care răspunde de punerea în aplicare a politicii educaţionale naţionale. Norvegia are un sistem şcolar unificat bazat pe un standard comun. A fost introdusă o programă naţională, pentru a asigura îndeplinirea standardelor guvernamentale în materie de educaţie.

Page 8: Invatamantul in Norvegia

Educaţia obligatorie din Norvegia are o durată de zece ani şi constă din învăţământul primar, gimnazial şi secundar. Sarcina asigurării unui învăţământ accesibil şi adecvat pentru copii, tineri şi adulţi în toate municipalităţile şi districtele le revine autorităţilor educaţionale din administraţia districtului. Municipalităţile se ocupă de funcţionarea şcolilor primare şi a gimnaziilor, în timp ce liceele şi şcolile profesionale sunt administrate la nivelul districtului.

Sectorul învăţământului superior cuprinde programe educaţionale în universităţi şi colegii universitare. Admiterea în aceste instituţii este de obicei condiţionată de încheierea celor trei ani de studii liceale. Cu excepţia câtorva institute private, toate instituţiile de învăţământ superior sunt de stat. Cu toate acestea, fiecare universitate sau colegiu se bucură de un nivel ridicat de autonomie academică şi administrativă.

Page 9: Invatamantul in Norvegia

Schema sistemului norvegian de educatie - 2010

Page 10: Invatamantul in Norvegia

Studii în Norvegia Instituţiile norvegiene de învăţământ superior primesc cereri

de la studenţii calificaţi din întreaga lume. Aproape 10 000 de cetăţeni străini sunt în prezent înscrişi la acest nivel al sistemului educaţional din Norvegia. Studenţii străini pot candida pentru admiterea la o gamă largă de programe de studiu de nivelul licenţei şi al studiilor aprofundate. Unele universităţi şi colegii oferă programe special concepute pentru studenţii străini. Predarea în cadrul acestor programe se face în limba engleză, iar pentru a fi admis nu e nevoie să ai domiciliul permanent în Norvegia.

Sunt consideraţi studenţi străini toţi studenţii care nu au un permis de reşedinţă permanentă în Norvegia. Există trei categorii de studenţi străini:

studenţii care se auto-finanţează studenţii din cadrul programelor de schimburi între

universităţi studenţii care participă la diverse programe de tip

„fellowship”. Eligibilitatea pentru programele de schimburi şi de tip

„fellowship” se stabileşte de obicei pe baza unor acorduri bilaterale naţionale şi regionale şi pe baza îndeplinirii condiţiilor privind cotele. Participarea la o serie de programe finanţate de stat este limitată la candidaţii din anumite ţări.

Page 11: Invatamantul in Norvegia

Cerințe de admitere Toţi candidaţii străini trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de bază

pentru admitere ca şi studenţii norvegieni. Acestea diferă în funcţie de ţara în care candidatul a urmat educaţia primară şi secundară. În mod normal, candidaţii trebuie să fi terminat ciclul secundar de învăţământ. În plus, există cerinţe speciale pentru admiterea la anumite filiere. În unele cazuri, competenţe care nu pot fi dovedite prin documente oficiale sau experienţa profesională într-un anumit domeniu pot fi considerate calificări care asigură admiterea la un program de studii. Studenţii care candidează pentru un program de studii aprofundate sau doctorale trebuie să îndeplinească unele condiţii privind studiile universitare anterioare.

O nouă structură a diplomelor universitare, adoptată în urma Declaraţiei de la Bologna, a fost introdusă în învăţământul superior norvegian. Universităţile norvegiene eliberează acum trei tipuri de diplome: licenţă (trei ani); masterat (doi ani); doctorat (trei ani).

La câteva filiere puţin numeroase, studenţii se vor înscrie la cursuri integrate de cinci ani (master). Anumite programe specializate, ca de pildă medicina, medicina veterinară, psihologia şi teologia vor avea o structură diferită a diplomelor, extinsă pe o durată de patru-şase ani.

Toţi studenţii înscrişi în instituţiile norvegiene de învăţământ superior trebuie să cunoască bine limba engleză. Studenţii străini care nu sunt vorbitori nativi de engleză trebuie să dovedească cu un atestat buna cunoaştere a acestei limbi. Studenţii străini admişi la studii de nivelul licenţei trebuie să urmeze un curs pregătitor de limba norvegiană înainte de a începe programul de studiu propriu-zis, în cazul în care nu pot dovedi o bună cunoaştere a limbii norvegiene. Programul de limbă norvegiană include cursuri de limbă norvegiană şi un curs despre viaţa şi societatea norvegiană şi durează în mod normal două semestre.

Page 12: Invatamantul in Norvegia

Bibliografie

Guide to Higher Education in Norway

www2.norvegia.ro www.ssb.no