Versiuni şi ediţii ale Bibliei

22
Versiuni şi ediţii ale Bibliei

description

Versiuni şi ediţii ale Bibliei. Sulurile de la Marea Moartă 4Q Gen-Exod a (sec. I a.Chr.). Textul masoretic Codex Aleppunensis (sec. X p.Chr.). Textul masoretic Codex Leningradensis (1008 p.Chr.). Versiunile antice ale VT. Septuaginta (sec. III a.Chr.), greacă - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Versiuni şi ediţii ale Bibliei

Page 1: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Versiuni şi ediţii ale BiblieiVersiuni şi ediţii ale Bibliei

Page 2: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Sulurile de la Marea Moartă4Q Gen-Exoda

(sec. I a.Chr.)

Sulurile de la Marea Moartă4Q Gen-Exoda

(sec. I a.Chr.)

Page 3: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Textul masoretic

Codex Aleppunensis(sec. X p.Chr.)

Textul masoretic

Codex Aleppunensis(sec. X p.Chr.)

Page 4: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Textul masoretic

Codex Leningradensis

(1008 p.Chr.)

Textul masoretic

Codex Leningradensis

(1008 p.Chr.)

Page 5: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Versiunile antice ale VTVersiunile antice ale VT

Septuaginta (sec. III a.Chr.), greacă Targumurile (sec. II p.Chr.), aramaică Peşitta (sec. IV p.Chr.), siriacă Vulgata (sec. IV-V p.Chr.), latină Coptă (sec. III), etiopiană (sec. IV),

armeană (sec. V), slavonică (sec. X), arabică (sec. X).

Septuaginta (sec. III a.Chr.), greacă Targumurile (sec. II p.Chr.), aramaică Peşitta (sec. IV p.Chr.), siriacă Vulgata (sec. IV-V p.Chr.), latină Coptă (sec. III), etiopiană (sec. IV),

armeană (sec. V), slavonică (sec. X), arabică (sec. X).

Page 6: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Septuaginta (LXX)

(sec. III a.Chr.)

Codex Alexandrinus(sec. V p.Chr.)

Septuaginta (LXX)

(sec. III a.Chr.)

Codex Alexandrinus(sec. V p.Chr.)

Page 7: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Ediţii ale Bibliei ebraiceEdiţii ale Bibliei ebraice

Ediţii medievale: Bibliile rabinice, Bibliile poliglot.

Ediţii moderne: Delitzsch (1869-95), Ginsburg (1908), Kittel (1906, 1913, 1937), BHS (1977).

Ediţii în pregătire: HUB (Isaia - 1975, 1981), HOTTP (1973), BHQ (2004).

Ediţii medievale: Bibliile rabinice, Bibliile poliglot.

Ediţii moderne: Delitzsch (1869-95), Ginsburg (1908), Kittel (1906, 1913, 1937), BHS (1977).

Ediţii în pregătire: HUB (Isaia - 1975, 1981), HOTTP (1973), BHQ (2004).

Page 8: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Biblia rabinică Bombergiana ediţia a II-a (sec. XVI)

Biblia rabinică Bombergiana ediţia a II-a (sec. XVI)

Geneza 21.33-22.4Geneza 21.33-22.4

Page 9: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Poliglotul complutensian (Spania, 1522)

Poliglotul complutensian (Spania, 1522)

Geneza 21.28-22.3Geneza 21.28-22.3

Page 10: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Biblia Hebraica Stuttgartensia (ediţia a III-a revizuită)

Biblia Hebraica Stuttgartensia (ediţia a III-a revizuită)

Page 11: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Ce Biblie foloseşti?Ce Biblie foloseşti?

Cine este (sunt) traducătorul (traducătorii)? Cine a publicat-o şi când? Ce s-a urmărit cu realizarea acestei traduceri? În ce fel se deosebeşte de alte traduceri

existente? Din ce limbă s-a tradus? De care versiune modernă a fost declarativ şi

faptic ataşat traducătorul?

Cine este (sunt) traducătorul (traducătorii)? Cine a publicat-o şi când? Ce s-a urmărit cu realizarea acestei traduceri? În ce fel se deosebeşte de alte traduceri

existente? Din ce limbă s-a tradus? De care versiune modernă a fost declarativ şi

faptic ataşat traducătorul?

Page 12: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Artificii editorialeArtificii editoriale

Scrierea pe coloane Împărţirea pe versete Împărţirea pe capitole Împărţirea pe paragrafe şi pericope Subtitlurile Trimiterile Notele explicative, studiile

Scrierea pe coloane Împărţirea pe versete Împărţirea pe capitole Împărţirea pe paragrafe şi pericope Subtitlurile Trimiterile Notele explicative, studiile

Page 13: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Scrierea pe coloaneScrierea pe coloane

Scop practic pentru documentele în format de sul (trei coloane pe pagină cu excepţia cărţilor poetice - două coloane).

Scop estetic pentru anumite texte de referinţă pentru documentele în format de sul (o singură coloană, aranjament în tablă de şah).

Tehnica preluată şi în formatul de codex, câte două coloane pe pagină (sec. III p.Chr.).

A devenit o practică obligatorie pentru redactarea textelor sfinte.

Scop practic pentru documentele în format de sul (trei coloane pe pagină cu excepţia cărţilor poetice - două coloane).

Scop estetic pentru anumite texte de referinţă pentru documentele în format de sul (o singură coloană, aranjament în tablă de şah).

Tehnica preluată şi în formatul de codex, câte două coloane pe pagină (sec. III p.Chr.).

A devenit o practică obligatorie pentru redactarea textelor sfinte.

Page 14: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

BHSGen. 12

BHSGen. 12

Page 15: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

BHSPsalmii

BHSPsalmii

Page 16: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

BHSEx. 15BHS

Ex. 15

Page 17: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Împărţirea pe verseteÎmpărţirea pe versete

Masoreţii au împărţit textul pe versete (pesuqim) în perioada sec. V-X a.Chr.

Numerotarea versetelor apare în versiunea latină a Bibliei publicată în 1528 la Lyon, în Pentateuhul Sabrionetta în 1557 şi în Biblia tipărită în 1661 la Amsterdam (Tatu 2004, 25).

Preluată de Arias Montanus în Biblia de la Anvers din 1571 (Vladimirescu 2006, 52).

Scop: apologetic, pentru referinţe.

Masoreţii au împărţit textul pe versete (pesuqim) în perioada sec. V-X a.Chr.

Numerotarea versetelor apare în versiunea latină a Bibliei publicată în 1528 la Lyon, în Pentateuhul Sabrionetta în 1557 şi în Biblia tipărită în 1661 la Amsterdam (Tatu 2004, 25).

Preluată de Arias Montanus în Biblia de la Anvers din 1571 (Vladimirescu 2006, 52).

Scop: apologetic, pentru referinţe.

Page 18: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Împărţirea pe capitoleÎmpărţirea pe capitole

Propusă de Stephen Langton, arhiepiscop de Canterbury, pentru Vulgata în 1240.

Preluată de concordanţa biblică a lui Isaac ben Natan în 1437-38 şi publicată în 1523.

Preluată de Biblia rabinică din 1521 (Tatu 2004, 25). Propusă de Rabbi Salomon ben Işmael pentru Biblia

ebraică în 1330 (Vladimirescu 2006, 52). Există discrepanţe între diversele versiuni ale

Bibliei, mai ales între cele catolice/ortodoxe şi protestante, între cele creştine şi cele evreieşti.

Propusă de Stephen Langton, arhiepiscop de Canterbury, pentru Vulgata în 1240.

Preluată de concordanţa biblică a lui Isaac ben Natan în 1437-38 şi publicată în 1523.

Preluată de Biblia rabinică din 1521 (Tatu 2004, 25). Propusă de Rabbi Salomon ben Işmael pentru Biblia

ebraică în 1330 (Vladimirescu 2006, 52). Există discrepanţe între diversele versiuni ale

Bibliei, mai ales între cele catolice/ortodoxe şi protestante, între cele creştine şi cele evreieşti.

Page 19: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Împărţirea pe paragrafe şi pericopeÎmpărţirea pe paragrafe şi pericope

Preluată din practica lecţionarelor, pericopele pentru lectura sinagogală.

Uneori sunt prezente subtitluri, a căror formulare nu este standardizată.

Preluată din practica lecţionarelor, pericopele pentru lectura sinagogală.

Uneori sunt prezente subtitluri, a căror formulare nu este standardizată.

Page 20: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Trimiteri, hărţi, note explicative, studii auxiliare

Trimiteri, hărţi, note explicative, studii auxiliare

Variază în funcţie de tradiţia creştină care le promovează, de unde şi caracterul lor denominaţional.

Variază în funcţie de cunoştinţele disponibile editorilor, de unde şi caracterul lor relativ.

Variază în funcţie de interesul editorilor şi grupul ţintă pentru care a fost pregătită ediţia, de unde şi caracaterul lor pragmatic.

Ediţii: Biblia (Frank C.) Thompson (1908, metodist), Biblia (Cyrus Ingerson) Scofield (1909, dispensaţionalist), Biblia de Studiu inductiv (~1990, Kay Arthur), Biblia pentru o viaţă deplină (~1990, Donald C. Stamps, penticostal).

Variază în funcţie de tradiţia creştină care le promovează, de unde şi caracterul lor denominaţional.

Variază în funcţie de cunoştinţele disponibile editorilor, de unde şi caracterul lor relativ.

Variază în funcţie de interesul editorilor şi grupul ţintă pentru care a fost pregătită ediţia, de unde şi caracaterul lor pragmatic.

Ediţii: Biblia (Frank C.) Thompson (1908, metodist), Biblia (Cyrus Ingerson) Scofield (1909, dispensaţionalist), Biblia de Studiu inductiv (~1990, Kay Arthur), Biblia pentru o viaţă deplină (~1990, Donald C. Stamps, penticostal).

Page 21: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Versiuni româneşti vechiVersiuni româneşti vechi Biblia de la Bucureşti (1688), Radu şi

Ştefan Greceanu. Biblia de la Blaj (1761, 1765), Samuil Micu Biblia Carol II (1928-1934), Gala Galaction

şi Vasile Radu. Biblia de la Iaşi (1Nitzulescu, 874) Biblia „Cornilescu” (1923) Biblia Cornilescu II (1931), versiune literală

(republicată în 1989 de GBV)

Biblia de la Bucureşti (1688), Radu şi Ştefan Greceanu.

Biblia de la Blaj (1761, 1765), Samuil Micu Biblia Carol II (1928-1934), Gala Galaction

şi Vasile Radu. Biblia de la Iaşi (1Nitzulescu, 874) Biblia „Cornilescu” (1923) Biblia Cornilescu II (1931), versiune literală

(republicată în 1989 de GBV)

Page 22: Versiuni şi ediţii  ale  Bibliei

Versiuni româneşti recenteVersiuni româneşti recente

Noul Testament pe înţelesul tuturor (1984), versiune parafrazată (Living Bible)

Biblia sinodală (1988, LXX) Biblia jubiliară (2001), Valeriu Anania (LXX) NT cu Psalmii (CLV, 2003), versiune literală NT WBTC (2002), versiune literară NT (2002), Alois Bulai, Anton Budău (catolică) Biblia Trinitarian Bible Society (2003), Biblia de la Iaşi Septuaginta în limba română (2004-2009), Coleigul Noua

Europă NTR (2007), versiune dinamică (NIV) Fidela (2009), versiune literală, Biblia de la Iaşi (1874) şi

NT (Textul Receptus)

Noul Testament pe înţelesul tuturor (1984), versiune parafrazată (Living Bible)

Biblia sinodală (1988, LXX) Biblia jubiliară (2001), Valeriu Anania (LXX) NT cu Psalmii (CLV, 2003), versiune literală NT WBTC (2002), versiune literară NT (2002), Alois Bulai, Anton Budău (catolică) Biblia Trinitarian Bible Society (2003), Biblia de la Iaşi Septuaginta în limba română (2004-2009), Coleigul Noua

Europă NTR (2007), versiune dinamică (NIV) Fidela (2009), versiune literală, Biblia de la Iaşi (1874) şi

NT (Textul Receptus)