8/19/2019 Despre Kosovo

1/3

Ultimul cantec al mierlei

Titel FOLEA

Ajungi infinit mai usor la Paris decat la Pristina. De altfel, o calatorie de documentare in Kosovo n-ar avea nici

un rost. De acolo ai leca total nedumerit. Te vor naadi neintelegerile! a cui e Tara "ierlelor, cine sunt sar#ii,

cine al#ane$ii si de ce se omoara intre ei. %ntreaga rovincie iugoslava Kosovo iti aare ca o entitate dualista!

cu doua variante de istorie, cultura, traditii, religii.

Legenda sune ca Dumne$eu a aruncat aici tot #alastul ramas dua facerea lumii. &ele este ' ()) de insulite

de e toata coasta estica a Adriaticii ar utea sta marturie. %ugoslavia, *tara slavilor de sud+, este un rodus al

aosului geografic si istoric din alcanii de dua rimul ra$#oi mondial. %nvingatorii de atunci au remodelat in

totalitate arta regiunii, incercand sa im#ine cu de-a sila iese de u$$le incomati#ile. -a format un cocteil

e/lo$iv, ale carui ingrediente urtau germenii roriei disaritii! ot ooare care vor#esc cel utin cinci

lim#i, folosesc doua tiuri de alfa#et si au trei religii diferite. %ntr-un sfarsit, iesele u$$le-ului, deformate rin

asam#larea fortata, s-au de$mem#rat din configuratia lor nefireasca, lasand in de$ecili#ru ot milioane de

sar#i, 0,1 milioane de croati, doua milioane de sloveni, doua milioane de macedoneni, alte doua de #osniaci

musulmani si 2)) ))) de muntenegreni, turci, tigani, romani, ruteni, slovaci, cei, italieni, germani. Dar mai

ales doua milioane de al#ane$i.

3eografia

Pe arta, Kosovo este un rom# deformat. 4arful dinsre sud este alungit este granita al#ano-macedoneana si

are tintuit de iscul Kora# 5inalt de ( 6)) de metri7 al muntelui "al Kora# din Al#ania. Unul dintre cele mai

sarace tinuturi ale Euroei are totusi in su#sol deo$ite de lum#, $inc si lignit, iar la surafata cresc culturi de

orum#, grau, or$, cartofi si tutun. &and sui Kosovo, te referi de fat la doua regiuni situate la sud de er#ia.

Kosovo si "etoia, doua deresiuni largi, searate de un sir de dealuri, dar incadrate de lanturi muntoase de

este ( ))) de metri, care le seara de "untenegru, Al#ania si "acedonia. Provincia are ') 8)) de 9ilometri

atrati, cam tot atat cat masoara judetele :argita si &ovasna din Transilvania noastra.

Teritoriul

;ar se intalneste in istoria ooarelor o inclestare atat de indaratnica recum cea care a insotit convietuirea

sar#ilor si al#ane$ilor din alcani. O revendicare a intaietatii, a rorietatii asura istoriei, culturii, ana si a

geografiei unui etic de amant mult mai mic decat oricare alta tara din regiune. O inclestare oar#a entru

doua teluri devenite sacre! o Al#anie mare si o er#ie mare.

%n luta sar#o-al#ane$a, doua mituri fundamentale au iesit la rama entru a se infrunta. Al sar#ilor a

renascut in cautarea unei noi eoci de aur care *ruginise+ in erioada titoista. &elalalt a fost construit de

al#ane$i din negura istoriei de unde si-au adus in actualitate stramosii iliri, rimii staani ai teritoriului.

Pentru sar#i, Kosovo este un mare %erusalim. Pentru al#ane$i, el oate sa devina o "ecca. lavii sunt convinsi

ca numele rovinciei este de origine sar#a. A fost au$it entru rima oara rin secolul al

8/19/2019 Despre Kosovo

2/3

 *Atunci sultanul "urad a strans uoi de armata, l-a luat de-a dreata sa e fiul sau aia$id, dar nu s-a lasat

este Kosovo ana nu i-a trimis rintului La$ar o scrisoare! O, La$ar, staan este er#ia@ -a fost niciodata si

nu va fi un singur amant cu doi staani, un singur oor cu doi su$erani. Daca vrei sa nu fie ra$#oi, da-mi

ceile cetatilor tale si tri#utul e sate ani. De nu, vino e camia din Kosovo si armele vor otari. Atunci,

La$ar si-a ridicat ciul inlacrimat si a va$ut e cer un soim cenusiu venind dinsre %erusalim. Era f. %lie cu

vor#a de la Dumne$eu! O, La$ar, rint de sange, ce imeriu alegiB+ O sumedenie de astfel de legende au

um#lat rin Kosovo ana la ieirea %meriului Otoman. Al#ane$ii le darama e toate, invocand fate regasite

si in cartile de istorie ale romanilor! re$enta in armatele rintului sar# a militarilor al#ane$i, unguri sau a

valailor condusi de "ircea cel atran. %nsusi soldatul care l-a ucis e "urad ar fi fost un al#ane$! "ilos

KoiliCi, dua cum sustin stramosii ilirilor, reclamand masluirea istoriei.

&onvertiti la islamism si incororati multa vreme in armata otomana, al#ane$ii au fost transformati intr-un fel

de 9ur$i ai Euroei. Dua ei, resonsa#il entru aceasta eticeta este ismarc9, cu memora#ilelele sale rostiri!

 *u e/ista o natiune al#ane$a 5...7 Al#ania nu este altceva decat un concet geografic+.

&redinta

&a o ironie a sortii, rovincia dorita si de ;oma, si de &onstantinoole a ca$ut in mainile lui Alla. Urmele

istoricei disute religioase s-au conservat cel mai #ine in randurile al#ane$ilor 9osovari! doua treimi sunt

musulmani, aroae un sfert ortodocsi si a#ia restul suusi ai Paei de la ;oma.

&u e/cetia Turciei, e/-%ugoslavia a avut cea mai numeroasa comunitate islamica din Euroa! atru milioane

de musulmani - #osniaci, al#ane$i si turci. Desre ciudatenia religioasa numita islamism #alcanic intelectualii

al#ane$i cred ca *este un accident al istoriei+. %n relica, liderii musulmani otea$a entru *o arte constitutiva

a identitatii al#ane$e+. Un mister astrat ana in $ilele noastre. %storici, sociologi si etnologi au insirat

e/licatii ale convertirii in masa a al#ane$ilor. &a sa scae de imo$itele grele ale Portii si stimulati de avantaje

economice si sociale, islamismul ar fi utut deveni o moneda de scim# acceta#ila. u# %meriul Otoman

al#ane$ii au fost ieniceri si ciar mari vi$iri. La fel de osi#il este si un asa-$is rilej de revansare a al#ane$ilor

 *segregati social+ de feudalismul sar# reotoman. "ult mai tar$iu insa, sre nenorocul lor, rediso$itia

convertirii la o alta religie i-a oferit lui Enver :odja rete/tul de a institui statul ateu al#ane$.

De artea cealalta, credinta s-a transformat intr-un semn al identitatii doar in ultimii $ece ani. ar#ii si-au

 *de$groat+ cele o mie de #iserici si manastiri din tinutul "etoiei si *defilea$a+ cu ele in frunte cu atriarul.

Traditiile

Un arado/! cultura al#ane$a nu s-a conservat decat in %ugoslavia, din cau$a limitarilor e/cesive ale li#ertatiide e/resie imuse de regimul stalinist de la Tirana. Din nou o ironie! tot %ugoslavia, mai recis Kosovo, a

ramas si singurul loc in care traditiile al#ane$e s-au astrat. De secole, taranii au trait in aceleasi comunitati

numeroase formate din 6)-')) de mem#ri si conduse de un atriar. &u timul, traditia s-a erodat, dar, la

inceutul anilor ?), in satele 9osovare e/istau inca al#ane$i care continuau sa ractice oligamia, sa-si

aranje$e casatoriile sau sa-si i$ole$e in casa femeile, fara sa le ermita accesul la educatie.

&ultura

&artierul veci al Pristinei seamana mult cu satele noastre transilvane. &ase mari cu#ice, cu acoerisuri inalte,

majoritatea din tigla, co#oara si se ingramadesc su# oalele #lande ale dealurilor. Doar minaretele mosceilor

iti atrag atentia ca te afli si e amant musulman.

ici sar#ii si nici al#ane$ii nu aduc a sal#atici. Efectul civili$atiei euroene li se citeste e figuri si in reocuari.Dar si aici totul se imarte in doua. De-o arte, '1) ))) de al#ane$i, de cealalta - de trei ori mai utini sar#i.

%ntre cele doua comunitati nu e/ista nici un contact. ;utura are atat de evidenta, incat in toata rovincia n-

ai avea sansa sa descoeri vreun ;omeo sau vreo ulieta. Oamenii de teatru concid cinici! *Aici e/ista drama

al#ane$a si drama sar#a+.

Oamenii

A#ia intrati in veacul al

8/19/2019 Despre Kosovo

3/3

vonistica a functionat cu succes in erioada ost-titoista. %nformatiile desre convietuirea sar#o-al#ane$a

oscilau intre uciderea acientilor sar#i de catre vraci al#ane$i si sterili$area urmasilor ilirilor de catre medicii

sar#i su# rete/tul vaccinarii.

"ai mult de jumatate din al#ane$i traiesc in afara granitelor tarii de #astina! in %talia, 3recia, Turcia, UA. &ei

mai multi au ajuns in %ugoslavia si fostele sale reu#lici. Potrivit estimarilor autoritatilor statului socialist

federal, la inceutul anilor 8), o $ecime din locuitorii tarii erau de origine al#ane$a. Trei sferturi traiau in

Kosovo. tatisticile vremii conturau un ortret demografic cel utin ciudat al comunitatii! cea mai ridicata rata

a natalitatii din Euroa, cea mai sectaculoasa descrestere a ratei mortalitatii, cea mai ridicata mortalitate

infantila, dar un nefiresc de mare numar de tineri@

Pana nu de mult, in satele 9osovare, confruntarea sar#o-al#ane$a a fost doar ideologica. Un milion si jumatate

de al#ane$i si-au suduit *comatriotii+ slavi si i-au #lestemat e cei vinovati de configuratia etnica nefasta

entru intreg vestul #alcanic! *Euroa este foarte dearte de noi@ %ar noi, taranii al#ane$i din Kosovo, traim

aici ca in evul mediu@+. *ar#ii isi construiesc u$ine doar entru ei. Pe noi ne lasa in eoca medievala+. *&ine a

us Kosovo la sud de er#ia, sa se-aleaga rafu de el@+

De artea cealalta, aroae un sfert de milion de sar#i cauta sa comense$e de$ecili#rul numeric rin etalari

violente ale nationalismului indus de la centru! *Te iu#im ca e %isus &ristos, ciar daca esti comunist,

lo#o@+. *%n aceasta regiune este de referat sa fii inarmat. Eu am un 9alasni9ov+.

lavii vad o amenintare in o#iceiurile araice ale concetatenilor al#ane$i, care, sun ei, mentin toata rovincia

intr-un anacronism erfect. *Ei traiesc ca in secolul al