∑ Hipofiza – principala glandă endocrină. Controlează metabolismul, creșterea și reproducerea organismului. Este localizată la nivelul șeii turcești. Se împarte în 2 porțiuni: anterioară (adenohipofiza) și posterioară (neurohipofiza).Hipofiza anterioară (adenohipofiza), produce 7 hormoni:1) Hormonul de creștere (somatotrop);2) Prolactina (PRL);3) Melanocitostimulator (MSH);5) Adrenocorticotrop (ACTH);6) Tireotrop (TSH);7) Hormoni gonadotropi – foliculostimulant (FSH), și luteinizant (LH).

Hipofiza posterioară (neurohipofiza), produce 2 neurohormoni:1) Oxitocina;2) Vasopresina (antidiuretic).

Hormonul de creștere (somatotrop) – peptidic, alcătuit din 191 AA. Rol: biologică - funcție de creștere (oaselor, intervine în metabolismul glucidelor/lipidelor/proteinelor), și metabolică (reglează ADN și ARN). Este modulat de GH (al hipotalamusului), și somatomedine (în timpul metabolismului).

Prolactina (PRL) – este sintetizată de celulele lactotrofe (ale hipofizei), alcătuită din 198 AA. Rol: dezvoltarea normală a glandei mamare și lactogeneza (după naștere). Este modulată: micșorată de dopamină și PIF (prolactin-inhibitor-factor, GAP), mărită de TRH (tireotrop-releasing-h) și estrogeni. Secreția se mărește în timpul somnului, sarcinii, alăptării și stresului. Patologie: hiperprolactinemie – secreție exagerată, cauzată de o tumoare hipofizară (la femei – amenoree și sterilitate; la bărbați – impotență).

Melanocitostimulator (MSH) – rol: pigmentație. Patologii: boala Addison, hiperpigmentare, depigmentare.

Adrenocorticotrop (ACTH) – este sintetizată de celulele corticotrofe (ale hipofizei), alcătuit din 39 AA. Se secretă în ritm în circadian (nivel maxim dimineața, minim noaptea). Dacă ritmul este întrerupt – depresie, stres. Rol: reglează funcția suprarenalelor (secreția: 1) glucocorticoizi; 2) androgeni; și 3) mineralocorticoizi).

Tireotrop (TSH) – este reglată de TRH (al hipotalamusului). Rol: acționează asupra glandei tiroide, producând 2 hormoni: T3 (triiodotironina), și T4 (tiroxina). Secreția acestui hormon este sub controlul feed-back, realizat de hormonii T3 și T4. Patologii: disfuncția secreției – hipotiroidie și hipertiroidie.Hormoni gonadotropi – foliculostimulant (FSH), și luteinizant (LH)a) Foliculostimulant (FSH) – reglează funcția reproductivă. Rol: stimulează – la femei (creșterea foliculară, ovulația și funcția corpului galben), și la bărbați (spermatogeneza);b) Luteinizant (LH) – rol: stimulează – la femei (sinteza de androgeni, formarea corpului luteal galben), și la bărbați (secreția de testosteron, funcția sexuală).

Oxitocina – rol: influențează contracția musculaturii uterine, declanșează travaliul. La nivelul glandei mamare declanșează lactația.

Vasopresina (antidiuretic) – asigură retenția lichidului în organism, la nivelul tubelor renali. Intensifică reabsorbția apei. Vaso-constricția, mărește presiunea arterială.

∑ Glandele suprarenale – sunt situate la polul superior ai rinichilor, între VT11 și VL1. Microscopic au 3 zone: glomerulară, fasciculată și reticulată. Sunt în 2 zone funcționale: 1) corticosuprarenalele (80%) și 2) medulosuprarenalele (20%).Corticosuprarenalele - secretă 3 grupe de hormoni: mineralo-corticoizi (aldosteronul și dezoxicorticosteronul), gluco-corticoizi (cortizol), și androgeni (dehidroepiandrosteron, DHEA, androstendion, și etiocolanul). Hipotalamusul secretă cortico-liberina, care reglează la nivel producția ACTH (adrenocorticotrop), acesta din urmă reglează activitatea glandelor suprarenale.

Gluco-corticoizi (cortizol) – rol: de răspuns la stres, reglează metabolismul glucozei (stimulează glucogeneza hepatică, astfel crește concentrația în sânge), lipidelor (stimulează lipoliza, crește oxidarea a acizilor grași și în scop energetic), și proteinelor (proteoliza, reduce masa musculară, duce la astemie, inhibă sinteza de la colagen și țesut osos). Patologie: sindromul Cushing (hipersecreție), Addison (hiposecreția).

Mineralo-corticoizi (aldosteronul și dezoxicorticosteronul) – rol: hiposecreția determină creșterea de K și scăderea de Na, astfel se reduce lichidul sanguin; hipersecreția determină acumularea de Na, crește tensiunea arterială. Principalul hormon este aldosteronul, creșterea căruia determină reducerea eliminării de Na în urină (rămâne în sânge, duce la hidrofilie). K asigură funcționarea normală a nervilor și mușchilor. Scăderea de K duce la hipokalemie, ceea ce provoacă atrofia nervilor, mușchilor.În caz de scădere a aldosteronului, cantitatea de Na scade, crește cea de K, ceea duce la hiperkalemie (aritmie, hipotonie, stop-cardiac).Reglarea secreție de aldosteron are loc prin mecanismul universal – feed-back.

Androgeni (dehidroepiandrosteron, DHEA, androstendion, și etiocolanul) – rol: dezvoltare organelor sexuale. La femei asigură dezvoltarea pilozității pubiene și axilare. La femei hipersecreția DHEA duce la hirsutism, virilizare, amenoree și infertilitate.

Medulo-suprarenali – rol: secretă 3 neuro-hormoni – adrenalina (80%), noradrenalin și dopamina (împreună 20%). Toate 3 se numesc catecolamine. Mai sunt secretate și peptidele opioide (de tip MET-enkefalina și LEU-enkefalina).

Reglarea biosintezei adrenalinei este din AA tirozina.Adrenalina – receptorii acestui hormon sunt:α

1 - la nivelul vaselor pielii, mucoaselor intestinului, rinichilor, plămâni, creier, uter, pancreas), provoacă contracția musculaturii vaselor, uterului, pupilei, și pilomotorii, hiperglicemie;2 – provoacă relaxarea musculaturii vasculare, intestinale.

β1 –la nivelul fibrelor miocardice, celulelor adipoase și hepatice, stimularea provoacă contractibilitatea și frecvența activității cardiace, lipoliza, glicogenoliza;2 – la nivelul vaselor inimii, creierului, bronhiilor, tiroida și paratiroida, stimularea are efect vasodilatator, miorelaxant.

Adrenalina acționează asupra ambilor tipuri de receptori. Noradrenalina acționează doar asupra α receptorilor.

Funcții: stimulează funcția inimii și sistemului circulator, contracția vaselor periferice, metabolizarea grăsimilor (lipoliza), uscarea mucoaselor.

∑ Gonadele – sunt feminine și masculine. Hipotalamusul secretă GnRH (gonadotropin-releasing-h), stimulează hipofiza în secreția FSH și LH. Ovarele – este format din foliculi ovarieni. Au 2 funcții: endocrină și ovogeneza. a) Funcția endocrină: sunt secretați 2 hormoni: estradiol și progesteron. Foliculul ovarian este format din 2 compartimente: teca și granulosa. Celulele teca secretă androgeni, care sub acțiunea FSH sunt transformați în estrogeni de către celulele granulare. Sub acțiunea FSH, crește foliculul dominant în prima fază a ciclului și la a 14-a zi a ciclului are loc ovulația. Foliculul dominant secretă estradiol. După ovulație, foliculul dominant este transformat în corp galben, care secretă progesteron.

b) Ovogeneza: este un proces de formare și maturare a ovocitelor. Este asigurată de foliculii primordiali în nr. de 300-400k care conțin ovocite, maturarea lor fiind blocată la a 2-a fază de diviziune meiotică. La pubertate, cu declanșarea ciclului menstrual, cu 36 de ore înainte de ovulație, sub acțiunea LH, are loc deblocarea și dezvoltarea definitivă (maturarea) ovocitului.

Testiculele – au 2 funcții: endocrină și spermatogeneza.a) Endocrină: celulele Leydig secretă testosteron, iar celulele Sertoli asigură spermatogeneza. Spre deosebire de femeie, la bărbați maturarea nu e blocată, ci este continuu. Testosteronul conferă particularități masculine (pilozitatea pe corp, îngroșarea vocii, dezvoltarea musculaturii).b) Spermatogeneza – spermatozoizii sunt formați în tubii seminiferi, sunt supuși unui proces de migrare. La nivelul epididimiului, spermatozoizii se maturizează, fiind capabili de motilitate și fertilizare. În timpul ejaculării, veziculele seminale secretă un mucoid bogat în substanțe nutritive și prostaglandine, ce asigură hrană pentru spermatozoizi. Lichidul prostatic contribuie cu un pH alcalin, sporește motilitatea

spermei. Întreg procesul de formare și maturizare a spermatozoizilor, durează 70-75 de zile.

∑ Tiroida – este o glandă impară, secretă 2 hormoni: T3 (triiodtironina) și T4 (tiroxina). Reglarea este asigurată de TRH (tirioliberina), secretat de hipotalamus, care stimulează TSH, a hipofizei, ultimul influențează T3 și T4 a glandei tiroide. Reglarea este asigurată prin mecanismul feed-back. La deficitul de T3 și T4 crește concentrația de TRH și ulterior TSH. La deficit de iod în alimentare, scade secreția T4 și crește TSH. Efectele hormonilor tiroidieni:

Sisteme Hiperfuncție HipofuncțieCardio-vascular Tahicardie, aritmie,

palpitațiebradicardie

Muscular Contracții CrampeSistemul nervos Nervozitatea, tremuri Somnolență, oboseală

matinală, gândire înceată, descreșterea atenției

Metabolism Scădere în greutate Creștere în greutatePielea Tegumente calde, umede,

edeme perifericeTen galben, păr galben, căderea părului

∑ Pancreas – asigură digestia intestinală prin secreția fermenților tripsină, amilază și lipază. Funcția endocrină constă în secreția a 3 hormoni: insulina (secretată de insulele Langerhans), glucagon, și somatostatina. Insulina asigură secreția de glicogen, proteine, trigliceride și oxidarea glucozei. Efectele metabolice ale insuline acționează la 3 nivele: hepatic (efect anabolic), muscular (sinteza proteică și glicogen) și țesut adipos (stochează trigliceridele). Secreția de insulină este stimulată de către glucoză. Deficitul de insulină duce la hiperglicemie (în caz de diabet zaharat), glucozorie, deshidratare.

∑ Paratiroida – menține concentrația de Ca și P în țesuturi (care au importanță biologică în energetica celulară, meditația chimică și excitabilitatea membranară, asigură contracția musculară, coagularea sângelui). Homeostaza Ca și P este asigurată de hormonii paratiroidian și calcitonina. La pubertate predomină depunerea osoasă, iar la femei în menopauză are loc resorbția osoasă.