Dezv Constiintei de Sine La Adolescenti Tot

7/24/2019 Dezv Constiintei de Sine La Adolescenti Tot

1/13

Dezvoltarea constiintei de sine la adolescenti

Despre constiinta de sine

Constiinta este un atribut definitoriu al umanitatii, cea mai evoluata forma de reflectarepsihica a lumii obiective, caracterizata prin rationalitate si aprehensiunea propriei identitati aindividului. Prin urmare, constiinta desemneaza activitatea psihica rationala, nsotita permanentde aperceptia Eului, ca agent unic, indivizibil si inconfundabil al tuturor actelor sale psihice(Gorgos,.19!". Constiinta individuala reprezinta reflectarea subiectiva a e#istentei fiecarui om,av$nd note de unicitate si irepetabilitate. % &aspers considera constienta ca fiind 'viata psihica laun moment dat, fiecarui moment corespunz$ndu)* o e#perienta traita n corelatie cu o anumitaordine sau claritate a constiintei. +odelarea e#perientelor traite 'aici si acum (enr- E-" seface n raport cu ntreaga e#perienta e#istentiala anterioara a subiectului. Constiinta este undomeniu fundamental de definitie al psihismului, conferindu)i acestuia specificitate umana sideosebindu)l decisiv si calitativ de orice alta manifestare cerebrala, prin faptul ca raporteazae#perientele individului la trecut si viitor, la sisteme a#iologice si la identitate unica asubiectului, perceputa ca atare. n psihiatrie, termenul de 'constiinta are diferite interpretari, nfunctie de fundamentarea teoretica prin care se abordeaza studiul ei/) 0bordarea neuropsihologica ntelege prin constiinta procesul orientat, finalist, de integrare antregului sistem nervos care, pe fondul starii de veghe, prelucreaza informatiile oferite deaferentele senzitivo)senzoriale, realiz$nd o reflectare subiectiva a realitatii obiective si put$nd

oferi prin aceasta un raspuns comportamental adecvat. e admite o structurare a constiintei n treiniveluri/) Constiinta elementara (constiinta" 2 care asigura starea de veghe, prezenta si la animale sitin$nd de structuri subcorticale3

) Constiinta operational)logica, prin care se realizeaza, cu a4utorul perceptiei si g$ndirii, oreflectare coerenta a realitatii3

) Constiinta a#iologica, care permite optarea pentru valori n functie de criterii induse desocietat.

Conform acestei abordari, constiintei i sunt recunoscute mai multe calitati/) substratul sau material este creierul3

) nivelul ma#im de dezvoltare a constiintei la om a fost atins prin aparitia limba4ului3) prezinta variatii cantitative n timp, la acelasi subiect, dar si variatie ciclica (alternanta somn)veghe"3

1


2/13

) presupune integritatea tuturor functiilor psihice/ perceptie, atentie, memorie, g$ndire,afectivitate. Cercetarile de neurofiziologie au stabilit contributia definitorie a corte#ului, nucleilorbazali, sistemului talamic difuz si a hipotalamusului n realizarea constiintei

) Conceptia organo)dinamista a lui .E- introduce notiunea de 'c$mp al constiintei,alcatuit din ansamblul fenomenelor psihice ale e#istentei, la un moment dat/ perceptie,imaginatie, sentimente, pulsiuni, activitate motorie, limba4. Pentru E-, constiinta este, ca sipentru &aspers, 'viata psihica la un moment dat, sectiunea transversala (structura sincronica, lanivelul e#istentei psihice a unui individ. Constienta (luciditatea" este echivalentul claritatiic$mpului constiintei. ectiunea longitudinala (diacronica" a vietii psihice a individului, care treceprin totalitatea 'clipelor c$mpului constiintei, constituie 'organizarea personalitatii. n felulacesta, personalitatea ar fi alcatuita din derularea mutiplelor cadre al prezentului. Pentru E-,disolutiile c$mpului de constiinta si ale organizarii constiintei e#plica ntreaga patologiepsihiatrica. 0stfel, disolutiile c$mpului constiintei de intensitate mica determina manie si

melancolie, cele de intensitate medie 2 psihozele delirante acute si starile oneiroide, iardisolutiile profunde determina starile confuzionale si confuzoonirice. 5isolutiile structuriiprofunde a constiintei determina, c$nd sunt de intensitate mica, dizarmonia, c$nd sunt deintensitate medie 2 delirurile cronice si schizofrenia, cele mai grave disolutii determin$nddementele.) 0bordarea constiintei din unghiul psihologiei sociale a condus la alte corelatii. Constiintaindividuala e#prima structurarea superioara a fenomenelor psihice sub influenta unor mecanismede natura sociala/ limba4, valori, simboluri. Cu c$t cultura societatii din care face parte individuleste mai evoluata, cu at$t individul si nsuseste mai mult din valorile ei, si cu at$t este mai

constient de locul si rolul sau n colectivitate, ca si de propriile sale motivatii, pe care si le poatecorela cu disponibilitatile si cerintele societatii. +ediile familiale dezorganizate, microgrupurilecu nivel moral scazut pot determina structurari dizarmonice ale personalitatii copilului sauadolescentului, contribuind la structurarea psihopatiei sau la dezvoltarea unor predispozitii sprepsihoze sau nevroze.

e mai disting constiinta sociala, constiinta grupului din care face parte individul,constiinta profesionala, constiinta nationala, constiinta morala, fiecare dintre ele av$nd un rolimportant n evolutia si mentinerea coerentei si unicitatii individului.

Constiinta de sine constituie reflectarea n constiinta individului a propriei e#istente

psihice si sociale. e structureaza n cadrul relatiilor sociale, individul cunosc$ndu)se pe sine sidelimit$ndu)se de ceilalti prin comparare cu semenii sai. *ndividul devine, astfel, o constiintapersonalizata, individualizata. Personalitatile structurate dizarmonic si structureaza o imaginedeformata at$t despre lume, c$t si despre sine. 5elirurile cronice si mai ales schizofreniadetermina o distorsionare deliranta sau o bulversare a constiintei de sine.

2


3/13

5espre adolescenta

5espre adolescen67 s)a scris foarte mult, f7r7 a se g7si ns7 e#plica6ii satisf7c7toare pentru toatentreb7rile 8i problemele caracteristice acestei v$rste. 0dolescen6a este cu siguran67 o etap7 a

schimb7rilor, iar parcurgerea multitudinii de lucr7ri care abordeaz7 aceast7 problematic7 ne arat7c7 nici o alt7 v$rst7 nu a fost caracterizat7 prin at$tea atribute, epitete 8i metafore. &.&.ousseaunume8te aceast7 etap7 'v$rsta ra6iunii dar 8i 'revolu6ie furtunoas7, 'a doua na8tere (19!:,p.19;"3 pentru tanle- all este 'furtun7 8i stress, pentru chopenhauer este 'vremea nelini8tiiiar pentru +ihai alea este 'timpul n care lu7m


4/13

la =@ de ani. ?otu8i, fetele intr7 n etapa pubert76ii la v$rsta de 1A sau 11 ani 8i, practic, devinadolescente nainte de a atinge limita de v$rst7 amintit7 mai sus. Pe de alt7 parte, e#ist7 numero8itineri care dep78esc =A ani 8i continu7 s7 manifeste multe dintre semnele caracteristiceadolescen6ei. Ca urmare, adolescen6a nu poate fi definit7 doar n termeni de v$rst7/ e#ist7persoane care intr7 sau ies din acest7 etap7 mai devreme sau mai t$rziu dec$t al6ii.

b) Principalele sarcini ale dezvoltrii n adolescenn aceast7 etap7 de via67, adolescentul trebuie s7 realizeze o sarcin7 ma4or7/ aceea de a 8i crea oidentitate stabil7 8i de a deveni un adult matur, complet 8i productiv (PerBins, Adolescence:Developmental Tasks, =AA1". Pe m7sur7 ce 8i dezvolt7 o con8tiin67 de sine clar7, e#perimenteaz7diferite roluri8i se adapteaz7 la schimb7rile pe care le tr7ie8te, adolescentul realizeaz7 o seriede pa8i n aceast7 direc6ie, pa8i care reprezint7 ei n8isi sarcini importante ale dezvolt7rii. Practic,aceste a8a)numite 'sarcini ale dezvolt7rii reprezint7 defini6ia pe care cultura 8i societatea n caretr7im le dau termenului de 'dezvoltare normal7 caracteristic7 unor diferite momente ale vie6ii.Pentru adolescen67 este vorba despre/

Dezvoltarea de noi relaii sociale, n special cu ceila6i b7ie6i 8i fetecare fac parte din acea8i genera6ie, rela6ii mai mature, bazate pe intimitate, ncredere 8i respectfa67 de alte persoane,. 0dolescen6ii nva67 treptat, e#periment$nd, s7 interac6ioneze cu ceilal6intr)o manier7 mai apropiat7 de cea adul6ilor. 5e re6inut este 8i faptul c7 maturitatea fizic7 4oac7un rol important n rela6iile cu egalii/ adolescen6ii care se maturizeaz7 mai lent (sau mai rapid"dec$t ceila6i vor fi elimina6i din grupul de cov$rstnici 8i vor intra n grupuri cu nivel similar dematuritate fizic7 8i rela6ional7.

Dezvoltarea rolului social de brbat, respectiv femeie. n aceast7 etap7 adolescen6ii dezvolt7 odefini6ie proprie cu privire la ce nseamn7 a fi 'b7rbat sau 'femeie.: Ursula ciopu e#plic7 faptul c7 limitele sunt imprecise deoarece 'debutul 8i durata adolescen6eivariaz7 relativ n condi6ii geografice 8i de mediu socio)economic 8i sociocultural, ar mai ales socio)educativ (199!, p.@1";!alp "inton (19:D" define8te doi termeni fundamentali n psihosociologia personalit76ii/ status 8i rol.El acord7 termenului de 'status n6elesul de 'loc al individului n societate, definitorie fiind 'colec6ia dedrepturi 8i datorii, care este asociat7 pozi6iei sociale a individului. Rolul, n concep6ia autorului,reprezint7 aspectul dinamic alstatus)ului.@ +a4oritatea adolescen6ilor tind s7 se conformeze la rolurile de se# masculin sau femininimpuse de conte#tul cultural n care tr7iesc 8i se dezvolt7 (de e#emplu, n cultura european7,b7rbatul v7zut ca fiindputernic, activ, inteligent, independent, iar femeia este de cele mai multeori caracterizat7 ca fiind delicat, lipsit de or !i"ic#,aectoas,pasiv, cu toate c7 n ultimiiani aceste roluri tind s7 fie totmai pu6in clar conturate".

#cceptarea modului $n care arat %$nfi&area fizic'( Pubertatea 8i viteza schimb7rilor fizicecare au loc n adolescen67 prezint7 varia6ii inter)individuale puternice. C$t de dificil (sau u8or" ieste adolescentului s7 fac7 fa67 acestor schimb7ri depinde 8i de m7sura n care el reu8e8te s7 sencadreze n 8abloanele determinate cultural (stereotipuri" bine definite, ale 'corpului perfect. )*&ti+area independenei emoionale $n relaie cu prini &i a unuinou statut $n cadrul familiei. n cursul dezvolt7rii lor, copii internalizeaz7 valorile 8i atitudinilep7rin6ilor. 0dolescentul este pus n situa6ia de a redefini toate acestea, dezvolt$nd treptatsentimental ncrederii n sine, n propriile valori, 4udec76i 8i sentimente. Pentru ambele p7r6i,

4


5/13

aceast7 trecere este mai lin7 atunci c$nd p7rin6ii 8i adolescentul reu8esc s7 a4ung7 la un acordprivind acordarea unui nivel de autonomie mutual acceptabil care se va amplifica treptat. re+tirea pentru cstorie &i viaa de familie. +aturizarea se#ual7 8i emo6ional7 reprezint7un element de baz7 pentru realizarea acestei sarcini de dezvoltare e#trem de dificil7 (aceasta cuat$t mai mult cu c$t, adesea, adolescen6ii confund7 tr7irile de natur7 se#ual7 cu intimitatea

autentic7" 8i care, de cele mai multe ori, continu7 8i la v$rsta adult7. re+tirea pentru cariera profesional. n societatea actual7, adolescentul este consideratadult atunci c$nd ea sau el devine independent 8i din punct de vedere financiar. Cum ast7zi,independen6a financiar7 8i cariera profesional7 sunt interdependente, rezolvarea aceastei sarcinieste n unele cazuri e#trem de dificil7.D 0v$nd n vedere c7 pia6a muncii este continu7 schimbare, c7 solicit7rile n ceea ce prive8tenivelul de educa6ie 8i competen6ele profesionale sunt tot mai nalte, practic, dac7 n unele cazuriindependen6a financiar7 poate fi ob6inut7 la sf$r8itul adolescen6ei, n multe cazuri ea apare celmai probabil, n prima etap7 a perioadei adulte.Dezvoltarea simului etic &i a unui sistem de valori propriu.5ezvoltarea unui sistem de credin6e 8i valori, a unei ideologii care s7 ghideze comportamentul ndiferite conte#te 8i situa6ii reprezint7 unul dintre cele mai importante aspecte ale dezvolt7riiadolescentului, cu determin7ri profunde pentru cursul dezvolt7rii sale ulterioare.Dorina de a dezvolta un comportament social responsabil. Familia reprezint7 primul cadru ncare copiii se definesc pe ei 8i lumea n care tr7iesc. 5efinirea unui status 8i a rolului social pecare l ocup7 n cadrul comunit76ii din care fac parte, dincolo de conte#tul familiei de origine,reprezint7 o realizare important7 pentru adolescen6i 8i tineri. Consecutiv, capacitatea deautonomie emo6ional7, decizional7 8i comportamental7 n conte#tul unei lumi tot mai largi, caredep78este cu mult cadrul familiei restr$nse, permite adolescentului s7 defineasc7 8i s7 se anga4ezen noi roluri sociale.

Cele patru ntrebri-cheie ale adolescenei5ezvoltarea intelectual7 8i trecerea de la g$ndirea concret7 la g$ndirea abstract7 ofer7adolescentului instrumentele mentale necesare autodescoperirii 8i autodefinirii propriei persoane.PerBins (=AA1,Adolescence: The $our%uestions" arat7 c7 n ncercarea de a se defini pe sine 8i,n acela8i timp, de a redefini rela6iile lor cu lumea, adolescen6ii sunt preocupa6i s7 g7seasc7r7spunsul la c$teva ntreb7ri ma4ore/ )ine sunt eu Cum r7spund la acest7 ntrebare, cu referire n primul r$nd la asumarea noilorroluri sociale 8i se#uale.unt o persoan normal 0ltfel spus, n ce m7sur7 m7 ncadrez ntrun anumit grup pe care eu(sau al6ii, a c7ror opinie conteaz7" l consider(7" 'normal.unt o persoan competent unt capabil s7 realizez ceva care este valorizat de c7tre p7rin6imei, de c7tre cei de aceea8i v$rst7 cu mine, de societate n general.unt iubit Hi, mai ales,.unt demn de a fi iubit 0ltfel spus, ar putea cineva s7 m7 iubeasc7(n afar7 proprii mei p7rin6i"

5


6/13

Dezvoltarea conitiv i emoional!) Proresul intelectual i moral5ezvoltarea cognitiv7 a adolescentului este caracterizat7 prin trecerea de la g$ndirea concret7 lag$ndirea abstract7/'0dolescentul, n opozi6ie cu copilul, este un individ care reflecteaz7 n afara prezentului 8i

elaboreaz7 teorii despre toate lucrurile (Piaget, 199"@. El dispune acum de un nou set deinstrumente mentale 8i, ca urmare, devine astfel capabil s7 analizeze situa6iile logic, n termii decauz7 8i efect3 s7 aprecieze situa6ii ipotetice3 s7 anticipeze, sa planifice, s7 imagineze cum vaar7ta viitorul, s7 evalueze alternative, s7 8i fi#eze obiective personale3 devine capabil deintrospec6ie, poate s7 abordeze cu maturitate sarcini de luare de decizie. Progresul intelectual nadolescen67 este acompaniat, ntr)o m7sur7 considerabil7, de trecerea de la memorarea mecanic7la aceea logic7, sus6inut7 de perfec6ionarea percep6iei senzoriale 8i a criteriilor de observare, deacutizarea sim6ului critic, de algoritmi asimila6i, dar 8i de efortul voluntar depus atunci c$ndpersoana are con8tiin6a mai clar7 a unor scopuri 8i idealuri de atins (+odrea, =AAD".") Dezvoltarea independenei i autonomieiPe m7sur7 ce adolescentul ncepe s7 8i e#erseze noile abilit76i 8i deprinderi de ra6ionament,

uneori comportamentul s7u poate s7 fie greu de n6eles pentru adult, provoc$nd confuzie/ estemomentul n care adolescentul argumenteaz7 de dragul argumenta6iei, sare direct la concluzii,este e#trem de centrat pe sine, dar pe de alt7 parte ncearc7 s7 g7seasc7 ntotdeauna o vin7 sau undefect n ceea ce spune adultul, s7 dramatizeze. Ca rezultat al dezvolt7rii abilit76ilor cognitive,adolescentul devine din ce n ce mai independent 8i autonom/ 8i asum7 treptat responsibilit76i tot mai importante, de e#emplu, ngri4irea fra6ilor mai mici,sarcini diverse n gospod7rie, activit76i e#tra8colare sau anga4area n munc7 pentru perioadavacan6ei de var7 etc. 0ccentul se deplaseaz7 de la centrarea pe 4oc la activit76i academice3 ncepe s7 se g$ndeasc7 lao viitoare ocupa6ie 8i carier7. ?otu8i, este necesar s7 amintim c7 generalitatea teoriei piagetiene a fostpus7 ndiscu6ie tocmai datorit7 const7rii c7stadiul operaiilor ormale nu repre"int o etapobligatorien evoluia intelectului. nsu8i Piaget a amendat propria sa teoria adezvolt7rii intelectuale n 19!=, arat$ndc7 dezvoltarea g$ndirii abstracte esteconsecin6a antrenamentului 8colar, mai ales la matematic7 8i 8tiin6e. 0peleaz7 la cov$rstnici 8i sursele media pentru a ob6ine informa6ia de care are nevoie, pentru ag7si sfaturile 8i orientarea necesar7. ncepe s7 8i dezvolte o contiin social proprie/ devine tot mai preocupat de problemesociale 8i e#isten6iale ma4ore precum s7r7cia, r7zboiul, nc7lzirea global7 etc. 8i dezvolt7 unsentiment al valorilor 8i comportamentul etic/ este capabil s7 recunoasc7 8i s7aprecieze valoarea unor tr7s7turi precum cinstea, gri4a pentru ceilal6i, a4utorul oferit celorlal6i.#) Dezvoltarea emoionalarcina ma4or7 a adolescen6ei este stabilirea unui sentiment clar al dentit76ii. 5eprinderileintelectuale pe care adolescentul le dob$nde8te n aceast7 perioad7 i dau posibilitatea s7

reflecteze, s7 se g$ndeasc7 la cine este 8i ce anume l define8te ca fiind o persoan7 unic7,deosebit7 de ceilal6i. entimentul identit76ii se construie8te n 4urul a dou7 dimensiuni ma4ore(0P0,=AA="//ma+inea de sine/ setul de credin6e despre propria persoan7, inclusive roluri, scopuri, interese,valori, credin6e religioase sau politice..tima de sine: ceea ce crede 8i simte persoana cu privire la propria sa imagine.

6


7/13

Procesul de dezvoltare a sentimentului identit76ii implic7 e#perimentarea unor moduridiferite de a (se" ar7ta, de se face auzit, de a se comporta. Fiecare adolescent va e#plora toateaceste aspecte ntr)un mod unic, particular. n acela8i timp adolescen6ii dezvolt7 deprinderirela6ionale care le permit s7 interac6ioneze cu al6ii, s7 8i fac7 prieteni. 0ceste deprinderi absolutenecesare, care sunt componente importante ale dezvolt7rii competen6ei emo6ionale 8i includ/

recunoa8terea 8i gestionarea emo6iilor, dezvoltarea empatiei, rezolvarea conflictelor n modconstructiv, dezvoltarea spiritului de cooperare (Golleman, 199;".Cursul dezvolt7rii emo6ionale este unic pentru fiecare adolescent. Hi totu8i, e#ist7 o serie

de tendin6e specifice anumitor grupuri de adolescen6i. Diferene de +en/ n societatea actual7, b7ie6ii 8i fetele trebuie s7 fac7 unor cerin6e

diferite 8i au nevoi emo6ionale diferite. n general, fetele au o stim7 de sine mai sc7zut7 dec$tb7ie6ii (Iolognini, Plancherel, Iettschart J alfon, 199D". 5e multe ori, ele trebuie s7 nve6e s7e#prime sentimente 'masculine precum furia, s7 fie mai asertive. Ka r$ndul lor, b7ie6ii trebuie s7nve6e s7 fie mai cooperan6i, s7 accepte faptul c7 8i un b7rbat poate 8i trebuie s7 8tie s7 e#prime 8ialte emo6ii dec$t furia (PollacB J huster, =AAA". Diferene culturale/ pentru multe persoane, adolescen6a reprezint7 primul moment n care se

recunoa8te n mod con8tient identitatea etnic i naional, apartenen6a la un anumit grupcultural. *dentitatea etnic7 include valorile mp7rt78ite, tradi6iile 8i practicile grupului cultural dincare face parte o anumit7 persoan7. 0 avea sentimente pozitive L a fi m$ndru c7 apar6ine uneicomunit76i etnice 8i cultural reprezint7 un aspect deosebit de important pentru stima de sine aoric7rui adolescent. +ai ales pentru adolescen6ii care fac parte din grupuri minoritare, asimilareaidentit76ii etnice 8i a celei cultural poate reprezenta o problem7 dificil7, av$nd n vedere faptul c7trebuie s7 se confrunte cu diverse stereotipuriD negative privitoare la cultura grupului sau etniadin care fac parte.

/ntensificarea preocuprilor pentru $nfi&area fizic &i ima+inea corporal( 0dolescen6ii, at$tfetele c$t 8i b7ie6ii, petrec ore ntregi n baie, n fa6a oglinzii, analiz$ndu)8i corpul (undeLceLc$t amai crescutLsamodificat", prob$nd diferite haine 8i accesorii, e#trem de preocupa6ide nf76i8arealor. +ul6i adolescen6i sunt nemul6umi6i de modul n carearat7 corpul lor aflat n schimbare 8idezvolt7 reac6ii de respingere,4en7 e#agerat7, sau sentimente de inferioritate. Pe de o parte, eidoresc s7 se 'ncadreze n norma impus7 de genera6ia lor, de grupul de prieteni 8i, n acela8itimp, s7 8i dezvolte un stil unic 8i personal. Caurmare, aspecte normale n perioada pubert76ii,cum este cre8terea n greutate, poate fi perceput7 n mod negativ mai ales ntr)o cultur7 careapreciaz7 n mod e#cesiv un corp suplu sau atletic. Ca r7spuns, multe adolescente recurg la diet7n mod obsesiv sau, n cazul b7ie6ilor, lasuplimente nutrive pentru dezvoltarea masei musculare.!eor+anizarea reprezentrii corporale( 5in punct de vedere psihologic, adolescentul poate tr7ischimb7rile rapide din corpul s7u ntr)un mod pasiv, rezon$nd astfel cu e#perien6e anterioare deumilire sau dependen6a 8i simte c7 elLea este for6at(7" sa 'nve6e s7 accepte ceva ce iese de sub

controlul luiLei. Ca urmare, fie adolescentul ncearc7 s7 nege ceea ce se nt$mpla cu corpul s7u,fie se poate sim6i confortabil, cu sentimentul c7 ceea ce i)a dat natura este n acord cu e#perien6eanterioare pozitive. 0dolescentul vulnerabil tr7ie8te cu angoas7 schimb7rile care se produc ncorpul s7u. Ialan6a ntre dragostea 8i ura adolescentului pentru corpul s7u, ntre autongri4ire 8iautodistrugere se poate schimba rapid, n mod repetat 8i precipitat.

b) $%periena subiectiv i reprezentarea corporal

7


8/13

Preocuparea pentru corp este o caracteristic7 proeminent7 a adolescen6ei. 5e multe ori,adolescentul 8i folose8te corpul ca pe o scen7 pentru a interpreta m$ndria sau ru8inea, veseliasau disperarea, un mod de a fi frumos sau groaznic.

Corpul poate fi v7zut ca fiind un str7in, 'corpul altuia, ce poate fi tratat cu respect saupoate fi negli4at3 poate fi tratat ca pe un persecutor, dup7 cum poate fi ignorat sau atacat,

pedepsit, mutilat3 poate fi luat n gri47 sau e#pus n mod narcisistic. #tractivitatea fizic. 0dolescen6ii acord7 o aten6ie considerabil7 pentru a)8i asiguraatractivitatea n rela6ie cu ceilal6i. n ncercarea de a e#ercita un control activ asupratransform7rilor pubert76ii, el sau ea poate ncerca sa 'amelioreze natura/ de e#emplu, 8idecoreaz7 corpul cu coafuri 8i haine speciale, cu machia4 8i tatua4e3 8i amelioreaz7 siluetaurm$nd diferite diete pentru sc7derea greut76ii sau programe fizice pentru m7rirea maseimusculare3 8i modific7 aparen6a fizic7 prin mbr7c7minte, coafura noncomformist7, cerceimultipli, p7r lung sau orice altceva se define8te la un moment dat de c7tre grupul de v$rsta cafiind 'coolLarat7 bine. Prin aceast7 'regie scenic7, adolescentul 8i reorganizeaz7 propriareprezentare asupra corpului 8i semnifica6iile variatelor p7r6i componente n rela6iile cu ceilal6i,inclusiv persoanele de acela8i se# sau de se# opus, p7rin6ii sau educatorii. C$nd nu este dus7 prea

departe, aceast7 e#perimentare permite adolescetului sa preia controlul asupra corpului s7u(av$nd n vedere noua sa form7, func6ionare, mirosuri, mod de provocare etc.". )orpul ca obiect( Pentru adolescentul vulnerabil, manipularea corpului ca pe un obiect poatedeveni o preocupare. Pentru el via6a este de nesuportat atunci c$nd crede c7 eaLel este preamic(7", nasul eiLlui este prea lung, s$nii prea mariLnu suficient de mari etc. eorganizareareprezent7rii corporale este inevitabil intricat7 cu reorganizarea rela6iilor familiale 8i cu alteschimb7ri ale imaginii de sine. 0tunci c$nd acestea sunt nc7rcate negativ 8i se con4ug7 cu al6ifactori determinan6i, rezultatul este anore#ie, bulimie, automutilare sau obezitate. n acest caz,corpul devine e#presia conflictelor nevrotice 8i intrafamiliale, iar reorganizarea imaginii de sinese nv$rte8te n 4urul reprezent7rii corporale/ cine de6ine corpul, cine este responsabil pentruel, cine se bucura de pl7cere sau suport7 diferite tipuri de agresiuni.

&mainea de sine'0dolescen6a este v&rsta oglin"ii, v$rsta la care adolescentul caut s coincid cu sine (P.Golu )Psihologia copilului, 199;, p.1@9", mai ales atuncic$nd resimte o lips7 de concordan67 ntre ceeace ar dori s fie, ceea ce credec este la un moment dat 8i ceea ce este de fapt. 0ceasta rela6iesintetizeaz7practic problematica imaginii de sine pe care individul 8i)o construie8te de)alungule#isten6ei sale. Meconcordan6ele care apar n structura imaginii de sine se refer7 de fapt laconflictul dintre 'ul real 8i 'ul ideal, conflict care poateduce la frustrare, stress 8i o sc7zut7stim7 de sine. Pentru unii oameni acest conflictul este cople8itor 8i conduce la depresie 8idezn7de4de3 pentru al6ii un asemenea conflict constitue impulsul care conduce la mobilizarearesurselornecesare compens7rii 8i atingerii idealurilor propuse.> bun7 cunoa8tere a propriului

Eu, a modului n care acesta seorganizeaz7, reprezint7 un aspect important pentru via6a fiec7reipersoane 8i, n acela8i timp, o condi6ie indispensabil7 n procesul de formare 8i dezvoltareindividului.

a) 'pinia despre sine5up7 cum arat7#lfred #dler (19=9L199D", omul este n situa6ia de a se putea privi din e#terior 8ia se descrie, aprecia 8i 4udeca/ 'Este pentru mine n afar7 de orice ndoial7 faptul c7iecare omse comport n via de parc aravea o opinie precis cu privire la puterea i capacitile de

8


9/13

care dispune (...", pe scurt, comportamentul s7u 8i are originea n opinia sa despre sine (p. 1!".Fiecare persoan7 are o anumit7 opinie despre sine, despre drepturile 8i ndatoririle sale, care iasigur7 'o linie de via67 8i o lege de mi8care care l domin7 f7r7 ca el s7)8i dea seama de ele(0dler, p. ==".+ulte opinii despre sine, e#trem de diferite n multiplicitatea lor, se pot opune de cele mai multe

ori realit76ii 8i certitudinilor sociale. >pinia eronat7 a unei persoane cu privire la sine 8i laproblemele vie6ii se love8te, mai devreme sau mai t$rziu, de opozi6ia ferm7 a realit76ii. Ceea cese nt$mpl7 n cazul acestei ciocniri poate fi comparat cu un efect de 8oc/'>pinia celui care d7 gre8, al c7rui stil de via67 nu rezist7 e#igen6ei factorului e#ogen, nu esteprin aceasta dizolvat7 sau modificat7. 0spira6ia c7tre superioritatea personal7 8i continu7 drumulei, ns7 este necesar7 eliminarea scopului care amenin67 cu o nfr$ngere a stilului de via67,retragerea din fa6a problemei pentru a c7rei rezolvare lipse8te preg7tirea corespunz7toare. Efectulde 8oc se manifest7 ns7 n plan psihic 8i corporal, devalorizeaz7 ultimul rest al sentimentului decomuniune social7 8i produce toate e8ecurile posibile n via67, n timp ce l constr$nge pe individla o retragere, ca n nevroz7, ori l determin7 s7 se lase s7 alunece pe toboganul actelor sociale,ceea ce nu nseamn7 nicidecum cura4. (0dler, p.=;".

b) (ormarea imainii de sine>pinia care st7 la baza imaginii despre lume a unui persoane, care i determin7 ideile,sentimentele, voin6a 8i actele sale, este opinia, sau mai bine zis, ima+inea de sine. 5e8i frecventconsiderat7 ca av$nd o natur7 eminamente subiectiv7, imaginea de sine ntrune8te totu8icaracteristicile unui dat obiectivdat7 fiind influen6a sa asupra cursului ntregii activit76i a omului.ntr)o viziune sintetic7 8i unitar7 asupra dezvolt7rii personalit76ii, rolul imaginii de sine n cadruladapt7rii sociale, al autocunoa8terii 8i autoechilibr7rii nu poate fi negli4at. *maginea de sine estee#presia concretizat7 a modului n care o persoan7 se vede sau se reprezint7 pe sine, perspectivaindividual7 asupra propriei personalit76i. Formarea imaginii de sine nseamn7 n primul r$nd oconstruc6ie subiectiv7 care subliniaz7 trei aspecte/

ul reprezint7 imaginea pe care noi o consider7m definitorie pentru personalitatea noastr7.>dat7 cu acest7 construc6ie a propriei imagini de sine se formeaz7 8i aprecierea asupra acesteia/po"itivsau negativ, respectiv modul n care aceasta imagine arat7 n viziunea persoanei care 8irealizeaz7 autoportretul. )ellalt, con8tientizarea faptului c7 acesta realizeaz7 asupra noastr7 4udecata bazat7 pe moduln care persoana noastr7 este perceput7. *maginea de sine nu corespunde ntotdeauna cu imagineape care cei din 4ur 8i)o formeaz7 despre o anumit7 persoan7. !eflecia eului asupra ima+inii de sine din perspective coresponden6ei sau lipsei decoresponden67 ntre aceasta 8i(udecataceluilalt. 0ceasta apreciere sau opinie despre sine poatedeclan8a sentimente po"itive sau negative 8i are consecin6e importante n privin6a integr7riisociale a persoanei.

c) tima de sine i e*iciena comportamentalFiecare dintre noi recunoa8tem intuitiv importan6a stimei de sine n ceea ce prive8te eficien6acomportamental7 8i s7n7tatea mintal7. 5e aceea ncerc7m s7 ne men6inem stima de sine la unanumit nivel c$t mai ridicat 8i s7 o ridic7m prin strategii diferite. e pare ca pentru stima de sineeste mai important cum tecrezi dec$t cum e&ti n realitateN

n practic7, se observ7 cu u8urin67 faptul c7 elevii cu un nivel ridicat al stimei de sine suntmai perseveren6i la 8coal7, se simt mai competen6i 8i n consecin67 au rezultate 8colare mai bune.

9


10/13

0stfel, chiar dac7 au un aspect fizic pl7cut, adolescen6ii cu stima de sine sc7zut7 nu par s7observe acest lucru, sunt pesimi8ti 8i negativi8ti. c7derea motiva6iei 8colare, din diferite cauze,conduce la sc7derea stimei de sine c7utarea unor modalit76i de corectare, care de multe nseamn7consumul de 6igari, alcool sau droguri. E#perien6ele se#uale negative, sau chiar sarcini nedorite,apar n multe cazuri la adolescen6i sau adolescente cu stim7 de sine destul de sc7zut7. ns7 nu

doar ace8tia sunt predispu8i s7 se implice n activit76i se#uale precoce sau n rela6ii se#ualemultiple, ci 8i adolescen6ii cu o stima de sine pozitiv7. 5e asemenea, consumul de alcool sau dedroguri este nt$lnit la ambele categorii de adolescen6i motivele fiind diverse/ curiozitate,distrac6ie, sau pus 8i simplu ncercarea de a uita de problemele cu care se confrunt7.

(ormarea identitii $uluin vasta problematic7 a cunoa8terii de sine, conceptul de identitate apare ca o inova6ieconceptual7 8i terminologic7 atribuit7 luiri (!/3.5+ (19A=)199;", autor al teoriei psihosociale a evolu6iei individuale prin dep78irea unorcrize de dezvoltare. Cartea sa ) 'Adolescen i cri": n cutarea identitii (19D" ) este osintez7 a cercet7rilor realizate de EriBson ntre anii 19@A 8i 19DD asupra no6iunii de identitate3 ncare autorul reflecteaz7 asupra crizei individului 8i a crizei societ76ii de la sf$r8itul anilor ODA.a) tadiile dezvoltrii psihosocialePornind de la psihanaliza clasic7, EriBson dezvolt7 o teorie a stadiilor dezvolt7rii umane de lana8tere 8i p$n7 la sf$rsitul vie6ii, acord$nd importan67 deosebit7 aspectelor sociale 8i culturale aledezvolt7rii individului. EriBson propune o serie de sarcini ale dezvolt7rii pe care to6i oameniitrebuie s7 le abordeze 8i s7 le rezolve pe parcursul e#isten6ei (tabel )".b) &dentitate vs. con*uzia de rol

Potrivit lui EriBson (19D", adolescen6a este stadiul n timpul c7ruia individul caut7 8i 8idezvolt7 o identitate proprie. +edic 8i psihanalist german, n 19:: EriBson emigreaz7 n


11/13

Pentru a 8i dezvolta un sim6 coerent al identit76ii, adolescen6ii testeaz7 diferite roluri.0titudinile 8i valorile stabile, alegerea ocupa6iei, c7s7toria 8i stilul de via67 se integreaz7 gradual8i fac posibil7 tr7irea identit76ii propriei persoane 8i a celor din 4ur. E8ecul n dob$ndirea uneiidentit76i ferme, confortabile 8i durabile are ca rezultat o a8a numit7 difuziune a rolului sau unsim6 confuz cu privire la cine este 8i ce face o anumit7 persoan7. 0stfel, n timpul celei de)a

cincea crize psihosociale (adolescen6a, de la 1= ani p$n7 la aproape =A de ani" copilul, acum unadolescent, nva67 r7spunsul satisf7c7tor la ntrebarea6)ine sunt eu7 Chiar 8i adolescentul celmai bine adaptat la schimb7rile perioadei tr7ie8te sentimente de difuzie a identit76ii/ ma4oritateab7ie6ilor 8i foarte multe fete tr7iesc e#perien6e de delicven67 minor7, rebeliune, sau puternicendoieli care cople8esc t$n7rul.

EriBson arat7 c7 dezvoltarea pozitiv7 n timpul primei p7r6i a adolescen6ei implic7dezvoltarea unei perspective mult mai mature asupra timpului, iar t$n7rul dob$nde8te sentimentulsiguran6ei de sine (ca opus ndoielii 8i nesiguran6ei", ncep$nd s7 e#perimenteze diferite roluri 2de obicei n mod constructiv. 0dolescentul este acum capabil s7 8i fi#eze obiective 8i s7anticipeze realizarea lor f7r7 a se l7sa 'paralizat de sentimente de inferioritate sau de operspectiv7 temporal7 inadecvat7. *n adolescen6a t$rzie se stabile8te foarte clar identitatea

se#ual7 2 masculinitate sau feminitate. Ca urmare, el caut7 pe cineva care s7 i fie modelul 8isursa sa de inspira6ie 8i, gradual, 8i dezvolt7 propriul set de idealuri (dezirabile din punct devedere social, atunci c$nd cursul dezvolt7rii este pozitiv".

n opinia lui EriBson, mai ales n cultura european7 8i nord)american7, n special n cazulcopiilor din clasele de mi4loc 8i nalte ale societ76ii, adolescen6a permite un a8a numit moratoriupsiosocial. 0ce8ti adolescen6i nu trebuie nc7 s7 '4oace un rol dat 8i, ca urmare, au ocazia s7e#perimenteze, s7 ncerce diferite roluri 8i astfel s7 g7seasc7 acel rol care este cel mai potrivitpentru ei. Pe scurt, este vorba despre/ Kupta pentru de a dezvolta identitatea eului (sentimentul profund de afi egal cu sine ns78i, sentimentul continuit76ii", Preocupare pentru aparen6a fizic7, venera6ia pentru eroi, pentru diferite

ideologii,=@ 5ezvoltarea identit76ii de grup, Pericolul de confuzie a rolului, ndoieli privind identitatea se#ual7 8ivoca6ional7, +oratoriul psihosocial, un stadiu situat ntre moralitatea pe carecopilul a nv76at)o 8i acea etic7 care urmeaz7 s7 fie dezvoltat7 deadult.

#.# Criza de identitate5at fiind faptul c7 se afl7 ntr)o perioad7 de schimb7ri rapide biologice, psihologice 8i

sociale 8i c7 trebuie s7 ia decizii ma4ore n aproape toate ariile vie6ii (de e#emplu, alegerea

cariei", se dovede8te uneori e#trem de dificil pentru adolescen6i s7 ating7 un sentiment plenar alidentit76ii. Ca urmare, adolescentul tr7ie8te o a8a numit7 criz de identitate deoarece nu 8tie foatebine cine este sau ncotro se ndreapt7. EriBson (19@A, p.1:9" arat7 c7 adolescentul tipic g$nde8ten modul urm7tor despre sine ns78i/ -u sunt ceea ce mia doris iu, nu sunt ceea ce voi i,dar nici nu mai sunt ceea ce am ost+/.*deile prezentate aici se bazeaz7 n principal pe observa6iiclinice realizate de EricBson at$t pe adolescen6ii normali, c$t 8i n cazul celor cu diverse tipuri detulbur7ri. El a observat c7 presiunile puternice din partea p7rin6ilor 8i a altor adul6i pot conduce la

11


12/13

sentimente de dezorientare 8i disperare, rezultatul fiind nstr7inarea fizic7 8i mental7 de mediilenormale. n cazuri e#treme de conu"ie de rol, identitatea adolescentului poate dob$nditr7s7turi negative/ convins c7 nu poate tr7i cu cerin6ele impuse de p7rin6i, adolescentul ser7zvr7te8te 8i se comport7 de multe ori ntr)o manier7 inacceptabil7 fa67 de persoanele care locrotesc.

Hi totu8i, n opinia lui EriBson ' ...adolescen6a nu este o suferin67 ci o criz7 normativ7,adic7 o faz7 normal7 de cre8tere a conflictului Ceea ce la prima vedere poate s7 par7instalarea unei nevroze, este de fapt adesea doar o criz7 agravat7 care se va autodizolva la unmoment dat, contribuind astfel la procesul de formare a identit76ii (19D9, p.==". 0 ain1t 2hat 0ought to be, 0 ain1t 2hat 01m gonna be, but 0 ain1t 2hat 0 2as.0stfel, EriBson sus6in7 practic ideea c7 este aproape esen6ial pentru adolescent s7 treac7 printr)ocriz7 de identitate pentru a rezolva problema identit76ii 8i a a4unge la formarea unei identit76iadulte stabile. 0dolescen6a dureaz7 mai mul6i ani 8i o criz7 de identitate se poate dezvolta norice moment al acestei perioade. ?otu8i, baz$ndu)se pe observa6iile sale, EriBson (19D" arat7 c7este mult mai probabil c7 o criz7 de identitate s7 apar7 n adolescen6a t$rzie (8i nu n perioada dedebut a adolescen6ei".

a) Di*uzia identitiiConform teoriei lui EriBson (19D", difuzia identit76ii sau sentimental nesiguran6ei tr7it de ceimai mul6i adolescen6i poate fi caracterizat prin patru componente ma4ore/!. &ntimitatea/ adolescentului i este team7 s7 aib7 ncredere n al6ii deoarece aceasta poatensemna o pierdere a identit76ii.". Di*uzia timpului/ const7 ntr)o nencredere asumat7 cu privire la posibilitatea ca timpul s7aduc7 schimb7ri ale situa6iei, iar pe de alt7 parte teama c7 s)ar putea nt$mpla ceva care s7schimbe actuala stare de lucruri (EriBson, 19D".#. Di*uzia e*ortului personal/ care implic7 fie o inabilitate de a se concentra, fie un efort enormdirec6ionat nspre o singur7 activitate.. &dentitatea neativ/ nseamn7 de fapt o atitudine ostil7, de dispre6 8i snobism fa67 de rolul

considerat ca fiind potrivit 8i dezirabil n familie sau n comunitatea aflat7 n imediataapropiere.b) Criza de identitate n conte%t socialE#presia 'criz7 de identitate a ap7rut pentru prima dat7 n timpul celui de al doilea r7zboimondial ntr)un stabiliment militar american de reeducare, av$nd o conota6ie clinic7. ?ermenuldesemna atunci situa6iile de pierdere a sentimentului de identitate personal7, ca o consecin67 asitua6iei de r7zboi 8i nu neap7rat n rela6ie cu 8ocurile traumatizante sau situa6ii de simulare.


13/13

o problem social/ o problem7 de mediere ntre genera6ii3 psihologia 8i cre8terea influen6eaz7at$t socialul c$t 8i aspectul istoric.Formarea unei identit76i noi trece prin nevoia de a renun6a la ceea ce este vechi, la valorile saletradi6ionale, nscriindu)se identitatea unei istorii a dezvolt7rii 8i a caracteristicilor unui mediusocial 8i cultural.

ibliora*ie,

Golu, P., Qerza, E., Rlate, +. 2 Psihologia copilului , manual pentru clasaa S*)a, coli Mormale, E5P, Iucuresti, 199

chiopu,

Dezv Constiintei de Sine La Adolescenti Tot

Documents

Transcript of Dezv Constiintei de Sine La Adolescenti Tot