DeuteronomCap. 20

1. ¶ Cînd vei merge la război

împotriva vrăjmaşilor tăi, şi vei vedea cai şi cară, şi un popor mai mare la număr

de cît tine, să nu te temi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, care te -a scos din ţara

Egiptului, este cu tine.

2. La apropierea luptei, preotul să vină şi să

vorbească poporului.

3. Să le spună: ,,Ascultă, Israele!

Voi astăzi sînteţi aproape de luptă împotriva

vrăjmaşilor voştri. Să nu vi se turbure inima,

fiţi fără teamă, nu vă spăimîntaţi,

nu vă îngroziţi dinaintea lor.

4. Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să

bată pe vrăjmaşii voştri, ca să vă mîntuiască.

5. Mai marii oştirii să vorbească apoi poporului şi

să zică: ,,Cine a zidit o casă nouă, şi nu s'a aşezat încă în ea, să plece şi să se întoarcă

acasă, ca să nu moară în luptă şi să se aşeze altul în ea.

6. Cine a sădit o vie, şi n'a mîncat încă din ea, să plece şi să se întoarcă

acasă, ca să nu moară în luptă

şi să mănînce altul din ea.

7. Cine s'a logodit cu o femeie,

şi n'a luat -o încă, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă

şi s'o ia altul”.

8. Mai marii oştirii să vorbească

mai departe poporului, şi să spună: ,,Cine este

fricos şi slab la inimă,

să plece şi să se întoarcă acasă,

ca să nu moaie inima fraţilor lui”.

9. După ce mai marii oştirii vor isprăvi de vorbit

poporului, să aşeze pe căpeteniile

oştirii în fruntea poporului.

10. ¶ Cînd te vei apropia de o cetate ca să te baţi împotriva ei, s'o îmbii cu

pace.

11. Dacă primeşte pacea şi-ţi deschide porţile,

tot poporul care se va afla în ea

să-ţi dea bir şi să-ţi fie supus.

12. Dacă nu primeşte pacea

cu tine şi vrea să facă război

cu tine, atunci s'o împresori.

13. Şi dupăce Domnul, Dumnezeul tău,

o va da în mînile tale, să treci

prin ascuţişul săbiei pe toţi cei

de parte bărbătească.

14. Dar să iei pentru tine nevestele, copiii, vitele, şi tot ce va mai fi în cetate, toată prada, şi să mănînci

toată prada vrăjmaşilor tăi, pe cari ţi-i va da

în mînă Domnul, Dumnezeul tău.

15. Aşa să faci cu toate cetăţile

cari vor fi foarte departe de tine,

şi cari nu fac parte din cetăţile

neamurilor acestora.

16. Dar în cetăţile popoarelor acestora, a

căror ţară ţi-o dă ca moştenire Domnul,

Dumnezeul tău, să nu laşi cu viaţă nimic care suflă.

17. Ci să nimiceşti cu desăvîrşire

popoarele acelea, pe Hetiţi, pe Amoriţi, pe Cananiţi, pe Fereziţi, pe Heviţi, şi Iebusiţi, cum ţi -a

poruncit Domnul, Dumnezeul tău,

18. ca să nu vă înveţe să faceţi

după toate urîciunile pe cari le fac ele pentru dumnezeii

lor, şi să păcătuiţi

astfel împotriva Domnului, Dumnezeului vostru.

19. Dacă vei împresura multe zile

o cetate cu care eşti în război,

ca s'o cucereşti, pomii să nu-i strici, tăindu-i cu

securea; să mănînci din ei şi să nu-i tai; căci pomul de pe

cîmp este oare un om ca să fie

nimicit prin împresurare de tine?

20. Numai copacii pe cari-i vei şti

că nu sînt pomi buni de mîncat,

vei putea să -i strici şi să -i tai,

şi vei putea să faci cu ei întărituri

împotriva cetăţii care este în război cu tine, pînă va

cădea.