Despre Mașinațiunile Administrației Americane În Cazul Războiului Din Irak

7/21/2019 Despre Mașinațiunile Administrației Americane În Cazul Războiului Din Irak

http://slidepdf.com/reader/full/despre-mainaiunile-administraiei-americane-in-cazul-razboiului-din 1/11

Despre mașinațiunile administrației americane în cazul războiuluidin Irak (prima parte)

Interviu cu Walter Pincus, reporter, specialist în probleme de securitate

națională laWashington Post

de Kristina Bojerssontraducere de Sonia Pael

St!lp de sus"inere la Washington Post de #$ de ani% &alter Pincus (foto) cunoa'telumea spionajului ca pe propriile sale buzunare Dacă sar decide întro zi săconsemneze tot ceea ce 'tie întro carte% con*ra"ii săi 'iar *ace din ea cu si+uran"ă ocarte de căpăt!i Pincus are reputa"ia de a , un morocănos -!nd lam sunat pentruai propune un interiu% am *ost surprinsă c!nd lam auzit răspunz!ndumi.„Bineînţeles că accept să mă întâlnesc cu dvs.

Accept de ecare dată când mi se cere asta.”

!.t. Acest interviu a fost pu"licat pentru primadată în #$$%. &n afara unor chestiuni punctuale 'de e(emplu) nu mai este *eorge Bush

pre+edintele ,-A ' informaţiile oferite sunt e(trem de interesante +i actuale.

/a cei 01 de ani ai săi% &alter Pincus are părul în între+ime alb% dar atunci c!nd îl înt!lne'ti nu î"ilasă impresia de 2persoană de !rsta a treia3Patriar4ul nu 'ia încetinit deloc actiitatea pro*esională 'i î'i are 'i acum sursele salesi+ure de in*ormare -el mai surprinzător este spiritul său critic 'i *ranc4e"ea uneoribrutală de care dă doadă 5eam înt!lnit în ca*eneaua din incinta clădirii în carelocuie'te 6n spatele nostru% o ma'ină de cappucino *unc"iona continuu în timp ce el

îmi e7plica despre modalită"ile de manipulare ale unui +uern% care au *ost trecute întimp la capitolul 2comunicare3% despre apatia unei prese incapabile să reac"ioneze%care 'ia în+ropat independen"a sau despre ruptura unui ec4ilibru al puterilor ce este

preăzut de -onstitu"ie8neori% un re9e7 de loialitate îl împin+e spre *elul său de a ,% rezerat% de e7empluatunci c!nd este întrebat despre motiele pentru care articolele sale cele maimarcante : mai ales cele re*eritoare la pretinsele 2arme irakiene de distru+ere înmasă3 : se re+ăsesc în+ropate sistematic în pa+inile ziarului Post în loc să ocupeprima pa+ină

;lteori% &alter Pincus aruncă at!t asupra celor care îl înconjoară% c!t 'i asupra lui însuși o priire de o perspicacitate derutantă ;st*el% în mijlocul unei discu"ii despredistru+erea pro+ramelor sociale de către administra"ia Bus4% el a strecurat o

obserație% care în acel moment ma luat prin surprindere at!t de mult% înc!t amlăsat sămi scape un r!s sceptic. „/ o adevărată pro"lemă pentru mine. !u ne mai



facem gri0i pentru cei săraci. !imeni nu mai scrie articole despre ei. ,ăracii nu maie(istă în ochii no+tri) pentru că avem cu toţii salarii grase +i facem parte din clasasocială care "enecia1ă su"stan2ial de pe urma acestei politici.”

<ra pentru prima oară c!nd îl edeam -itisem 'i auzisem multe lucruri despre el%

unele elo+ioase% altele nu =i iată că acum îl aeam în *a"a mea pe acest om care îșiurmărește în mod spontan% aproape cu brutalitate interesele pe care i le dicteazăpro*esia sa de jurnalist Pe scurt% aceasta este impresia pe care a lăsato asupra mea&alter Pincus după înt!lnirea pe care am auto cu el >>>>>Walter Pincus. ?otăr!"i cum erau să plece la război împotria Irakului% conducătoriiacestei "ări sau *olosit de orice prete7t pentru a *ace asta ;'a *unc"ionează lucrurilede c!nd au enit ei la c!rmă Printre apropia"ii lui @eor+e & Bus4% unii consideră căar aea o parte de responsabilitate în +re'eala pe care tatăl său a *ăcuto în AA%

c!nd a e'uat în tentatia sa de al da jos pe Saddam ?ussein 5u mai conteneau săorbească despre asta în thin3 tan3surile lor După ei% incapacitatea noastră de asolu"iona acest con9ict israelianoarab se datora lipsei noastre de in9uen"ă% *apt carese e7plica la r!ndul său prin *aptul că palestinienii puteau să conteze pe sus"inerealui Saddam ?ussein De aici slo+anul 2drumul către Ierusalim trece prin Ba+dad3%care era complet absurd. Saddam ?ussein era încol"it% iar capacitatea sa de a *acerău era *oarte limitată -ea mai mare ironie esteaceea că *aimoasele arme care leau serit dreptprete7t pentru a pleca la luptă nici măcar nue7istau

Kristina Bojersson: -e crede"i despre modul încare presa a tratat motiele inocate deadministra"ia Bus4 pentru a justi,ca intrareanoastră în războiC

Walter Pincus: 2Presa3 ca atare nu e7istă<7istă di*erite ziare% a+en"ii de presă% teleiziune%tot *elul de operatori amenii pe care acestea îi an+ajează se comportă di*erit-4iar 'i laWashington Post % nu suntem întotdeauna de acord asupra importan"ei pe

care ar trebui să o acordăm unui eeniment sau altuia 5e ciondănim de ani de zileSitua"ia trebuie abordată alt*el% 'i iată cine se a9ă la baza in*orma"iilor pe care leprime'te massmedia Eiecare administra"ie se arată mai mult sau mai pu"in icleanădec!t cea anterioară în materie de manipulare a opiniei publice De multă remeactualul +uern a trecut toate aceste manipulări 'i ordine politice la capitolul2comunicare3 cu presa ricare ar , politica aleasă% ei reu'esc să *acă în a'a *el înc!t2pilula3 să ,e în+4i"ită în *unc"ie de in*orma"iile pe care le e4iculează Puterea îne7erci"iu în"ele+e întro manieră admirabilă modalitatea în care *unc"ionează massmedia% pe c!nd inersul e departe de a , adeărat

/a începutul lunii au+ust F$$F% icepre'edintele -4eneG a aut două discursuri carearătau% *oarte eident% *aptul că urma să mer+em în Irak 5imic nu îi mai putea opri



pe cei de la -asa ;lbă =e*ul cabinetului Pre'edintelui% ;ndreH -ard% a *ăcut odeclara"ie premonitorie. 25u om mai prezenta un alt raport p!nă în luna au+ust3%re*erinduse la lansarea campaniei de comunicare în *aoarea războiului ;cesta era2raportul3 pe care +uernul inten"iona să îl 2!ndă3 celor pe care îi administra întoamnă =i c!nd acest +uern lansează o campanie de comunicare% nimic nu îi stă încale ;m scris un articol despre asta De două ori pe zi% Jums*eld% &ol*oHitz% băie"iide la Penta+on% -ondi Jice 'i însu'i PoHell orbeau despre Irak% iar noi prindeamecoul declara"iilor lor 5e tot sereau acela'i discurs adeărată campaniepublicitară

De alt*el% acesta a deenit un *enomen care este utilizat în mod curent /ua"i spree7emplu re+imul de pensionare. edicare 'i edicaid (;si+urare de sănătate pentrupersoanele în !rstă 'i pentru cei săraci LntM) reprezintă o miză itală pentru ceide*aoriza"i% dar cei din urmă nu c!ntăresc prea mult în termeni de electorat Bus4 'ia *ăcut numărul re*eritor la edicare în ceea ce prie'te pensionarii care trăiesc într

o oarecare bunăstare Iar acum% se ocupă de animalele de pradă. acesta propune oreducere a impozitelor 'i a pro+ramelor care sunt pe placul cuplurilor înstărite 'i acelor *oarte bo+a"i% pentru că ace'tia sunt cei care otează Despre asta ar trebui săorbim < o adeărată problemă pentru mine. nu ne mai în+rijim de săraci 5imeni numai scrie articole despre ei -ei mai săraci nu e7istă în oc4ii no'tri pentru că noi to"iaem salarii +rase 'i *acem parte din clasasocială care tra+e aantaje de pe urma acesteipolitici 6n această situa"ie nu mai sim"im că neprie'te acest lucru

Dar% pentru a reeni la războiul din Irak%campania de publicitate care la precedat aurmat un plan *oarte precis Iată un e7emplu.duminică N septembrie F$$F% !e4 5or3 6imes scoate la înaintare poestea "eilor dealuminiu cit!nd declara"iile unui purtător decu!nt al administra"iei (Semnat de Oudit4 iller'i ic4ael J @oddard% articolul% intitulat 2?ussein

î'i intensi,că căutarea de materiale pentru a *abrica bomba ;3 a,rma în special. 27e8$ de ani) 9ra3ul încearcă să cumpere mii de ţevi de aluminiu de un anumit tip care)

conform autorităţilor americane) sunt folosite la construirea de centrifuge pentruîm"ogăţirea uraniului. ... /(perţii în spiona0 american sunt convin+i că) având învedere diametrul) grosimea +i alte specicaţii tehnice ale acestor ţevi din aluminiuele vor folosite în programul nuclear al 9ra3ului 3) 6n aceea'i zi% -ondi 'i -4eneG sau initat am!ndoi pe platourile -55 pentru 2a comenta3 această in*orma"ie 'ipentru a repeta aproape cu!nt cu cu!nt articolul din !e4 5or3 6imes% a cărui sursăerau c4iar sericiile lor ece zile mai t!rziu% iată și con*erin"a de presă BlairBus4 dela -amp Daid ;ce'tia eocă un raport al ;+en"iei interna"ionale pentru ener+ieatomică (;I<;) ce doedea că Saddam ?ussein urma să se a9e în posesia armeiatomice în următoarele 'ase luni



Kristina Bojersson: Bus4 'i Blair orbeau de *apt despre un raport care nu e7ista

Walter Pincus: ;u de*ormat declara"ia% da Kristina Bojersson: 5u au de*ormat declara"ia. acest raport nu e7ista

Walter Pincus: ;u orbit ca 'i cum era orba despre un raport nou% c!nd de *apt nuera cazul Kristina Bojersson: 5u numai că nu e7ista un nou raport% dar cel mai recent raportal ;I<; spunea e7act contrariul

Walter Pincus: 5u orbea despre raportul ;I<; Qorbea despre un studiu publicat la/ondra de Institutul Interna"ional de Studii Strate+ice (II<S) (Pe siteul său de internet%Institutul Interna"ional pentru Studii Strate+ice din /ondra se descrie ca ,ind 2 ceamai mare autoritate mondială în materie de con:icte politice +i militare3 'i2 principala sursă de informaţii e(acte +i o"iective privind chestiunile strategiceinternaţionale pentru politicieni +i diplomaţi) speciali+ti în afaceri e(terne) oameni deafaceri) economi+ti) militari) comentatori speciali1aţi pe pro"leme de apărarenaţională) 1iari+ti +i profesori universitari) precum +i pentru pu"liculavi1at 3% 4ttp.RRHHHiissor+)% de*orm!nddeclara"iile 'i sus"in!nd că era orba despre unraport al ;I<; realizat în aceea'i perioadăPrincipiile de bază ale jurnalismului nu cereau să

mer+i să cite'ti raportul pentru a eri,ca sin+urce con"ineC i totu'i% *oarte pu"ini reprezentan"iai massmedia au *ăcut asta -!nd% în s*!r'it%administra"ia a trebuit să se justi,ce ea nu aspus. 2De *apt% noi orbeam despre un raport alQ8<S3% ci 2era orba despre raportul nostru dinacel moment35u le e ru'ine deloc ; *ost pentru prima datăc!nd am ăzut o administra"ie mani*est!nduse cu at!t de pu"ină jenă% atunci c!nd a*ost prinsă cu oul în buzunar

Kristina Bojersson: 6n ce măsură sa trans*ormat presa în compliceC

Walter Pincus: Problema este că administra"ia are contacte zilnice cu massmedia5u uita"i că la -asa ;lbă se dă un comunicat de presă% de două ori. unul pe zi laDepartamentul de Stat 'i de trei ori pe săptăm!nă la Penta+on P!nă la satura"ie Darc!nd o c4estiune jenantă răm!ne *ără răspuns% nu se îndrăzne'te repetareacomunicatelor% de *rică să nu ,e considerate inoportune ;tunci se lasă problema să,e uitată 'i se trece la altcea

Kristina Bojersson: Dar ziari'tii% nu au eoluat su,cient 'i ei% la r!ndul lor% pentru aputea rezista propa+andei +uernamentaleC

http://www.iiss.org/

http://www.iiss.org/



Walter Pincus: -red că nu =ansele noastre de a aea o bună acoperire ziaristicăsunt mai reduse dec!t oric!nd ;ici% la Washington Post % ne orientăm mult cătreposturile importante% c4iar dacă nimeni nu are niciodată timp să se specializeze sausă î'i cultie sursele Depindem% prin urmare% din ce în ce mai mult de sericiul depresă Totul este aranjat ast*el înc!t cei din comisie să aibă totul în m!inile lor 6nplus% limit!ndule terenul competen"elor% îi obli+ă pe reporteri să conteze pe altcineapentru a comenta mesajele o,cialeU atunci ei se orientează către numărul cresc!ndde thin3 tan3suri care în9oresc peste tot în &as4in+ton ie% unul% mi se înt!mplă tottimpul. dacă pre+ătesc un dosar despre un subiect% redactorul'e* o să îmi repro'ezeceea ce noi numim 2oci3% adică comentarii despre subiect care proin de la ter"epersoane ;ltădată% era de ajuns să a'ternem *aptele ne+ru pe alb 'i a'teptam caarticolul să ,e publicat pentru a le lăsa altora +rija de a broda în jurul lui /ucrurile sau sc4imbat/a asta se adau+ă *aptul că meseria de reporter nu mai are acela'i renume 6nprezent% reporterii sunt ca ni'te zidari care or să deină antreprenori Jeporterul buncare lucrează pentru o edi"ie locală nu se mai +!nde'te la nimic altcea dec!t cum sădeină redactor 'e* -u pu"in noroc% î'i a termina cariera ca redactor 'e* la 8S;

TodaG sau ca marionetă a lui Joc4ester ;'a *unc"ionează lucrurile astăzi 6n timp%la Washington Post redactorii'e* sau succedat unii după alții. se ocupau c!tea lunide pa+inile na"ionale% apoi ajun+eau reporteri% căci munca de teren era bazameseriei -oloana ertebrală a unui ziar o reprezintă reporterii% 'i nu 'e,idepartamentelor ;cesta este unul dintre lucrurile pe care le repro'ezpatronilorWashington Post . nu le acordă destul

importan"ă reporterilor% nu le lasă timpul necesarpentru a dob!ndi competen"ă întrun domeniuprecis

Kristina Bojersson: Qorbi"imi despre articolelecu priire la armele de distru+ere în masă% pecare lea"i scris înainte de război

Walter Pincus: ;m 'ansa de ai cunoa'tepersonal pe principalii inspectori în dezarmare ai5a"iunilor 8nite% mai ales pe Jol* <keurs(diplomatul suedez Jol* <keus a condus ec4ipa de inspectori ai 58 în Irak <l alucrat în această "ară din AA p!nă în A0)% care sa ocupat de primele inspec"ii dinanul AA 'i pe ?ans Bli7 (?ans Bli7 a *ost director +eneral al ;+en"iei interna"ionalepentru ener+ie atomică din ANA p!nă în AN0 6n F$$$% el a *ost numit la conducerea-omisiei de control% de eri,care 'i de inspec"ie a 5a"iunilor 8nite (85QI-) 6n F$$F%a *ost însărcinat cu suprae+4erea inspec"iilor care izau dezarmarea Irakului) -!ndBli7 sa a9at la conducerea pro+ramului de inspec"ie în F$$F% credea% ca toată lumeape atunci% că irakienii ascundeau cea <keus% în sc4imb% era mai circumspect 6ncăde la început% mia tot repetat că o cantitate enormă de material *usese distrusă de

cole+ii lui de la 85S- între AA 'i AV -!nd inspectorii au plecat din Irak înAN% au redactat un raport în care subliniau *aptul că e7istau îndoieli re*eritoare la



e7istența anumitor stocuri de armament. nu e7istau doezi că acestea *useserădistruse și% în acela'i timp% nimic nu doedea că ele mai e7istau 6n ciuda acesteiincertitudini% sa a,rmat că Saddam ?ussein dispunea de depozite de armament6n F$$F% c!nd ?ans Bli7 a enit la conducerea inspec"iilor în Irak% a anun"at imediatcă rezultatul anc4etei în urma căreia sa concluzionat că irakienii cumpăraseră o7idde uraniu în ;*rica era ne*ondat De ce ar , *ăcut un asemenea lucru irakienii% c!nd eidispuneau de propriile lor rezere de uraniuC ;cesta era deci un element decisi ;mscris un articol despre asta% care a apărut în noiembrie F$$F% cu c!tea săptăm!ni

înainte de începerea inspecțiilor Kristina Bojersson: ; *ost publicat pe prima pa+inăC

Walter Pincus: 5u ;rticolele mele sunt rar publicate pe prima pa+ină Kristina Bojersson: De ceC

Walter Pincus: 6ntreba"il pe redactorul'e* Kristina Bojersson: Ds ae"i o e7plica"ieC

Walter Pincus: <i bine% nu Subiectul a *ost *oarte dezbătutW < o c4estiune deale+ere Prezentarea unui ziar depinde depersoana care se ocupă de punerea în pa+ină înziua respectiă ;sta se sc4imbă în ,ecare zi

Kristina Bojersson: Dacă insist% este pentru căsubiectul pe care lați tratat în acel articol eracrucial atunci

Walter Pincus: ;rticolul care a tulburat cel maimult apele a *ost cel pe care lam publicat înmartie F$$1 S!mbătă AV martie% pentru a , maiprecis <7plicam acolo că inspectorii nu +ăseaunimic 'i că nu erau deloc si+uri că Irakul are aceste arme de distru+ere în masă Bob

&oodHard era de sericiu în acea zi ;m încercat să *ac ast*el înc!t articolul meu să,e publicat% dar în Heekend nu e aproape nimeni acolo 'i e *oarte complicat săadau+i un articol care nu a *ost preăzut pentru publicare în ziua respectiă6ncepusem să orbesc cu Bob% iar el mia con,rmat *aptul că în"elesese acela'i lucruca 'i mine ;tunci mia promis că a scrie un mic intro. a redactat propria saersiune% iar eu am reluat anumite ideile dintre ale sale ca punct de plecare ;poi Bobsa dus la redactorul'e* adjunct care era de +ardă în acea zi 'i ia cerut să *acă loc înziar pentru acest articol ;st*el% articolul meu a apărut în ziarul de duminică Seintitula. 2Statele 8nite nu dispun de in*orma"ii su,ciente despre armele ilicite3 Introul spunea. 2&n ciuda declaraţiilor administraţiei Bush privind armele ira3iene de

distrugere în masă) serviciile de informaţii americane se a:ă în incapacitatea de afurni1a informaţii precise ;ongresului sau Pentagonului privind cantitatea de arme



ilegale sau asupra locului unde sunt ele ascunse) conform unor înalţi responsa"iliguvernamentali +i mem"ri ai ;ongresului3

<u mai spuneam 'i că în interiorul sericiilor secrete% oamenii se pl!n+eau de *aptulcă administra"ia% în mijlocul pre+ătirilor pentru război% re*uza să comuniceinspectorilor pentru dezarmare ai 58 in*orma"iile cele mai importante asupra loculuiunde se a9ă ascunse presupusele arme irakiene 8nii dintre ace'tia a,rmau căadministra"ia re*uză să îi ajute pe inspectori pentru simplul moti că dacă ace'tiadescopereau cea% asta ar , încurajat 58 săși continue inspec"iile 'i ar+umentelelui Bus4 în *aoarea războiului ar , deenit lipsite de *undament

-a urmare a acestui articol% membrii comunită"ii sericiilor secrete 'i *unc"ionarii dela Penta+on mau c4emat să îmi con,rme că ei nu +ăsiseră nimic care să atestee7istența presupuselor arme de distru+ere în masă Bli7 îmi spunea acela'i lucru Iaratunci c!nd apelam la sursele mele din mediile de in*ormare% mi se răspundea.2Probabil că nu e nimic acolo3 ;ceste intero+ări decur+eau dintrun moti e*ectistupid. administra"ia Bus4 a,rma că irakienii de"ineau acele arme% și nu pentru că eaputea să doedească că ele e7istau% ci pentru că nimeni nu putea să doedească căele nu e7istau 6n acest timp% Oudit4 iller% de la !e4 5or3 6imes% 'i alte c!teapersoane î'i *ăceau numărul re*eritor la -4alabi De ,ecare dată c!nd prieteniiacestuia din urmă *ăceau cunoscut c!te un truc% mer+eam la -I; pentru al eri,ca%ceea ce le demola ar+umentele -I; nu credea o iotă din ce poesteau oamenii lui-4alabi 'i al"i c!"ia trans*u+i

Kristina Bojersson: /a ce pa+ină a apărut acest *aimos articolC

Walter Pincus: /a pa+ina A0 Kristina Bojersson: 6mi permit să insist. totulse petrece ca 'i cum Washington Post nu ar reaca articolele ds să ,e remarcateW

Walter Pincus: ;rticolul a apărut cu patru zile înainte de începerea războiului. trupele noastreerau deja la posturi% cu reporterii no'tri cu tot2îmbarca"i3 în ma'inile lor blindate ;cest războiera a'teptat de toată massmedia cu aproapeaceeași nerăbdare ca și administra"ia -ei dinmassmedia erau implica"i p!nă peste urec4i% erau surescita"i 5umai dela Washington Post aeam în KuHeit cinci sau 'ase persoane care abia a'teptau carăzboiul să înceapă Kristina Bojersson: Dacă războiul nu ar mai aut loc% asta ar , costat mult ziarul lacare lucra"iC

Walter Pincus: < pu"in cam brutală *ormularea% dar da /a *el ca 'i armata% presa



scrisă 'i canalele de teleiziune inestiseră mult timp% bani 'i personal în acestrăzboi 5u aeau nimic de c!'ti+at din am!narea sau din împiedicarea lui Kristina Bojersson: -e implică acest lucru din punctul de edere al rolului presei înStatele 8niteC

Walter Pincus: -unoașteți răspunsul dată ce a reu'it să inducă în eroare presa 'iopinia publică% nimic nu mai poate opri un +uern care a 4otăr!t să plece la război

Totu'i% manipularea mediatică nu e7istă de ieri <a a început cu 'e*uladjunct alcabinetului lui Jonald Jea+an% ie Deaer 6nainte de Jea+an% -asa ;lbă semul"umea să or+anizeze înt!lniri te4nice în care se comunica producătorilor deteleiziune pro+ramul Pre'edintelui% pentru ca ace'tia să'i poată plani,ca ziua delucru 5iciun ziarist nu mer+ea la acele înt!lniri ;poi a enit Deaer 6nt!lnirea aealoc la ora nouă% to"i ziari'tii erau conoca"i 'i li se spunea. 2 Astă1i Pre+edintele vavor"i despre criminalitate. /l va cita statistici din ,an <rancisco +i ;hicago. =a intra înemisie la ora >#?## +i va face o declaraţie referitoare la acest su"iect) precum +i altecâteva3 Jezultatul a *ost acela că% în loc să trimită producători sau te4nicieni%canalele de teleiziune au început să apeleze la trimi'ii speciali% care ulterior puteausă preia in*orma"iile și să le prezinte pe post. 2Iată ce se a înt!mpla3 ;poi% erautrimi'i la San Erancisco sau la -4ica+o pentru a ,lma apari"ia Pre'edintelui 'i pentru atrimite c!tea ima+ini de la eenimentul respecti 6n ediția de seară% subiectul eraprezentat c4iar de ei% căci teleiziunile adoră să î'i arate trimi'ii speciali la -asa ;lbă%deoarece aceasta *ace să le crească simțitor audien"a Dintro dată a apărut ast*eldreptul de a aea zilnic o secen"ă cu Pre'edintele 5iciodată% p!nă

atunci% Washington Post nu publicase articole zilnice despre 'e*ul statului pentru că%sincer% nu era mai nimic de scris despre asta ri% în ultima perioadă% de e7emplu%Pre'edintele î'i *ace discursul despre retra+eri în ,ecare zi% 'i în ,ecare zi noipublicăm un articol despre asta De'i nu spune absolut nimic nou Kristina Bojersson: Qă ocupa"i de multă reme de actiită"ile sensibile în carena"iunea se implică la niel na"ional 'iinterna"ional 6n prezent% cum te po"i descurcapentru a"i *ace munca în acest domeniuC

Walter Pincus: Eaci ce po"iW Spre e7emplu% eumiam petrecut o bună parte din anul trecutpentru a purica raportul comisiei re*eritor la AAseptembrie Din punctul de edere al *aptelor%este un document e7celent 6n sc4imb%recomandările pe care acesta le *ace sunt nule-red că directorul comisiei% P4ilip elikoH% c4iardacă a lucrat în -onsiliul 5a"ional pentruSecuritate% este înainte de toate un pro*esoruniersitar 'i nu un om de teren <l nu a analizat îndeajuns sc4imbările care au

interenit după AA septembrie în termeni de coordonare a sericiilor secrete : ,e căeste orba de *unc"ionarea lor con*ormă sau de rela"iile lor cu Pre'edintele Dacă am



ajuns la această concluzie este mai ales din cauza a ceea ce spuneam despre cuplul-linton

So"ia mea este născută în /ittle Jock a'a că îi cunosc pe Bill 'i pe ?illarG de F$ deani -!nd Bill -linton a ajuns la &as4in+ton% era primul Pre'edinte de c!nd *ac euaceastă meserie care nu aea prieteni apropia"i în cadrul -I; <l 'i ?illarG au *ostputernic in9uen"a"i de concluziile comisiei -4urc4% după a*acerea &ater+ate. 2/a -I;sunt numai rene+a"i 'i conseratori% e mai bine să nu te amesteci cu ei3 (Erank-4urc4% senator de Ida4o% prezida lucrările comisiei de anc4etă a Senatului%

însărcinat în A0V să studieze opera"iunile +uernamentale le+ate de actiită"ilesericiilor secrete -oncluzia comisiei era în principal aceasta. 2,tudiind operaţiunilede spiona0) comisia a fost frapată de tensiunea inerentă) +i anume incompati"ilitateadintre operaţiunile secrete +i e(igenţele unui regim constituţional. ,ecretul esteesenţial pentru operaţiunile de spiona0. Acesta poate deveni de asemenea sursă de

putere) o"stacol într'o de1"atere serioasă în interiorul guvernului +i un mi0loc de aevita procedurile guvernamentale sta"ilite. ;omisia a a0uns la conclu1ia că secretul +isepararea au permis e(ecutivului să cede1e tentaţiei de a recurge la operaţiunisecrete pentru a evita de1"aterea pu"lică) "irocratică +i parlamentară 3) -linton lanumit pe Oames &oolseG la conducerea a+en"iei% c4iar dacă nu îl înt!lnise niciodată5oua sa ec4ipă de la inisterul ;părării îi su9ase numele acestuia% dat ,ind *aptul căausese deja ocazia să lucreze cu el 'i 'tia ce *el de om este (indiizi precum /es;spin% Bill PerrG 'i Oo4n Deutc4 L;les de AA ori deputat de &isconsin% a ocupat pentruscurt timp postul de secretar de Stat în inisterul ;părării în timpul administra"iei-linton După ce 'ia înaintat demisia în A# din 2motie personale3% acesta a *ost

înlocuit cu adjunctul său% &illiam O PerrG% care urma să ocupe postul de secretar deStat în inisterul ;părării p!nă în A0 Oo4n Deutc4 a *ost director al -I; din maip!nă în decembrie AX După plecarea sa% el a *ost obiectul unei polemici priinddocumentele clasate 2secrete de apărare3 pe care le păstrase la domiciliul său 'i pecalculatorul personalM) -linton era însă la cuțite cu &oolseG

Pre'edintele -linton 'i cu mine am aut o conersa"ie : neo,cială : despre -I; cuocazia unei recep"ii% în ara lui A1 ;uzisem că lua în calcul posibilitatea de a'ianula înt!lnirile zilnice cu &oolseG -onsidera că de *apt Japortul ilnic cătrePre'edinte (PresidentYs DailG Brie* : PDB)% un *el de notă de sinteză care +rupaultimele in*orma"ii primite de la -I;% con"inea rareori in*orma"ii interesante Prin

urmare acesta nu aea niciun moti pentru a se înt!lni zilnic cu 'e*ul ;+en"iei ;st*el%-linton sa eliberat de această sarcină% pe care ia pasato icepre'edintelui său% ;l@ore% 'i consilierului său pe probleme de securitate na"ională% /eon Euert4 ;ceasta a*ost însă o +re'eală -linton nu în"ele+ea că respectiele înt!lniri matinale cu 'e*ulPenta+onului erau ca un cordon ombilical 'i că ele îi permiteau să de,neascăproblemele de plasat pe ordinea de zi a -I; Pe remea predecesorului său% @eor+e? & Bus4 'i el la r!ndul lui% *ost director al -I; înt!lnirile zilnice erau *oarteplăcute Pre'edintele% directorul ;+en"iei 'i a+en"ii se cuno'teau 'i se simpatizau uniipe al"ii



;sta ne readuce înapoi la AA septembrie% căcirela"iile care îl lea+ă pe actualul Pre'edinte Bus4de -I; constituie o miză decisiă @eor+e &Bus4 nu cite'te deloc <l se în"ele+e bine cu@eor+e Tenet% care are acela'i +en depersonalitate ca a lui 6nt!lnirea zilnică aredeenit prin urmare un ritual important Totu'i%

în perioada anterioară lui AA septembrie% PDBul'i înt!lnirile cu Tenet nu îl men"ionau dec!t *oarterar pe ssama Ben /aden 'i posibilitateaatacurilor asupra păm!ntului american

6n orice caz% nu cred că elikoH 'i ec4ipa care a redactat recomandările comisieidespre AA septembrie în"ele+eau *oarte bine natura rapoartelor care e7istă între -I;'i -asa ;lbă <i nu au urmărit niciodată să se in*ormeze re*eritor la maniera în care

sericiile secrete au reac"ionat la AA septembrie <i au pretins că nimic nu sasc4imbat în interior% ceea ce este eronat De e7emplu% atunci Tenet 'ia luatobi'nuin"a de a conoca o înt!lnire zilnică la orele A0% în decursul căreia dădeaordinele pentru zilele următoare -4iar dacă au *ost inita"i% membrii comisiei nu auasistat niciodată la aceste înt!lniri 6n acela'i timp% -I; 'i EBI au aut mai multetentatie de a *ace să cadă barierele dintre cele două a+en"ii dată cuimplementarea Patriot ;ct (puternic contestat pentru restric"iile sale asupralibertă"ilor ciice 'i ale dreptului la ia"ă priată% Patriot ;ct din F$$A pretinde2 prevenirea +i pedepsirea actelor de terorism în ,tatele -nite +i în întreaga lume)îm"unătăţirea uneltelor de anchetă ale represiunii criminale +i alte o"iective 3)% eleputeau să sc4imbe in*orma"ii între ele

Qă poestesc asta deoarece comisia a scos tot *elul de propuneri ira"ionale iz!ndcrearea unui nou minister După publicarea lor% Oo4n KerrG (Senatorul Oo4n KerrG% dinassac4ussetts% a *ost ne*ericitul candidat al partidului democrat care a candidatcontra lui @eor+e Bus4 în F$$#) a *ăcut% *ără îndoială% una dintre cele mai mari+re'eli din e7isten"a sa. el a anun"at că dacă aceste recomandări ar , incluse întrunproiect de le+e% el lar semna cu oc4ii înc4i'i ;st*el% atunci c!nd senatorul c-ain aredactat acest proiect de le+e% toată lumea a rut săl semneze *ără nici măcar să seostenească să îl citească Democra"ii au aderat la el ca o sin+ură ,in"ă% iar Bus4 a

*ost neoit să reac"ioneze <l a început prin a semna un decret% apoi -on+resul saimplicat în toate astea -amera a otat o ersiune care era plină de amendamentere*eritoare la un anumit număr de puncte ce aeau le+ătură cu terorismul% iarSenatul a aprobat o ersiune complet di*erită Jezultatul ,nal este le+ea dindecembrie F$$# priind re*orma sericiilor secrete 'i preenirea terorismului% careare c!tea sute de pa+ini 6ntre timp% !e4 5or3 6imesnu contenea să repete că eramomentul să se treacă la o re*ormă a sericiilor secrete 'i că *amiliile ictimelor de laAA septembrie erau în *aoarea acestui lucru Pre'edintele 'i icepre'edintelecomisiei care a anc4etat eenimentele de la AA septembrie (*ostul +uernator din5eH OerseG% T4omas Kean% 'i *ostul deputat de Indiana% /ee ?amilton) străbăteau "ara'i se prezentau "an"os în *a"a -on+resului *ăc!nd declara"ii ine7acte sau mincinoase

Despre Mașinațiunile Administrației Americane În Cazul Războiului Din Irak

Documents

Transcript of Despre Mașinațiunile Administrației Americane În Cazul Războiului Din Irak