DEVIANTA SCOLARA

17
V. DEVIANŢA ŞCOLARĂ ŞI DELINCVENŢA JUVENILĂ Structura temei: 1. Relaţia dintre devianţa şcolară şi delincvenţa juvenilă 2. Scenariul segregar al insuccesului şcolar 3. Variabile ale procesului educaţional şi delincvenţa juvenilă 4. Variabile ale vieţii de grup şi delincvenţa 5. Abandonul şcolar şi delincvenţa juvenilă 6. Diminuarea devianţei şcolare 1. Relaţia dintre devianţa şcolară şi delincvenţa juvenilă Şcoala, alături de familie, reprezintă un agent important al socializării tinerei generaţii, facilitând învăţarea şi interiorizarea modelelor normative recunoscute de societate. Disfuncţiile manifeste în funcţionalitatea ei contribuie într-o măsură semnificativă la geneza devianţei şcolare şi, prin aceasta, la favorizarea conduitelor delincvente în rândul copiilor şi tinerilor. Primele cercetări care au încercat să înţeleagă rolul şcolii în incidenţa delincvenţei juvenile au avut loc în Marea Britanie la sfârşitul anilor ’60 (Cf. Neamţu, 2003, pp.82-83) şi au avut un design metodologic asemănător, corelând rata delincvenţei juvenile din diverse şcoli cu aspectele organizatorice şi funcţionale ale respectivelor instituţii educative. Concluziile unor astfel de cercetări reliefează faptul că un control mai puţin rigid în şcoală, cooptarea elevilor în organizarea vieţii şcolare, o relaţie mai apropiată între şcoală şi părinţi sunt factori criminoinhibitivi puternici, în timp ce politica şcolară incoerentă, lipsită de fermitate şi discriminatorie, sistemul de recompense subdimensionat, conducere incoerentă şi ineficientă, dependenţa de finanţarea publică, lipsa de prestigiu a şcolii sunt caracteristici ale organizării vieţii şcolare asociate comportamentului deviant. Marea majoritate a cercetărilor specialiştilor în problematica delincvenţei juvenile subliniază strânsa corelaţie dintre delincvenţă şi nivelul pregătirii şcolare, delincvenţii având, de regulă, un nivel de pregătire şcolară redus. Copiii inadaptaţi şcolar intră în categoria „copiilor problemă” ce se înscriu tendenţial pe linia delincvenţei. Formele iniţial uşoare de devianţă şcolară se agravează şi se cronicizează, devianţa şcolară putând fi un indicator semnificativ al unei evoluţii spre devianţa penală. „Devianţa şcolară, afirmă Maurice Cusson (1997, p. 448), merge mână în mână cu delincvenţa juvenilă, corelaţiile dintre aceste două variabile fiind atât de puternice încât cu greu pot fi disociate”.

Transcript of DEVIANTA SCOLARA

V. deviana colar i delincvena juvenil

Structura temei:

1. Relaia dintre deviana colar i delincvena juvenil

2. Scenariul segregar al insuccesului colar

3. Variabile ale procesului educaional i delincvena juvenil

4. Variabile ale vieii de grup i delincvena

5. Abandonul colar i delincvena juvenil

6. Diminuarea devianei colare1. Relaia dintre deviana colar i delincvena juvenilcoala, alturi de familie, reprezint un agent important al socializrii tinerei generaii, facilitnd nvarea i interiorizarea modelelor normative recunoscute de societate. Disfunciile manifeste n funcionalitatea ei contribuie ntr-o msur semnificativ la geneza devianei colare i, prin aceasta, la favorizarea conduitelor delincvente n rndul copiilor i tinerilor.

Primele cercetri care au ncercat s neleag rolul colii n incidena delincvenei juvenile au avut loc n Marea Britanie la sfritul anilor 60 (Cf. Neamu, 2003, pp.82-83) i au avut un design metodologic asemntor, corelnd rata delincvenei juvenile din diverse coli cu aspectele organizatorice i funcionale ale respectivelor instituii educative. Concluziile unor astfel de cercetri reliefeaz faptul c un control mai puin rigid n coal, cooptarea elevilor n organizarea vieii colare, o relaie mai apropiat ntre coal i prini sunt factori criminoinhibitivi puternici, n timp ce politica colar incoerent, lipsit de fermitate i discriminatorie, sistemul de recompense subdimensionat, conducere incoerent i ineficient, dependena de finanarea public, lipsa de prestigiu a colii sunt caracteristici ale organizrii vieii colare asociate comportamentului deviant.

Marea majoritate a cercetrilor specialitilor n problematica delincvenei juvenile subliniaz strnsa corelaie dintre delincven i nivelul pregtirii colare, delincvenii avnd, de regul, un nivel de pregtire colar redus. Copiii inadaptai colar intr n categoria copiilor problem ce se nscriu tendenial pe linia delincvenei. Formele iniial uoare de devian colar se agraveaz i se cronicizeaz, deviana colar putnd fi un indicator semnificativ al unei evoluii spre deviana penal. Deviana colar, afirm Maurice Cusson (1997, p. 448), merge mn n mn cu delincvena juvenil, corelaiile dintre aceste dou variabile fiind att de puternice nct cu greu pot fi disociate.

Prin devian colar desemnm toate tipurile de abateri de la normele i valorile ce reglementeaz rol-statusul de colar. O parte dintre ele se subsumeaz conceptului general de devian, iar altele intr sub incidena comportamentului delincvent.

Deviana

Delincvena Delincvena juvenil Deviana colar

Figura 8 Relaia ntre deviana colar i delincvena juvenilEvoluiile recente semnaleaz contextul anomic al educaiei formale, care se confrunt tot mai ngrijortor cu fenomene de inadaptare i abandon colar. O astfel de situaie este pus de unii analiti pe seama distanei care exist ntre cultura colar i realitatea extracolar, care duce la pierderea motivaiei, la eec, etichetare i marginalizare. n aceast situaie, consider Cristina Neamu (2003, p.9), elevii pot avea dou tipuri de reacii: fie contest legitimitatea, validitatea etichetei, angajndu-se n conduite ofensive fa de reprezentanii/simbolurile colii, fie recurg la conduite evazioniste: fug de la coal, ori, cnd sunt prezeni, se refugiaz n reverii compensatorii, ntreinute sau nu de consumul substanelor psihoactive, i, n cele din urm, abandoneaz coala.

Relaia dintre deviana colar i delincvena juvenil a fost pus n eviden de numeroase cercetri sociologice, care consider drept constante ale comportamentului delincvent: absenteismul colar, indiferena fa de nvtur, atitudinea rebel fa de autoritile colare, reaciile disproporionate i violente fa de colegi, tendina de a se asocia cu elemente delincvente, utilizarea precoce i frecvent a limbajului obscen, minciunile, furturile frecvente, chiar nainte de 9 ani, preocuprile sexuale precoce .a.

Studiile privind inadaptarea colar confirm fora predictiv a devianei colare pentru conduita delincvent, subliniind existena unei puternice corelaii ntre nivelul sczut al instruciei i delincvena juvenil. Dei deviana colar este cel mai important indicator predictiv ctre o carier delincvent (Neamu, 2003, p. 42), nu trebuie s tragem concluzia c deviantul colar va fi un delincvent. Ceea ce se poate afirma este faptul c toi delincvenii a fost deviani colari, dar numeroi deviani colari nu ajung s fie delincveni.

Deviana colar constituie, uneori, un mecanism de aprare a elevului n faa constrngerilor lumii adulte i, n particular, o form de rezisten la adresa instituiei colare. Psihologul american Th. Gordon (1981, apud Neamu, 2003) schieaz urmtorul tablou al mecanismelor de aprare la care recurg elevii n funcie de coloratura afectiv a situaiilor colare:

SentimenteMecanisme de aprare

Ranchiun, mnie, ostilitateRevolt, rezisten, nencredere

FrustrareRzbunare (principiul ochi pentru ochi)

Ur, aversiuneMinciun, neltorie, disimulare

Jen, stnjenealBlamarea altora, calomnie, brf

Ruine, umilinFraud, plagiat, copiat

Team, angoas, neliniteAmeninare, intimidare, bravad

Tristee, deprimareDorina de a ctiga totul, respingerea pierderilor

Neputin, apatieSupunere, conformare

ncpnare, obstinaieCurtarea adultului, perierea

Emulaie, rivalitateRefuzul riscurilor, asigurarea anselor de reuit nainte de a aciona

Tabelul 7. Mecanisme de aprare la care recurg elevii

Printre cele mai semnificative forme de manifestare ale devianei colare, Cristina Neamu analizeaz ntr-o ampl lucrare consacrat devianei colare (2003) urmtoarele:

copiatul, ca form specific i relativ generalizat de nelciune manifest n coala romneasc, tolerat i uneori chiar ncurajat de unele cadre didactice; printre motivaiile unei astfel de conduite deviante, putem regsi presiunea prinilor n raport cu notele elevilor, revolta la adresa volumului de cunotine solicitat, profitabilitatea unui astfel de comportament, strategie de supravieuire a copiilor ntr-un mediu marcat de dominaia adulilor, caracterul exterior al normei constrngtoare, presiunea examenelor, moda etc.

fuga de la coal / de acas, conduite de tip evazionist cu un mare potenial delincvenional; cauzele pot fi legate de mediul familial conflictual, de mediul colar perceput ca ostil, de dorina de libertate etc.

absenteismul colar i abandonul colar, care coreleaz pozitiv cu srcia;

violena i vandalismul, fenomene cu o escaladare spectaculoas n ultima perioad;

toxicomania;

suicidul.

Importana devianei colare i, n special, a violenei tinerilor n coal i n afara ei este subliniat de ctre Eliot Sorel, Preedintele Asociaiei Internaionale de Psihiatrie Social, care argumenteaz ideea c la sfritul secolului XX, cauza principal a morii tinerilor ntre 15 i 24 de ani nu este cancerul sau alte maladii, ci violena (Sorel, E., 1999). Spre aceeai idee converg i rezultatele unui studiu efectuat n 1980 pe un eantion de 575 de profesori din Los Angeles (apud Neamu, C., 2003, p. 239), care arat c majoritatea profesorilor apreciaz c n coli vandalismul i violena nu mai pot fi controlate, iar la percheziia dulapurilor elevilor s-au gsit droguri, dinamit, cuite, stilete, muniie, bte i arme de foc.

Am discutat n capitolul al doilea etiologia violenei, aici vrem doar s subliniem un aspect pe care nu l-am discutat, i anume, rolul mass-media, n special al televizorului i al jocurilor pe computer, n geneza comportamentelor agresive. Numeroase studii sociologice scot n eviden legtura indubitabil ntre violena mass-media i comportamentul agresiv. Conform specialitilor, vizionarea programelor violente, pe lng faptul c ofer modele de imitaie i nvare prin identificarea cu personajele agresive, provoac i o dezinhibare a conduitelor agresive, o impregnare sau orientare a gndirii i memoriei spre actele de tip agresiv, desensibilizare emoional, sugestie agresional .a. n schema de mai jos este redat relaia dintre expunere la violen i agresivitate, sgeata puntat (catharsisul) indicnd reducerea agresivitii:

Figura nr. 9. Efectele mass-media asupra agresivitii(apud Ilu, 2004, p. 120)

Desigur c nu putem imputa mass-mediei toate relele socialului, dar nici nu putem omite faptul c pe lng rolul benefic indiscutabil, mijloacele de comunicare contribuie n mod semnificativ la geneza i exacerbarea comportamentelor delincvente.

n finalul acestui subpunct, fr pretenia unei ierarhii precise, vom enumera, ntr-o ordine relativ a gravitii abaterii, urmtoarele conduite deviante la elevi: lenea, egoismul, minciuna, violena verbal, copiatul, fumatul ostentativ, diferite atitudini nonconformiste, nesupunerea, obrznicia, chiulul, absenteismul, abandonul colar, vagabondajul, consumul curent de alcool, violena fizic, vandalismul, furtul, tlhria, consumul de droguri, manifestri perverse, prostituia, suicidul. Unele dintre aceste forme ale devianei colare pot fi considerate conduite predelincvente, iar altele constituie forme ale delincvenei juvenile. Pentru o analiz detaliat a fiecrora dintre acestea recomand lucrarea Cristinei Neamu, Deviana colar.

2.Scenariul segregar al insuccesului colar

Numeroase teorii leag insuccesul colar de apartenena clasial a elevului. Cel mai reprezentativ dintre aceti autori este sociologul francez Pierre Bourdieu, care argumenteaz ideea c sistemul de nvmnt este un factor al reproduciei inegalitilor i dominaiei, ce transform avantajele sociale n avantaje culturale i pe acestea, prin diplome, n avantaje sociale.

n societate, afirm Bourdieu, exist grupuri sociale diferite, aflate n concuren, cutnd fiecare s-i apere interesele, difuznd idei, valori, principii, norme pe care le prezint ca indiscutabile i universale. Aceste valori specifice diverselor grupuri aflate n competiie social compun ceea ce Bourdieu numete arbitrariu cultural. Grupurile i disput publicul, clientela, masa, iar cele mai puternice i impun arbitrarul cultural ca fiind singurul legitim prin intermediul diverselor instrumente ale puterii, din rndul crora coala joac un rol primordial. Reproducnd acest arbitrariu cultural, coala reproduce raporturile de for legitimndu-le. Cultura legitim nu este n fond dect un arbitrariu cultural dominant. n felul acesta, prin coal, aristocraia ia forma meritocraiei. Este n fapt o nou form de violen, prin care puterea impune semnificaii ca legitime, disimulnd raporturile de for, procedur numit violen simbolic. coala este instituia care impune arbitrarul cultural al clasei dominante prin violen simbolic.

Rolul colii n acest proces este argumentat astfel: puterea nu se mai impune prin violena brut, material, ci prin violena simbolic, prin sistemul de semnificaii; nici un sistem ideologic ns nu poate impune agenilor semnificaii dac acestea nu gsesc predispoziiile n personalitatea lor. De aceea, pentru a fi eficient, violena simbolic ncepe prin a construi n agent aceste predispoziii prin constituirea unui habitus.

Habitusul este structura de profunzime, incontient a personalitii, ce cuprinde scheme de percepie, de gndire, de evaluare, de limbaj, n baza crora individul decodific i interpreteaz realitatea. Fiecare habitus individual este o variaiune a habitusului de clas, stilul personal particulariznd stilul clasei, grupului cruia i aparine; el este cel ce asigur coeziunea i identitatea social, conservnd sensul comun al realitii. Habitusul este produsul unor aciuni pedagogice de inculcare efectuate de colectivitate implicit, prin influene anonime, sau explicit, prin ageni specializai ai colii.

Familia inculc un habitus primar, al grupului, care constituie principiul constituirii ulterioare a oricrui habitus; schemele de percepie i gndire vor funciona ca principii de selecie pentru experienele ulterioare. Coninuturile pe care ea le inculc sunt deosebit de durabile i constituie baza pentru habitusul secundar.

Orice proces de educaie, producnd habitusuri, funcioneaz ca putere ce impune ca legitime semnificaii i funcioneaz prin violen simbolic. coala este instana aciunii pedagogice ce concureaz familia. Reuita colar este determinat de distana dintre habitusul ncorporat n familie i habitusul secundar, pe care coala urmrete s-l inculce drept cultur legitim, n fond, arbitrarul cultural dominant. Aciunea pedagogic nu const n transmiterea neutr a unei culturi neutre de la o generaie la alta, ci ntr-un proces de inculcare a unui arbitrariu cultural. Instituia colar dispune de autoritatea pedagogic n calitate de mandatar al unor grupuri dominante, ca deintori prin delegaie a dreptului de exercitare a violenei simbolice.

Copiii familiilor favorizate social beneficiaz de un avantaj imens; ei au acces la mijloacele multimedia, cltoresc, i nsuesc de mici un limbaj mai bine adaptat cerinelor colii, o imagine despre lume, un habitus care le permite o mai bun adaptare la exigenele cotidiene i colare. Copiii claselor defavorizate sunt constrni s converteasc habitusul anterior ntr-un habitus nou, ceea ce echivaleaz cu o a doua natere necesar ascensiunii sociale.

Cei ce se prezint la start se afl n poziii inegale datorit habitusului. coala funcioneaz ca o main cognitiv care recunoate ca dotai colar pe cei dotai social i opereaz clasamente care reproduc n forme specifice poziii iniiale cu o aparen de neutralitate. Clasamentele sociale sunt transformate i clasamente sociale i invers. n felul acesta coala ndeplinete funcia de reproducere structural a societii mascnd raporturile de for, ntrind i legitimnd dominaia. Sistemul de nvmnt afirm Bourdieu contribuie la furnizarea de ctre clasa dominant a unei nu att prin ideologiile pe care le produce sau pe care le inculc, ci mai degrab prin justificarea practic a ordinii stabilite pe care o procur ascunznd relaia evident, pe care o garanteaz, ntre titluri i posturi, relaia pe care o nregistreaz n secret, sub aparena egalitii formale, ntre titlurile obinute i capitalul cultural motenit, adic prin legitimarea pe care o aduce ca i prin transmiterea acestei forme de motenire (Bourdieu, 2000, p.219).

Copiii din mediile populare, afirm n urma unor studii i B. Lahire, ajung uneori s triasc situaii att de derutante nct asimilarea/acomodarea lor devine problematic. Ei pot oscila ntre mai multe variante:

1) reduc situaiile colare la propria lor logic, dar primesc sanciuni negative;

2) ncearc stngaci, noua logic i suport, i de aceast dat, sanciuni mai curnd negative;

3) o parte dintre ei ajung, ntr-o manier mai mult sau mai puin precar, la a construi scheme culturale specifice colii, care se afl, total sau parial, n disonan cu schemele dobndite anterior n snul universului familial i ncep s dea sens unei viei duble.

Din aceast perspectiv, delincvena apare ca reacie de protest la adresa unei societi nedrepte, ca singur modalitate de a tnrului exclus de a accede la poziia social refuzat de un sistem ce conserv i reproduce privilegii prin violen simbolic.

*

n aceeai ordine de idei, sociologul englez B. Bernstein a elaborat teoria codurilor lingvistice, conform creia, n societate funcioneaz dou coduri lingvistice, unul restrns, cellalt elaborat, aflate n opoziie. Aceast opoziie dintre cele dou tipuri de limbaje are ca efect dou modaliti diferite de structurare a experienei despre lume, dou moduri diferite de situare n lume.Codul restrns se caracterizeaz printr-o form condensat, rigid de exprimare, cu utilizare limitat a adjectivelor, adverbelor, prin rigiditatea sintaxei, suplee redus n structurarea frazei, tendina de a face asimilri, noi devenind mai puternic dect eu.Codul elaborat se caracterizeaz prin complexitatea enunurilor, precizia construciilor, alegerea subtil a adjectivelor, utilizarea simbolismului expresiv ce permite diferenieri de nuane, subnelesuri.

Copilul aparinnd claselor populare poate nelege codul elaborat al celor din clasele superioare numai dup traducerea acestuia. Diferenele de limbaj determin diferenieri de stil cognitiv n definirea lumii i a eului. De aici diferene de atitudini culturale i de valori; pe de o parte, pasivitate, fatalism, resemnare, iresponsabilitate, de cealalt, raionalism, voluntarism, spirit competitiv. Clasele inferioare valorizeaz mai puin instrucia, prefernd o calificare rapid, salariu i avantaje imediate. Clasele superioare sunt nclinate spre ascetism, meritocraie corelat pozitiv cu reuita social. Etica interiorizrii i stpnirii de sine, prini permisivi i deschii exigenelor colii, climatul familial, toate predispun la reuita colar. Prin impunerea codului elaborat ca singur legitim, coala opereaz o selecie arbitrar a elevilor, selecie bazat pe apartenena clasial i se face astfel rspunztoare de meninerea inegalitilor i, prin aceasta, de excluderea i marginalizarea unor categorii de copii i tineri. Ca reacie de rspuns se nate delincvena.

n concluzie, se poate spune c coala, n exerciiul legitimrii arbitrariului, impune excluziuni sociale, genernd indirect, prin condamnarea la insucces a unor categorii de tineri, delincvena juvenil. Injustiia social, srcia, omajul, promiscuitatea, sunt, n mare parte, efecte ale violenei simbolice, n exercitarea creia coala joac un rol important.3. Variabile ale procesului educaional i delincvena juvenilNumeroasele disfuncii ale educaiei colare au impus n opinia specialitilor ideea unei crize a nvmntului. Lansat spre sfritul anilor '60 i amplificat n anii '70, ideea crizei educaiei semnific existena unei inadecvri fundamentale ntre educaie i societate, ce solicit aciuni pentru transformri de amploare n domeniul educaional. Philip H. Coombs, cel care lanseaz sintagma criz a educaiei n 1968, semnaleaz existena unor disproporii ntre cererea i oferta de educaie, ntre resursele alocate i cele necesare educaiei, ntre educaia colar i cea non-colar, caracterul nvechit al planurilor i programelor, al metodelor i structurilor organizatorice din nvmnt.

n anii ce au urmat s-au desfurat numeroase studii ce relev i alte limite ale nvmntului. Sintetiznd, nemulumirile legate de nvmntul actual deriv, n principal, din urmtoarele: incapacitatea nvmntului de a oferi o autentic egalitate a anselor; pierderile semnificative nregistrate pe parcursul procesului de nvmnt, datorate lipsei de motivaie i autoeliminrii grupurilor defavorizate; incapacitatea sistemului educaional de a pregti tnrul contemporan pentru soluionarea problemelor cu care se confrunt; inadecvarea structurilor i coninuturilor la dinamica schimbrilor i la finaliti; supradimensionarea programelor i suprancrcarea elevului, ca urmare a exploziei cunotinelor i a marelui stoc informaional ce se vrea a fi transmis; desincronizarea ntre cererea de educaie i oferta nvmntului; costurile tot mai ridicate, pentru familie i pentru stat, n condiiile penuriei de resurse alocate nvmntului; explozia demografic i afluxul progresiv de elevi care a surprins nepregtite sistemele tradiionale de nvmnt; caracterul artificial i ritualic al colii, care produce o dependen de instituie cu mecanismul ei de suprimare a spontaneitii i creativitii, nlocuite prin conformism i acceptare rigid; centralismul excesiv al sistemului care afecteaz capacitatea lui de adaptare.Date fiind aceste limite, unii autori denun coala ca o instituie a prizonieratului (M. Foucault), ajungnd s vorbeasc de o coal fr societate (Ivan Illich) ntr-un puternic curent antipedagogic. Se imput colii curriculum ascuns ce cultiv, prin intermediul predrii i organizrii colare, obediena fa de autoritate, amnarea satisfaciei i alte atitudini ce sunt menite s fac din viitorul cetean un ins conformist, mediocru i tolerant. De aici i pedagogia non-directiv care ncearc s umanizeze actul educaional, depind caracterul ritualic i artificial al instituiei colare.

n lucrarea nvmntul romnesc azi, sub coordonarea lui A. Miroiu (1998), sunt inventariate supoziiile tacite ale nvmntului romnesc din perioada de dup revoluie, supoziii care, n marea lor majoritate, au rmas actuale:

a) autocentrarea i autosuficiena;

b) elitismul, excepionalismul i intelectualismul;

c) segregarea i asocialitatea;

d) autoritarismul, hiperierarhizarea i hipercentralizarea;

e) depersonalizarea i antihedonismul;

f) conservatorismul i inegalitatea de anse.

Toate aceste limite ale educaiei colare au drept consecin creterea insatisfaciei n raport cu activitatea colar, tendine de rezisten i evaziune, forme diverse de devian, eec colar, abandon i delincven juvenil.

Specialitii din domeniul educaiei identific disfuncii generatoare de inadaptare colar la nivelul tuturor componentelor procesului educaional, ncepnd cu elementele legate de proiectarea i dezvoltarea curriculumului, obiectivele i coninuturile nvmntului, cultura colii, metodele de predare-nvare i evaluare, formele de organizare a nvrii i pn la conduita i tactul profesorului n relaiile cu elevii.

4. Variabile ale vieii de grup i delincvenacoala este un creuzet privilegiat al dinamicii sociale (Jean-Marc Monteil, 1997, p.71), care funcioneaz ca o microsocietate, cu valori i norme proprii, cu grupuri i subgrupuri, cu ierarhii specifice. Unitatea central a colii este clasa de elevi, n care pot fi regsite toate caracteristicile grupurilor sociale. Este motivul pentru care vom analiza cteva caracteristici ale vieii de grup, avnd ca referent n primul rnd grupul formal, clasa de elevi, i n al doilea rnd grupul informal, de egali, care poate fi compus din colegii de clas, din coal, sau prieteni din cartier. n felul acesta vom nelege mai bine acele teorii care pun accentul n explicarea delincvenei pe grup (teoria subculturilor delincvente, teoria asocierilor difereniale, teoria grupului de la marginea strzii etc.).

Grupul poate fi definit ca un ansamblu de persoane care interacioneaz pe baza unor valori i norme comune, pentru realizarea anumitor obiective specifice, recunoscndu-i dependena mutual. El se constituie n mediu al socializrii i integrrii sociale, al nvrii rolurilor sociale, mijloc de reproducie a valorilor i normelor comunitii. Grupul ofer individului securitate i mediu de afirmare, rspunde nevoilor asociative, nevoilor de apartenen, reprezentnd un cmp de experien intermediar, situat ntre viaa interioar i realitatea exterioar, n cadrul cruia se opereaz metabolizarea realitii dinuntru i dinafar, un spaiu intermediar, loc de tranziie, recipient i cadru al fiinei individualizate (Rouchy, 2000, p. 52).

Din perspectiva analizei grupurilor, clasa de elevi poate fi considerat drept un grup de munc specific, compus dintr-un numr de membri egali ntre ei (elevii) i dintr-un animator (profesorul), ale cror raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii i de normele de funcionare (Neculau, 1983, p. 105). Este vorba de un grup relativ mic, cu interaciuni preponderent fa n fa, formalizat i ierarhizat, cu relaii concomitent de comunicare i afective.

Ca orice grup, clasa ndeplinete mai multe funcii. Una dintre cele mai importante funcii este cea de integrare social. Nevoia de apartenen, de integrare n grup este n relaie cu confortul sau disconfortul pe care elevul l resimte n interiorul grupului. Relaiile armonioase cu membrii grupului conduc la creterea stimei de sine, la dorina de a coopera, la ridicarea nivelului de aspiraie, iar izolarea genereaz anxietate, ostilitate, agresivitate i, n cele din urm, contraperforman i tendine spre devian. n strns legtur cu integrarea se afl i sentimentul de securitate pe care l ofer grupul membrilor si; se poate vorbi i de funcia de reglementare a relaiilor intraindividuale i intergrupale i de cea de constituire a identitii de sine proprie grupului. Existena unui sistem de norme este premisa oricrui grup; n grupurile informale, normele rezult dintr-un proces cumulativ al interaciunii n cadrul grupului i prescriu modele de comportament comune, de a cror acceptare este condiionat apartenena la grup. Norma este o regul de conduit recunoscut i acceptat de membrii grupului, ea are rol reglator, de a menine o anume consisten comportamental, determinnd unitatea i coeziunea grupului; ea este totodat un criteriu de evaluare a conduitelor individuale. Normele joac rolul de ghid pentru comportamentul fiecrui membru al grupului i reduc ambiguitatea, oferind previzibilitate conduitelor.Normele colare postuleaz conduite standardizate de a cror acceptare depinde primirea i rmnerea n grupul i instituia colara; unele dintre norme sunt prescrise (regulamente colare, regulamente de ordine interioar), n timp ce altele sunt rezultatul interaciunii membrilor, norme implicite, negociate, elastice. Procesul prin care apare norma de grup este numit normalizare, iar principala trstur a acestuia se pare c este evitarea conflictului. Procesul prin care grupul exercit presiuni asupra indivizilor pentru a-i determina s accepte norma de grup este numit conformism. Tendina spre conformism, ca dorin de a fi n acord cu ceilali membri ai grupului, este generat de nevoia de a pstra statutul, de a fi acceptat de grup, de nevoia de aprobare social, grupul sancionnd deviantul de la norm cu excluderea.

Experimentele lui Muzafer Sherif, Allport, Solomon Asch, evideniaz puternica presiune spre conformism exercitat de grup. Cercettorii arat c cu ct coeziunea este mai mare, cu att presiunea spre uniformitate este mai mare i crete tendina de a-l exclude pe deviant. Pe de alt parte, cu ct individul este mai atras de grup, cu att schimbarea de atitudine este mai semnificativ, datorit dorinei de a menine relaia cu ceilali membrii ai grupului.

n cazul n care presiunea spre conformitate nu vine din partea grupului, ci din partea autoritii, vorbim de obedien (vezi cercetrile lui Stanley Milgram). Ca urmare a unor astfel de evidene, putem afirma c membrii unui grup manifest tendin spre conformism pentru a ctiga sau menine aprobarea grupului pe care l consider atractiv, pentru a evita situaiile dezagreabile care pot rezulta din nonconformismul lor. De aici i importana normelor de grup pentru nelegerea comportamentelor copiilor i tinerilor. Dac grupul de egali, grupul de cartier, grupul stradal, sau cum dorim s l numim, promoveaz norme ce pot fi considerate ca aparinnd unei contraculturi, tendina spre conformism n raport cu grupul nseamn devian n raport cu normele culturii globale. Pe de alt parte, nivelul de obedien al individului este n relaie cu tipul de autoritate, modul de exercitare a acesteia, contextul situaional, gradul de rspundere perceput .a. Deviana colar const n abaterea de la normele prescrise i este favorizat de disfuncionalitile normative ce in n general de: conflictul normativ intrinsec, n situaii n care exist norme contradictorii n interiorul sistemul normativ sau n atitudinea autoritii n raport cu norma, ca n situaia absurd, dar din pcate destul de frecvent, a interdicie permise (nesancionat, trecut cu vederea), care ncurajeaz sau determin comportament duplicitar i o atitudine general dispreuitoare fa de norm (exist pentru a fi nclcate, merge i aa etc); conflictul normativ extrinsec, generat de situaia n care normele interne (ale colii) intr n dezacord cu alte norme externe (ale grupului de apartenen); artificialitatea normelor n raport cu realitatea, inadecvarea lor la lumea n care trim. - inculcarea inadecvat a normei, cu accent exclusiv pe prescriptiv i absena negocierii; spre susinerea acestei idei merg i experimentele realizate de Fredman (1965, apud Monteil, 1997, pp.133-134), care argumenteaz ideea conform creia o norm are durabilitate mai mare dac este impus cu o constrngere mai puin sever dect sub o ameninare puternic. Experimentul const n a-i face pe copii s renune la a se juca cu jucria preferat, un robot foarte atractiv, opernd cu dou tipuri de ameninri, una uoar i alta foarte puternic. O dat lsai singuri, timp de cinci minute, copiii, observai printr-o oglind fals, respect consemnul, indiferent de tipul ameninrii la care au fost supui. Dup cteva sptmni, li se ofer acestor copii ocazia de a se juca cu mai multe obiecte, printre care i faimosul roboel. Experimentatorul constat c acei copii care n faza precedent a experimentului au fost supui unei ameninri puternice se joac ulterior cu robotul ntr-o proporie de dou ori mai mare dect ceilali. Explicaia este aceea c ameninarea slab a creat senzaia renunrii de bun voie la jucrie, oferind sentimentul libertii opiunii, care pare s favorizeze interiorizarea normelor de comportament. Rezult de aici ideea c pedagogia ordinului prescriptiv trebuie s fac loc unei pedagogii a angajamentului, bazat pe sentimentul de libertate. Determinarea exterioar se va transforma astfel n autodeterminare, care este tocmai semnul socializrii reuite. Alte cercetri (Osfield i Katz) nuaneaz aceste concluzii artnd c efectele ameninrii slabe (m voi supra dac ai folosi jucria interzis) sunt eficace n cazul copiilor din clasele medii, dar nu i n cazul copiilor de origine social defavorizat. Totui, concluzia cercettorilor afirm c este posibil ca ameninarea cu o pedeaps mai degrab uoar dect grav s fie un mijloc eficace de asigurare a formrii unui sistem de valori la copii (Doise, 1999, p. 210).Respectarea sau abaterea de la norm este mediat de coeziunea grupului, care reprezint msura n care grupul dispune de unitate; ea variaz de la un minim (grupuri slab coezive) la un maxim (grupuri puternic coezive). Coeziunea grupului de elevi exprim msura n care elevii sunt dispui s renune n favoarea grupului la o parte din gratificaii, dorinele, atitudinile i opiniile personale, prin tendina elevilor de a rmne mpreun, prin atmosfera prietenoas, cooperant i rezistent la destructurare. La baza ei stau:

- contientizarea i asumarea scopurile comune;

- cunoaterea reciproc;

- gradul de satisfacie generat de viaa de grup;

- nivelul de reuit n aciunile comune;

- existena unor perspective ale grupului. Interaciunea optim a acestor parametrii duce la coeziune. Coeziunea unui grup, n general, i a clasei, n particular, poate exista n raport cu valorile instituionale sau n raport cu valori aflate n opoziie.

Aprecierile pentru grup menin solidaritatea i accentueaz cooperarea; ncurajarea iniiativei elevilor este benefic (clasele apatice sunt disciplinate, dar slab coezive i performante). Analiza coezivitii grupului este un indicator i pentru satisfacia de sine nregistrat de fiecare membru n interiorul grupului. ncercm s meninem sau s mrim stima de sine prin afilierea la grupuri care contribuie la satisfacerea acestei nevoi, prin constituirea unei identiti sociale de apartenen; cnd aceast nevoie nu este satisfcut, vom prsi grupul cutnd satisfacia n alte grupuri. Aa se explic faptul c elevii care nregistreaz eec colar i insatisfacie n grupul clas au tendina de a evada n alte medii, cum sunt grupurile de la marginea strzii, care le satisfac nevoile legate de recunoatere social, stim de sine etc. Despre rolul grupurilor informale n etiologia delincvenei vorbesc teoriile asocierilor difereniale, subculturilor delincvente, grupurilor de la marginea strzii.

5. Abandonul colar i delincvena juvenil

Cumularea insatisfaciilor generate de insuccesul colar genereaz atitudini evazioniste, manifeste n fuga de la coal i, n ultim instan, n abandon colar. Abandonul colar este expresia inadaptrii elevului la cerinele vieii colare, dar indic n acelai timp i incapacitatea colii de a se adapta la cerinele i nevoile tnrului.

Studiile care ncearc surprinderea relaiei dintre abandonul colar i delincven au ca fundament teoretic teoria tensiunii sociale, n conformitate cu care abandonul colar ar implica o scdere a tensiunii, ceea ce ar avea ca efect scderea frecvenei conduitelor delincvente i, la polul opus, teoria controlului social, care consider c, dimpotriv, abandonul determin, prin scderea controlului social, o intensificare a conduitelor delincvente.

Unele cercetri longitudinale (D. Elliot i H. Voss, apud Neamu, C., 2003, p. 206), care au urmrit evoluia unor eantioane reprezentative pe durata a patru ani, valideaz teoria tensiunii sociale, constatnd c:

indicele delincvenei este considerabil mai ridicat la tinerii care au abandonat coala, comparativ cu cei care i-au continuat studiile;

natura experienelor colare este motivul cel mai frecvent al conduitelor de devian colar, al abandonului n mod special;

indicele de delincven al celor care abandoneaz coala descrete n perioada imediat urmtoare plecrii din coal, tendina de scdere rmnnd constant, n timp ce delincvena tinerilor care nu au abandonat coala crete constant n perioada celor patru ani de studiu. Explicaia cercettorilor ar fi aceea c prsirea colii ar reduce frustrarea i alienarea i, astfel, s-ar reduce motivaia pentru delincven.

La astfel de concluzii s-a putut ajunge prin cercetri pe termen scurt. Analizele desfurate pe o perioad mai mare de timp, reliefeaz faptul c abandonul colar, reducnd controlul social asupra individului, determin pe termen lung o cretere a activitii infracionale. Cei care abandoneaz coala au anse de reuit pe piaa muncii i posibilitatea unor ctiguri obinute prin mijloacele recunoscute social mult mai reduse n comparaie cu cei care i termin studiile. Aa se explic dificultile economice, perioadele mai lungi de omaj, ansele ridicate de divor i infracionalitatea sporit pe care o constat cercetrile desfurate asupra celor care au abandonat coala.

Concluziile unor astfel de cercetri converg n a susine ideea c abandonul colar, alturi de formele grave de violen, reprezint principalul indicator predictiv al orientrii indivizilor ctre o carier delincvent. Vulnerabilitatea la abandon colar poate fi identificat relativ uor, prin estimarea unor factori semnificativi, cum ar fi combinarea agresivitii cu eecul colar i vrsta cronologic mai ridicat a elevului n raport cu cea a colegilor de clas. La aceste elemente ce vizeaz elevul, dac se adaug familia conflictual sau dezorganizat, srcia i promiscuitatea, obinem indici de certitudine n privina traseului delictogen al copilului. n astfel de situaii, coala este lipsit de mijloace, cazul trebuind a fi preluat de structurile de asisten social.

6. Diminuarea devianei colareDiminuarea devianei colare nu se poate realiza printr-un efort izolat al colii, chiar dac aceasta ar funciona perfect. coala nu reprezint dect un subsistem al sistemului social global, care poart amprenta ntregului. n privina fenomenului deviant, ntre coal i comunitate relaia de cauzalitate este de natur circular, modelele de conduit deviant din afara colii sunt aduse n coal i se manifest att n spaiul colii, ct i n afara lor. Ca urmare, orice msur eficace de prevenie a devianei vizeaz legtura complex dintre coal i societate. Aceasta nu nseamn c coala nu produce sau nu contribuie prin disfunciile sale la geneza sau influena actelor deviante.

Reflectnd sistemul social care l nglobeaz, sistemul colar discrimineaz, ierarhizeaz, selecioneaz, recompenseaz. La o astfel de competiie nu toi elevi au aceeai ans. Unii, inevitabil, vor fi expui eecului n competiia colar, situaie n care vor aborda strategii de compensare a imaginii de sine. n situaia n care percepem inferioritatea n competiie, avem la ndemn mai multe posibiliti de reacie: tentativa de a-i ajunge i depi pe ceilali cu care ne aflm n competiie, abandonarea concursului, renunarea la comparaie, introducerea altor criterii de evaluare pentru a deveni incomparabili. Dac vom constata c nu putem ctiga, reacionm pentru a nu pierde, introducnd noi criterii de evaluare. Cine se angajeaz ntr-o competiie cnd jocurile sunt dinainte fcute? Aa procedeaz elevul pentru a scpa de consecinele psihologice ale insuccesului colar, nlocuind criteriile reuitei cu altele, prin care se obine o remediere a stimei de sine. Noile criterii sunt cele pe care le etichetm drept deviante. ntr-un anume fel, coala, cu criteriile ei de evaluare i selecie, genereaz devian i chiar delincven. Pentru a evita astfel de situaii trebuie s-i crem elevului condiiile necesare pentru o comparaie n msur s i asigure o imagine de sine psihosociologic acceptabil. Altfel, afirm Monteil, strin printre ai si, elevul nu va nceta s cear un paaport pentru a prsi teritoriul. Fr bagaje, avnd drept sprijin o reprezentare dihotomic a universului colar i, de aici, a societii, un anume numr de copii intr astfel pe drumul care duce, n cele din urm, la centrele de asisten social. Instituiile educative le cer acestora s rezolve de urgen probleme pe care ele nsele le-au creat n timp (Monteil, 1997, pp. 96-97).

Eecul colar este urmat de abandonul colar, unul dintre cei mai importani factori criminogeni; abandonul colar este nsoit de ancorarea n grupuri delincvente, bande sau gti de cartier, ce comit acte de vandalism i alte delicte grave.

Dat fiind corelaia foarte strns ntre deviana colar i delincven, rezult c cel mai important factor al reducerii delincvenei este diminuarea devianei colare. Aa se face c coala devine nucleul activitilor de prevenie a delincvenei. Investiia n calitatea activitilor colare este o investiie nu doar n performanele intelectuale i profesionale ale viitoarelor generaii adulte, ci, poate n primul rnd, n calitatea uman a viitorului adult.

Expunerea la

violena mass-media

Desensibilizare fa de victim

Afecteaz operaionalitatea sistemului cognitiv

nvarea de tehnici de agresiune

Dezinhibiie

Catharsis

Agresivitate

Sintagma criz educaional a fost lansat de ctre Philip Coombs n lucrarea La crise mondiale de lducation aprut la Presses Universitaires de France, Paris, 1968. n urmtorii a aprut un numr impresionant de studii i publicaii cu acest subiect (Hannah Arendt, A schimba coala (1970), Ivan Ilitch, O societate fr coal (1971), Hubert Hannouon, Ivan Ilitch sau coala fr societate (1973), J.P. Gourevitch, Sfidarea educaiei (1973), R.G. Corwin, Educaia n criz (1973), Edgar Faure, A nva s fii (1973), .a.

Pedagog mexican, care plecnd de la limitele reale ale colii contemporane realizeaz o critic nedreapt i uneori distructiv la adresa colii.

Vezi o analiz dezvoltat n Neamu, 2002.