Determinarea umiditatii solului

Umiditatea sau conţinutul în apă al solului, este cantitatea de apă care se află legată în mod fizic de pământ, în momentul când se face recoltarea şi care se evaporă la 105°C.Umiditatea solului depinde de climă, natura şi înclinaţia solului şi de vegetaţie. Alături de temperatură, umiditatea solului influenţează, în mare măsură activitatea biologică şi deci posibilitatea de autopurificare.

Umiditatea solului se poate determina „in situ”, în sol recoltat şi prin observaţii directe, în funcţie de apa existentă. Umiditatea solului, determinată prin observaţii directe, se poate clasifica astfel:

Gradul 1 – sol uscat, ce nu răceşte mâinile. Nisipul curge, argila este uscată, în grăunţe mari. Ţinându-se la soare, aproape că nu se decolorează prin uscare.

Gradul 2 – sol cu aspect proaspăt, răceşte uşor mâinile şi se decolorează foarte puţin prin uscare.

Gradul 3 – sol umed, produce o răcire vizibilă a mâinilor, prin uscare se decolorează. Nisipul aderă puţin, argilele şi argilo-nisipurile se leagă, dar se crapă uşor.

Gradul 4 – sol umed ce încă nu luceşte, dar la soare se decolorează puternic. La pipăit este rece şi umed, punându-se o hârtie pe el se udă. Pe mâinile prăfuite formează pete întunecate.

Gradul 5 – sol umed, străluceşte datorită acoperirii lui cu o peliculă de apă. Se caracterizează prin fluiditate, nu se leagă, ci mai mult se întinde.

Pentru determinarea umidităţii „ in situ” se utilizează:

- metode radioactive de măsurare care folosesc sonde cu neutroni ce se înfig direct în sol;

- metode conductometrice ale căror electrozi sunt introduşi în sol, conductivitatea electrică fiind influenţată de umiditate.

Din cauza dificultăţii de obţinere a aparatelor necesare, în practică se foloseşte metoda gravimetrică din sol recoltat.

DETERMINAREA UMIDITĂŢII SOLULUI PRIN METODA GRAVIMETRICĂ

Principiul metodei: solul se usucă la temperatura de 105°C până la greutatea constantă şi apoi se cântăreşte. Diferenţa de greutate obţinută înainte şi după uscare, reprezintă umiditatea care se exprimă procentual.

Reactivii si materialele necesare:

- etuvă termoreglabilă;

- balanţă de precizie;

- fiole de cântărire din aluminiu sau din sticla pentru cantarire;

- exicator.

Mod de lucru:

Pentru determinarea umidităţii, solul se recoltează în vase care au închidere ermetică, pentru a nu se evapora apa în timpul transportului şi se păstrează la frigider cel mult 24 de ore.

Fiola se cantreste la balanta de precizie cu exactitate de 0,01g;

Se cântăresc circa 10 g sol într-o fiolă de cântărire în prealabil tratată se introduce în etuvă şi se răceşte în exicator ½ oră, după care se cântăreşte. Se introduce din nou în etuvă şi se lasă încă 4 ore la temperatura de 105°C, iar după răcirea în exicator timp de ½ oră se cântăreşte din nou.Dacă diferenţa dintre ultimele două cântăriri nu este mai mare de 4 unităţi la a patra zecimală (adică 0,4 mg), se consideră că proba a ajuns la greutate constantă.

În cazul când diferenţa între ultimele două cântăriri este mai mare, fiola care conţine proba de sol se introduce din nou în etuvă şi se mai ţine încă 4 ore la temperatura de 105°C. Se repetă operaţiunea de cântărire şi menţinere la etuvă, până se obţine greutatea constantă.

Calcul:

Umiditatea %=(A- B)x100 / g

Unde: A – greutatea solului înainte de uscare în g;

B – greutatea solului după uscare la 105°C în g;

g – greutatea solului luat în lucru, în g.