Gramatica fanteziei - cdn4.libris.ro fanteziei - Gianni Rodari.pdf · adesea dupi-amieze intregi in...

10
GIIH]II RODABI Gramatica fanteziei Introducere in arta de a niscoci poveEti Traducere din limba italiand gi note de George Anca A EDITURA ART

Transcript of Gramatica fanteziei - cdn4.libris.ro fanteziei - Gianni Rodari.pdf · adesea dupi-amieze intregi in...

GIIH]II RODABI

Gramatica fanteziei

Introducere in artade a niscoci poveEti

Traducere din limba italiand gi notede George Anca

AEDITURAART

ffixxpr*ns

1. Prefald 7

2.Piatrat:r lac . 13

3.CuvAnfuI,,ciao".... 21

4. Binomul fantastic 25

5. Lumini gi pantofi 31

6. Ce s-ar int6mpla dac5 37

7. Bunicul lui Lenin 41.

8. Prefixul arbitrar 43

9. Gregeala creativd 47

10. Jocuri vedri . 51

1L. Utilitatea lui Giosud Carducci 55

l2.Creareaurvi'limerick. . . 59

13. Crearea unei ghicitori . . 63

14. Falsa ghicitoare 67

15. Basmele populare ca materie prim[ 69

16. Greqind povegtile 73

17. Suhta Rogie in elicopter / /18. Povegtile pe dos 81

19. Ce seir:rtAmpl[ dupi . 83

2}.Salatdde poveqti 87

21. Basme calchiate 91

22.Cdrflelui Propp 97

23. Franco Passatore -pune cdrflle de joc in poveste,, 1,0g

24. Basmin cheie obligatorie. Ug25. AnahzaBefanei 1,17

26. Omulelul de sticld I2127.Pian-Bill ... 72328. AmAnca gi,,jocul de-a mAncatul,, . 1.27

29. Povegti la masd 1L3ll

30. Cdldtorie in jurul casei mele31. Jucdria ca personaj

32. Marionete gi pXpugi

33. Copilul ca protagonist

34. Povegtitabu .

35. Pierino gi plastilina

36. Povegti amuzante

37. Matematica poveqtilor .

38. Copilul care ascultd povegti

39. Copilul care citegte benzidesenate

40. Capr a domnului Seguirt

41. Povegti pentru joace . . . .

43. Jocuri in pddurea de pini44. Imaginafle, creativitate, qcoald

45. Fige.

Novalis

Dubla articulare.

135

143

149

155

159

165

179

181

1.87

193

197

203

209

213

221

aa^ZCJ

233

234

235CuvAntul care joacd

Despre g6ndirea,,in peredri" . . .

tnstrdinarea

,,Percepfasubliminali". . . .

Fantezie gi gAndire logicd

Ghicitoarea ca formd de cunoagtere .

Efectul de amplificare

Teatrulcopiilor : . . .

Merceologie fantasticH

Ursul de cArpd

Un verb pentru a ne juca

Poveqtilematematicii. . . .

' Ap6rarea Motanului incd\at

Activitate expresivd qi experienln gtiinlificd

ArtH qi $tiinp

237

238

238

239. 240

242

243

244

245

247

248

249

254

254

X. Piatta Tn lac

O piatri aruncati intr-un lac stArnegte cercuri concentrice

care se ldrgesc pe suprafala apei, legAnd in miqcarea 1or, la

distanle diferite, cu efecte diverse, nufirul qi trestia, b5r-

cula de hArtie gi barca pescarului. Obiecte ce stiteau acolo,

fiecare inchis in sine, in pacea ori in somnul lui, sunt parcirechemate la viald., obligate sd reacliot1eze, sd intre in re-

lafie'unele cu altele. Alte miqcdri invizibile se propagi inadAncime, in toate direcfiile, in timp ce piatra se prdvileqte

rdscolind alge, speriind peqti, pricinuind noi gi noi tulbu-rdri moleculare. CAnd atinge apoi fundul apei, rdscoleqte

mAlul, izbegte obiectele ce zdceau uitate acolo, dintre care

unele sunt scoase la ivea16, altele acoperite pe rAnd cu nisip.

Nenum5rate evenimente (sau microevenimente) se succed

intr-un timp foarte scurt. Desigur, chiar dacl ai avea timpulnecesar qi dorinfa de a o face, tot nu le-ai putea inregistra pe

toate, fird omisiuni.Tot astfef un cuvAnt, aruncatin minte laintAmplare, Pro-

duce valuri la suprafa![ qi in adAncime/ provoacd o serie

infinitl de reaclii in lan! antrenAnd in cdderea lui sunete qi

imagini, analogii qi amintiri, sensuri 9i vise, irtr-o migcare

ce implicd experienfa, memoria, fantezia gi inconqtienful gi

care e complicatd de faptul cd mintea ins5gi nu asistd pasivl

13i

&ramatica *amterlei

la reprezentatie, ci intervine continuu pentru a accepta gi arespinge, a uni gi a cenzura, a construi gi a distruge.

Iau drept exemplu cuvAntul ,,piatrd". Cdzdndin minte,acesta atrage dupd sine, sau izbegte, sau evitd, in sfArgit se

pune in contact in diferite feluri cu toate cuvintele care in-cep cu p, dar nu continud.cuia, precum ,,pdpddie", ,,pdce;",,,plJlnn"; cu toate cuvintele care incep cu pia, ca ,,piazd",,,piald", ,,pialal", ,,pialist", ,,pialetd", cu toate cuvintele carerimeazl,in -atrd, ca ,,gattd", ,,vatrd", ,,lattd", ,,natrd", ,,ido-latrd"; cu toate cuvintele care-i stau aldfuri, in depozitulle-xical, ca semnificafie :,,bolov arr",,,rrrarmLttd",,, cdtdmidd",, rtocd" r,,tllf" r rrtravertin " r,, $t esie",,, gr anit" etc.

Acestea sunt asocialiile mai lenege. Un cuv6nt izbeqte unaltul prin inerfie. E greu ca aceasta sd fie indeajuns spre aisca scAnteia (dar nu se qtie niciodatd).

CuvAntuf intre timp, se precipite in alte direcgii, se afundiin lumea trecufului, scoate Ia iveald prezente din adAnctiri.Din acest punct de vedere, ,,piaitra" inseamni pentru mineSanta Catarina del Sasso, un sancfuar perpendicular pe laculMaggiore. Mergeam aici cu bicicleta. Mergeam impreund cuAmedeo. $edeam sub un portic ricoros si bem vin alb gi sivorbim despre Kant. Ne htaheam qi in tren, eram amAndoisfuden(i navetiqti. Amedeo purta o manta lungd, albastrd.in unele zile, sub manta se intrezirea profilui cutiei vioriisale. MAnerul cutiei mele era rupt, trebuia s-o port sub braf.Amedeo s-ainrolat la vAndtori de munte gi a muritin Rusia.

Alti datd am ajuns la figura lui Amedeo ficAnd o ,,cer-cetate" asupra cuvAnfului,,cdrdmid A", care-mi amintise de

i;

P&a*rm irx lac

cdrdmid5riile joase din cAmpia lombardd 9i de lungi plim-bdri prin ceald sau prin plduri. Eu qi Amedeo petreceam

adesea dupi-amieze intregi in pldure vorbind despre Kant,

despre Dostoievski, despre Montale2, despre Alfonso Gatto3.

Prieteniile de la gaisprezece ani sunt acelea care las6 in via-

[d urmele cele rirai adAnci. Dar nu despre asta e vorba aici.

Vorbeam despre felul in care un cuvAnt, ales 1a intAmplare,

poate funcliona ca un cuvAnt magic pentru a dezveli cAmpu-

rile memoriei care zdceatsub pulberea timpului.La fel aclioneazdsavoarea madleneitr memoria lui Proust.

$i, dupd el, toti ,,scriitorii memoriei" au invdlat (chiar prea

mult) sd asculte ecourile ingropate ale cuvintelor, ale miro-

surilor, ale sunetelor. Dar noi vrem sd inventim povegti pen-

tru copii, nu sH scriem povestiri pentru a recupera 9i salva

viala noastrd pierdut[. Totuqi, din cAnd fir cAnd, 9i cu copiii

este distractiv gi util jocul memoriei. Cutare cuvAnt ii va pu-

tea ajuta sd-qi aminteasci de ,,cAndva, demult. ..", sd se re-

g5seascd in timpul care trece, si mdsoare distanfa dintre azi

gi ieri, degi pentru ei, din fericire, existd puline ,,ieri", qi nici

acelea suprainclrcate.

,,Tema fantasticd", in acest tip de cercetare care pleacd de

la un singur cuvAnt, apare cAnd se cteeazd apropieri stranii,

cAnd in complexele miqciri ale imaginilor gi-n interferenlele

lor capricioase iese la lumini o inrudire neprevdzut[ intre

cuvinte care aparlin unor lanfuri diferite. ,,C[rdmidd" a adus

2 Eugenio Montale (1896-1981), laureat a1 Premiului Nobel pentruliteraturd in1975.

3 Alfonso Gatto (1909-1976), poet, ziarist, prozator italian.

ii &ramxtl*a fxmtmxieit.........................i

cu sine:,,piramidd ",,, ctisalidd",,,pdldmidd",,, Atlantida,, .

Cdr5midi giAtlantida ni se prezintdca o pereche interesantd,chiar daci nu atAt de frumoasd ca ,,intAlnirea intAmpldtoaredintre o magind de cusut gi o umbreld pe o mas6 de disectie,,(Lautreamont, Cfrnturile lui Maldoror). in confuza asociere acuvintelor evocate pAnd aici, ,,cdrdmidd" este - fal6 de ,,pi-ramidd" - ceea ce ,,piatrd" este fa!5 de ,,vattd". Vioara luiAmedeo adaugi probabil un element afectiv qifavorizeazdnagterea unei imagini muzicale.

Iati casa de muzic6. E ficuti din cirimizi muzicale, din pietremuzicale. Perefii ei, b5fuli de ciocdnele, scot toate sunetele po-sibile. $tiu cd un do diez e deasupra divanului, fa-ul mai acuteste sub fereastrd, podeaua e toatd in si bemol major, o tonalitateafAfdtoare. E o minunatd uqd atonali, seriali, electronicl; ajunges-o atingi cu degetul ca sd se iveascd o intreagd operd ca No-no-Berio-Maderna. Una care sd-l entuziasmeze pe Stockhausen(intr6nd ?n imagine pe buni dreptate in fafa altora din cauza ace-luihaus, ,,casd", incorporat in nume).

Dar nu e vorba numai de o casi. E o intreagd.lard. muzicaldcare confine casa-pian, casa-celestd, casa-fagot. E o fard orchestri.Seara, locuitorii, ficAndu-gi ,,casele" sd cAntq dau tofi impreuniun frumos concert ftrainte de a merge la culcare. ln pline noapte,in timp ce toatd lumea doarme, un prizonier cAntd din gratiilecelulei sale... etc.

Povestea, acum, gi-a dat drumul.

Md gAndesc cd prizonierul a intrat in povestire grafie rimei,,cdrdmid6" - ,,fitid6", de care nu luasem notd in mod con-gtient, dar care evident stdtea la pAnd5. Gratiile s-ar spune,

. erau o consecinfi evidentd. Dar nu cred. Trebuie sd mi le fi

i16

Ffratra ?n lac

sugerat mai curAnd amintirea, iviti fitgitiv, a titlului unuivechi film: inchiso area fdr d gr atii.

Imaginafia poate urma acum o altd cale:

Cad toate gratiile tuturor fi:rchisorilor lumri, ies tofi. Chiar gi hofii?Da, chiar gi hofii. inchisoarea produce ho[i. Gata cu inchisorile,gata qi cu hofii... '

$i aici pot observa cum, in procesul aparent mecanic, se

imprimd ca intr-un tipar, ba chiar modificAnd insugi tiparufideologia mea. Aud ecoul lecturilor vechi qi recente. Lumilecelor excluqi cer in mod imperios sd fie numite: orfelinate,case de corectie, aziluripentru bdtrAni, ospicii, sdli de curs.

Realitatea irupe in exercifiul suprarealist. Se prea poate ca,

la urma urmei, dac6,lara muzical5 va deveni o povestire, sd

nu fie vorba de o fantasmagorie evazivd,, ci de un mod de a

redescoperi gi reprezenta in forme noi realitatea.

Dar explorarea cuvAntului ,,piatra" nu e incheiati. Tre-

buie sd-l respingem ca unitate care are un anumit infelesgi sunet, sd-l descompunem in literele lui, si descoperimcuvintele pe care le-am exclus succesiv, spre a ajunge la pro-nunfia lui:

Scriu literele una sub alta:

-P-I-A-T-R_A

17i

ffirsm**Xca *xxxtsx&w&

Acum, aldturi de fiecare literd pot scrie primul cuvAntcare-mi vine in minte, oblinAnd o noud serie (de exemplu:,,prdjiturd. - iarnd - ape - toartd - ramurd - asta"). Sau pot -va fi mai distractiv - sd scriu aldturi de cele cinci litere cincicuvinte care sd formeze o fraz6, cu sens deplin, astfel:

P-PeI - iarbdA- aleargiT - treiR - rifuqteA- albe

N-aq gti ce sd md fag in acest momenf cu trei rdfugte albein iarbd, daci nu le-ag folosi pentru a construi un,,nonsens"in rim5:

Trei rdtuqte la plimbareMicdiau dupl mAncare etc.

Dar nu-i nevoie si te agtepfi de la prima incercare la un re-zultatcAt de cAt interesant. Caut o alti serie, cu acelaqi sistem:

P - PatruI - iataganeA - aroganteT - tresaltiR - ritmicA - abracadabrante

Acel,,patru" e o prelungire automati a lui ,,frei" precedent.

,i[resaltd" pare impus de ,,aleargd", dar nu se poate ignora cd

l-afavonzat gi vecindtatea, in aceastd cercetare, cu instrumen-

, tele muzicale amintite pufin mai sus.'....'........'......!..............

:18