Tema: Igienizarea profesionala a cavitatii orale. Tehnica de detartaj.

Igienizarea profesională a cavităţii orale este un sistem de măsuri preventive, realizate de medicul stomatolog în scopul asanării organelor şi ţesuturilor cavităţii orale; a prevenirii instalării şi progresării afecţiunilor stomatologice.

Etapele realizarii igienizării profesionale a cavităţii orale:1. Determinarea statutului stomatologic şi igienic şi a factorilor de risc; 2. Educaţia sanitară; 3. Selectarea individualizată a remediilor şi obiectelor de igienă şi instruirea igienică; 4. Realizarea periajului dentar supravegheat; 5. Detartrajul cu lustruirea şi fluorizarea ulterioară a suprafeţelor dentare 6. Controlul eficieţei tehnicii de periaj.

Iata 10 motive pentru care sedintele de profilaxie trebuie realizate cel putin de 2 ori pe an:1. Mai putine carii Prin eliminarea bacteriilor (producatoare de acid) din cavitatea bucala se regleaza ph-ul salivar, incat acesta devine mai putin nociv pentru testurile dure dentare, iar prin fluorizare smaltul devine mai rezistent la atacul acid. De asemenea, sedintele complete de profilaxie (detartraj, periaj profesional, air-flow si fluorizare) realizate cel putin de 2 ori pe an ii permit specialistului sa observe din timp orice problema care ar putea semnala aparitia cariilor.2. Parodontiu sanatos Inflamatia gingivala este produsa de placa bacteriana. Semne ale inflamatiei gingivale sunt sangerarea (la periaj sau spontan), inrosirea gingiilor, tumefierea, retractia etc.

3. Zambet alb si stralucitor Cu toate ca nu se albesc propriu-zis, ca in cazul albirii profesionale, coloratiile exogene (cauzate de tutun, cafea, ceai, vin rosu etc) vor fi indepartate si astfel dintii vor reveni la culoarea lor naturala.4. Respiratie fresh Respiratia neplacuta este, in primul rand, consecinta unei igiene dentare necorespunzatoare. Tartrul si resturile alimentare care nu pot fi indepartate prin simpla periere duc la aparitia halenei fetide.5. Lucrari protetice „longevive” Prin igienizarea profesionala a lucrarilor protetice, acestea se vor integra in mediul oral si vor fi functionale si estetice pentru o perioada indelungata de timp.6. Fara tratamente complexe Cariile si alte afectiuni dentare pot fi depistate cu usurinta in cadrul sedintei regulate de profilaxie, in urma careia igienistul dentar trebuie sa ne programeze la un medic dentist specializat in problema noastra dentara. Daca problema este depistata inca de la inceput, specialistul va impiedica evolutia ei si, implicit, pierderea dintilor sau tratamentele complexe .7. Economie Faptul ca problemele dentare pot fi depistate in faza incipienta duce la evitarea tratamentelor complexe si, implicit, a costurilor semnificative.8. NU cancerului oral!!! Cancerul oral este unul dintre ele mai periculoase tipuri de cancer, in special pentru ca in majoritatea cazurilor este descoperit prea tarziu. El nu prezinta simptome specifice in faze incipiente, insa poate fi depistat cu ajutorul testului Oral Cancer Screening. In timpul sedintei regulate de profilaxie, igienistul dentar va observa daca exista leziuni sau zone suspecte in cavitatea orala si ne va recomanda realizarea Screening-ului.

Daca este depistat in faze incipiente, cancerul oral se poate trata.9. Risc de afectiuni cardiovasculare

Specialistii atrag tot mai mult atentia asupra legaturii dintre sanatatea orala si starea de sanatate a intregului organism. S-a demonstrat faptul ca igiena precara si problemele dentare netratate duc la raspandire infectiilor in corp prin fluxul sangvin si la aparitia unor afectiuni grave precum bolile de inima sau AVC-ul.10. Fii un MODEL! Pentru cei care au copii, respectarea sedintelor regulate de profilaxie este un exemplu demn de urmat pentru micutii lor. Cu atat mai importanta este aceasta rutina, cu cat cariile la copii se dezvolta mult mai rapid decat in cazul adultilor. Pentru a avea un zambet sanatos, copiii trebuie sa deprinda de mici regulile unei igene dentare corespunzatoare.

Detartrajul este procedura de îndepărtare a tartrului şi plăcii microbiene asociate acestuia de pe suprafeţele dentare supra şi subgingivale.

Metode de detartraj – fizica- chimica- mecanica

Indicatii: - tratarea profilactica si curativa a afectiunilor acute si cronice ale parodontiului marginal, dar si a mucoasei orale - prevenirea campului operator in vederea efectuarii de extractii dentare, interventii chirurgicale, in special parodontale, pt efectuarea de tratamente ortodontice si protetice, pentru descoperirea cariilor dentare ascunse sub depozitele de tartru

Instrumentarul pentru detartraj:- Instrumente de examinare: sonde de parodontometrie şi sonde exploratorii;- Instrumente de detartraj şi chiuretaj radicular: seceri, săpăligi, pile sau răzuşe, chiurete.- Instrumente de netezire fină şi lustruire a suprafeţelor dentare după detartraj: pâlnii de cauciuc rozetate sau nu, periuţe rotative, benzi abrazive şi de lustruit.

Detartrajul supragingival se realizează cu seceri, chiurete de detartraj, ultrasunete.

Detartrajul subgingival se face cu chiurete universale sau speciale de detartraj. De asemenea cu pile sau răzuşe subgingivale, săpăligi şi cu ultrasunete dar numai până la 3-4 mm profunzime de la marginea gingivală liberă.

Detartrajul subgingival şi chiuretajul radicular se realizează cu chiurete de detartraj de tip universal sau special, specifice suprafeţelor radiculare.

Detartrajul cu ultrasuneteReprezintă un adjuvant al detartrajului manual pe care nu îl

poate înlocui în totalitate.Domeniul de aplicare: tartrul supragingival şi numai în parte

tartrul subgingival situat imediat sub marginea gingivală liberă. Există două principale tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:

- aparate bazate pe efectul piezoelectric - mai bine tolerate de bolnavii cardiaci purtători de stimulator cardiac (pacemaker). (Piezo-Efectric Spartan USA, Inc)

- aparate de detartraj ca ultrasunete de tip magnetostrictiv - folosesc energia de înaltă frecvenţă care rezultă din trecerea în spirală a curentului electric în jurul unui pachet compact de benzi (tole) feromagnetice situat în corpul piesei principale.

- Dentsply Cavitron Model 2001 şi 2002.- Ultrason 770 şt 990, California, Technics;- Cavijet Cooper Care;- -Sonus- -Sonadent;- -Suprasson.

Indicaţiile detartrajului cu ultrasunete:1. Tartru supragingival.

2. Petele colorate depuse pe suprafaţa smalţului.

3. Tartrul din şanţul gingival sau din pungile parodontale superficiale, de 3-4 mm. 4. În gingivostomatita ulceronecrotică pentru îndepărtarea grosieră a depozitelor mari de tartru, cu blândeţe pentru a nu accentua durerile. Faţă de detartrajul manual există avantajul lipsei de derapare a instrumentului care este menţinut şi aplicat cu o forţa redusă. Riscul de suprainfectare sau de difuzare a infecţiei este redus. 5. La bolnavii hemofilici şi în formele de parodontite acute, hiperplazice, ulcerate, cu sângerări accentuate datorită traumatismului gingival mult mai redus decât în cazul detartrajului cu instrumente clasice. 6. În fazele incipiente de îmbolnăvire gingivita cronică şi parodontita marginală cronică superficială pentru acţiunea eficientă, netraumatică. 7. În cursul intervenţiilor chirurgicale pentru dizlocarea unor depozite foarte aderente de tartru subgingival. ! Netezirea suprafeţelor radiculare prin îndepărtarea cementului necrotic se realizează mai bine cu instumentar manual decât cu ultrasunete. Contraindicaţiile detartrajului cu ultrasunete:

1. Bolnavi cu boli infecţioase. 2. Pacienţi cu reflexe de vomă exagerate. 3. Hiperestezie dentinară accentuată, nesuportabilă. 4. Copiii de vîrstă antepreşcolară, preşcolară. 5. Bolnavi cardiaci purtători de stimulator cardiac (pacemaker) în cazul aparatelor magnetostrictive. 6. Bolile psihice - anumite episoade sau forme de îmbolnăvire psihică majoră, situaţii cînd nu se poate colabora cu pacientul.

Avantajele detartrajului cu ultrasunete:1. Mijloc modern, eficient, ergonomic de detartraj.

2. Acţiune netraumatizantă asupra structurilor dentare şi gingivale când este folosit corespunzător. - posibilitatea de a fi utilizat în afecţiuni gingivale acute, la hemofilici, în cazul fragilităţii capilare.3. Îndepărtarea depozitelor pigmentate de pe suprafeţele dentare.4. Bine suportat, nedureros la persoane adulte, echilibrate neuropsihic, fără fenomene de hiperestezie dentinară.

Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete :

1.Vibraţiile puternice, aplicate timp îndelungat perpendicular pe suprafaţa dentară pot produce desprinderi ale prizmelor de smalţ şi dizlocări ale cementului. 2. Vibraţiile puternice în şanţul gingival pot produce desprinderea inserţiei epiteliale şi a ligamentelor supraalveolare in special la copii şi tineri, în perioada de creştere.3. Durerile hiperestezice sunt uneori greu de suportat de pacienţi, de la început sau după utilizări repetate ale detartrajului cu ultrasunete.4. Sub acţiunea vibraţiilor produse de ultrasunete partea metalică activă poate disloca obturaţii metalice sau nemetalice în cazul unor retenţii insuficiente ale acestora sau ale unor carii secundare care subminează stabilitatea obturaţiilor; de asemenea pot fi dizlocate faţetele de acrilat insuficient ancorate pe suportul metalic al unor coroane sau punţi.5. Jetul de apă proiectat pe dinte şi gingie se împrăştie într-un nor fin care poate antrena în microclimatul cabinetului particule mici de detritus organic cu microbi patogeni.

Acestea pot fi inspirate de medic sau persoanele din jur în absenţa unei protecţii corespunzătoare: mască, ochelari, scut facial de protecţie din material plastic uşor. Riscul de infecţie este mai mare în cazul detartrajului efectuat pe un teren septic (gingivostomatita ulceronecrotică, hiperplazii ulcerate, infectate, subacute sau acute, abces parodontal marginal).

6. Jetul de apă reduce buna vizibilitate în aria de detartraj şi poate fi proiectat spre practician în cazul detartrajului palatinal al dinţilor frontali superiori.7. În timp rezistenţa la solicitările vibratorii intense ale metalului din care este confecţionată partea activă a instrumentului scade până la fracturarea vârfului care poate proiectat în faringe şi înghiţit.

Tehnica detartrajului cu ultrasunete

A. Pregătirea pacientuluia.Poziţia pacientului în fotoliu trebuie să fie apropiată de verticală pentru a preveni refluarea excesului de lichid în faringe, chiar dacă se foloseşte aspiratorul bucal.b. Protecţia pacientului se face cu un şorţ cu pieptar lat, până sub bărbie, din plastic gros şi cu o lavetă absorbantă de unică folosinţă din hârtie aplicată pe deasupra, sub bărbie.c. Anestezia de contact la persoane emotive, hipersensibile.d Colorarea plăcii. B. Pregătirea instrumentaruluia. Alegerea şi aşezarea în ordinea de lucru a părţilor active.Fixarea primului instrument de lucru în piesa de mână a aparatului.b. Controlul jetului de apă care se reglează astfel încât să răspândească un nor fin de particule.c. Controlul puterii generatorului de vibraţii şi aducerea lui la un nivel mediu.d. Aplicarea aspiratorului de salivă.

C. Aplicarea instrumentului de detartraj cu ultrasunetea.Detartrajul vertical. Se începe cu instrumentul în formă de spatulă care menţinut cu partea activă la un unghi de 45 faţă de suprafaţa de smalţ este antrenat dinspre marginea incizală sau suprafaţa ocluzală către coletul dintelui şt înapoi. Pentru fiecare suprafaţă dentară sunt necesare 6-10 deplasări verticale în dublu sens.b. Detartrajul orizontal şi în diagonală completează detartrajul vertical printr-un caroiaj sistematic al suprafeţelor vestibulo-orale. Partea activă a instrumentului de tip spatulă se înlocuieşte cu

varianta sa secţionată terminal în unghi ascuţit care pătrunde în spaţiile interdentare şi cu varianta de spatulă cu capătul terminal rotunjit, activă pe suprafeţele dentare orale de formă concavă ale incisivilor superiori şi inferiori.c. Detartrajul fin se face cu instrumentul tip seceră care îndepărtează punctele de tartru restant pe suprafeţele dentare supragingivale accesibile şi tartrul din şanţul gingival. Acesta este depistat cu vârful neactivat al instrumentului după care prin apăsarea contactului de pornire se fac deplasări mici, fine, de-a lungul şanţului gingival.d. Detartrajul ultrafin se face cu instrumentul tip sondă cu care se îndepărtează depozitele punctiforme din gropiţele şi şanţurile coronare şi se dizlocă tartrul din şanţul gingival sau pungile parodontale mici, de 3-4 mm adâncime prin mişcări limitate executate blând, fără apăsări.

Apăsarea excesivă opreşte vibraţia piesei active şi a detartrajului.

Durata de menţinere a instrumentului este legată de experienţa clinică a practicianului şi de rezistenţa la dizlocare a tartrului.

Este de preferat menţinerea capătului activ al instrumentului de detartraj în contact mobil cu suprafaţa vizată decât un contact fix prelungit în aceeaşi zonă de acţiune.

Vârful instrumentului de detartraj trebuie verificat să nu prezinte neregularităţi, rupturi care produc traumatisme puternice ale suprafeţelor dentare.