HKHTIupioaded bv $fefi$

DESPRE

$rPasARrIDOMESTICE

Gulegere de texte literare

Editura lelxo-n>l

Desprev\Japasarr

mamifere qidomestice

Editu ra lcino-14r|

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomanieiDOSA, DANIELA

Despre mamifere $i pisiri domstice : culegr dtexte literarc / Daniela Dosa. - Petro$ani : Tehno-Art, 2009

ISBN 978-973-1842-62-2

372.4|.46

Editie dparite in 4000 exemplare.

TiDdrit la ImDrimeria de Vest Oradea

PrefaE

Lucrarea Despre mamifere gi pdsdri domestice otpindetexte literare scrise de autori pasionali de lumea animalelor(mamifere, pdsAri etc.). in aceastii culegere, penlru fiecareanimal, au fost selectate mai multe texte literare care redautrdsdturi caracteristice ale lor-

Pare ciudat ca tocmai despre animalele cele mai cunoscutenou6 se nu existe prea multe texte literare care si ni le prezinte.Probabil cd lipsa cdrlilor despre animale, in general, este cauzaunor confuzii privind numele acestor viefuitoare. Astfel uneori,putem auzi descrieri despre pnslri, pegti, fluturi gi animale. Darde fapt, toate aceste viefuitoare sunt animale.

Culegerea este destinatE cadrelor didactice dininveFmartul preqcolar gi gcolar, avSnd ca scop imbogilireacuno$tinlelor copiilor despre cunoasterea mediului inconjurdtorSt exersarea limbajului. Totodati, este destinati Si p5rinlilor caredoresc se ofere copiilor lecturi atractive despre animaleledomestice.

{bTEIE{uPloaded Fgtf5o

Mamifere domesticepisica

de Evgheni CearuqinIat-o Si pe Mi!i, pisica. A prins un qoarece in c6mar6, iar

stdp6na ei, drept rdsplatd, i-a adus o strachin6 cu lapte. Mili sti pecovorag setule, mullumita. I$i cente singura un cantecel, toarce;dar puiul ei e micu!, inc6 nu toaxce. Se joacd singur, incearcdsA-Fi prindd coada, pufne$te la to!i, se incordeazi., se zbdrlegte caun arici.

Pisicd, pisici -

mamifer domestic camivor din familia felidelor, cucorpul suplu, acoperit cu blantr deas6 fi moale, de diferite culori, cu capulrotund, cu botul soult, cu maxilarele putemice ii cu gheare retractabile Siascuute,

Pisicufadin folclor

Pisicu16, pis, pis, pis,Te-am visat azi noapte-n vis:Te sp6lam, te pieptdnam,Fundi roqie-ti puneam,In

^al in. l ; fc,r i t 'a i

Vai, vai, vai,Ce frumoasd mai erai!Dar de ce azi cu lebu{aTu mi-ai zg6riat mdnula?

Pisiculd, pisicule - diminutiv al lui "pisica".

Milade Passionaria Stoicescu

Pe pbtucul mdfei moiam g6sit orbeji Si goi,dimineaJd, trei pisoiplangdreli $i mototoi.

M6!a-i mAndrI, grozdvie!Ca o mamd grijulietot ii spal6 9i-i mAngdiede la bot pAala cilcAie.

$i, in semn de sirbdtoare,astAzi, maF, mi se pare,ci de bucuria eis-a-mpicat qi cu Grivei!Mdg, nAle

- pisi,cl.

Pisoi, pisoi - ptri de pisici, pisic.

Miaunicade Demostene Botez

Miaunica e-o pisicdMicA, mice, mititice.Cu mustatile de nea$i cu bot de catifea.Pdru-i negru mit6sos,SubJirel qi e lucios.$i-n picioare e-ncdlfat6Cu gherufe moi de vatd...Astea-s ghete sau pemute?Std cu cele cinci gherule,$i c6nd vede-un goricelTipa, tipa dupi el.

Motanul qi oglindade Elena Dragoq

CAnd motanul se priveqteIn oglindd de o o16,Se strdlg roat6 qoriceiiVeselindu-se in hori.

Dar motanului nu-i pase;(In oglindd el ii vede)$i deodati, ca un tigru,Citre goareci se repede.

Motsn, motani -

masculul pisicii; cotoi, motoc, pisoi.

Motina$-motinel...de Odlia Cazimir

Motinag-motdnel,Cu codifa dupi el,Vin'sd torci, vin'si dormi,Pe bdiat si mi-l adormi!

Pentru asta fi-oi phtiDupd cAt imi vei munci:De mi-i fi motan cuminte,Ji-oi da lapte gi plicinte,

Iar obraznic de mi-i fi,Ji-oi pldti ce 1i-oi pliti,Dar te-oi trage de codip$i fi-oi da qi-o bntlifn!Motdna$ motdnqfi

- diminutiv al lui ,,motan"; motdflel.

Pisu 9i frigiderulde Milina Cajal

Stai pe l6ngi frigiderCa 9i cum i-ai fi strijerCe n-ai da s6 i1i bagi botul,Ba si intri-n el cu totul?Ieri a fost deschis gi-atunciJi-a suris un deal de qunci.Dax de ste tot ferecat,

Multumette-i ne-ncetat. . -Vrei si intri-n plin6 viafi,

gi sd ieqi un sloi de gheap?

Tanude Elena Farago

Tanu e-un motan cuminte$i-i atata de curat,C-are voie s6 se culceChiar pe pemele din pat.

Ilenufa il iubegte$i sejoacd mult cu el,AstEzi insS-i supdrati,

-

Nu l-a mingAiat defel!...

Miau!.. . o-mbie din fereastrE, -

Dar fetifa $e pe loc:"Taci, mdi Tanule, ci mieNu-mi mai vine sd mdjoc!...,'"Ce-ai p51it?...""Nimic, dar mamaAga aspru m-a certat!',-

"I-ai greqit ceva?"- "De unde!...Pentru ce nu m-am spdlat!.

-."

- "Stipdnica mea cuminte,Iartd-m6 ci{i spm, dar euPentru asta te-a! Si bateDaci ai fi copilul meu!"

Expresii:A umbla cu pisica-n traistd

- a ciuta s6 in eli, se picdleqti pe cineva

A avea ochi de pisicd - a avea privire agerd; a fi vicleao.Afi pisicd ploatd

- afi abdtut, descurajat, lird chef.

A te spdla ca o pisicd - a te spela superficial.A se uitq ca mdla in calendar - anu ptlcepe nimic, a fi shdin de un subiect.

Sugestii de tefie litefare:Moto$el ti Botofel, de Ana BlandianaPedeapsa metei, de Elena FaragoMAla, de Tudor ArgheziHotut, de Cicerone TheodorescuPisicu{a necijiti, de Mircea PopPisica tristi, de Ivo MuncianDespr Mifu, de Virgil CarianopolSurorile qtrengirilc, de G. BoikoPovestea motanului leneg, de Vladimir ColinMotanul Si toarecii, de Lev TolstoiPisoiul, de Lev TolsloiPisica, de Lev Tolstoi

CAinelede Evgheni Cearugin

Azorel are blana deasi qi cilduroasS, toati iama aleargdprin ger. Locuinta lui e nelncdlzitd. Unde a1i mai vazut cu$ce decAine cu sobd? Ce-i drept, e agternuti cu paie curate. Dar luiAzorel nu-i e frig. Lahe, ne pazeFte pe to{i qi nu-i las6 se intrenici pe holi, nici pe oamenii rdi. De aceea toti il iubesc si ii daude mancare pe sdturate.

CAine, cAihi -

a\imalmrmifer carnivor, domesticit, tblosit Dentrupazd, vanatoaxe etc.

Cutu - Ham-Ham

de Finni Sahling.

Ham-Ham apaxtinea bdielelului unei vestite actrile decrnema qr, cu toate ce avea doar c6teva luni, cutreierase custip6nul lui multe leri. Nu se opreau niciieri prea mult, fiindmereu pe drum. Pentru micul sdu stdpdn, Ham-ham era o jucdriecu care se distra cdnd nu avea altceva de frcut. Adesea il l6sa

singur, inchis intr-o camerA de hotel $i neluat in seam6.Nu e de mirare deci, cd odatd, cdnd uqa camerei rdmase

deschisd, Ham-ham folosi prilejul 9i fugi pu{in pe-afar6.Se plimbi pulin pe strada din jurut hotelului apoi,

ajungdnd intr-un parc ipi gdsi un rovads dejoacd. un foxteiier.Cetd plicere sI se poat6 juca fi sA poat6 goni in voie cu Billy!Timpul trecu ca vAr,ltul gi Ham-Ham se simli foarte mahnit candora amiezii sosi qi Billy pleci impreund cu mica lui st6p6n6.SimJi dorinla si se intoarcd 9i el la hotel, dar nu mai nimeridrumul. La hotel lipsa lui fusese descoperitd, dar, cum plecareastdpdnilor era fixati chiar in cursul acelei dimineJi, cdutarea nudurase prea mult. Mama flgddui ftielelului dezniddjduit cd-i vacumpdra alt cilelug qi acest lucru il linigti. incetul cu incetul, luiHam-Ham i se ficu foame. Ajunse in fa{a unei tarabe, unde sevindeau c6mdciori calzi. Adulmecdnd mirosul, se ridici in dou6picioare in falg taberei gi vdzu cum vdnzitorul ii amnc6 un capdtde cdmdcior. Il inghili imediat cu poft6. PAnd atunci mincase elmulte lucruri bune, niciodatd insi vreunul nu-i plicuse ca acestcapdt de cimdcior. Pe cind stitea acolo, ling6ndu-qi botiEorul, unpolilist se apropie. "Cdfelul esta trebuie s6 fie sau vagabond sauretecit", ii spuse vAnzitorul de cAmiciori.,.Da, aqa ued gi eu,observi poliJistul. Nici zgardi n-are. Va trebui s6-l duc la sectie',,mai zise acesta $i-l mdngdie. chemdndu-l Ia ddnsul.

Ham-Ham il urmi cuminte p6ni la seclie. De acolo,polilistul telefone la azilul de caini $i in scurt timp o maginA venigil ridici pe Ham-Ham. La azil el fu dus intdi la biroul deprimire, unde i se intocmi o fiqd in care se trecu tot ce se gtiadespre el, apoi fu examinat de un veterinar. in cele din urmd il1u6 in primire un paznic gi-l duse in salon, unde, spre mirareanoului venit, se aflau multe boxe pline cu cAini. Fu inchis Ei elintr-o astfel de box6, i se didu de m6ncare, qi apd,9i rdmase,astfel, din nou, singur, singurel.

Dupd ce iqi potoli foamea gi setea, Ham-Ham iEi examindnoua locuinld. Nu era prea mare, dar totugi avea o deschizitura cedddea spre o gridinE mare pi fiumoasi. Dar, abetut, Cutu rcflecE

cu tristele: "La ce-!i folosegte ti aceasti fiumoasi gradind c6ndegti inchis 9i nu poli si te plimbi in voie prin ea? Ce se va alegeacum de mine?"

SS.rmanul Ham-Ham nu qtia c6, de reguld, orice c6ine g6sitpe strad6, trebuie sd dmdnd cinci zile in acest azil.

Aici fostul stipan putea si se prezinte s6-l ia acasd, iardacd nu, alli oameni, care doreau sd aibd un ciine, puteau s6lceari azilului.

CurAnd Ham-ham ficu cuno$tinp cu vecinii s6i. in boxadin stdaga se gisea un uriag bemardin. Avea doisprezece ani,ceea ce pentru un cdine e o vdrsti record. St6p6nul sdu. unfunclionar bdtrin, murise 5i astfel bemardinul aiunsese la azil."Sunt de multd vreme aici gi va trebui probabii sa mai rdmAninc6. Cine are nevoie de un c6ine bdtrn ca mine?" spuse el. inboxa din dreapta era un mic baset, care se reticise ca Si Ham-ham. FuseserA adugi la azil in aceeaqi zi, dar nu trecurd nicidouizeci 9i patru de ore 9i stip6na lui se qi prezentE gi-l lud cuacasi. Ce bucurie pe Waldi cAnd iqi revizu stip6na! Sdrea injurul ei gi nu se mai setura letrend. ,,Va veni oare s6 mi ia gi pemine cineva?" se gindi Ham-Ham.

Chiar in ziua cAnd basetul fusese luat acas6. azilul deanimale fu vizitat de o clasi de elevi condusi de profesorul ei.Unuia dintre bdieli, ii pl6cu neinchipuit de mult Ham-Ham siincerci chiar sd se joace prinhe gratii cu el. Acest lucru ii fEcumare placere cilelului 9i-l urmiri cu ochii tri$ri pe beiat candacesta plecd. La azil, cdinii primesc mdncare gi api, dar nimeninu se joacd 9i nu vorbeqte cu ei. Ar fi qi greu de pretins aga cevaunui gardial care are de ingrijit peste cincizeci de c6ini.

Ham-Ham ii plicu atAt de mult biiatului incAt, la amiaz6.cind se intoarse de la qcoald, alergd drept la maicd-sa qi-i povestitotul despre el. "Mamd, aS vrca a$a de mult s6 am un pudel! i1ipromit cd am se inv51 mai bine decdt p6ni acum', spuse el gi cumera bdiat cuminte gi ascultdtor, mama se invoi. Telefoni la azilulde ciini, de unde i se rdspunse cd trebuie sd aqtepte pdni latrecerea celor cinci zile-

t0

Petrisor era foarte ingrijorat. Spera cd fostul proprietar nuse va p^rezenta $i nicio alti persoand nu va dori si aibd pudelul.

In fiecare zi, dupi ce termina lecliile, alerga la azilul dec6ini EiJ cduta pe Ham-Ham. Acesta aj.rnsese sd-l cunoasci 5i elpe beietel qi se bucura cind il vedea venind. in sfenit, cele cincizile s-au dus gi vechiul proprietar al ciinelui nu se prezentase-Mama copilului il ceru pe Ham-Ham gi-l duse frului care-ifdgdduise din nou ci se va face gcolar model.

Ce bucurie pe Ham-Ham cind uqa boxei se deschise qi elputu sA alerge sprinten, in voie, spre biiat. Acnm avea un stdpenadevara[. un prieten, pe PetriEor qi nu l-ar fi pirdsit nicipentrucea mai indepdrtati qi mai nepreluitd cdlAtorie cu trenul sau cuavionul.

Cdfel, cdlei - p]ui de cedrc.

De cind e ciinele credincios stipinului

in timpul cind l-a frcut Dumnezeu pe ciine , ^

fr"f-:{#pisici qi aqa I-a trimis pe amAndoi la un stipdn care era bogat Fiavea de toate la indemdni. Astfel putea el sd le hr5neascd gi peaceste doue animale.

intr-o zi insi, stAnd stipinut la mas6, nu gtiu cumintarziase pisica prin hambare qi tocmai cdnd sosi, il inr,ilni indrum pe c6ine. Sup6ratd foc pe stipin ci n-a chemat-o la mas6, iizise cdinelui :

- De ce nu di Dumnezeu sI orbeascd stdp6nul meu gi s6-iiau eu bucdlica din gur6?

Cdinele auzind-o cum vorbefte, se superd pe ea gisupirarea line pini astSzi. El nu s-a putut stipdni 5i-i rdspunse:

- TineJ Doamre, pe stdp6nul meu fericit, cd gtiu eu c6 el

imi va da qi mie de mdncare, fie mult, fie pufin, dup6 awtia sa.De atunci se zice ci a rdmas ciinele credincios stdodnului.

l l

Citelutuldin folclor

C6leluq cu pArul cretFure rala din cotet.El se juriCd nu fur6,Dar l-am prinsCu rata-n gura$i cu ou-n buzunar,Hai la Sfatul Popular!

Cdtelur, cdlelu+i - diminutiv al lui 'cdlel"

Urseide Elena Dragoq

CeleluSul meu, Ursei,A g6sit in drum cinci lei.- Hai, Andrei, zice, nu vreiSd ludm cowigi cu ei?- Ba ne ducem prin oraqSdJ gisim pe pdgubaq!Tot adulmec6nd, Ursei,Urmele atAtor pagi,Pagii cei mai mdrunleiNe-au condus spre-un bdiejag:Avea ochii vioreiLdcrimafi, ca vai de ei...- N-ai pierdut cumva cinci lei?

DulIulde Elena Dragog

Pe balcon qedea Azor$i-a vazut pe cer un nor,Norul se lalea de tot,Patru labe-avea qi bot,

sb12

$i o coad6 de un cot.Azoricd speriat,S-a vArdt, ldtrand sub pat:"Si m-ascund, ci e de r6u,Md atac6 un duldu!"

Duldu, duldi -

oline ntare ($i lalos).Expresii;

A fiia rtunzd lq cAini - a tranddvi, a nu avea nicio ocupatie.A trdi ca un cAine la stdnA

- a 'rei bine.

ViaF de cAine -

\ial6 grea. pLind de lipsuri.Umbld cAinii cu cowigi in coadd

- e marebelsug.Cu cdlel cu purcel

- ou intreaga familie Si cu tot avutul.

Cdleq de veme -

weme rea, cumplittr.

Sugestii de texte literare;Zdreanfi, de Tudor ArgheziIniml de cAine, de Tudor ArgheziDuliul, de Valeriu BdrgduPufulel, de Maria PdndaruGrivei" de Emil GarlanuCAnd stipAnul nu-i acrsi, de Emil G6rleanuC6inele gi umbra sa, de Lev TolstoiCine a spuc miau?, de Vladimir Suteev

Iepurele de caside Evgheni Cearuqin

Iepuroaica are doi pui care ii seamin6 intocmai, numai c6sunt mai mici. Au urechile lungi, codila scurtd, ochii rotunzi. Ca$i mama lor, ei se hrinesc cu iarb6. Iepuraqul mestece de zor unfiricel. Toati fe{igoara lui e in miqcare, nisucul i se risucestecand la starga, cdnd la dreapta, in timp ce firul de iarbd disparetreptal in gurd. Firicelul s-a terminat. dar iepura$ul inhala imediataltul qi incepe sd mestece. Am s6-i aduc un morcov, o frunzd devarzi gi o coajd de peine, si vedeli cu ce plicere o s6 ronleieiepuragul meu!

IJ

Iepure, iepuri - mamifer din ordinul rozltoarelor, cu urechi lungi, cu

doi incisivi suplimenta.i pe falca superioarI, cu picioarele dinapoi mai lungidecet cele dinainte gi cu coada foarte scurti.

Iepurcaicd, iepwoaice -

femela iepvrelu:i.Iepura;, iepurati

- drminutiv al lui ,,iepure"; puiul iepurelui.

Sugestii de texte literare:Iepure, de Dumitru TrancAIepuratul, de G.Boiko

Berbeculde Evgheni Cearuqin

Ce coame risucite, ce land moale! E un berbec frumos, derasd, nu orice berbec. L6na lui e deas6. cu fire foarte subtiri. Dinldna aceasta se lac manusi. pulovere. Sosete. stole, toate foartecilduroase. $i c6nd te gande;ti, avem o turmd intreage deasemenea animale de ras6l

Berbec, berbeci - masqth;iL oii.Oaie, oi - a\imal domestic rumegdtor, crescut pentu l6n4 lapte $i

carne; femela acestei specii de ovine (Ovis aries).

Ufa-Mielu{ade Finni Sahling.

U1a-Mieluta se trezi plind de voie buni. Nu-gi didea insiseama de ce. Am visat oare ceva frumos sau Doate e din cauzasoarelui? se intrebi ea. Nu-qi amintea totu$i sA fi avut weun \,is.$i nici soarele nu putea fi pricina voiopiei sale, ceci razele lui nupitrundeau inci pAni in staul.

Atunci care sd" fre c.auza? Deodata Uta-Mieluta odescoperi: pe uqa deschisd a grajdului qedea o pisdricd qi cdnta demama focului. Dupd ce isprdvi cantecul, pisixica ii spuse: Vinoafar6, somnoroaso! Toati lumea a iegit la aer, numai tu leneve$tiaici. Soarele ne zAmbeqte, cerul e albastru, vAntul adie uqor Siintreaga fire se bucurd de aceast6 zi minunati.^

Uta-Mielula nu st6tu pe ganduri 9i sdri cu voiogie pragul.In curte Mama Clogci aduna griunle pentru puii ei, care se lineau

t4

piuind dupd ea. G6qtele pomiseri lipa-lipa, una in urma celeilalte,g6g6ind in gura ma-re. Rdndunica tocmai sosea in zbor cumusculile pentru cei cinci puigori ai ei, care iqi scoteau din cuibcapetele cu ciocurile larg deschise. porumbeii se inapoiaserd dinplimbarea de diminealh gi acum gedeau gringurind in fapporumbarului. Cocogul ins6, cocolat in vfirful movilei de b6legar,cu gatul intins qi ochii bulbucali, se streduia s6 scoatd cel maifrumos "cucurigu" trambilat vreodate.

"Trebuie si caut pe mAmica", iqi spuse U{a-Mielula ingdnd. alergAnd pe pajigre. $i in adev6r, Mama-Oaie se afla acolo,pdscdnd cu pofte iarba tana{d. ..Bund dimineata. m6mico!'. salutdUfa ca un miel cuminte ce era. 'Nu 1i-e foame?" o intrebi Mama-Oaie. Iat6, pajiqtea e plini de trifoi dulce gi de iarb6 fragedi, caree cea mai fini hrand pentru noi. U{a-Mielu}a incepu indati sdguste din ea cici, in adevir, ii era tare foame. DuD6 ce se situribine, o rugd pe Mama-Oaie: "Mimico, spune-mi o poveste!.'...pentru ce Ufei ii pleceau pove;tile tot atet de mult ca si copiilor.

Cel mai mult ii plicea povestea cu lupul 9i cei gapte iezi. giar fi ascultat-o c6t de des. "Da, mieluqica mea, ii spuse Mama-Oaie c6nd isprdvi de povestit. Trebuie sd bagi de seimd 9i tu, canu cumva sd te prindi vreodati Lupul cel Reu,'. ,,Dar cum aratdlupul?" intrebi Ufa, 9i maic6-sa il descrise aminuntit, ,,Ce bine arfi s6 nu-l intdlnesc niciodatd, ofte Ufa. mi-e fricd qi numai cdndaudde el". Pe urmi U1a-Mielufa ceru voie si meargi p6nb la iaz.I;i ficuse obiceiul sd se duci adesea acolo gi s6 se priveasc[ inoglinda limpede a apei. Era, e drept, un mieluqel nespus dedrdgdlag: alb, din vdrful botului p6ni la codi{6 9i cu o l6nd moaleca puful.

Cind ajunse la iaz Ula-MieluJa se trezi fatr6 in fatd cu opasdre ciudatd. Avea picioare inahe-inalte gi un cioc lung-lung.U1a nu mai vizuse niciodatd o astfel de pasAre.

"Cum te cheamA?" o intrebi ei curioasd gi afl6 cd seintAlnise cu Barza. Aceasta ii povesti despre cildtoriile ei gidespre c6te vizuse ea in aceste cdldtorii. ,,Ai vdzut qi pe Lupulcel Rdu?" o iscodi U1a-Mielu1a. ,,Firegte,' rispunse Barza. ..gi nu

l5

fi-a fost fricd de el?!" mai intrebd mielu{a. "Nu, pentru cd mienu-mi poare face niciun rdu. indatd imi iau zborul".

Ce bine ar fi sA pot zbura gi eu atunci cdnd vine Lupul celRdu, iqi zise U1a-Mieluta pomind mai departe. Deoda6 v6zu onamilS. apropiindu-se de ea. De spaimi inima i se opri: nu puteafi dec6t Lupul cel Rdu! Tocmai aga i-l descrise maic6-sa. U1a seintoarse $i o lui la goand cet o lineau picioarele. Namila ins6venea dupi dAnsa. U1a-mielufa alerga tot mai repede gi mairepede. La o vreme indrizni sd arunce o privire inapoi. Risufl6ulurat6! Namila se oprise. Dar Ula-Mielula alergi mai departepdn6 cAnd ajunse la Mama-Oaie.

"Vai, mimico, strigA ea de departe incd aqa deinspdmantata incdt aproape cA-i pierise glasul. Am vdzut Lupulcel Rdu! Mi-am amintit insi ce m-ai lnvitat tu qi am luat-o lagoan6".

Dar cum areta? intrebd Mama-Oaie, ,,Nici nu pot s6-ti spuncat de groaznic ardta, rispunse U1a. Avea urechile ca niqte fepu$egi nigte ochi mari gi silbatici. Mai mare li era gura qi se vedeau inea o mulfime de dinli ascufifi. gi din guri ii atdrna o limbi lung6gi ro$ie".

Cineva zile mai taxziu, U1a-Mielu{a se intdlni iar cu namilacea fioroasi. Igi scoase capul de dupd coltul grajdului gi o privea.UIa alergA repede in staul qi se ascunse. Abia dupi multd vremeindrizni si se uite afar6. GuiJ, purcelul, 9i Grivei, c6inele dinograd6, tocmai treceau pe acolo. "N-afi v6zut lupul cel rAu?', ilintrebA UF cu team6. "N-am vdzut niciun lup, grohii porcul,'. IarGrivei adiug6: "Dacd ar fi venit vreun lup, l-ag fi gonit, n-avea grij6!"

Insd de-atunci U;a-Mieluia nu mai indrdzni s6 se depdrtezede Mama-Oaie.

intr-o zi U1a o rug6: "Mi-e sete; hai s6 mergem p6nd laiaz". Se duseri acolo qi Ula igi astampird setea. Dar c6nd ridiciprivirile, ziri namila in tufi9. De spaimi ficu un salt de mare, cdajunse tocmai in mijlocul iazului! Mama-Oaie incepu s6 strigesperiate dup6 ajutor. Atunci namila siri in ap6 qi inotd inspre

l6

Ula-Mielula. Aceasta inchise ochii. Dar inainte de a fr oututchibzui dacd e mai bine si se inece in iaz sau sA se lase mancatdde Lupul cel Riu, namila o inq{dcd qi o duse la mal. C6nd utadeschise ochii, se vdzu ldngd maicd-sa care o Iingea cu duiogie.

Al6turi, inse, qedea namila. ,.Mimico, lupul!,, bAigui Ula,'Unde vezi tu r.reun lup?" intrebd Mama-Oaie. .,Acolo, l6ngdtine!". "Vai, U!o, prostulo 6sta nu e lup, ci e cdine! ',. ,.Dar nuseamdnd cu cdinele Rex, al noshu, ci arate cu totul altfel,,. ,,E uncdine-lup gi nuli face niciun riu. Mullumeqte-i mai degrabi c6te-a salvat de la inec".

Miel, miei -

pulttl tnascul al oii, in primele luni de nagtere.Mieluld, 1d, mieluli, -le = mielru4el - diminutiv al lui ,,miel',.

Iisus gi ciobanul

Pe vremea c6nd Iisus umbla peSfantul Petru, obosise tare gii era foame.

Cdt vedeau cu ochii, nu zdriseri nicio cas6 unde s6 fi tras.DupE un timp, Sfbntul Petru iqi roteqte capul imprejur qi zice:

- Iatd acolo in vale o colib6. Sd mergem acolo, poate vom

gisi pe cineva.In coliba aceea triia un cioban sdrac, care pAzea oile

stapdnului sdu. Ciobanul nu avea decar un miel al lui.Cdnd s-a trezit ciobanul cu oaspeli, nu avea nimic de

mincare gi se gdndea: Sd tai mielul, se nul tai... gi de nu l-oitiia tot nu e procopseala mare. Cu un rac, tot sdxac! Aga c6... iltai.

it taie, it fripse qi ii pofti pe drume{i la masi. Dupi ceisprdviri de mdncat, Iisus zise lui Smntu Perru:

- Petre, s ange toate oasele de pe masd.

Iar Sfantul Petru a$a a fecut.Seara, dupi ce a adormit ciobanul, Iisus s-a dus la turmi, a

impreqtiat toate oasele rimase de la masd pi din fiecare os maimare a ieqit o oaie, iar din fiecare oscior un miel. Dupd aceea.

legenddP6mdnt, impreuni cu

t7

Iisus $i Sfantul Petru au plecat mai departe.Dimineata, c6nd s-a trezit ciobanul, ia-i pe drumefi de unde

nu-s! Cdnd a iegit la turm6 s-a minunat de ce-a v6zut. Erau multeoi striine printre cele ale stipdnului gi toate aveau pecetea lui.

Atunci, se gfudi el, ci intre cei doi drumeli trebuia sd fifost Dumnezeu, care-l risplltise aqa frumos.

de Passionaria StoicescuPe un plai cu clopoleipentru prima oaxd-n viat6,fata vede oi qi mieilntr-o mare de verdeafd.

- Astea-s mame $i copii,

ii explici simplu, buna;iaf casufa lor, sd Stii,e sub cerul liber

- st6na.

Uite-o oaie, uite-un miel...zice buna qi le-arat6.Pe cirare vine el,un berbec cdtre nepoate.

Coame-ntoaxse, beh6it,ochi holbali clipind intruna..- Asta-i ,,oiul", am ghicit!shigd veseli Miruna.

Exyesii:Ca oile

- cu grdmada, grimad{ in dezordine.

A oface de oaie -

aproceda neindemaoatic, a fac o mare prostie, o gafd.A suge de la doud oi

- a trage concomitent foloase din doui pdrfi.

Afi deftept cq oaia - a spune ironic dcspre un om naiv sau prost.

Zdpada nieilor -

zApada care cade uneod primivara tdrziu.

18

Sugestii de tode literore:Mielul, de Vasile VersaviaBerbec, de Dumitru TranciMielul pierdut de turmi, de Florin CostinescuLupul la stetri (fragment), de Ion Creangi

Caprade Evgheni Cearuqin

Pe uliJ.6 merge o capr6, se gribegte s6 ajungi acasi.Stip6na o agtepta sa-i dea de mAncare qi api. Daci st6pina o sdse ia cu treaba gi o si intirzie, capra o s6-gi faci singuri rost deceva. O s6 rontAie metura din tind6, sau o s6 fure o Deine dinbucdt"6rie. sau o sd dea o fugd prin6 in grddind s6 strice risadurilesau o sA roadd coaja merilor din livadd. Tare-i stricdtoare gipomaqd! Dar ce bun e laptele de caprd, mult mai bun chiar decatcel de vac6.

Caprd. capre -

animal domestjc rumegitor paricopiL cu pArul lung,cu coame, mai mari gi diferntiate la masculi, crescutd pentru lapte.

Iedulde Elena Drasos

AnaaculesofloareDa-n poiani. deodatd,Vede rm iedul cum sare$i ea fuge speriati.

Dar apoi i;i di ea seamaCi el vine dupijoaci$i igi cautd prieteni,$i-amindoi frumos se-mpacd.Iedut, ieduti

- dim:l'JJltiv al lui "ied".

t9

Iedulde Passionaria Stoicescu

- Iedule neastimpdrat,spune-mi, unde te-ai jucat,ce la cap mi te-ai lovitqi in fiunte 1i-au mijitun cucui qi alt cucui?...Haide, repede si-mi spui!- Nu-s cucuie, me-he-me!

Ca podoab6 port pe capsemnul coarnelor de 1ap.Deocamdati nu-mi ajungdecdt aerul sd-mpung,da-ndrizneqte tu atuncicdnd le voi avea mai lungi,..Me-he-me, me-he-me!

Ied' iezi -

ptJi:u.l aaprei,fap, lapi - masculul caprei domestice.

Iedulde Stelian Filip

N-are iedul pic de stare:Beh6ie, aleargd, sare.Se joaci printre g6ini,Rupe pomii la vecini,Vrea ograda s-o rdstoameCu doi muguragi de coarne,Iar cAnd strigi la el, sd stea,Te priveqte-n zeflemea$i-o zbughegte mai ndpraznic!Parc6-i.. . un copil obraznicr

, . Behdi - (Des$a aapre Si oi) a scoate strigdtul caracteristic speciei; a

mehdi.

20

LXpres :A tmpdca ;i capra ti valza - a multumi si pe unul, gi pe altul; a impdca doudDterese opuse.Captd rdioasd - se spune despre un om infirmurat.

Sugestii de rcrte literdre:Iada, de Tudor ArgheziCiprilele juciute, de c.BoikoTapul, de K.D.USinski

Porculde Evgheni Cearugin

Ce mai frumusefe de porc, tot manjit de noroi! S-a tdvelitin biltoaci, a ldcut baie. E inndmolit din cap p6n6-n picioare.

- Hai, grisunule, cl6te$te-te in apele pdrdiaqului, spald-te

de n6mol 9i fugi iute inapoi la cote{. Acolo or s6 te curete, or s6 teperie $i ai si hi iar frumos gi curat, ca un pepena$.

- Groh-groh, imi rispunde. Nu \"reau. Mie aici imi place

mai mult sa stau!

Porc, porci -

mutifet domestic omnivor, cu capul de formtr conict,cu botul alungit, cu corpul acoperit cu ptrr aspru, scurt Si relativ rar, crescutpentu camea ti grAsimea lui.

Gl'o, -

cuvant care imittr sunetele cancteristice scoasc de Dorc (deobicei reDetat).

Povestea porcului

Cdnd Dumnezeu a creat vieluitoarele,Dar porcul nu era multumit cum l-a creat'of!, ofr"

legenddl-a creat qi pe porc.Domnul fi tot ofta:

CAnd Dumnezeu a auzit c6, porcul ofteazd, a trimis pecineva la el si-i inrrebe de ce tot ofteaze. porcul, a spus c6 eitebolnav, dar Dumrezeu a $tiut cA minte gi atunci l-a blestemat:"Si nuli mai ridici ochii cdtre cer, si te uili la pimdnt gi sd oftezimereu!".

De atunci, se spune ci, porcul nu mai zice dec6t "Ofl, Oft"

2l

ti nu se mai uitd la cer.

Purceiide Passionaria Stoicescu

- Mii, purcei, mii, rdturi roze,hai, sd faceti niqte poze!Am un blitz pentru goricicdt sclipeqte-un licurici !Plici! O datd 9i iar plici!Inc-o poz6 qi-n urzici!Luali c6te un pai din stogqi sorbili, z6mbind, vi rog!

- Groh! Grohzav o sA se vaditrei purcei bAnd limonadi!

- Sb ai grihji sd nu fiepete pe fotograhfie!

- Sd nu ias-o porclrie!Sd fim mdndri gi poznagigi sA nu ne scoti prea grahqi!

Rdr, /.it ,'i -

botul porcului.

Purceiide Stelian Filip

Parcd-s nigte dovleceiLunguieli gi rotofei,

Dati de-a dura - doar al4t:

C6-ntr-un cap au ochi qi rAt,

Iar la celilalt codiJd -

...Cdte-un cArceluq de vili!

Purcel, purcei -

prtiul de sex masculin al scroafei. de obicei oini lainlSrcare; porc t6ndr.

Expresii:A tdcea ca porcul ih pdpu;oi

- a tfuea prefdcatldu-se cA este preocupat de

ceva foarte imponant spre a nu rdspunde la aluzii sau la invinuiri directe.A mdna porcii la jir

- a sfordi tare.

N-am pdzit porcii lmprerrd - nu suntem egali spre aJi permite gesturi de

familiaritate cu mine.A tngrdsa porcul in ajun

- a lrcerca (zadamic) sd iecuperezi ln ultimul

moment timpul mult6 vreme pierdut.A face qlbie de porcl pe cinevq - a certa pe citeva cu vorbe aspre, injurioase.

Sugestii de texte litercrc:Porc, de Dumitru TrancdScroafi" de Dumitru TranciPorcerul, d H,Ch,Andersen

Vacade Evgheni Cearugin

Joiana se plimba pe pajiltea verde 9i pa$te iarb6. Apoi seculci fi rumegi. Are Joiana ni$te coame ascufite... Dar mai are giditamai trunchiul ii un uger mare, plin cu lapte. Tot timpul igifluturd coada: a$a gone$te muqtele $i tlunii care o supA.rd.

- Ce4i place, Joiano, s6 rumegi cel mai multi Iarbd verdesau flori de cemp? Poate ci iti plac florile de mu$elel, saualbdstrele, sau mizdrichea, sau florile de nu-m6-uita, garofitelesilbatice, clopo{eii sau poate preferi un cdmp de trifoi? Mdnence,mindncd, Joiano, ce{i place mai mult gi laptele tiu va fi mai bunsi mai dulce.

Iati vine gi mulgdtoarea, o se-i dai o gdleati plin6 de lapregustos.

Vacd, vaci -

animaf domestic din specia bovinelor, femela taurului.Rumega

- a mesteca a doua oard mancarea lntoarsb din stomac.

UgeL ugere -

organ cdmos de secretie a laptelui la femeleleanimalelor mamifere,

23

Tovaritii

E inc6 intuneric. pimantul e jilav de x;311*t"#;rAstumate in ajun, de citre fierul plugarului, miroase a p6mdnt. invezduh o rale silbaticd zboaxi, furigAndu-se m6c6ind speriati, caalungatd de glon!. Pe o grdmadl de coceni, plugarul, rdmas pestenoapte in cdmp, doarme invelit cu nigte saci; qi mai incoloboulenii treji, Dumaa qi Joian, stau cuminli, cu gdturile intinse,a$teptdnd jugul. Dar depade, in sat, incep si cdnte cucogii, cdcizorile prind sd mijeascd. Lumina se ceme din ce in ce mai deasi,gi-n vreme ce cununa cerului se lumineazi, pe p6mAnt sedeslugesc toate: satul; incolo pe coast6, ca urnite din loc, pddurea;in fund, dealurile gemene, unul dup6 altul, ca pe o scari.

$i-n cea dintii clipi de revdrsare a luminii, grija, carefArdie in urechea plugarului ca un greier, il scoal6, Omul aruncdsacii la o parte, sare in picioare, iqi freacd ochii cu dosul m6neistAngi gi cu dreapta igi indreaptd galele. Apoi pomepte spre boi.I-a injugat.. . slabi, de li se vdd coastele ca niqte arcuri sub piele,boii lpi inooard6 mupchii, i9i potrivesc bine cerbicia in jug

- qi

pomesc, implAntandu-gi picioarele ca ni$te {6ruqi de olel. $i cummerg aia, aud din urmd ffiqditul culitului cum intrd in p6mant caintr-un miez de pdine, iar, uneori, glasul plugarului, cum iiindeamni gii indreapti plxinteqre:

- Cea, Duman, tatd!

Ei 1l ascultd ca nigte copii; 9i, mereu ddra neagr| a Israzdeise deapini de la un capbt la altul al lanului ca pe un mosor.

Se lumineazd incet-incet, in pas cu boulenii parcd. Elinigte. Un stol de grauri se 1as6, piezig, in apropiere. Razelesoarelui igi scutur6, tremurdnd, praful de aur ?n aer. gi boii simt,dupi cum e purtat plugul de coame, c6 puterile stipdnului ausl6bit:

- Hdis, Joian, tatS!Iar la glasul lui rdspunde, ca din niqte dumbrdvi inflorite in

addncuri, ciripitul gAdilitor al ciocdrliei...E cald. Pimdntul parcd fumegi. Grumazul lui Duman

prinde sd luceasci de sudoare; jugul il frige. $i din urmd glasulmai maniat al st-dp6.nului il zoregte:

- Hai. Dumane. hai!Boii nu trag nici mai tare, nici mai incet; cici cunosc ei

cuv6ntul neribditor qi necijit al stipAnului. p69esc linigtifi,inleleptegter gi in ochii lor cuminli 9i negri parc6 se r6sfrdnge gimai tare fala neagri a pimAntului scormonit de plug.. .

S-a incilzit de tot. Duman parcd-gi simte picioareletremurand, mai cu seamd dreptul dinainte, in copita ciruia i-aintrat un piron, mai acum cdtiva vreme. ii e sete.-Dar din urm6glasul aspru al stdp6nului nu-i dd rigaz. Bouleanul e deprins -mai agteapti inci ceva; 9i nu intirzie mull o varg6 i se a$teme pespate, lSsind o dungi peste pielea udd. Omul 1ip6:

- Sireace, sireace! Minca-te-ar lupii!

O albini riticiti se {ine mo4i; de plugar gi el o alung6,infuriat, cu m6na. Un graur s-a desprins din stol qi s-a lisat pespatele lui Joian, care-l poarte ingiduitor, ca pe-un prieten. Iarinaintea plugului, ca un vomicel ce arati calea, un cocostarcpigeqte agale, privind cind cu un ochi, cdnd cu altul spre p6mant,infi g6ndu-gi uneori ciocul.

- O-ahoo!

Soarele s-a infipt in crettetul cerului qi de acolo dogorestcv6zduhul. Jarina e incropiti ca gi cum ar fi turnat cineva pedeasupra ap6 fiarte.

Boulenii rdsufli din greu. imprejurul gatului simt, ca ozgardd de fier, urma jugului scos. Plugarul le-a dat o mand decoceni din care ei de-abia aleg cdte unul. Un prichindel de copili-a adus gi omului de mincare: o bucatd de m6milig6 cu ceape.Dar decet m6ncarea, odihna parci e mai priincioasi. Omul faceun sac mototol $i-l pune sub cap.

Boulenii nu mai mdnincd; prichindelul le-a adus o oald cuapd in care nici nu le intri bine botul. Apoi rdmdn aga cu puterilesleite, sub argila soarelui. Graurii, cocostircul au zburat. Aurdmas ei singuri in cimp.

In dreptul lui Duman, doarme plugarul, cu fata arsi, b6tut

de razele frerbinfi ale soarelui, ale ciror impunsdturi ii scotbroboane de sudoare. Duman se uitd Ia el.9i die la el igi poartiprivirea la umbra ce o arunci el singur pe pdmAnt, la umbra careparcA se topise din el, de i se aqtemuse, moale ca o ceate, lapicioare.

$i parcd infelege, parc6 simte, parc6 in mintea lui se facedeodati o lumind omeneasci: pomeqte cu pagi grei, se apropie de$apan, penA c6nd il inveleqte in umbra trupului lui trudit, caintr-o p6nzi ricoroasi. Apoi, cu ochii inchi$i, bouleanul r6m6nein soare, incremenit, cu genunchiul piciorului drept indoit, gatasE umasce iari$i plugul pe brazdi.

Bou, boi -

taw cn talia mai mare decdt a vacii, folosit ca animal detactiune $ mai ales pentru came,

Erpresii:Vacd bund de n a/s - se spune despre o persoani de care cineva abuzeazi,pentu a tage foloase materiale.9a dus bou Si s-a intors racd - se spune, ironic, despre un om care a plecatsd se instruiasce sau sA se l5murasca intr-o prcbleme $i carc s-a lnto$ maiputin instruil sau ldrnurit decat plecase.A nu-i fr toli boii acasd - a fi indispus.A scoate pe cineva din boii lui - a enerva pe cineva.

Sugestii de texte literare:Vaci, de Dumitm TranciVaca, de Lev TolstoiVaca gi {apul, de Lev TolstoiBivol, de Dumitru TmncdDe ce merge bivolul incet, legndA

Calulpe campie alearga un

"r-. *""n"#iltff;.:;ffi1'"pim6ntul cu copitele. Pind acum nu l-a incalecat nimeni si nu afost inhAmar niciodad la caruta. Deocamdatri creqte, adund fo(epentru mai tdrziul ingrijitorul il tesala pi il mdng6ie, il pregdtefre

pentru noul $apar.Viitorul lui stipan va fi comandantul. Calul acesta nu e

fecut si trag6 la ham, nici sA care greutAf. E un cal bun silpoarte pe comardant in fruntea cavaleriei.

Cal, cai -

ar,imal domestic erbivor, cu copita nedespicate, folosit lac Arie Si la tractiune.

Cdrlqn, cA qni -

melnz sau cal tanrx panA la varsta de circa trei ani,Necheazd

- a scoate sunete caracteristice speciei; a r6ncheza (despre

cai)Tesdla, lesdl - a ctr4a. a peda un animal cu tsala.TesalL lesale - uneald, de metal dinlati, cu care se curdfi pielea gi

plrul yitelor $i al cailor.Cavalerie, cqvalerii

- parte a amatei care folosegte calul ca mijloc

de luptd ti de transport al luptito lor; gup de soldali care fac parte dintr-oastfel de unitate.

Caluln vaca, oaia gi porcul

inr-o dupi-amiaza tihnitn de vax5, s-au -rlir?ttTl*t#;in ogradd, calul, vaca, oaia gi porcul. Calul tocmai venise de la

munca cempului, vaca $i oaia de la p6gune, iar porcul, pan6 maiatunci scurmand primprejurul ogrezii, se tentise intr-o balta,Stdpdnul le diduse mAncare: boabe, f6n, iarb6, fiecbruia oe-ipldcea gi tofi erau mullumiti..

Porcul, ei bine, porcul a guilat amamic, a cascat gura panala urechi qi cet ai bate din palme a hapdit toatd covata cu boabede porumb,

- Gui1, guif! se foame mi-a fost! Guil! Ce foame-mi e!

Gui!! Se mai vditl el odat6 qi-qi lmb&ligd sfredel coada.Cei trei se uitari lung la el. Fird si se sinchiseasci, Ghi16

mai strigi o dati 9i incd o dati,, parcdin ciuda lor {ip6nd, apoi sevexi pard la get in biltoaci. C6ci grohdia de pl6cere: .,Am sd stauneclintit pAnA mi-o aduce stdpanul tainul de seari. Numai de-arveni mai degrabS, ci mi s-a fhcut foame!',

- Egti o pacoste la casa stipinului, ii zise calul, ghicindu-i

pandul.

Astfel, cum fiecare voia sd arate foloasele pe care le aduceomului, ori mai ales pentru al invEla gi pe porc cum sA se poarte,s-au pomit pe vorbd.

Cel dint6i cuvdnti calul. Igi arcui gdtul, liemdtdndu-gi 9indrile. iqi fluture coama gi coada in vdnt gfbitu apoi cu copita inpdmAnt:

- Uitalive la mine. Am slujit gi slujesc cu credinlistApanului de multe vreme. MA trag din strimoqi semeli. Baintr-o weme, cerd nu se aflau pe lume atdtea magini, eu ii eramsingurul lui tovardp de muncd 9i de drum.

Am pieptul putemic Ai picioarele voinice, aqa ci pot alergagi pot lucra la ham ceasuri intregi. Imi port stipinul in ga, trag lacirute, ajut la munca cdmpului.

Pot spune ci-mi c6qtig pe drept m6ncarea ce mi se ofer6.Ce-i drept, vaca, cireia-i venise rindul la cuvAnt, nu se

infoie atdt qtiindu-se a$a cum se gtia. Nu-gi arcui nici gatul gi nicinu-i prea stitea in fire si batd cu copita in p6mdnt. Coamd n-aveas-o fluture in vAnt, iar coada, cu pamAtuf uscat in capdt, n-avearn6relia celei de cal. Nici capul, cu fruntea lati gi cu coamele celede doi cofi, nici botul cu care se freamete in fi6u n-aveau cdtareacelor de cal. Avea 9i ea doar doi ochi mari gi bl6nzi gi-un ugerroz, plin de lapte.

- Eu, spuse ea cu modestie, dau laptele bun qi gras. Din el

gi unt, qi br6nzd buni se pot face. Ii dau stipdnului vi{ei 9i cred c6Si eu pot spune ci imi cdgtig cinstit mencarea ce mi-o ddstipanul.

InfofolitS-n cinci cojoace de lin6, oaia n-avea niciun fel depodoabS, afard doar de coamele subfiri gi nilel rEsucite. Sfioasd qiveinic bulucite-n rme, i-a mers vestea c-ar fi putin cam proast6.Drept si vi spun eu cred c6 e adevirat. Cici de se-ntAmplS sise-aprindd cumva staulul ea nu dd fuga afar6, ci mai degrabd ddbuma-n foc. Dacd di lupul pe la st6ni, n-o rupe la fug6, ci seadun6 grimadd 6i nici micar nu behdie, sd dea de veste omului...De pleacd intr-o parte berbecul, apoi toate se lin de el. Chiar,serios, ca oile!...

- Dau gi eu lapte, din care se face brdrza cea mai bun6"

vorbi cdnd ii veni deci rrindul. ii mai dau stdpdnului lanA Dentrustraie. piei moi pentru cojoace gi caciuli mitoase. La fel, ii daustApanului miei jucdugi. Eu nu mAnanc prea mult qi nu-s delocmoftuoasd. Toat6 vara mi-o petrec la pigune.

Porcul tot tdcea. $edea, vdr6t p6ni la urechi in n6mol qigroh6ia de plicere. Acum, chipurile, pentru cA ostenise!

- Tu nu zici nimica? Doax toate ziua-nfuleci gi guili ci !i-etot foame. Abia mai umbli de gras ce efti, pe picioarele talescurte.

Ba cAnd nu te zdxe$te nimeni, faci $i necazuri intrdnd ingrddini, prin straturile cu zarzavat, qi peste tot. Ce dai tu oare,ziu, stipdnului? Ci mdncare mdndnci de doui ori mai mult decdtmercAm noi tate laolalti. Meriti tu onoarea ce !i se faceinvit6ndu-te cu noi odati Ia masd? ziserd aproape toate suratelecurtii odatd.

- Voi n-ave1i de unde gti c6t e de bun6 qunca mea! lerdspunse porcul indiferent, vArindu-se tot in nimolul ce-i tinealoc de culcuE in ograda rdcoroase.

"Pdni diseari mai e destul timp, gi-un soml nu miar stricapan6 se-axat6 iar stEpAnul", igi zise leneg Ghi!6, gAndindu-se dinnou la mas6.

Expresii:Calul de dar nu se cautd la dinti

- Ittcru'ile pdmite irl dar se iau a$a cum

sunt, fiId sd se mai tind seama de defqcte.Af cal de poitd

- alr intebuintat la toate.

Cal de bdtaie -

percoana muncita de toli.A r)isa cai verzi pe pele/i

- a-!i inchipui lucruri imposibile.

La Pagele cailol - niciodatd.O alegdturd de cal

- o distan$ mici.

Sugestii de texte literare:Menzul, de Elena Drago$Poneiul, de Dumitru TranciGAza. de Emil GdrleanuCalul 9i iapa, de Lev Tolstoi

Calul 9i stip6nii, de l-ev TolstoiCilulul, de K.D.Usinski

Migarulde Evgheni Cearugin

Un mdgirug st6 legat de un Fru$, l6ngi un c6mp debrusturi. Dar, pentru el, brusturii sunt cea mai grozavd delicatesd.In jurul mdgirugului, cdt a lnut funia, s-a golit: a mencat tolibrusturii. Dar, frAnghia cu care e legat e prea scurti, iar pofta luiprea mare. Cei mai buni brusturi sunt ceva mai incolo. Necdiit,migarul dd drumul la un:

- I-a! I-a! I-a!

Are un glas putemic, nepl6cut. Se aude de la cincikilometri.

Vino incoace, gospodarule! Mdgarul tiu vrea si-l dezlegigi sdJ duci in alt loc, acolo unde cresc brusturii cei mai buni!

Mdga\ mdgari -

aIlimal din familia calului, mai mic decat acesta, cupard gri sau maro, oapul mare, urechile lungi, intrbuintat ca animal depovara ti de tnafiune; asin.

Coada migiruquluide Elin Pelin

$i aga, Bobo...A fost odatd un migirug

- un migdruq ca to{i megAru$ii dinlume. Cenuqiu, urecheat, cu spinarea prifuiti, r6bd6tor de felullui, modest la mdncare 9i indiritnic ceteodate. $i, ca fiecaremAgAruS, igi avea stipAnul lui, cu care pe ici-colo cam semdna lafire.

Nu qtiu cum qi de unde, ii intrase in cap m6g6ruqului cd elavea cea mai frumoasd coadd dintre toli mdgeru$ii din lume qi cdniciunul nu-l putea intrece. $i era o coadi cum sunt toate cozilede mdgar, ca o miciucd chelboasd, cu un smoc de p6r lung lacap6t, de care se prindeau mereu scaie{i, noroaie gi alte buclucuri.Dar du-te de-i spune migdrugului nostru c6 are coada asemeneacelorlal,ti. Ji-l frceai dugman pe via{6, p6ndindu-te s6-1i mairepeada 9i cAte o copiti cand nici nu te agtepli. El tr6ia cu gAndut

cA are cea mai frumoasi coadi din lume gi ci niciun alt mdgiruq,fie el chiar qi al impiratului, nu are una asemenea cu a lui.

De altfel, nimeni nu incerca sd-i spuie ci nu ar fi apa.Dar gi coada lui sta prins6 intr-un asemenea loc, unde erau

afezate tiate cozile din lume, cd nu gi-o putea vedea. $i, se qtie,cusururile nu prea vrei sA Ii le vezi atunci c6nd le ai. Chiar daciar fi fost sd qi-o vad6, nu ar fi crezut ci gi coada lui nu era cunimic mai deosebiti fa15 de alte cozi de migirugi. Fereascdsfrntul sd intre intr-un cap indiritnic un g6nd sucit sau vreoinchipuire de sine! N-o mai poate smulge nimeni gi acolordmdne, inchisi in acea tirticutd qi cu ea va muri incEpSlAnatul.

$i oriunde se afla nu se putea ca m6garuqul nostru si nu oinvArteasci anume ca s-o arate, DacA, si spunem, era pe ctmp gipegtea, el se ageza in aqa fel ca se stea cu coada spre potecd, peunde treceau oamenii spre sat.

- Dacd toti migarii -

ii plicea lui si spuni adesea,conAa$lor sii - daci toti ar fi avut cozi frumoase ca a lui,oamenii nu s-ar fi numit in batjocurd, migari. Dimpotrivi, s-ar fisimtit mandri cei ce ar fi fost poreclili aqa. StApanul lui, care ilcotonogea cam des, se intdmpla siJ izbeasci citeodati qi pestecoadd. Atunci migaru$ul nostm se pomea sd ragd, sd dea dincopite, sA sar6, si protesteze cu glas tare, sd blesteme-

- A-a-a-a, stdpine, daci pe mine nu mI respecfi,respecta-mi coada 9i feregte-mi-o ca pe ceva de nepreluit. Undeai mai vdzut tu coadd mai frumoasi gi cum de indrdznegti s-oatingi cu bata?... S-ar putea s-o rdneqti, sd nimicegti un dar alnaturii, cu care gi tu te-ai fi m6ndrit de-l aveai, cu toate ce nu estimdgar...

Intr-o zi, magdxuqul nostru se supixi pe stipdnul siu riu detot qi fugi in pSdure, ldud6ndu-se copacilor cu coada sa. Incepuchiar s6-i mustre:

- Cum de ati ingaduit stdpdnului meu - se r6stea el - voi,pomi ndtangi, si vi taie crengile din care qi-a cioplit b6ta, ca s6mA bat6, pe mine, m6garul cu cea mai frumoas6 coad6?

Dax, pend sA rosteasci vorbele astea, iati ci inaintea lui se3l

aratd un lup. Mageruqul nostru nu se sperie defel.. .

"A! -

gi-a spus el sie;i - se-mi vadd numai coada gi

cad6 in genunchi, minun6ndu-se".Lupul insd era de altd pdxere.

, - Her, mdgar prostdnac, unde ai apucat_o aqa singur

p6dure? Se vede cd ai venit se mA cau{i ca s6 te m6n6ac...^

- Nu, lupule, ii rdspunse m6g6rugul, te_am cdutat s6-ti aretfrumoasa mea coadd. Mai frumoasd nici c6 ai v6zut in viataia.- Bine, am s-o mdnanc qi pe ea! i-a zis lupul.

-nu-!i rdmaie in ga[. prietene! rdspunse mdgarugul

fudul qi se intoarse cu coada spre lupl inchide-ii ochii, ci sd nuorbesti Ia strdlucirea ei-

- Lupul. caruja nu-i prea place sd stea de vorbd cumegdru$ii, sdri gi-l prinse de vdrful cozii.

.

-_ Prostule ce egti! r6cni meg6ru$ul. i1i arde de glumE cumine, de ai indrdznit sd md tragi de coad6? pe ea nu are'voie s_oatingd nimeni. $i ridicdnd piciorul, dddu lupului o loviurA decopiti peste bot, ca lupul vdzu stele verzi.

"S5 gtii cd adevErax m-a orbit ooada ta',, g6ndi el, 9i o. zbughi in pidure.

Migdrugul nostru se intoarse in sat.Cum ficea mereu fel de fel de dandanale cu coada,

stipdnul. lui, sdturAndu-se de el, il v6ndu unui nevoiag, care_iinhdmd la cdru|[, al[turi de celElalt mdgar al sdu, un'iobitocbitrdn gi cumsecade.-

Dar, migiruqul nostru simfi c6 aqa ceva nu e de el, giincepu se rag6 $i se protesteze:

- Cum de cutezi s6 nl6 inhami la un loc cu mdgarul tiurdpciugos? Nu vezi oe coadi am? in loc s6 porneqti din sat cumine gi s6 te fi.leqti, tu mi batjocoreqti..., !i :"--i s-a mai supirat mdgiruqul nostru qi a inceput iarsA rag6, sA dea din copite $i sd se zbat6 intre hulube, s6 rastoame

harabaua cu bdtr6aul lui tovarig de ham, care era gi aga destul decostellv. ..

Noul lui stdpdn stitea in cdruJd qi degeaba tuegea de h6l se

osa

pnn

astampere pe infuriatul mdgeru$. Acesta nici ci voia s6 9tie.Rupse hamul smucindu-gi capul 9i o lue razna pesre canD.netinand seama nici de bolovani, nici de rioe.

Noul lui stdpdn. supdrdndu-se gi el, a ridicat b6ta gi incepusd loveascd in fudulul mdgdru$, peste spinare, peste

"up, p"rt"coaste, peste urechi, peste coad5. $i-l bntu p6ne 1 se frerse 'bata.Dupd asta, il apuc6 de coadi qi incepu sdJ trag6, sd_l tragd. .._ . loada fudulului migirug se rupse gi... odatA cu ea sesraxql gl povestea noasfA.

MdgdruS, mdgdrusi -

diminutiv al lui ,.mdsar,,.

Migarul qi stipAnii sii

lndureral. mdgarul unui zarzavagiuIqi tenguia ursitei trudita lui via{d."Cocogii pot sd c6nte oricet de dimineafi,Pe mine md trezelte $i mai de timpuriu

de La Fontaine

$i pentru ce? Spre-a duce ni;te legume-n piat6:Vd-ntreb eu: face asta sd-mi strice mie somnul?'.Induiogat Destinul atunci ii schimbi domnul$i trudnicul mdgarIntri ca si slujeasci acum pe-un tdbdcar.Povara qi mirosul cel greu de piei dubiteCurdnd jigniri simlul neobrdzatei vite."Hei, unde e acum stdpdnul meu cel vechi?CAnd el mergea-nainteOricum, mi-aduc aminte,Tot mai ciordeam ici-colo o frunzi de curechi,Aici nu mai e pleagci sau de primesc vr-un darNu sunt decat ciomege." - Schimbd stioAnul iar.$i cea din urmd dard cdzu pe-un cdrbuiar.

"Iar pldngeri... Ce? intreabi Ursita cu m6nie,Un urecheat sd-mi dea atAt de lucru mieCdt n-ar putea-mpreuni o sut6 de-mp6ra1i?Ce crede ci pe lume nu-s gi-al1ii-mpovdrali$i n-am eu altl treabi decit si vdd de el?,'Avea dreptate soarta.

- Cu toli suntem lafelCdci nu se-mpacd nimeni cu starm lui de viatd$i cea mai rea din toateE veqnic cea de fald-$i oriSicat ar face oricdruia pe voie.Noi tot ii batem capul Si-l plictisim pe Joe.

Dubit. dubitd - (despre piei) tabacit

(I.$;,le D'A"ehel ll $t'o losiDCiordi, ciordesc - afura, a tterpeli.-/oe - divinitate suprcmd in mitologia romana.

Sugestii de texte literare:Migirugll, de Gheorghe TomozeiGreu la deal qi greu la vale!, de Otilia CazimirCadr, de Dumitru TrarcdDoui paie la trei migari, de Vasile MdnuceanuVoinicul. de Emil carleanuMigarul ti calul, de Lev TolstoiMigarul silbatic Ai cel domestic, de Lev Tolstoi

Pisiri domestice

Giina

_ .

gaiT iqi plimbd puiqorii prin "*"

S:i:*:::;:ffi:';snplou6. Gr6bitn, gdina se l6si la p6m6nt, iqi umfld toate penelegi incepe si-qi cheme puii: .,Clonc-clonc! Clonc_clonc!',. ceea ceinseamnd: "Ascundeli-vd repede!.,. puigorii au venir tori ingoanE 5i s-au ascuns sub aripile mamei; stau acum ingropali inpenele moi, la c6ldurd. Unul s-a ascuns de tot, nici nu-i veri.altuia nu i se ziresc decal picioru$ele, altul a rimas cu caoulafard. iar celdlalt se uit6 in jur cu un singur ochi._

Numai doi pui nu giau ascultat mama qi nu s-au adipostit.Stau in ploaie, piuie jalnic Ai se miri: ,.Ce-o fi cu stroDii Astiacare ne picurd in cap?".

.

Gdind, gdini - specie de pasdre domesticd, crescutd pentru came, oua

Si pen; femela cocogului,Pui, pui

- p slrc, de la ieqirea din ou pdnd la maturitate.

Puitor, puiqofi -

diminutiv al lui ..pui',; puiut, puinlet.

Cucoqul

in nucul stufos din marginea "otrr, ,#,1-jt3.-*T:cu seari pe crengi, dorm duse cu capul sub aripi, imprdqtiate, care

mai sus, care mai jos, cum le-a fost mai pe plac Ai ie-a venii maila socoteale. La o parte, aga, sd le poati vedea pe toate, sculat cunoaptea-n cap, sti cucoqul

- Paga, cum ii zic toti ai casei _ rotofei.imbrdcat in pene. cu creasd lesaE, itrengere$te. pe-o ureche. Cuqatyl intins, cu ochii inci ce1ogi de soml, priveqte. E poet.Sufletul lui, degi rizboinic, e mai avAntat spre frumos dec6t alcurcanilor care se umfle inh-atat de par niqte burdu luri, cind suntseci, ca nitte gogo$i; decat al tuturor gAnsacilor care se plimbd oeapd Ei fac pe visitorii, dar in cap n-au minle nici mdcar c6t ungr6untet ori decat al rAloilor care, cu cat sunt mai fuduli, cu at6tumblS mai legfuali; 9i chiar dec6t al p6unilor mAndri in port, dar

cu glasul, intre pasari. ca al mdgarului intre dobitoace. El e poet!E cel dtnlar care se minuneazi de fiumusetile firii. 5i lird pirerede rdu igi rupe totdeauna din somn numai sd vadd "um

rdsaresoarele. De aceea dAnsul acum privegte, pe c6nd toli ai caseidorm., Y'j:i,".de ziud. Depane. in zare, se deslugegle, u5oard,qunga. de lumrn5 a zorilor; intrii e ca o ddrd de zltpadFt, apoi,incetul cu incetul, se preface intr-un intins de apa care_9i inafio

margine,tot mai sus, prelingindu-se pe cer, ca sorbiti di_o puierea_ vizduhului. Pe urmd. oglinda aburitA de p,ana u"urn prr.

"arasrange un toc depdfiat. se face lucie. poala cerului prind-e fiintdparcd qi lumina incepe sd se ceamd peite pdmdnt, ,io*a, * ,icoJb de argint Depane. cine grie unde. i. ,aa a."friif", ,*illlo?T,"T"Or'. aproape satul. qi chiar in fatd igi desface st6lpii.orn tunbra, casa de la cealaltd margine a ogrdzii. Aerul seinfioari; cucoqul ri.sufld fericit,

"i"i fgi "rAa'- pil.J' i"

mdrgiritarul de rou6 de pe frunza cea mai apropiati. Luminalncremene$te o clipa.. . _

Cucopul iqi cauti cu ochii tovar6gele, le zdregte gi in gAndullui le judecd-pe roare. La sranga- ici. joarme Sr*. ""a"i.-*"l -oaDa a. rot tanga el $i numai l6ngE el: a scos cinci rdnduri de puipana.acum.lt mai lace pe tinerica: u[-] Tare I_a mai plictisir. Colo,

mar Jos. llganca, sora Surei; ceva mai t6ndrd. dai rot o poamd;amendoue gelcevitoare foc. in dreapta, la rand, pe crengi &feriteiRof.cata.

.

Boghera gi Cucuiara. bme fere. au," pr"u iii ,*i.u,ocnrr oe ta et lr prea i se lineau de urmd. Cel pulin Berca, de pecreanga cea mai de jos, vdzuse c6 n_are incotro gil lasa in pace.Dar unde-i Pr.rica? Asta, da, ii era dragi

"u o"t ii an

"uf. ful"a ":_T:,tt:*"i albi ca laptele. pulin mai rasarite decdt un ou gi cuun cucur mai mare decdt ea inrreaga; ii place cum merge indo6-cu capul lanlos, tremur6ndu_gi uneori mo1ul. .u si .u_;"_*-n-i.r.luarea aminte: "Ghidi! Ghiail.. Dar unde_i? et*"i un ior*,tugor de aripi 1l fEcu si ridice ochii; drept deasupra l"i, prj;;:ireata, intinsese getul ti, pe cdnd celelale visa, i;; i;;"g;;;il sdrutd de "bund dimineata.'.

$i-n aceeagi weme, intr-o scipirare orbitoare, din fundulzirii, cele dintdi doui raze ale soarelui se topird in ochii celor doiindrigostili. Cucoqul igi infoie penele Si remase aSa, minunat, infafa risiritului care ardea in par6. Peste cAteva clipe privi spregiinile care dormeau gi zise Puicei:

"Ce frumusele dumnezeiasci, dragd! $i proastele asteadorm". Apoi pldnui o ghidugie: frcu Puicii cu ochiul, fic6nd-o s6inteleagi ce le-o pregite$te el. Se ridicd in picioare, bitu dinpinteni, i$i fblfri aripile ca doui steaguri Si, intinzandu-ti gatul -cu gindul intr-adins si le facd se tresar6, buimace, din somn -trdmbild din gugd, voiniceqte:

- Cu-cu-ri-guuu!

Cucot, cuco\i : cocoS, cocoSi -

masculul gdinii; pasAre domesticamai mare decat gIina, cu o qeastii roiie, cu cioc asculit qi cu penele dediferite culori.

Puicd, puici -

giir'e$,rtutr; pui de gdind femeiesc.Cucurigu

- s)vax.l carc imitii cantecul cocosului.

Cocogelul m-a-nvitatde Mdlina Caial

"Tutuligu, tutuligu ',Tot mereu il ingdnam.Cocoqelul pintenatAzi mi-a ciocinit in geam$i apoi m-a invilat:"Tutuligu, tutulig-!"Cum spui tu, nu este bine.Fii atent gi zi ca mine:"Cucurigu, cucurigu!"

37

Coada cocoquluide passionaria Stoicescu

Plou6, ploud... cad broboane...Pe sub gard, pe sub cotloanestau gdini gi puici motate,ciufulite gi plouate;doar el iese, m6ndru, rogugi invingitor: cocoqu'.

Urcd ingdmfat pe-o grinddgi incearcd sd cuprind.dzarea c6t ponoarele...A iegit 9i soarele!

Peste coadi 9i arip6o minune se-nfiripe...Roqu, galben, albisnui,violet, maro, verzui,mai inchise, mai deschise...Tiii! O coad6 ca in viselPuici, gdinile molateil admir6 incentate.

Dar c6nd soarele-a fugit6i in nouri s-a pitit,a rimas tot coada veche,iar acea ftrd perecheiute a fdcut picioaregrijulie, dupi soare!Pasimite, nizdrevand,Nu era din fulg 9i pani.Ia, ghicegte, c6 nu-i greu...Ce era? Un curcubeu!

38

Cucurigu! Cotcodac!de Otilia Cazimu

Peste dealuri, peste sat,Soare rogu s-a-ndl!at.In u9i1i la poiatd,O puiculd cucuiatdSti c-un cocoqel la sfat.

- Cucurigu, cucurigu!S-a dus iama, s-a dus frigu'$i pementu-i afhat,Numai bun pentru scurmat!Iese toscot pe rdzoare,

Ies gdndacii mici la soare,thiar gi cAte-o semincioardIncolteste-n b61Arii...Hai cu mine, surioard;Pentru ce nu vrei sd vii?

- Cotcodac, cotcodac!Ce si. fac eu, frilioare,

Ce s6 fac,Daci n-am c6nd?Cd din calde ougoareAm se scot, curdnd-cur6nd,

PuigoriAuriiJucdriiPentru copii -

Grimljoare moi de puf,Cu codifa pdm6tuf,Cu-ochigori de artracit$i picioare de chibrit!

39

Puiul

^ de passionaria Stoicescu

In ograd6, azi, un puicu pufgalben de gutui,piuia, se tot viita,cum ci n-are .,, de mAncare!Dar deodat6,dintr-o ghea6a zirit o rdmi lung6,se pranzeasci, s6-i ajung6.gi trdg6nd-o gi sucind-oca pe-o al6, ca pe-o sfoard,buI!...c6dea s-o sco at!'-afudilnsd colo, l6ngd scard,l-am z6rit iil-am gonit.-

Uitd-te ce pui qiret!Sd mi lase descillatifdri-o gheatdgi la ea...fEr6 giret!

Exprcsii:A se culcq odatd cu gdinile

- a se culca devreme.

Sugestii de texte litercle:Puitorul cafeniu, de Otilia CuimirCAU ca yoi!, de George TopirceanuCloqca, de Victor TulburePuigorii, de Mada cdita.nGogu Piltenogu, de Cicerone TheodorescuCocogul, de G.BoikoPuitorii, de c.BoikoGiina, de Dumitru TranceCoco$, de Dumitru TrancdPuigorul gi vulpea, de Ion pasLuptitorii, de Emil GdrleanuDoi cocoqi gi un vultrr, de Lev Tolstoi

Povestea din tara cocosilor, de Vladimir ColinCocosul $i girueta, de Hans Christian Andersen

Curcanul

. . .

curcanul se plimbd prin "un", .-u u.f,i,l"ltiT"?irut::zbarle$e_ la to,ti. Brdzdeazd p mdntul cu aripile lAsate in.los 9i iqi

line coada rdsfirate ca un evantai. Copiii s-au apropiat de el'qi ilnecijesc.

- Hei, curcane cu m6rgele, arate ce potil- Plimb,-re prin cufie!

-

- Curcanu se umfld qi mai tare in pene gi bolborosegtemdnios:

- Glu-glu-glu-glu-glu-glu !Ce mai ldvnos gi pomit pe g6lceavi!

ingimfatulde Stelian Filip

S-a-nfoiat curcanul,De-a umplut maidanul,$i rotindu-9i coada .Ar bloca gi strada.Este rosu totDe necaz, socot,C6, pomit pe glume,I-am strigat in lume:- Sdc, ci n-ai mirgeleRogii c-ale melelN-o vedea gi elCd eu n-am defel?

Curcan, curcani - pasire domestic5 mare, originard din America, cucoada lati, cate se desldqoard in fomd de evantai; masculul acestei specii.

41

Curcanulde Fassionaria Stoicescu

- Glu-glu-glu, coadi_nfoiatd,'s6c" 1i-oi face prin poiar^e!curca tuge, puii tipi,tu stai {eapand aripe!S6c, cd n-ai papuci,ci doar gheare lungilSAc, cd n-ai mirgele,rogii ca-ale mele!Sic, cd n-ai cercei,roqii ca ai mei!Dar t-am necAjitqi te-ai inrogit...Gata! Sar pdrleazul!Riu mai e, viteazul!

Curcd, curci _ femela cucanulur.

Curcanul 9i piunul

^ .Din nou au dat nas in nas, in ogradd. ."r.*jliTJfii

vgr:oa:la destu_l 9e mare gi_ar fi avut loc destul fiecare si treacdunul. pe l6ngd celilah, fdrd sd se stinghereascd. D* ";

,_;;;;;ocoli, cdci fiecare avea ceva de spus. Cesc6nduli pffr."iliiputur6, amdndoi au inceput latuda-_ _

S-a infoiat mai int6i ourcarul, pufnind 9i icnind lantog,c-abia maj n{sufla de mdnios gi spruse:- Ulti-te la mine, nepricoositule! Vezi ce mdrgeie rogii am

,j..g:j* t"_ =*t: gi ce. mo1 .ojq .u p*u iocutui i"m;

",a*, p"Irunre / ce pAmatuf am la oieot?

,.,.^ ;^Pfff.. il stropi pd'unul, rotindu-gi coada. iar cu aripilebdt6nd imprejur.- D*A-te la o parte, uraFnia pnmantului!- Eu ta o pane din calea la? ii rdspunse uluit piunul.

Niciodatd. Uit6-te bine la mine. Vezi ce pene am? Vezi cum imisclipesc in tot felul? Verzi, mdslinii, albastre, negre, albe,pestrile, maronii! $i ce coadi am: lungd de-un st6njen; iar de-oinfoi, e de-a dreptul curcubeu! Nicio pasire din lume nu se poatelduda cu aga podoabe. lar pe cap: ia uita-te tu bine, curcanule, 5ivezi cd port o coroni[d! Sunt cap incoronat. urAtule, aga. sd gtii 9itu. Sunt impEratul pisdrilor.

Pdunul, plin de sine, se ridicd din nou qi-qi roti coada,intr-adevex mdiastrd.

- Yezi, curcanule? Te pot li-acoperi cu coada mea! Crezicd degeaba mi se spune implratul ogrdzii!

- Tu, impdrat!? Mi faci si rAd, se strambd curcanul. Dac6tu esti imparat, apoi eu ce sunt? impiratul impirafilor!?

Aga au ajuns piunul gi curcanul sA-fi roteasci, unul in fa{aceluilalt, cozile gi sd se fuduleasci, nevoie mare, si calce lepeni9i 1an1o9i, incoace gi-n colo, lara si fac6 nimic altceva toateziulica.

- Eu am gi glas mdiastru, mai vorbi curcanul intre icnituri.$i din gitlejul lui, oric6t se stridui si strige, nu iegi altceva

decat o bolboroseali ftrd inceput qi capdt.-

Oi fr rigugit, ii strigi pdunul. Mai bine asculffi-mi tu pemine!

Dar din gdtlejul paunului nu iegi altceva decAt un fel demieunat, de pafcd ar fi c5lcat cineva coada vreunei pisici.

Toate ordtdniile ogrdzii, auzindu-le glasurile, au fugir careincotro. Nimeni nu mai avea loc in ogradi de bolboroseala giinfoiala lor l6udiroas6.

Noroc cd s-a ivit atunci s6pana ogr6zii, aduc6nd tainulpentru toate pisirile. De cum au vdzut-o, s-au gi strAns roati injurul ei. Cum simlird boabele de porumb 9i de mei, de indatdgi-au dat cozile in jos, au uitat de sfadA, gi-au venit in fugA,fiecare domic sd apuce locul cel dintdi la mdncare.

- Inapoi, ingamfalilor, i-a gonit stipana. Ali umplut ogradacu sfada voastr6. Pdni 9i puiqorii cloqtilor i-a!i speriat. Numaifudulia e de voi. Ldsali si mdndnce inrai $i-ntai giinile. ralele 9i

ge$tele. ca ele mai dau ii oua $i pui$ori, apoi voi, obmzjcilor..

renrru cozte voastre ceie maiestre ajunge gi c rmdne dintainul zilei!

. _, .Paun,.p,iuni - pasare domeslicE rnare. cu penajul mascululur_slrdtucilor. albasrru-verzui pi cu coada foane lunga, pe carc; ;;; rasfirataca un evantai.b.ptesii;

o, t: :!!i , l":" * un curcan _ a se ingd,nfa-a_9i da aere.

:t;ca.o-curca ptouatd _ a fi abarut. dezorientat. zitr{cil.

aJl mandru ca un pdurz _ a fi ing6mfat, infumurat.A se imbrAca cu pene de pdun _ a se liluda cu meritele altuiaSugestii cle texte litera/e:

Curcan, de Dumitru Trance

Povestea piunului 9i a piunifei

Era in ajunul pagtilor. legendd. .

Piuni{a pregitise toate treburile de paqti qi dupi ce qi_a pusoatele. cu mdncare la foc s_a apucat s6J gd;", fi;#;ff;sd-l trimitd cu pasca la biserici. I_a pus pene tiumoase pe trup. oe$Tlri:i T i: 1i:: iilTff; ffiJ:Tilililnrlr.i * "r:i :-a_e6sit apa. pdunul e urdt la picioare- gi ;r-*fi d;;;incdltemintea urat5 spun: ,?arcd_s piun la picioare!,,lq,pAunita e ur6ti pentru cd au apucat_o pa$telenepregdlita 5i pdunul strigd mereu dupi ea: *Adu_miciubotelele!".

$i s-a dus .vesteaSi a ie;it povestea.

Pdunild, pdunile _ femela pdunului; pauni.

Sugestii de texte liteft.re:Piun, de Dumitru Tranci

Piunutr $i curcanul, de Alexandru Mihu

Papucii giscanuluipoveste populard

Se spune c5, odat5, un giscan avea nigte papuci fiumoqi,numai cu pietre lucitoare pe ei. El se fudulea cu papucii insirbdtoare: i5i didea capul pe spate qi guga inainte, se umfla inpene, iar papucii din picioare se auzeau ',cleamp, cleamp", de-fiera mai mare hazul s6 te uiti la el.

Odati gdscanul nostru a vrut sa treaca rm pod, dar nu qtiucum s-a intfunplat ci a scbpat papucii in api. Sd fi v6zut lipete giplAnsete pe giscan!

Giqtele auzinduJ, au alergat intr-un suflet la el, ca s6Jintrebe ce i s-a htemplat. "Vai de mine!" zise gAscanul, ..mi-aucizut papueii in api, am rdmas descull ca un golan gi mi-e ruqineacum si. umblu cu picioarele goale!"

Repede neamul gdsciresc, de la mic la mare s-au aruncatin ape, ca sA caute papucii gAscanului.

Au umblat ele, gi-au v6r6t ciocurile gi labele in ap6 o zi qinu nunrai o zi, ci toatl vara, dar de papuci n-au dat. Au mai venitin ajutor qi ralele. Mac-mac-mac qi ga-ga-ga! in sus, injos, dartot degeaba. Papucii niciieri, pesemle ci i-a luat apa gi i-a dus lavale-

Lumea zice ce atunci cand gagele inoatd 9i-pi vArdcioctuile in api, caut6 papucii g6scanului. $i dac[ treci pe l6ng6un cdrd, ele gdgdie giligios, sdsdie, te apuc6 cu ciocul de haind,parca ar wea si te intrebe: 'N-ai gisit papucii? Spune-ne, undesunt papucii?"

GAscd, gdtte -

per;tue domesticd de talie mare , gAlbuie pe spate $i pelaturi 5i alhi pe piept- cu gatul lung. crescut{ pentru came. ou6 qi fulgi.

Gdsca4 gdscani -

masculul gagei; gansac.C'ird cdrd*i

- gnpmare de peseri de acelafi fI, care se alld

implerlne

45

Povestea gattelorde George Coqbuc

Un gdscan cu pene lucii,Cum trecea pe pod prin sat$i-ntr-o m6n-avea papucii,Nu gtiu cum i s-a-ntamplatCd papucii lui cizur6,Ce pdcat, o, ce pecat!Cdci erau cu-ales6turi,FArE leac de tiviturd

-

Ce pdcat!

Gdgtele-auzind cum zbiar6:Aoleo! papucii meilIntr-un suflet alergaxa$i-ntrebau mirate, ce-i?- Am rdmas, pldngea gascanul,

Pdgubag de patru leilIat6-mi descull, sdrmanul !Ce mi fac acum, golanul,

Fdr6 ei !

- "Haidefi toli, 9i mogi qi babeSi-i c616m pe rAu acu!,'Repede-not6nd din labeCdrdul tot pe rAu trecu."I-ai gdsit?"

-

,,!u au, surat6,"Ce mi-ntrebi aga qi tu!Toate-apoi strigau deodatd:- "Batd-i pacostea sd-i bat6!

Nici eu nu!',

46

Vara-ntreagd tot umbland,Dar papucii duqi au fost!$i-au sd umble gi la var5,P6nd ce le-or da de rost!Iar g6scanul merge, vine,Face curci qi line post,- "Nu-i gdsescl Sirac de mine,Iar desculf e, vezi tu bine,

Lucru prosg!"

GaStele de-atmci, in cala,C6nd vid apa undev4Ciutdad pomesc agaleTot crezind c6-i vor afla.Vin gi rate sd le-ajute:Mac-mac-mac! gi ga-ga-ga!Zile-aga pe rdu pierdute!

Ga-ga-gal

Iar c6nd g69te1e stau gloatiil$i prin dreptul lor te duci,Sare tabira lor roatdSA te-ntrebe:

- "Ce ne-aduci?

Ai gisit papucii? Spune!''Tu la fug-atunci s-apuci!Si-si-si! Tot fac nebuna$i te mugc6, doar le-i spune

De papucil

47

GAgtelede passionaria Stoicescugapte g6qte gi-un g6nsac

dupd masi vin la lac:ga-ga-ga! gara_gara-ga!ljr se lasd iute_n slip9i bat apa, lipa_lip:Fl_gu_eu, gara_gara_galpr oe zarva care_o fac,pldage salcia pe lac.Poa' sd pldngd c6t o vrea,ele tot se vor sc6lda!Ga-ga-ga, gara-gara_ga!

Expresii:

::::::::;:{:;f::f,;;iffi :":$l*ileva u,ir, prerios, bun pen ruun cqrd de ani

- foafte multi ani.

Sugestii de texte literare..Gesci, de Dumitru TranciCerd de bobocei, de Constanla BuzeaGesca, de Mircea MicuBoboceii, de Maria pdndaruBoboceii de gasci, de c.BoikoGhicitoare, de G.BoikoGasca, de Evgheni Cearu$in

Rata

.

Rala inoati in lac, se scutundd, ,""$"1:Htm#fTt: * ::""9. i$l .ciuguleste p"n"l"

"u e;#,;;;i;;trumos una l6ngd cealalti. Dup6 ce qi t"_u n"t";t, t"_u;61",. ;;ptiu":t"_i" luciul apei, ca intr_o oglinde: C;-frr;;;i;-j;";un mecdit prelung:

- Maaac, maac, mac , . . !

Rald, tale - mrme dat mai multor specii de pdsixi domestice qi

48

silbatice, inotdtoare, cu ciocul lat li tutit, cu trunchiul scurt $i indesat, $i cupicioarele scurte, deplasate in partea posterioard a tmnchiului.Mac-Mac

de Finni SahlinsTrecuse demult de amiaze. Rata qi puii ei stiteau culcali p!

malul iazului. Fiecare iqi ascunse cdpgorul printre fulgi qiadormise. Deodati Mac-Mac, rA,tugca cea mai micd. se irezi.Vizdnd ci ceilalfi dorm, ea igi spuse: ..Demult mA tot bate sandulsd plec in lume. sd vdd cdt e de mare. Acum e cel mai bun Jrilei'..Tiptil. sn nu o auda ceLelalte rdguqre. Mac-Mac

"e scoula, isi

indrept, cu ciocui hdinuta de puf 5i pomi la drum.Trecdnd prin fala grajdului, igi arunci ochii induntru.

Vacile erau plecate la pdscut, afari de Dumana, care fitase oestenoap[e ul vi1el. Lingd grajd se afla cocina porcilor. Aici era ogdldgie grozavi. Tocmai li se adusese mancarea Ei purceii seinghesuiau in jurul jgheabului grohiind gi clefrind cu mare pofti.Se impingeau intre ei gi cdnd vreunul era dar la o pane. guira cdtil linea gura.

La poarti Mac-Mac il intilni pe Hector, cdinele dinograda, care statea culcat la umbra unui tei.

- Incotro, r6lugco? intrebd Hector.- La c6mp, unde infloresc macii cei rogii, rispunse rilugca.- Ia seama si nu te departezi prea mult, c6ci n-ai si mai

nimereqti drumul.-

Am eu gdji, spuse Mac-Mac lu6nd-o spre pajigte, urdeinfloreau mdrgdrite qi clopo{ei. $i pentru c6 rdfugca se nascuseintr-o duminici, auzea cum sune incet clopoleii in adierea u5oar6a vantului.

Pajigtea se invecina cu un lan de gr6u. Firele lui se in5irauin rAnduri lungi, iar spicele se aplecau sub greutatea boabelor."De aici pidurea nu poate fi depafte", silindu-se s6-gi fac6 drumprin acest desig. Un fluture pestril i se tot legina in fa16,lisdndu-se c6nd pe un spic, cdnd pe altul, de parc6 ar fi vrut saspuni ritu$tii: "Vino de mi prinde,,.

, Intre brazde, insi, statea pituliti doamna potamiche, iar desubrochia ei de pene igi scoaseri capul

" ."rirl" a" prii"tiii

---.._Y::;Yl"."runse in sfrrqit in pddure. La marginea ei g6sinenumdraji fragi rogii, care mirta re bu n. in pd;u,. do, ;;; o ;;.ooT:.u#:f i f : jj :;T i"::":lJse intunece.

_rag$ca fu cuprinsd de oarecare ".li"i$,;. ;J;;auzt un crocantt putemic gi vdzu Si pasdrea care ciocanea; era ogneonoale care ciuta gdndaci sub coaja copacilor. C6nd o zdri peMac-Mac, gheonoaia se opri din lucrui

"i qi,t ige,

-*'- v l.-r vw

.

-, Ce -caxli in pddure, rilugco? Bagd de'seame cd Vulpeaceavicleand de tarcoale pe aici qi grozavli mai place f.iptr;u";;

.

Mac-Mac vru sd plece din p6dure, dar nu mai nimereadrumul spre casd. Deodata o matahaja r" rr"ira ."iL ," ir;il;;;ei, ii z6mbi prietenos gi-i zise:

.,Cldtinici, pui cuminre,Vin la maica si te-alinte!,,

-

Era Vulpea cea vicleand! gi intr_o clip6 inie{e rerugcaincremeniti de spaimi..,_

D1 Mac-Mac se pomi sd tipe at.at de tare. cd Hector, carese {rnuse In ascuns pe urmele ei. o auzi gi veni in goand mdrdind.Se fi vAzr cum o lud Vulpea la fugd a"_i .mral"r-pi"i"*"i". C'iiai clipi din ochi, Haind-rogie se {6cu nevazutd.Mac-Mac tremura vargd.

-",..-^l t: ,r:,i",arplA .cand rdrugele o iau razna singure prinpaouret spuse Hector. Haide acum acasd.

Mac-Mac, flcdndu_i in ciud6, o Sterse. Temandu_seinsd de vulpe, nu mai rdmase in pddure, ci i"gi p" "e*;. ;;;;soarele mai dogorea inc6 9i nu era pic a" u.t.i. C*"ia U""_Mac obosi, picioarele incepuserd s6 o doari, i* ."t"u o

"friniiuavan. Rdfuqca insi.igi zise:l,Am hotdrAt .a pi"" in furn"u frre?lil:1 T:*:" cu ^vitejie _mai departe. Fiind micd 9i lipsita--deexpenenla, se incurcd la fiecare rispdatie, negtiind incotio s_o ia-Aqa cd nu bigl de seamd c6 se inv6rte intr_un cerc.

Ce bucurie pe ea cdnd auzi deodati clipocitul unui pirdu!Alergi repede intr-acolo. Apa era rece gi gustoasd. $i dup6 ce-gipotoli setea, igi rdcori bine piciorugele obosite. Atunci ii veni oidee: "De ce aq mai umbla pe drum, cind pot at6t de bine sd inotpe riu? E mult mai pldcut 9i ajung mai departe',. Aqa qi frcurd!u$ca. Apa p&aului o purta lin la vale, incat nici sd vasleasca culabele nu mai avea nevoie.

Tot inotend afa, rSfugca ajunse la un pietroi pe care or6cbiaun broscoi mare gi umflat. Mac-Mac se mdnie qi-i spuse:

- Cum indrdzregti, ingimfatule, si ordclieqti ala de taxe?De altminteri, nici nu te pricepi- S6-!i ar6t ce frumos gtim sAcantem noi, rdtu$tele.

$i pe datd se qi puse pe meceit. Broscoiul, insd, nu voi sEtace. Se Sdi cd mi supdr daci nu te opre$ti! se risti la el r6fu$ca,iar c6nd broscoiul ficu gi mai mult zgomot ca inainte, Mac-Macse repezi la el, il apuci de un picior gi-l zgdlldi del trecure toatesudorile. P6ni la urmd, broscoiul izbuti totuqi sd scape din cioculrefu$tei $i dintr-o sirituri, fu in api.

Mdndri de a fi iegit biruitoare, Mac-Mac pomi maideparte. Deodate ajunse ldngd o casd, "Ce mult seamdnd casa astacu locuinla noastr6", i$i zise ea- Dar mirarea ei nu mai cunoscumargini cdnd vdzu ci pir,iul se v6rsa intr-un iaz, iar pe malul luise afl6 mama gi cu surorile ei. "Ciudat lucru. ganji Mac-Macnedumeriti, in vreme ce ai mei dorm incd, eu am ficut inconiurulpimantului. Ce mici e lumeal Mac! Mac! Mac!"

RdluScd, rdlufte - diminutiv al lui "m1d'; dliloard, rdtucA, pui deIaId, boboc.

Povestea celor gapte ra-tede Vladimir Colin

Au fost odati Sapte rale. Prirra era qchioapati, a doua erachioard, a treia avea ciocul strdmb, a patra avea o arip6 mai lungddec6t cealalti, a cincea era cam jumuliti de pene, a tasea n-aveacoade, iar a gaptea era nilelug cam surdi. Dar ce-are a face?

Fiecare dintre cele $apte rate credea cd e cea mai frumoasE

rald.din lume. De dimineata p6nd seara cele Eapte fate nu flceaudecat sA se certe intre ele:- Eu sunt cea mai fiumoasA!- Ba eu!- Ba eu!- Ba eu!

_

Dacd au vezut $i au v6zut ce nu se pot inlelege, au hotir6.ts:..me1ca toate $apre la un judecitor d-pi j,iJ"*"*iTchibzuiascd gi sd se hot.irascd de parlea cui e dreptatea.S-au dus int6i la motan.

- Dragd motanule, care_i cea mai frumoasi dintre noi?Motanul le-a privir gi le_a rdspuns:- Miau!

.

Bine, bine, dar ce inseamna .,miau,, ratele nu gtiau. Atuncis-au dus la cdine:,.

- Drag6 c6ine, vrei tu se ne spui care_i cea mai frumoasidintre noi? $i gtii ce inseamnd .,m1su,,2

- Cdinele le-a privit;i le_a rdspuns:- Ham!

, Bund treabd! Acum erau gi mai incurcate... S_au dus Iabou.

..

- Dragi boule, wei tu sA ne spui care-i cea mai frumoasddintre noi? $i ce inseamnd miau si ham?Boul le-a r6spuns:- Mu-u-u!Nu mai pricepeau bietele rate nimic! S_au dus la vulpe.

..

- Lrraga vulpe. vrei sd ne spui tu care_i cea mai fiumoasiidintre noi? $i ce inseamnd miau. ham qr mu_u_u?.

Le-a prrvtt vulpea. s_a lins pe bot gi, pentru cd avusese demulte ori de-a face cu tot soiul de rale gi le invalase gruiui;l;rispuns:, ; Dragele mele, frumoase sunteri toatecredeti-m6, nu-i mare lucru sd fii frumoasd.gustoasd...

Cele gapte rale au inceput se se cefte:

deopotrivd. Dar,Totul e sd fi

52

- Eu sunt cea mai gustoasi!- Ba eu!

- Ba eu!- Ba eu!- Nu vi certali, le spuse lulpea. Doar ati venit la mine,judecitorul cel mai nepirtinitor... Vreli si gtili care-i cea mai

grasd?- Vrem! Vrem! mdcdiri ralele, imbulzindu-se toate gapte.- Atunci aStepta,ti . . .- $i vulpea inghifi prima ra!d, cu pene cu tot!- Mda! Spuse ea, morfolind. Gustoasd, nimic de zis. ..- Eu sunt qi mai gustoasa! striga ins6 o alti rate.

- Da? Nu vreau s-o nedreptilesc pe niciuna dintre voi,r6spunse vulpea.

$i inghili qi a doua ra!d. La fel fEcu qi cu a treia, a pafia, acincea, a Sasea $i a gaptea.

Dar, chiar in botul nrlpii, ra{a a qaptea lncepu s6 strige:- Spune, spune! Aga-i cd eu am fost cea mai gustoasi?Vulpea o inghiti cet te-ai gterge la ochi, se linse pe bot qi

grdi apoi:

-

- Gustoase ca gustoase, ratelor, dar proaste $tiu sigur ca a,tifost toate gapte!Mdcdi, mdcdie - a scoate strigdtul caracteristic speciei; a face mac-

mac, a mdcdi.

Ra{a sfiduqide Otilia Cazimir

Ceafte rata pe gdin6:- Nu te supdra, vecind,Ce folos c6 egti mo1at6,Dace stai tot in poiata?Ce folos ce egti pestrifa,CAnd nu iegi nici la porti{d?

Iacd, eu. cA nu_s frumoasA(.LArdreatd, scune, groasd).)l tot nu mai stau pe_acasd,De md griu. in lung qi_n lar,Toate bdl;ile din sat!

Cum incepe vremea caldd,Imi iau cdrdul de rdqugte$i pomind pe iaz, Ia scalda,Inotim Si prindem muste.Ba ne picd uneoriChiar gi doi_trei pe$riSori...Pe cdnd puii de gdini(Nu te supira, vecind),Nu se scaldd nici in ploaieIar dacd-i copaia piind,Se ineaci qi-n copaie!Etpresii:

A metge ca o tald -

amerge legdnat, greor.

Sugestii de texte literare;Trei ri{ugte, de Otilia CazimirPui de ra!i, de Nina Cassian

Sugesii de alte texte literarc.BibilicS, de Dumjtru lrancaFazan, de Dumitru TrancdAnimale mici qi mari. de Tudor Arghe,/rIubitele.troaslre. animale. de t-udoiArghezirn gradtna casei mele. CeorgeLa Morarurn ogradl la bunici. Emilia Caldararutn ograd{, de Nicolae NastaIn curtea mea, de Emil GdrleanuDumnzeu !i dobitoacele, legendd

sbTECE{upl0aded ory Sffio

Nu chinuifi animalele

Alecu era un b6iat r6ut6cios. ii plicea *."*rt5t;ff;::pisdrile 9i animalele. Toatd ziua fugirea gdinile prin curte.Ajunsese spaima gdinilor. Dar bietul Azorel ce de chinuri indurade la nemilosul copil! Uneori ii lega tinichele de coad6, alteori il14ry1 h un cdrut pe carel incarca cu pamant. gi_l birea pebietul Azor ca sd tragd greutd{i care-i intreceau uneoii puterile. '

La inceput Azor ii rdbda toate cdte i le llcea Alecu. darmai apoi. incepuse 5i el sd se sature de chinuri.

Alecu insi nu se induioga deloc de scheldlditul cdineluicare pldngea sub ploaia de lovituri ce-i dddea pe spinare.

De c6te ori il prindeau pdrinlii pe riuticiosul copilchinuind animalele, de at6tea ori ii llceau c6re o asprd dojand.dar zadamic, Alecu nu asculta deloc.

Tot Azor era cel care avea sdl invete minte. intr-una dinzilele c6nd Alecu il inhdmase pe Azor la carul, acesta se g6adi sise rdzbune. Aqa c6, in clipa c6nd Alecu incepu sd-l loveascd pebierul cdine cu biciul. Azor se repezi la rautatea de copil si-lmugcd de mdni.

Alecu ingrozit. fugi tipand la mama sa, care_i zise:-

Da, bine !i-a ficut!... Asta iti trebuia mai demult. Deacum cred cd ai sd te inveti minte se nu mai chinuiegti animalele.

Intr-adevdr, Alecu cel neas6mp6rat $i nemilos, cApita fricade-a se mai atinge de Azor gi din zjua aceea s-a cumintit. Nu amai chinuit niciun animal. Se temea cd-i vine rdspl. a$a cumi-o ddduse Azorel.

Spuneli voi, copiii, nu-i mai bine si fim bldnzi pi milogi cuanimalele, mai ales, c6nd unele ne fac servicii, iar altele ne suntde folos?

55

Bietul Tric

sd $tii cd o sa me intorc ,- ""tttfj:;:E:"iJ:il':laltidat5, fird un sitar... gi ce frumos ii stn, bieiul fri"f. .. l" i"

Tlf eu;i_ii,"i*i9. Se rdrdqre pe brdnci. tin6ndu-qi risuflarea. 9iabra calcd de grija ca nu cumva sii fo$neascd iarba, iar cind aajuns la parru paEi de sitar. sre nemi$car. parca e rurnat d" t;.;aqteptdnd sd md apropii..

Dar frunza e prea deasd. N_a dat inc6 o brum6 s-o r6reasc6,9i sitarii, 9ire1i, zboard. flr1 a se indlla deasupra lestarului. i; ;;;fdlfbitul, dar nu-i vdd. Dou6zeci mi-au zburat upu ututtaioi, ioiatelia ieri gi n-am apucat si trag intr_unul. iain"l. o rA r"::-.r]:3" $i iar o sa me necajesca ddnd buzna peste ei ca ieri _ qirar o sa ma-aleg numai cu sup,rarea. Mai bine ar fi sa aitep[ sedea o brume.

_ . .

Dar par ima nu wea sa gr ie de po\elele mint i i : md imoinpe-ma blctureite..mA imbrancegte. Mi_am isprdvir rreburile, imi lacsocotelile. Abia sunt doul dupi amiazlt... Cu brigca in c6tevamrnure.sunl la pddure qi am pdnd diseard pauu ceasuri inainteamea. )t ca sa-mi zedamiceascd orice govdire, Tric se qudurii oeldngii mrne, md bare cu coada qi md inrreabd cu o pfi"ir",'rielocventd decet r orba: ..Mergem. nu e aga? Mergem?. ....

A! dar am cu ce sd-i domolesc "n"-*"u.

Biciul, pe carenu-l mai iau de un a.n incoace, azi il iau gi, ca se stie domnul Tiicce o si insemne cdnd ioi striga: .,Biciul,'. ii strig .,Biciul!,, plitrag $l o stra$nice lovituri. El tace sub a.rsura care i_a incoljcittrupul $i se culc6 ruginat la picioarele mele in brisc5...-

AT ajuns. A dar azi-noapre o burd de ploaie... Trebuie sdl_-Pl."ul "[fl, multi... Inrr-adevAr. abia dupd c61iva paqi din gosea,lflc r)t scnlmba mersul. se rardste. srd... Md apropii... El ;idicalrlel caput gl se uitd_in ochii mei. parca ar vreala_mi spuie cer a.i::lf C11. |r-mt _ incordez pririrea. sd pot zdri siiarut prinuxnze .. Lainele std nemi$cal. peste o clipd aud lamurit prilpriireaunul zbor, dar nu vdd nimic. La al doilea sitar u"""upi op.i." ucdinelui, aceeaqi privire in ochii mei gi acelagi zgomot ri;"ilArdrt

care nu vede gi -care

igi bate joc de noi. Tric s_a enervat. Acumcautd in galop. Incet!

- strig eu - incet, n_auzi? Uite biciul! Darpatima striga pe dinduntru-i mai tare dec6t mine. Iat6_l la 30 depa;i... StA o clip6 Si se nApuste$te ca r.n nebun... Sitarul speriatzb-oari.ridic6ndu+e deasupra ldstarului. N-am putut trage... Tricsti in loc, uitAndu-se in ochii mei mirat. privirea lui inseamnilamurit: "Nu i-ai vizut?,'. Apoi o pomeqte iar in galop. Strigatelemele nul mai por st6pani. .. Trebuie se-l prind numaidecit ii se_itrag o bdtaie.. . Dar sti... M-apropii; iar c6nd sunt la c6{iva paqide el, o pomeste spre stenga, pdrdsind urma... .,Vin aici!'I,i_auzi?" strig eu-. Dar nu md asculte... ,.Biciul, Tric!" rdcnesc dintoate puterile. in acela$i moment, speriat de strigetul mei, siiarui _Idr6 sdJ pot vedea

- zboari din locul unde stdiuse c6inele... Vasi zicd gi-a pierdut mirosul zic eu... il chem, prelicandu_miglasul a mdngdiere qi. c6nd vine. il apuc de zgardA qi, desprinzandbiciul de la geant6, incep si-l bat.. . El tace sub ploaia de lovituri.Abia la a cincea incepe sd cheldliie plang5toi... .'Ce_ai llcur,ticdlosule?!!..." Dupi inc6 o loviturd ii dau drumul... El sescutura, parce ar vrea si lepede de pe el cingdtoarea de jdraticcareJ arde qi incepe iar s6 caute cu ardoare. .. Aici e ldstarul mairar.. . pot sA-l umdresc cu ochii... Se opre$te... Gribesc pasul. invremea aceasla Tric. inceti5or lace un inconjor gi iar sta, de astadatd cu fata cdtre mine; iar c6nd parc6 socote$te ce m-amap.ropiat.indeajuns, face repede doi pa;i inainte... Sirarul, prins lamijloc, intre Tric qi intre mine, se ridicd acum drept in sus...Trag, il lovesc; 9i Tric, triumfdtor, il aduce p6nd la picior.. .

Stau jos. i i cupr ind capul cu m6ini le imdndoui s i .uitdndu-md in ochii lui fiumogi, il m6ng6i peste urechile moi iapipdi t ca mdrasea.. . i l mdng6i numai pe cap.. . pe t rup nu.. . o nu:cd poate-l dor incd nedreptele mele lovituri. Cd abia acum cumintea mea de om pricep judecata lui de c6ine... Abia acuminleleg indemnul privirii lui de adineauri pe cand sta: ,.Trecidincolo. eu miL al in aic i . . . " Abia acum inteleg rostul n ipust i r i ilui... Vrea si zdpiceascd sitarul, sd-l fac[ si se ridice mai susdec6r il povdluia instinctul lui de conservare.. . Si pentru dovada

5',7

strelucili, d^e intelepciune pe care vroia s6 mi_o dea, pirdsindlocul,unde incremenise o clipd pi incercdnd sd inconjoare sitarul,r-am Darul. . . t-am balut.. . mi_e ruqine

,i ma simt umilir inainteaacestei priviri in care

_

strllucegte numai bucuria irba"d;i i i;care nu e nici umbra unei dugmdnii pentru o chinuirenementata. . .

Iartd-md, Tric, iarle-mA. . .

Necazul unei pisicide Stelian Filip

Merg pe drum gi-mi vdd de treabi,Agresivd nu-s defel.Md zburlesc ai dau din labiCAnd mI latrd vreun cI1el.

Totu$i, unii lanci, in droaie,CAnd mI vid c6 traversez,Md vaneazA cu pietroaie;..

-Cici-s tigru bengalez.

Fug atunci de-mi sar cipicii,Intr-o curte $i-am scepat!Ce-ar zbughio ei, voinicii,De-ag fi tigru-adevirat!

Sugestii de texte literare:Cilelutut $chiop. de Elena farasoMotanul pedepsit, de Elena Farago

58

Ghicitori

Cine toaxce, resucelte,$i de tors nu isprivegte?Insd firu-i prea uqor,Nu-l poli prinde pe mosor. @isica)Nu e furcd. nu e fus,$i totqi, pe tors s-a pus. (Pisica)Labe moi, trec pe-oriunde,In libule gheare-ascunde. (Pisica)Urecheat cu blana-aleasdSt6 mai mult pe l6ngi cas6. (Iepurele)Bucdlaia de la stdndNe di miel, lapte 9i lAnn! (Oaia)O grimadi de l6nd pe patru bele.Ghici ce-i? (Oaia)in blinte de zdpad6,Iarbi pasc de prin livade. (Mieii)Are barbd, dar nu-i moq?Ghici cine-i? (Capra)Cine cauti pe jos$i n-a pierdut nimic,Gerne din greu$i nu e bolnav? (Porcul)

59

Nu-i bolnav,Dar se preface$i-n noroiEl baie-;i face. (Porcul)MAndru, inalt gi frumos;La ochi e luminos;Urechi are, coame n-are$i te poartd in spinare. (Calul)Cine este urecheat$i mereu incipdfAnat. (M6garul)CAnd e viu, el trage carul,I tiiat, dintr-a lui pieleFace haine cojocarul$i ciznarul t6lpi, pingele. (Boul)Ro$ior impintenat,E intdiul la sculat,Calce Fnloq, ost6$efte,Poartd cugmd haiduceqte,Cent6 de te asurze$te. (Cocoqul)Vine frqna pe cirare,Culegdnd la pietrigoare. (Giina)Are mama o ulcea,Cu ceqcule l6ngi ea;Ceqtile sunt toate vii,Drdgilage, aurii! (Clogca 9i puii)

60

Motocel,Mititel,Auriu cu glasul viu,Strig6 tare: piu, piu, piu! (Puiul)GhemuleJ cu frali mai mulli,Piuind umbld descull,Dupi apd qi mdncare.Puf de aur, pufde soare.Cine-i oare? (Puiul de giini)Cine-i mAndru qi-nfoiat$i cu mo1 de nas legat? (Curcanul)Jupdneasd durdulieCu rochila cenugie,Lucrat5 din pene lucii,Caut6 pe lac papucii! (GAsca)Toat6 ziua std pe lac$i ne cere mereu.. . macl @a,ta)Nu e mire, nici mireasi,Are treni metesoasiCu bEnuli frumogi, verzui,Hai ghicili, numele lui! (Pdunul)

61

BIBLIOGRAFIEBrdtescu-Voinegi, Alexandru, Nuvele ti schite, Editum Tineretului,

Bucureqti, 1958.

Cazimir, Otilia, Baba Iarni intri-n sat, Editum 100+l Gramar,Bucurefti,2002.

Cearutin, Evgheni -

trad.T.Diaconescu, prima mea cart dezoologi, EditEa Ion Creangi, Bucuretti, 19g0,

Colin, Vladimir, Zece povetti pitice, Editura Tineretului, I 963 .

Cogbuc, George, Poezii, Editua 100+l Gramaf, Bucuregti, 2002.

Farago, Elen4 Top-top, Editura Scdsul Romanesc, Craiova, 1974

Filip, Stelian, Rime spritrfare, Editura Tineretului, Bucuregti, 1970.

_

Drago-$, Elena, Poveste$te-mi despre tine, Editura Ion CreangE,Bucuregti, 1985.

_

Jian1, Pugen, Prin f6nea!i, prin verdea{i, Editura Iort Creangi,Bucurelti, I 970.

_

Pelin, Elin - trad. Ghe.Dinu, Broscu{a nemu[umiti, Editura IonCreang6, 1972.

*** Cinel-cinel, Culegere de ghicitori, Editura penau Literaturi,Bucuregti, 1964.

62

CUPRINS

Mamifere domestice

Pisica, de Evgheni CearuqinPisicula, din folclorMela, de Passionaria StoicescuMiaunica, de Demostene BotezMotanul gi oglinda, de Elena DragolMotinat-motinel..., d Otilia CazimirPisu gi frigiderul, de Mdlina CajalTanu, de Elena Farago

CAinele, de Evgheni CearuginCu(u

- Ham-Ham, de Finni Sahling

De cand e ceinele crediDcios stipenului, legenddCifelugul, din folclorUrsei, de Elena DragoqDuliul, de Elena Dragoq

Iepurele de casi, de Evgheni Cearu5in

Berbecul, de Evgheni CearutinUfa-Mielufa, de Finni SatrlingIisus qi ciobanul, legendd"Oiul", de Passionaria Stoicescu

Capra, de Evgheni CearuqinIedul, de Elena DragogIedul, de Passionaria StoicescuIedul, de Stelian Filip

Porcul, de Evgheni CearuqinPovestei porcului, legendaPurceii, de Passionaria StoicescuPurceii, de Stelian Filip

Vaca, de Evgheni Cearu;inTovariqii, de Emil Gdrleanu

44455667

881ll2t2I2

l3

I4t4

18

l9t92020

2l2l2222

23

Calul, de Evgheni Cearu$inCalul, vaca, oaia qi porcul, de Eugen Jianu

MIgarul, de Evgheni CearuqinCoada mtrgirugului, de Elin PelinMigarul fi shpanii sii, de Le Fontaine

Pisiri domestice

Giina, de Evgheni CearuginCucoqul, de Emil GdrleanuCocoqelul m-a-nvitat, de Mnlina CajalCoad| cocolului, de Passionaxia StoicescuCucurigu! Cotcodac!, de Otilia CazimirPuiul, de Passionaria Stoicescu

Curcanul, de Evgheni Cearu$inIngamfatul, de Stelian FilipCurcanul, de Passionaria StoicscuCurcanul $i piunul, de Eugen Jianu

Por eslea piunului gi a piunilei. legend6

Papucii gescanului, poveste popularaPovestea gegtelor, de George CogbucGe$tele, de Passionaria Stoicescu

Ra!a, de Evgheni CearulinMac-Mac, de Finni SahlingPovestea celor qapte rafe, de Vladimir ColinRa{a sfidu$i, de Otilia Cazimir

Nu chinuiti animalele, de llie I. MireaBietul Tric, I.Al.Brdtescu-Voine$tiNecazul unei pisici, de Stelian Filip

GhicitoriBibliograli

262',1

35353'1383940

414l

44

303033

4)

48

48495153

555658

5960

64

4h*#l T*Hr I

uFlsndd bY $1qf3firsBN 978-973-1 842-62-2