dezgustul

19
DEZGUSTUL Au realizat: Lungu Olivia Guzun Lidia Grupa: Ps-301 ”Cele mai mari plăceri pot să se sfîrșească în dezgust. ” (Cicero, De oratore)

description

prezentare

Transcript of dezgustul

Dezgustul

Dezgustul

Au realizat: Lungu Olivia

Guzun Lidia

Grupa: Ps-301

Cele mai mari plceri pot s se sfreasc n dezgust. (Cicero, De oratore)

Cele mai mari plceri pot s se sfreasc n dezgust. (Cicero, De oratore)

1

Cuprins:

Definirea dezgustului

Caracteristicile dezgustului

Istoria apariiei dezgustului

Indicatorii faciali ai dezgustului

Tipurile de dezgust

Ci de generare a dezgustului

Rolul Dezgustului

Dezgustul este un sentiment de respingere fizic i moral a unui lucru sau fapt considerat imoral, impur, murdar, nesntos, dezgusttor.

Caracteristicile dezgustului

Dezgustul este o emoie elementar i nu un instinct datorit faptului c se dobndete i se dezvolt prin procesul de socializare i nu este ceva cu care te nati.

Este o reacie universal, care se manifest prin aceiai indicatori n toate rile, indiferent de cultura lor.

i are sediul n amigdalele cerebrale care aparin de sistemul limbic.

Este foarte uor de provocat, mai uor dact probabil orice alt emoie de baz.

Caracteristicile dezgustului

Se caracterizeaz prin ample manifestri corporale precum: greaa, voma, transpiraie, scderea tensiunii corporale, tahicardie chiar i ameeli.

Poate fi provocat att calitatea sau gustul neplcut al alimentelor, ct i de asocierea psihologic negativ.

Emoia de dezgust presupune o sofisticare cognitiveste absent la animale si la nou-nascuti.

Dezgustul s-a dezvoltat din interaciunea dintre sistemul imunitar si sistemul nervos central in procesul selectiei variabilelor adaptative. (T. ev.)

istoria apariiei dezgustului

Spre deosebire de cazul celorlalte emotii de baza, studiul dezgustului a inceput relative recent. Dezgustul face parte din viata noastra de toate zilele si acest cuvnt a aparut ma inti in limba franceza in sec. XVI impreuna cu notiunea de bun gust, iar mai tarziu in limba englez si a capatat diferite acceptiuni ca repuslie, repugnitie, antipatie, aversiune, detestare, greata, revolta, scandalizare, oripilare, oroare, etc.

Darwind definea in 1872 dezgustul ca: ceva revoltator, in mod special n relatie cu senzatia gustativ, perceputa sau imaginata si in mod secunadar cu orice altceva care genereaza o astfel de senzatie prin intermediul mirosului, pipaitului sau chiar vazului.

n 1987 Rozin si Fallon artau ca dezgustul este o emotie de baza legata de alimentatie, mncatul a devenit pentru om un act incarcat de afect. Dezgustul, ca reactie primar fa de alimentele neadecvate, devine prin procesul de preadaptare o reactie fata de lucrurile neadecvate in general, fie ele reale sau imaginare. Leon Kass (1994) afirm: mncnd noi nu numai ca hrnim corpul dar hranim si sufletul.

Pe parcusrul evolutiei, dezgustul a inceput sa se plaseze si in afara gurii si poate sa apara ca o reactie de repulsie fata de posibilitatea contaminarii cu un aliment sau obiect. Aici este vorba de o componenta ideationala si interpretativa a dezgustului ceea ce implica credinte legate de amenintare si contaminare. Astfel, vocabularul folosit pentru alimentatie a inceput sa fie extins si utilizat metaforic pentru a descrie si alte aspecte ale relatiei omului cu alte lucruri. Cuvinte ca repulsie, dezgust, rejectie, greata se folosesc si in campul social atunci cand cineva violeaza o regula acceptata de toti.

Indicatorii faciali ai dezgustului

Buza superioar ridicat;

Buza inferioar este deasemena ridicat i mpins pn la buza superioar sau este lsat i proeminent;

Nasul este ncreit;

Obrajii ridicai;

Prezena unor riduri mai jos de pleaoapa inferioar;

Fruntea este lsat cauznd lsarea n jos a pleoapei superioare a ochilor i coborrea sprncenelor.

Dezgustul extrem implic scoaterea limbii i nchiderea ochilor.

Tipurile de dezgust

Dezgust visceral, provocat de o anumit mncare.

Dezgust ideaional (privitul unei fotografii dezgustatoare).

Dezgust social (interperonal), const n dezgustul de a imbraca hainele altcuiva sau de a atinge transpiratia altcuiva este bazat pe frica de contaminare interpersonal i de repulsia faa de anumite comportamente.

Dezgust moral care are ca tem frica de contaminare spiritual, de degradare spirituala. Aici se poate asimila teama de impurificare a corpului cu teama de impurificare a sufletului.

Dezgustul sexual, acesta duce la formarea unui anume comportament sexual ce reprezinta o solutie adaptativ la problema alegerii partenerului.

Dezgustul fa de sine, un indicator al depresiei.

Dezgustul extrem

Ci de generare a dezgustului:

Activarea direct prin gust n cazul dezgustului adevarat, visceral;

Activarea prin ci cognitive n cazul dezgustului generat de stimul ideatici, precum vederea sau amintirea unor scene dezgustatoare;

Dezgustul activat sau mediat de cuvinte, n cazul dezgustului moral.

Rolul Dezgustului

Indic un avertisment privind caracterul nociv a unor obiecte, alimente duntoare sntii noastre. Previne intoxicaiile alimentare.

Dezgustul moral mpiedic manifestarea unor comportamente indecente i stopeaz pornirile instinctive.

Dezgustul este n mod expres legat de divinitate si implica frica de pacat, de desacralizare, dorinta de puritate, el contribuind si la pstrarea identitatii culturale, orice contact cu un strain, mancarea, hainele si atingerea lui, chiar contactul cu credintele lui sunt privite ca i contaminative.

1.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

17

Webografie:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sc%C3%A2rb%C4%83

https://adrianamirza.wordpress.com/2010/05/31/7-emotii-de-baza-dezgustul/

http://www.ted.com/talks/david_pizarro_the_strange_politics_of_disgust/transcript?language=ro

http://www.vrasti.org/Dezgustul%20-%20de%20la%20o%20emotie%20orala%20la%20o%20emotie%20morala.pdf

http://www.descopera.ro/stiinta/5126869-dezgustul-instinct-primar

http://comunicarenonverbala.ro/expresiile-fetei/5-comunicarea-emotiilor-prin-expresiile-faciale

V mulumim pentru atenie !