7/22/2019 despre Wittgenstein

1/3

Drd. Ababei Denise, anul l

Facultatea de Filozofie

Wittgenstein si psihologia freudiana

Pentru a invata ceva de la Freud trebuie sa ai o atitudine critica ,iar psihanaliza

impiedica in genere acest lucru (1) afirma Wittgenstein, cel ce s-a considerat la un moment

dat un dicipol sau un adept al lui Freud, al acestui indraznet ce i-a inchinat lui Eros un

cantec dupa cuviinta, tocmai pentru caavea ceva de spus.Fiind un discipol al acestuia

,atitudinea critica intervine destul de anevoios pe langa acest maestru al vorbei a noii stiinte,

surata mai tinerei psihologii ,gandindu-ma de fapt la acea prima experienta transferentiala

propusa de psihanalistul francez Jacques Lacan , care s-a petrecut intre Socrate si Alcibiade ,

Socrate fiind acel ce detinea acea agalma, acelsarm, acelsavoir.

Intelepciunea lui Socrate ceea ce i-a lipsit lui Freud, cum sustinea Wittgenstein,

este ca, desi nu este cunoscut ca un ignorant intr-ale amorului, imparte cea mai importanta

parte a cunoasterii sale prin intermediul Diotimei, cea harazita sa amane molia pentru zece

ani, dupa cum este prezentata la inceputul discursului lui Socrate din Banchetul lui Platon,

caci celui qui sait et sachant- montre quil doit parler sans savoir.(2) Gratie inteleptei

Diotima, aflam ca Eros e fiul Peniei sau al Lipsei (erastes) care ,,impinsa de propria sa lipsa,

isi puse-n gand sa faca un baietel cu Poros, zeul Belsugului (eromenos), in ziua de nastere a

Afroditei si ca avand firea mamei ,traieste pururea cu lipsa alaturi, echivalentul esentei

amorului lacanian: lamour cest donner ce quon na pas,unde Cererea si Dorinta eterne

credinciose ale Lipsei,sunt gata sa prinda cele frumoase, bune, umbre infometate ale

obiectului ,,a jamais perdu. Un Socrate , Freud sau Lacan dau reperele unei relatii

psihanalitice: sisoler avec un autre pour lui aprendre quoi? Ce qui lui manque!(3)

Freud vrea sa spuna ca tot ce se intampla intr-un vis , se va dovedi a fi legat de o

dorinta, pe care analiza o poate aduce la suprafata spune Wittgenstein nefiind de acord ca

visul s-ar reduce la un singur temei, desi-i recunoaste meritul fondatorului psihanalizei ,al

travaliului hermeneutic ce-l solicita, caci atunci cand visam spunem ceva.

Aceasta ar mai putea fi ,asa cum observa Freud, si semnificatia unui trecut ce revine caun automatism, marca a fantasmei fundamentale, ce graviteaza in jurul Lipsei, compulsiv asa

1

7/22/2019 despre Wittgenstein

2/3

cum Aristofan ,cel ce scrie comedii, propune mitul androginului sau perfecta armonie a

Unului,fiindca fiecare jumatate isi cauta necontenit frantura rupta din el. Cu acelasi suras

ironic isi incheie Freud de pe taramurile fanteziei scrierile sale metapsihologice,Dincolo de

principiul placerii , cand descopera dualitatea Eros-Thanatos prin acea compulsie la

repetitie ,ce-si face simtita prezenta atat in visele nevrozatilor, cat si in faimosul joc fort-da.

Acum putem explica visele pe care le are bolnavul suferind de nevroza traumatica, precum si

inclinatia spre repetitie din jocul copilului prin raportarea la aceasta tendinta(4).

Aceasta mitologie plina de forta isi face simtita prezenta de indata, asa cum ne

ofera editura Trei volumul l, Eseuri de psihanaliza aplicata. In Psihopati pe scena , Hamlet

prezinta modul in care un om normal devine nevrotic prin natura deosebita a sarcinii pe care

si-a asumat-o ,datorita faptului ca o tendinta bine refulata in trecut incearca din nou sa se

impuna.(5).Si unde e Sa fii sau sa nu fii. E intrebarea sau Ce capodopera-i un om! Ce

nobila ii e cugetarea! sau As putea fi inchis intr-o coaja de nuca si sa ma cred regele

spatiului infinit ,de n-ar fi visele urate?

Raspunsul la aceasta intrebare vine din partea lui Wittgenstein, scopul filosofului si

filosofiei fiindu-i claritate in ceea ce-si propune sa ne arate: e un Hamlet al lui Freud, unul al

lui Shakespeare ,unul al lui Hawking, unde totalitatea folosirilor lui Hamlet ne da semnificatia

acestuia ,intr-o diversitate de situatii ipotetice, explicatie pe care o are si in ceea ce priveste

visele: Este posibil ca exista multe feluri diferite de vise si ca nu exista un singur gen de

explicatie pentru toate acestea(6).

In afara faptului ca Freud ne-a oferit doar speculatie- ceva anterior chiar si

formularii unei ipoteze, incepand cu secolul al xx-lea ,ne-am infruptat cu totii din acest pom

al cunosterii dupa cum remarca insusi Wittgenstein -rod al refularii sau proceselor primare,

ajungand sa tocim pana la vulgaritate Complexul Oedip.

Jacques Lacan, medic si psihiatru francez , i-a continuat sistemul lui Freud,

devenind un adept al gandirii freudiene, insa din Thanatos a facut motorul curei sale

psihanalitice, conditie pentru manifestarea Realului, a unei experiente nefetisiste, a non-

identicului, printr-o repetitie proprie si sublimarii (artelor contemporane in special) unde etica

sa propune o schimbare de rol, unde discipolul ajunge sa detina acel savoir al maestrului

,intocmai ca si inteleptul Socrate intr-un : Stiu ,ca nu stiu nimic.

2

7/22/2019 despre Wittgenstein

3/3

Bibliografie generala

1-Ludwig Wittgenstein,Lectii si convorbiri despre estetica, psihologie si credintareligioasa,

Traducere de Mircea Flonta si Adrian Paul Iliescu, Humanitas, Bucuresti, 1993, p.90;

2- http://www.valas.fr/IMG/pdf/S8_LE_TRANSFERT.pdf, p.226;

3-ibid., p.24;

4-Sigmund Freud, Opere, lll, Psihologia inconstientului, Editie revizuita, Ed.Trei, 2004,

p.211;

5-Sigmund Freud ,Opere,l, Eseuri de psihanaliza aplicata, Ed.Trei, 1999, p.14;

6-L.Wittgenstein, ibid., p.102.

3

http://www.valas.fr/IMG/pdf/S8_LE_TRANSFERT.pdfhttp://www.valas.fr/IMG/pdf/S8_LE_TRANSFERT.pdf