8/17/2019 Despre Noetica

1/2

REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 4, AN 2007212

 Dumnezeu este creatorul tuturor våzutelor ¿i ne-våzutelor.

Matei

Misiunea Apollo 14 se apropia de final. Atât ase-lenizarea, cât ¿i observarea de pe orbitå a suprafe¡eilunare se desfå¿uraserå în condi¡ii optime. Desprin-derea de pe suprafa¡a Selenei ¿i cuplarea cu navetaaflatå pe orbita circumlunarå, punct critic al fiecåreireintråri capsulei spa¡iale în atmosfera terestrå. Darastronau¡ii erau optimi¿ti. Nu se gândeau absolutdeloc la ghinionista lor predecesoare, Misiunea Apollo13. Edgar Mitchell împreunå cu colegii såi AlanShepard ¿i Stuart Roosa priveau cu încântare la ima-ginea mirificå a Terrei våzutå din spa¡iu. Prin celålalthublou, din partea opuså a navetei, astronua¡ii pri-veau ului¡i lucruri la fel de încântåtoare ¿i extraor-dinar de interesante.

***

În acest voiaj cåtre caså, Edgar Mitchell a tråit oexperien¡å deosebitå. S-a sim¡it cuprins de un sen-timent de nezdruncinat, de certitudinea cå Terraconstituie o parte a unui uria¿ sistem viu, „un universal con¿tiin¡ei“ – dupå cum s-a exprimat el maitârziu, din care facem cu to¡ii parte.

Având o solidå pregåtire ¿tiin¡ificå ¿i ingine-reascå, Edgar Mitchell se sim¡ea foarte confortabil

 într-o lume ghidatå de ra¡ionalitate ¿i precizie car-tezianå. Este doctor în ¿tiin¡e aeronautice al

 Massachusetts Institute of Technology ¿i al Carnegie Mellon University. Cu toate acestea, experien¡eletråite de el în cålåtoria de întoarcere a navetei Apollo14, l-au fåcut så devinå con¿tient de o altå cale careconduce spre cunoa¿tere, la fel de adevåratå ¿i depreciså. Aceste experien¡e i-au modificat în modradical punctul de vedere asupra vie¡ii ¿i Univer-sului. A realizat cå, în ciuda dezvoltårii tehnologicemoderne, omenirea nu cunoa¿te încå cel mai adânc

mister al Universului – con¿tiin¡a de sine. El adevenit convins cå teritoriul neexplorat al psihiculuiuman reprezintå urmåtoarea frontierå a cunoa¿terii,

¿i cå acesta con¡ine posibilitå¡i pe care deocamdatånici måcar nu ni le putem imagina. În timpul mi-siunii Apollo 14, el a efectuat câteva experien¡e depercep¡ie extrasenzorialå cu ajutorul unor prieteniafla¡i pe Påmânt.

Mitchell ¿i-a exprimat în mod public opinia de a

fi „90% sigur cå multe dintre miile de OZN-uriobservate începând cu sfâr¿itul anilor 1940, apar¡inunor vizitatori de pe alte planete“ ¿i cå „OZN-urileau devenit obiect de dezinformare pentru a abateaten¡ia ¿i a crea confuzie, astfel încât adevårul sånu poatå ie¿i la ivealå“.

La doi ani dupå întoarcerea sa din misiuneaApollo 14, la începutul anului 1973, Edgar Mitchella înfiin¡at  Institute of Noetic Science – Institutul deªtiin¡e Noetice.

Sfâr¿itul secolului XX a fost martorul na¿terii

unor domenii ¿tiin¡ifice noi, de grani¡å, capabile såofere oamenilor råspunsuri la anumite întrebåri tul-buråtoare: Suntem singuri în Univers? Dacå da, dece? Dacå nu, unde ¿i cine sunt cei mai apropia¡ivecini ai no¿tri? Unul dintre aceste domenii esteNOETICA.

Conform defini¡iei date de Webster’s Encyclopedic Dictionary, Noetica este „The Science of the Intelect“.Cuvântul în sine derivå din grecescul nous, care

 în seamnå minte, in te lect sau ca lea cunoa¿ teri idirecte.

Fa¡å de ¿tiin¡a materialistå, NOETICA diferå înmulte puncte de vedere. Ea este centratå pe ex-perien¡a subiectivå, în vreme ce ¿tiin¡a materialiståare de-a face cu experien¡a obiectivå, senzorialå.Modelelor reduc¡ioniste ale ¿tiin¡ei materialiste eale adaugå modele holistice; explica¡iilor deter-ministe ale evenimentelor, ea le adaugå explica¡iiteleologice. ªtiin¡a materialistå verificå cuno¿tin¡eleprin capacitatea lor de a produce efecte de pre-dictibilitate ¿i control; de¿i consensul asupra vali-dårii ¿tiin¡elor noetice nu a fost încå ob¡inut, este

clar cå ele au mai mult de a face cu în¡elegereadecât cu predic¡ia ¿i mai mult cu implicarea decâtcu controlul.

11   OPINII

DESPRE NOETICÅ

Sorin Cristescu

8/17/2019 Despre Noetica

2/2

213REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 4, AN 2007

În plus, este foarte probabil ca ¿tiin¡ele noeticeså evolueze într-un mod diferit de ¿tiin¡a mate-rialistå. Noile descoperiri ob¡inute de ¿tiin¡a mo-dernå tind så creeze o falie între modul de a perceperealitatea al oamenilor de ¿tiin¡å ¿i al majoritå¡ii

popula¡iei. În cazul ¿tiin¡elor noetice, sensul seschimbå. În parte cel pu¡in, avem de a face cu redes-coperirea unor adevåruri care au låsat urme maipronun¡ate în cultura umanå decât în comunitatea¿tiin¡ificå. Schimbårile care au loc în percep¡iarealitå¡ii în cadrul culturii umane tind så producåschimbåri corespunzåtoare în ¿tiin¡å; spre exemplu,rolul atitudinii psihologice fa¡å de credin¡a în vin-decare precum ¿i perceperea realitå¡ii spirituale careapare în anumite ståri modificate ale con¿tiin¡ei.

Noetica nu este chiar o ¿tiin¡å nouå. Ea reprezintåmiezul ezoteric al tuturor religiilor lumii. Ea recu-noa¿te, a¿a dupå cum se exprima Aldous Huxley,„O Realitate Divinå, substan¡ialå universului fizic ¿ispiritual... care gåse¿te în suflet ceva similar sauchiar identic cu Realitatea Divinå... care plaseazådestinul ultim al omului în cunoa¿terea Dumnezeuluiimanent ¿i transcedent al tuturor lucrurilor“.

Willis Harman, Profesor de ingineria sistemelorla Universitatea Stanford, devenit ulterior pre¿edinteal Institutului de ¿tiin¡e Noetice, scria: „Fie cå apareca o extrapolare a unui biofeedback sau a unui

 fenomen psihic precum ¿i prin eviden¡ierea ori-

ginilor psihosomatice ale bolii, fie cå apare în urmaunor experien¡e intuitive, privirea în interior, cåtre propriul sine, reprezintå o recunoa¿tere a unui fapt deosebit de important, anume „Eu sunt cauza ¿icreatorul“. Într-un anumit sens, mai adânc decât cel implicat de psihologia conven¡ionalå, sistemulnostru de credin¡e ne creeazå propria realitate“.

Noetica – ¿tiin¡å a con¿tiin¡ei ¿i a a tråirilor in-terioare – este cel mai promi¡åtor cadru contemporande dezvoltare moralå, care ar trebui så stea în centrulpreocupårilor pentru crearea unei societå¡i umanestabile ¿i echitabile.

Acceptarea publicå a validitå¡ii punctelor de ve-dere exprimate de noeticå este în cre¿tere. Dar, maiimportant decât acest lucru, existå o largå recu-noa¿tere a nevoii de în¡elegere mai profundå a na-turii noastre spirituale, a ¡elurilor ¿i caracteristiciloresen¡iale unei societå¡i umane viabile.