69

SATUL TURISTIC VÂLCEAN – PROMOTOR AL TURISMULUIETNOFOLCLORIC DIN ROMÂNIA

Maria-Roxana, Doroban u1

Rezumat: Lucrarea de fa analizeaz perceptiile, leg turile i poten ialul etnofolclorului din Româniai, în mod special, ale celui din jude ul Vâlcea. Scopul articolului este de a investiga conexiunile dintre

turismul rural i tradi iile folclorice care pot ajuta în promovarea acestei forme speciale de turism, turismulrural. În cadrul acestuia sunt analizate beneficiile percepute ale folclorului, examinându-se rolul importantal acestei activit i în promovarea conceptului de turism rural.

De asemenea, articolul de fa face o leg tur între schimb rile care au loc la nivel local i la nivelmai larg în comunitatea rural sub presiunile globaliz rii permi ând abord ri profunde i sofisticate aleprincipalelor for e care contribuie la dezvoltarea turismului rural.

Lucrarea cerceteaz posibilitatea existen ei unei rela ii între turismul rural i experien ele spiritualeaflate in strâns legatur cu etnofolclorul.

Cuvinte cheie: turism rural, sat turistic, etnofolclor, tradi ie, me te uguri, obiceiuri

Cod JEL: M31

1. IntroducereTurismul este una dintre activit ile care exercit o presiune major asupra mediului

i, din aceast cauz , dezvoltarea durabil este necesar . Punerea în aplicare a unui turismdurabil înseamn : conservarea resurselor, între inerea i respectul pentru cultura i tradi iilelocale, sus inerea integrit ii a locului turistic, cre terea calit ii produselor turistice,implicarea popula iei locale, beneficii pentru to i membrii societ ii, vacan e specialepentru turi ti.

Articolul induce un veritabil adev r de mul i con tientizat, dar de foarte pu inicânt rit la justa sa valoare: acela c evenimentele etnofolclorice (reprezentate de întregulevantai al manifest rilor etnofolclorice organizate în zonele rurale) exercit un rol major înpromovarea satului turistic românesc.

Perenitatea artei populare se v de te pregnant în receptivitatea me terilor iartizanilor actuali, continuatorii unor str vechi tradi ii, la noile elemente de con inut iexpresie. În România, ca i în jude ul Vâlcea de altfel, asist m la o captare, în fondulideatic i în decorul ornamental, a semnifica iilor majore ale viziunii despre lume i viaproprii societ ii noastre trecute i actuale.

În momentul de fa nu s-au dezvoltat toate variantele care exist în ceea ce prive teformele de turism. M refer aici la turismul pentru relaxare i odihn , dar i la turismulpentru cunoa terea diferitelor obiective de interes, precum i la turismul pentru degust ride vinuri. Pentru c exist foarte multe oportunit i legate de produsele agricole alediferitelor zone din ar . Prin dezvoltarea turismului rural, al turi de acesta se dezvolt înzonele respective i alte activit i economice, cum ar fi: m cel rii, cofet rii, artizanat i totfelul de astfel de mici întreprinderi lucrative conexe.

Buna gestionare a turismului rural de c tre to i actorii implica i în aceast activitatear putea aduce beneficii multiple. Printre acestea ar putea fi inclusiv crearea premiselorpentru condi ii de via mai bune în mediul rural, dar i „fixarea” tinerilor în zonelerespective prin faptul c li se vor oferi posibilit i de a avea locuri de munc i de a- iîntre ine o familie. În acest fel, se reduce i riscul emigra iei, pentru c în prezent foarte

1 Asistent universitar doctor, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Pite ti, Facultatea de Management Marketingîn Afaceri Economice Rm. Vâlcea.

70

mul i tineri din mediul rural pleac în str in tate, în c utarea unor locuri de munc maibune. O alt oportunitate este dat de faptul c , acum, România este la mod , iar mul ieuropeni sunt dornici s vin aici i s cunoasc frumuse ile rii.

Satul turistic românesc reprezint un produs turistic original în egal m sur atâtpentru pia a na ional , cât i pentru cea mondial . Pe de alt parte, satul turistic românescpoate contribui la descoperirea rii noastre ca posibil destina ie turistic , stârnindinteresul fa de România ca loc ce ofer o gam larg de experien e, de vacan e de calitatepetrecute în mediul rural. Din acest punct de vedere, turismul rural românesc poate ficonsiderat:

- adev rat terapie anti-stres;- un loc de întâlnire cu natura s lbatic ;- poarta de intrare în lumea tradi iilor i datinilor populare;- reîntoarcerea la origini;- cu adresabilitate direct i în mod precis segmentelor de turi ti din marile

aglomer ri urbane, din rile puternic industrializate, care prin multitudinea idensitatea preocup rilor duc o via stresant i din ce în ce mai lipsit deelemente de reverie sau de posibilitatea de a ie i în mijlocul naturii.

Al turi de casa r neasc , arhitectura popular , me te uguri, obiceiuri, manifest rifolclorice, port i folclor popular, un num r mare de sate române ti dispun i de alteresurse turistice: monumente istorice, de arta i arhitectur , cadru natural nepopulat (apeminerale, peisaje pitore ti, fond de vân toare) astfel încât în mediul rural românesc existposibilitatea realiz rii unei oferte din ce în ce mai diversificate care s se adreseze tuturorcategoriilor de turi ti.

Turismul etnofolcloric presupune p strarea i valorificarea tradi iilor într-un contextcomercial mondializat. În vremea de ast zi se caut diversitatea i originalitatea în diversezone ale lumii iar satul românesc ca produs turistic poate contribui la descoperirea riinoastre ca posibil destina ie turistic , trezind interesul fa de România ca loc ce ofer ogam larg de experien e, de vacan e de calitate i chiar de oportunit i de afaceri.

Turismul etnofolcloric este un concept ce include problemele specifice unei zonerurale receptive de turi ti i prestatoare de servicii turistice care respect tradi iile,specificul i practicile seculare în ceea ce prive te hrana, portul popular i folclorul specificzonei respective.

Turismul etnofolcloric include o gam larg de evenimente, festivit i, sporturi i altedistrac ii pentru petrecerea pl cut a timpului liber, toate desf urate într-un mediu care scuprind elemente ce in de dimensiunea etnic i folcloric specifice acestei forme de turism.

Caracteristici ale turismului etnofolcloric:- apropierea de natur , lini tea,- se desf oar într-un mediu ambiental nemecanizat,- contacte personale în opozi ie cu turismul clasic,- transmiterea unei st ri de continuitate vii i trainice prin faptul c în aceast form

de turism se leag prietenii reînnoite din an în an,- posibilitatea de a cunoa te locuri i oamenii acelor locuri,- posibilitatea de a acumula material documentar prin imagini care s ne arate

preocup rile i identitatea indivizilor apar inând comunit ii.În turismul etnofolcloric este cunoscut faptul c produsul turistic este privit ca o

activitate economic într-o anume dimensiune, volum, structur sau calitate, iar, prindestina iile sale, produsul turistic poate constitui un mesaj adresat consumatorilor

71

(turi tilor) poten iali, care, prin calitatea serviciilor, dau na tere fluxurilor turistice iconsumului turistic.

Acest lucru se explic prin bogatul patrimoniu cultural de care dispune Romania icare prezint câteva elemente unie i inedite ce particularizeaz România în raport cu rilevecine:

Biserici pictate la exterior (Bucovina),Amploarea arhitecturii în lemn (Maramure , Transilvania),Num rul mare de biserici fortificate,Unicitatea arhitecturii civile fortificate din zona Olteniei (culele de la M ld r ti),Dezvoltarea, pe teritoriul României, a trei stiluri arhitectonice specifice prinsinteza elementelor orientale cu cele occidentale, al turi de elementele arteipopulare române ti,Arhitectura dacic din zona mun ilor Sebe ului,Arta brâncu ian ce se reg se te la Târgu Jiu i în muzeele din Bucure ti i Craiova,Casele memoriale ale marilor personalit i culturale pe plan interna ional:Constantin Noica, Eugene Ionesco, George Enescu, Constantin Brâncu i etc.,Bog ia cultural datorat aspectului de multiculturalitate al României prinprezen a unui num r mare de minorit i, exponente ale marilor culturi occidentalei orientale.

De i beneficiaz de un atât de bogat poten ial pentru turismul cultural, România seconfrunt , totu i, cu o serie de dificult i care frâneaz înc dezvoltarea turismului culturalromânesc. Dintre acestea, men ion m: num rul centrelor de informare i promovareturistic este foarte redus, zone turistice importante nu dispun de servicii turistice (nordulOlteniei, zona Ha egului, zona S lajului), turismul cultural nu beneficiaz de fonduri foarteimportante, promovarea turistic vizeaz obiectivele i regiunile turistice deja foartecunoscute, l sând la o parte centre i regiuni la fel de valoroase, lipsa de comunicare întresectorul de stat i defavorizeaz promovarea destina iilor culturale în comun.

2. Metodologia cercet riiObiectivele cercet rii sunt:

Scopul acestui articol este acela de a explora poten ialul etnofolcloric al jude uluiVâlcea, acolo unde turi tii particip la activit ile bazate pe natur localizate în zonelerurale;

Articolul se concentreaz în particular pe caracteristicile i tr s turile turismuluietnofolcloric i al manifest rilor etnofolclorice localizate în sate turistice din jude ul Vâlcea.

3. Cadrul etnografic al jude ului VâlceaSpa iul rural vâlcean dispune de resurse turistice de mare varietate. De asemenea,

acesta beneficiaz de o puternic tradi ie i o cultur milenar . Tradi iile i valorileetnofolclorice (arhitectur popular , obiceiuri i tradi ii, port popular etc.) constituieelemente nelipsite din întreaga ambian rural vâlcean .

Tradi iile sunt acelea care pun în lumin specificul na ional, cultura popular în care intrmuzica, dansul, me te ugurile, buc t ria tradi ional , precum i anumite deprinderi speciale.

Tradi iile îl reprezint pe român la el acas i turistul interesat de o ar ca Româniai care caut în satul românesc importante locuri pitore ti, montane, riverane caut

inestimabile mo teniri religioase i culturale cu vechi tradi ii apreciate i respectate pe planeuropean i interna ional.

Un turism bine conservat este acela care p streaz tradi iile i obiceiurile intacte iprevine diversele forme de poluare a folclorului prin faptul c în fiecare an tradi iile suntacelea i i în acela i timp sunt reînnoite în forma turismului etnofolcloric iar for a tradi iei

72

const în aceea c turistul din alte ri poate înv a, în elege i populariza specificulromânesc.

La nivelul comunit ilor rurale via a social se desf oar în concordan cu unanume instrument de m surare a timpului, care s pun în acord varietatea preocup rilorumane cu evenimente de natur etnofolcloric . Aceste leg turi sunt materializate prinmultiple s rb tori i ritualuri specifice poporului român.

Întregul evantai al manifest rilor etnofolclorice se bazeaz pe existen a a trei calendare:- calendarul civil, cu dou solsti ii i echinoc ii, fazele lunii i alte evenimente

astronomice sau meteorologice;- calendarul bisericesc, cu rolul de a ine rânduielile cre tine;- calendarul popular, cu adânci r d cini în vechea istorie daco-roman , prin care se

indicau perioadele cele mai favorabile pentru derularea ocupa iilor agricole i pastorale, sepreciza rangul s rb torilor i se individualizau anumite practici deosebite.

Pe lâng elementele de folclor, cultur sau tradi ie, cadrul geografic reprezint unmijloc de atragere a turi tilor iubitori de rural, în special a turi tilor citadini care vor sevadeze dintr-un mediu poluat i aglomerat spre un mediu natural i lini tit cum estenatura. Jude ul Vâlcea poate satisface prin resursele sale naturale bogate exigen ele ipreferin ele cele mai ridicate ale unor astfel de turi ti.

Vâlcea este o zon bine individualizat în cultura popular româneasc . Specificul eietnocultural poate fi definit prin trei dimensiuni.

Mai întâi, este a ezat în nord-estul Olteniei (în vecin tatea a dou mari provinciiistorice, Muntenia i Transilvania), constituind astfel un inut al interferen elor tradi iilorpopulare. Apoi, Vâlcea a cunoscut, înc din perioada medieval , un permanent dialog întrecultura popular oral cultivat în sate – vetre de tradi ie r neasc – i cultura scrispracticat în cadrul m n stirilor. Un al treilea punct face referire la Vâlcea ca p str toare aunui strat de cultur arhaic , un areal al dinamicii raportului între tradi ie i modernitate,deschis inova iei.

Toate aceste dimensiuni confer jude ului Vâlcea statutul etnocultural al unuispa iu al dezvolt rii creatoare a tradi iei, care se exprim prin existen a unui patrimoniuviu, de cert autenticitate i cu pregnant originalitate, pe care p str torii tradi iei îltransmit din genera ie în genera ie, ca pe o mo tenire peren .

Viabile i productive, tradi iile i crea iile populare devin, în contemporaneitate,m rci ale identit ii culturale a Vâlcii în spa iul românesc i în contextul european. Aceastrealitate este rezultatul unei strategii culturale grefate pe „ coala” tradi iei populare.

Prin tradi iile i crea iile sale – m rci identitare de spiritualitate –, cultura populardin Vâlcea are destule date care-i confer capacitatea de a intra în concertul i circuitulvalorilor culturale europene.

Folclorul vâlcean se caracterizeaz printr-o mare bog ie i diversitate, rezultat alasimil rii confluen elor cu zonele învecinate i al sintezei creatoare, care-i confer oamprent original în nord-estul Olteniei. Via a folcloric tradi ional este înc viguroasîn Vâlcea, manifestându-se în cele dou principale clase de obiceiuri (calendaristice,familiale), care constituie medii viabile de cultivare a cântecului i dansului popular.

Crea ia etnofolcloric regional cunoa te cristaliz ri specifice, atât în folclorulceremonial, cât i în folclorul literar, muzical i coregrafic. Dintre speciile folcloruluiceremonial, Vâlcea exceleaz prin colinde i cântece populare. Dintre numeroaselemanifest ri etnofolclorice tradi ionale ce se organizeaz anual în diferite localit i dinjude ul Vâlcea, men ionez:

73

Tabelul nr. 1. Manifest ri etnofolclorice din jude ul VâlceaEveniment Localitate Perioad Caracteristici

Horacostumelor

Pietrari Ce sedesf oarîn prima

duminic aFloriilor,în lunaAprilie

Ini iativ a Casei Populare din comuna Pietrari, ce sedesf oar în prima duminic a Floriilor; concursulcreatorilor de costume s-a grefat pe tradi ia local ,potrivit c reia tinerele r nci arat în fiecareprim var ceea ce au realizat mai frumos, în secret,de-a lungul iernii.

Cântece idansuri

Jude ulVâlcea

Luna mai Scopul festivalului este de valorificare a crea ieiautentice din zon , a folclorului românesc iafirmarea tinerelor talente interpretative, dinrândurile tinerilor, p strarea i îmbog irea valorilorculturii populare, cunoa terea lor în plan na ional iinterna ional. Repertoriul coregrafic cuprinzând, pelâng dansuri oltene ti de larg r spândire, o serie dejocuri specifice vetrelor locale: B rb te ti, Coste ti,Malaia unde hora satului face parte înc din realitateaetnofolcloric

Coco ul deHurez

Horezu Luna iunie Târg de ceramic popular românesc – Horezu,organizat în prima duminic din iunie care coincide,de obicei, cu Mo ii de Var . La manifestare participme teri cerami ti din renumite centre de ceramic dinRomânia, dar i cerami ti i reprezentan i aiorganiza iilor na ionale de ceramic din Bulgaria,Fran a, Grecia, Italia, R. Moldova, Serbia, Spania,Ucraina i Ungaria. Vizitatorii pot degusta produseletradi ionale din zon , pot cump ra ceramic de lastandurile cerami tilor prezen i i se pot delecta cumuzica forma iilor artistice prezente.

S rb toareac p unelui

Bune ti Iunie Manifestare cultural care reune te anualproduc torii de tradi ie ai c p unelor din jude ulVâlcea.

Învârtitadorului

Vaideeni 25-26iunie

Festival folcloric p storesc, sus inut de ansambluriartistice din diferite zone ale rii i de o parad aportului popular p storesc. Tot cu aceast ocazie, sepot degusta diferite feluri de mâncare tradi ionale dinpartea locului.

FlorileGovorei

Govora Luna iulie Cunoscuta manifestare cultural artistic „FlorileGovorei” a devenit în timp un prilej de întâlnirepentru to i cei care îndr gesc aceast sta iune.

Brâul de aur B rb te ti 8septembrie

Festivalul etnofolcloric î i propune s contribuie laoptimizarea procesului de performare a dansuluipopular – de la tradi ionala „hor ”, la spectacolulcoregrafic.

CânteceleOltului

C lim ne ti Lunaaugust

Manifestare folcloric interjude ean cu participareinterna ional – C lim ne ti, luna august; competi iaartistic este, de fapt, expresia unit ii în diversitate afolclorului din arealul str b tut de b trânul Altus.

74

La izvorulfermecat

B beni Lunaseptembrie

În cadrul evenimentului are loc o parad acostumelor populare la care particip ansamblurifolclorice din tot jude ul i un spectacol de muzicpopular . Festivalul este organizat de CentrulJude ean pentru Conservarea i Promovarea CulturiiTradi ionale Vâlcea i prim ria ora ului.

Târgulme terilor

populari dinRomânia

RâmnicuVâlcea

29 iunie Program cultural ini iat de Centrul Jude ean pentruConservarea i Promovarea Culturii Tradi ionale,eveniment desf urat i într-un context de mares rb toare – „Ziua imnului na ional”, care celebreazprima intonare într-o adunare public a mar uluirevolu ionar „De teapt -te române!”, devenit dup1989 Imnul de stat al României

Sursa: Prelucrat de autor din datele culese

Aceste evenimente etnofolclorice se desf oar în ambian a unei s rb toritradi ionale, oferind pentru o zi priveli tea unitar a lumii plaiului carpatic: transilv neni,olteni, munteni, cu to ii înfr i i de aceea i vibra ie româneasc . L utari anim hora satului,cu „hore”, „sârbe”, „brâie” i alte jocuri specifice, culese, transcrise i publicate în revistede specialitate.

Pe parcursul festivalelor sunt organizate i alte activit i culturale, precum: expozi ii,demonstra ii de lucru, o expozi ie cu lucr ri ale pictorilor de art , lans ri de carte,microrecitaluri de cântece religioase, o excursie la obiectivele turistice din jude . Toateaceste activit i etnofolclorice vin s promoveze turismul rural din jude ul Vâlcea, s aducdiverse beneficii agen ilor economici implica i în aceast activitate.

S rb torile/festivalurile cultural-folclorice reprezint unul dintre cele mai ample imai complexe elemente ale culturii populare imateriale, ac ionând ca marc identitar ,deoarece integreaz valori sociale, etice, estetice, culturale specifice unei na iuni.

Un alt factor care vine s promoveze turismul rural din zona Vâlcea sunt traseele cutematic etnocultural . Un astfel de traseu este înfiin at de Asocia ia profesioni tilor deturism din România i numit „Trasee etnoculturale i arhitectonice în regiunea istoricOltenia”. Aceste demersuri au ca scop promovarea valorilor cultural-istorice i apoten ialului turistic al regiunii, promovându-se urm toarele zone cu poten ial: DrobetaTurnu Severin – imian – Cerne i – Strehaia – Bro teni – Ilov – Motru – Glogova – Baiade Aram – Ponoarele – Obâr ia Clo ani – Tismana – Pe ti ani – Hobi a – Boro teni –B le ti – Lele ti – Târgu Jiu – Scoar a – Târgu C rbune ti – Albeni – Benge ti – Novaci –Baia de Fier – Bumbe ti Pitic – Polovragi – Vaideeni – Horezu – Bistri a – B ile Govora –Frânce ti – Ocnele Mari – Râmnicu Vâlcea – B ile Ol ne ti – C lim ne ti – Câineni.

Destina ii turistice etnofolclorice din Zona Vâlcea, RomâniaÎn fiecare week-end sau în fiecare vacan , mii de oameni p r sesc casele lor din

mediul urban pentru a merge, chiar dac pentru câteva ore, în ora e mici sau zone rurale încare predomin arhitectura sau istoricul zonei. Acela i comportament poate fi g sit în ceeace prive te fluxul de turi ti care calatoresc din locuri mai mari de coast sau urbane, turi tiisau excursioni tii, fiind atra i de caracteristicile de acest tip de destina ie.

Una dintre tr s turile caracteristice ale jude ului Vâlcea const în faptul c a ez rileomene ti s-au dezvoltat extrem de bine în condi iile de relief. În zona de contact cumuntele, a ez rile s-au dezvoltat îndeosebi în depresiunile ce se în ir de la est la vest înpartea de miaz noapte a jude ului (Lovi tea, Jiblea-Berislave ti, Muiereasca, Horezu), iarspre sud, cu prec dere pe cursul v ilor ce au direc ia nord-sud (Govora,Ot s u, Bistri a,

75

Luncav ul, Cerni oara etc.). Aceast concentrare a popula iei în depresiunile subcarpaticepe cursul râurilor este proprie configura iei etnografice a zonei.

În jude ul Vâlcea exist dou elemente care au determinat dezvoltarea acestei formede turism în ultimii ani: satul i natura. Jude ul Vâlcea înmagazineaz o mare varietate devalori culturale istorice – art popular , etnografie, folclor, tradi ii, vestigii istorice – uncadru natural armonios îmbinat cu un fond peisagistic variat i pitoresc.

Satul vâlcean, în general, i cel cu voca ie turistic , în special, reprezint un produsturistic inedit în egal m sur pentru pia a româneasc turistic . Pe de alt parte, satulturistic vâlcean poate contribui la descoperirea jude ului Vâlcea ca posibil destina ieturistic . Spa iul rural vâlcean satisface prin componentele sale o palet larg de motiva ii:odihn i recreere, cunoa tere i cultur , practicarea sportului, cur de aer sau balnear ,vân toare sau pescuit sportiv, un prilej de a fi purtat prin legende, obiceiuri i tradi ii unicei nepieritoare.

Turismul rural vâlcean este o activitate specific care se diferen iaz prin celelalteforme de turism prin:

- atrac ia fa de frumuse ile naturale, de noutatea i de farmecul «vie ii la ar »;- cazarea i masa, oferite cu ospitalitate de localnici, de i sunt la alte standarde decât

la hoteluri, totu i, sunt de cea mai bun calitate;- caracterul recreativ i/sau sportiv al vacan elor, drume iilor, excursiilor în regiuni

pitore ti se îmbin cu experien ele i tr irile deosebite determinate de cunoa tereafolclorului, tradi iilor i a credin elor autentice. Aceast form de turism care este turismulrural include relaxarea, activit ile de petrecere a timpului liber i aduce beneficiieconomice pentru agen ii economici i pentru gazde.

Agroturismul reprezint un mod mai blând pentru dezvoltarea turismului durabil înzonele rurale i, de asemenea, ac ioneaz ca form a turismului agricol. Agroturismul estev zut ca form a turismului rural, fiind legat de activitatea agricol . Vizitatorii sefamiliarizeaz cu un peisaj cultural, produse locale, buc t ria tradi ional i via a de zi cuzi a oamenilor, precum i cu elementele culturale i caracteristici autentice din zon , întimp ce ei arat respect pentru mediu i pentru tradi ie.

Zona Vâlcea este în plin dezvoltare în privin a turismului rural, mai ales în norduljude ului unde se contreaz cele mai multe pensiuni din jude .

Din punctul de vedere al a ez rii satelor dup caracteristicile zonei, în Vâlceaîntâlnim urm toarele categorii de sate:

- sate turistice etnografice i folclorice: unde portul tradi ional, arhitectura idecorarea interioar a caselor predomin i se impun ca însu iri esen iale; exemple de sate:Vaideeni, Coste ti, Sl tioara, Pietrari, Ro iile, Nicolae B lcescu;

- sate turistice de crea ie artistic i artizanal : satul Olari, din localitatea Horezu,M ld re ti, Tom ani, Pietrari. Sunt de o importan major datorit interesului turi tilorpentru crea ia artistic artizanal , unde sub îndrumarea unor me teri populari ace tia s-arputea ini ia în arta i tehnicile arhaice populare;

- sate turistice montane: Malaia, Vaideeni, Br di or, Runcu. Ofer turi tilor condi iipentru practicarea sporturilor de iarn i de var ;

- sate turistice pastorale: pot fi incluse în general satele de munte (Vaideeni, Malaia,Alunu) care au ca principal atrac ie turistic meniurile bazate pe produsele lactate, iarturi tii pot participa la diverse activit i de stân ;

- sate turistice vitipomicole (uvale): satele din zona ora ului Dr g ani ( tef ne ti,Orle ti, Ione ti) unde practicarea turismului are un caracter permanent, deoarece activit ileturistice se desf oar i dup recoltarea fructelor, prin consumarea direct a produselorob inute în urma prelucr rii acestora;

76

- sate turistice cultural-monahale: Coste ti, B rb te ti, Sl tiora, St ni oara, Frânce ti,(unde se afl M n stirea dintr-un Lemn), Cornetu, Boi oara, Iezer; vizitarea m n stirilor,schiturilor din împrejurimi constituind principala form de agrement din zon .

Din cele de mai sus, rezult urm toarele idei: etnofolclorul vâlcean nu este numai ocomponent a turismului rural, ci are mari implica ii în valorificarea optim a resurselorturistice locale; contribuie la ridicarea nivelului de via al locuitorilor în dezvoltareasocio-economic a localit ii rurale; i nu în ultimul rând contribuie la promovarea oferteituristice regionale.

4. ConcluziiScopul acestei lucr ri a fost acela de a explora m sura în care turi tii din jude ul

Vâlcea beneficiaz de poten ialul etnofolcloric, considerat a fi o experien spiritual sautranscendental . Este evident din lucrare c nu exist nicio îndoial c experien eleturistice din jude ul Vâlcea îmbr i eaz o form spiritual .

Dezvoltarea durabil a turismului nu ac ioneaz brutal împotriva mediului,men inându-l nealterat. Prin dezvoltarea unor zone turistice rurale, luând în considerarecapacitatea de cazare optim , exist convingerea c nu vor exista efecte negative asupramediului, iar resursele turistice naturale vor fi utilizate ra ional. Pe de alt parte, migrareac tre ora , modernizarea muncii în sectorul agricol, schimb rile provocate de cre tereaconcuren ei în lumea rural prin l rgirea pie ei libere comunitare, au o contrapondere înturismul rural. Activit ile din sfera turismului rural pot relansa economic satele, dacatitudinea binevoitoare a locuitorilor acestora (de a primi i accepta în mijlocul lor valulrisipitorilor i preten io ilor oaspe i) este receptat favorabil.

Beneficiind de un patrimoniu cultural atât de bogat i valoros, România ar putea fi odestina ie important pe harta turismului cultural mondial. Lipsa unei infrastructuricorespunz toare mai ales în domeniul transporturilor, calitatea discutabil a serviciilorturistice i, nu în ultimul rând, lipsa unor campanii publicitare mai agresive i mai binecentrate sunt doar câteva dintre cauzele care determin pozi ia periferic a României cadestina ie turistic pe continentul european.

Bibliografie1. Faganel, Armand, Developing sustainable agrotourism in Central and East

European Countries. Academica Turistica – Tourism and Innovation Journal, no. 1/20112. Iordache Maria Carmen, Doroban u Maria Roxana, Cultural – Folklore Events –

Promoters of the Cultural Tourism, Revista de Turism, Suceava, no.6, 2008, p. 563. Nistoreanu, Puiu, Ghere , Marinela (2010), Turismul rural – tratat, Editura C.H. Beck,

Bucure ti4. Pascariu, Gabriela, Carmen (2006), Evolu ii i tendin e în turismul interna ional –fluxuri,

pie e, politici, Editura Sedcom Libris, Ia i5. Royo-Vela M. (2009), Rural-cultural excursion conceptualization: A local tourism

marketing management model based on tourist destination image measurement. TourismManagement 30 (2009), p. 419-428.

6. Sava, Ciprian, Sustainable Development of Tourism – A Case Study, the identification ofthe optimal capacity of the Sânmihaiu German Thermal Swimming Pool in the Timi County, înInternational Journal of Economic Practices and Theories, Vol. 2, No. 1, 2012 (January), p. 23-27,http://www.ijept.org.

7. Tew C., Barbieri C. (2012), The perceived benefits of agritourism: The provider’sperspective, Tourism Management 33, p. 215-224.