Detergenti

13
„ LICEUL TEHNIC GHEORGHE ASACHI”BOTOŞANI DETERGENŢI :

description

detergenti

Transcript of Detergenti

Page 1: Detergenti

„ LICEUL TEHNIC GHEORGHE ASACHI”BOTOŞANI

DETERGENŢI

:

Page 2: Detergenti

CUPRINS:

SCURT ISTORICCE SUNT DETERGENŢI?CLASIFICAREAROLUL DETERGENŢILOR IN PROCESUL DE SPĂLAREUTILIZĂRICONCLUZII

Page 3: Detergenti

SCURT ISTORIC

În societatea primitivă, hainele erau curăţate , cu pietre pe malul unei ape curgătoare. În dicţionar , ”detergent” este definit ca agent de curăţare . In ultimii 20 de ani ,insă, cuvântul descrie mai de grabă detergent sintetic , decât obişnuitul săpun. 

Detergenţii fără săpun sunt uneori numiţi detergenţii sinteticii sau pur si simplu detergenţi.Primul detergent sintetic a apărut in anul 1916 .Este vorba de un agent industrial de curăţare, descoperit de chimistul german Frhitz Gunther. Detergenţii sintetici pentru menaj, destul de delicaţi pentru a putea fi folosiţi fără sa atace pielea, au apărut in anul 1933. De atunci s-au fabricat detergenţii sintetici specializaţi pentru o gamă largă de utilizare in curăţare.In prezent fabricarea acestor produse reprezintă o parte importantă a industriei chimice.Într-un lichid, cum ar fi apa, moleculele sunt legate intre ele prin forţă de atracţie puternice. Moleculele de la suprafaţă sunt atrase spre interior, ceea ce face suprafaţa lichidului sa fie curbată. Acest efect, numit tensiune superficială se observă clar la picurii aproape sferici de apă care picură dintr-un robinet.Tensiunea superficială impiedică apa sa fie un agent de curăţare eficient. Când apa intră în contact de exemplu cu o murdărie de pe un material, moleculele de apă tind să se lege intre ele mai de grabă decât sa se lege de murdărie. Cu alte cuvinte, apa nu înmoaie murdăria.

Page 4: Detergenti

CE SUNT DETERGENŢI?

Page 5: Detergenti
Page 6: Detergenti

Detergenți anionici

Compuși cu catenă liniară de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care conține 12-18 atomi de carbon în moleculă sau pot avea catenă aril-alchilică, cu 8-12 atomi de carbon înmoleculă, care are ca grupare polară o grupare sulfonică.

, n=10-16 - sare de natriu a acidului alchilsulfonic

Page 7: Detergenti

, n=10-16

n=6-10 - sare de natriu a acidului alchil-aril sulfonic; acolada reprezintă un nucleu benzenic.

Detergenți cationici

Compuși cu catenă liniară de tip alchilic, cu număr de atomi de carbon între 12 și 18, care are ca grupare polară o grupare cuaternară de amoniu.

n=10-16 - clorură de alchil trimetil amoniu

Detergenți neionici

Compuși cu catenă liniară de lungime variabilă de tip alchilic și care au ca grupare polară grupa etoxi și o

grupare hidroxil terminală.

Page 8: Detergenti

n=10-12; acolada reprezintă grupareaetoxi.

ROLUL DETERGENŢILOR IN PROCESUL DE SPĂLARE

Page 9: Detergenti
Page 10: Detergenti
Page 11: Detergenti

Ca materie primă pentru obținerea detergenților se folosesc substanțe de origine petrochimică: arene, alchilarene, amine etc.

Detergenții anionici și cationici prezintă un mare dezavantaj, acela că nu sunt biodegradabili. Ajunși în apele reziduale, aceștia nu se descompun sub influența microorganismelor din apă în substanțe nenocive. Așadar, aceste două tipuri au acțiune poluantă puternică. Spre deosebire, cei neionici sunt avantajoși pentru că sunt biodegradabil.

Page 12: Detergenti

CONCLUZII

Pentru reducerea impactului detergenţilor asupra mediulul s-a propus: Înlocuirea nonilfenolului etoxilat cu 9 moli oxid de etilenă cu alcooli etoxilaţi C12-C15 cu acelaşi număr de grupe etilen oxidice. Înlocuirea a 2/3 din tripolifosfatul de sodiu din compoziţiile detergente cu amestecul sesquicarbonat de sodiu/disilicat de sodiu. Înlocuirea liniar alchilbenzensulfonatului de sodiu cu alcooli graşi sulfataţi obţinuţi din surse regenerabile. Introducerea de diferite amestecuri de enzime care contribuie la:

1. îmbunătăţirea performaţelor detergente; 2. scăderea cantităţii de surfactanţi din compoziţiile detergente; 3. micşorarea concentraţiei de detergent pe ciclu de spălare; 4. reducerea temperaturii de spălare pană la temperatura camerei.

Toate acestea au ca rezultat scăderea cantităţii de energie necesare spălării, reducerea emisie de CO2 şi micşorarea cantităţii de substanţe nocive deversate în mediul înconjurător.