Transformarea Surselor Reale in Surse Formale de Valoare Constitutionala
Despre transformarea datelor arheometrice în date despre...
Transcript of Despre transformarea datelor arheometrice în date despre...
Despre transformarea datelor arheometrice în date despre oameni:
studiu de caz din perspectiva arheologiei sociale
Dr. Nona Palincaș, C.S. II
Institutul de Arheologie Vasile Pârvan (București) /Academia Română
Comunicare prezentata la workshop-ul
‘Contribuții IFIN-HH la studiul și conservarea patrimoniului cultural – 2018’
- 14 iunie 2018 -
NOTĂ: Datele prezentate aici sunt în curs de publicare. Nici o parte a lor NU poate fi utilizată fără acordul prealabil al autoarei!
Bărăști, com. Cicănești, jud. Argeș: localizarea sitului
(harta de bază de Iuliana Barnea; © autoarea)
Bărăști: Planul general al săpăturii (Cristocea et al. 2012)
Săpături: Muzeul Județean Pitești: Dr. Gh. Cristocea Mariu Păduraru Ion Dumitrescu Arheometrie: IFIN: Dr. ing. Corina Simion Dr. ing. Tiberiu Sava Gabriela Odilia Sava Oana Gâza Doru Gheorghe Păceşilă Iuliana Anania Dr. Bogdan Constantinescu Daniela Stan Mihaela Maria Manea
Bărăști: datarea 14C a mormintelor (calibrare atmosferică: curba IntCal13). Pentru datele marcate, scheletele au și analize de izotopi stabili de C și N pentru reconstrucția dietei
(© IFIN-HH și autoarea)
Bărăști: relația dintre datarea 14C și izotopii stabili ai C și N pentru reconstrucția dietei
Mormânt Numele probei δ15N
(‰)
AIR
δ13C (‰)
VPDB
%C
%N
C/N
Datare
14C
(BP)
Date calendaristice
(calibrare atmosferică/IntCal13)
1 σ (68.2%) 2σ (95.4%)
M 3 14-1 / M3
7.80
-19.01
33.4
11.7
3.3
335±34
1490-1529 (21.8%)
1545-1603 (32.9%)
1611-1634 (13.5%)
1470-1642 (95.4%)
M7 14-bis_M7 + M8
(G)
10.27
-17.83
38.0
13.7
3.2
563±26
1323-1346 (35.1%)
1393-1413 (33.1%)
1310-1361 (51.6%)
1386-1424 (43.8%)
M 8 14-bis_M7 + M8
(A)
8.06
-19.04
36.4
13.1
3.2
328±25
1513-1530 (11.7%)
1539-1601 (43.2%)
1617-1635 (13.2%)
1483-1643 (95.4%)
cantitatea de proteină animală sursa C din probă (±0.3‰)
- terestră (plante C3 și C4) - marină
(Datarea 14C: IFIN-HH
Determinarea valorilor izotopilor stabili de C și N: Marie Balasse (Paris), prin bunavoința Adrian Bălășescu) (© autoarea)
M7: datarea corectată pentru efect marin - 32% C marin - calibrare mixtă (curbă marină și curbă atmosferică)
1428-1495 (95.4%)
Datarea necorectată: 1310-1361 (51.6%) 1386-1424 (43.8%)
(© autoarea)
Bărăști: datarea 14C a mormintelor (calibrare atmosferică: curba IntCal13)
(© autoarea)
Bărăști M7: Posibilitatea 1 sau 2
• δ13C se explică prin efectul de rezervor marin (MRE)
– → de corectat datarea 14C
• 1. LOCALNIC→negustor?
• 2. NU este LOCALNIC → nevoie de analize adiționale: – δ34S (discriminează între regiuni);
– δ87Sr (poate indica locul primilor ani de viață)
(© autoarea)
Bărăști M7: Posibilitatea 3 sau 4
• δ13C se explică prin consumul de plante C4 (mei/atestat la Brașov in 1506) = multă carne + mei→datarea 14C NU trebuie corectată
– 3. venit din Transilvania?→ valori δ87Sr
– 4. localnic → schimbare de economie și dietă de la sec. 14 la sec. 16-17:
• (mei cultivat local → improbabil să se fi renunțat la consumul de mei în sec. 16-17);
• mei necultivat local → consum indirect de mei (de ex. oi păscute pe teren cu mei, eventual peste munți, în Transilvania?)
→ Nevoie de analize de izotopi de dietă pe animale contemporane din zonă.
(© autoarea)
Bărăști M7: Posibilitatea 5
• δ13C se explică prin consum de mei;
• δ15N se explică prin patologie (tuberculoză sau bruceloză) – → cca. 30% proteină animală+mei+individ bolnav
– → analiza osteologica a scheletului
(© autoarea)
Posibilitatea 6!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
valorile δ13C și δ15N influențate de consumul de pește de apă dulce
→ DEZASTRU !
- datarea 14C NU POATE FI CORECTATĂ
- dieta nu mai poate fi reconstituită
→ soluție posibilă: analize 14C si de dieta pentru peștii din aria de studiu (recuperarea oaselor de pește din săpăturile arheologice cu mare grijă)
(© autoarea)
Concluzii
• față de studiile tradiționale de arheozoologie, arheobotanică, osteologie etc., arheometria permite individualizarea informațiilor → trecerea de la analiza comunităților umane la analiza unor grupuri mici de oameni / individ →mult mai buna analiză a relațiilor sociale;
• importantă pentru studiul economiei, relațiilor sociale și politice etc.;
• arheometria permite și individualizarea studiului animalelor; • nevoia de a crește calitatea săpăturilor arheologice
(recuperarea oaselor din săpătură, inclusiv a celor de pește); • nevoia de mai multă arheometrie
(© autoarea)