Desfășurarea Revoluției de La 1821

8/19/2019 Desfășurarea Revoluției de La 1821

http://slidepdf.com/reader/full/desfaurarea-revoluiei-de-la-1821 1/3

Desfă urarea Revolu iei de la 1821ș ț

Revolu ia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele careț

au marcat începutul procesului de rena tere na ională a României. Revolu ia a avut cauzeș ț țna ionale, economice i sociale i, de i a fost în cele din urmă înfrântă, a adus în aten iaț ș ș ș ț

cancelariilor marilor puteri europene situa ia din Principatele Dunărene i a determimat mperiulț ș

!toman să pună capăt domniilor fanariote.

Revolu ia română de la 1821 s"a inte#rat în mi carile #enerale sociale i na ionale care auț ș ș ț

zdruncinat continentul european de la vest la est, dar i dincolo de !ceanul $tlantic, în $mericaș

%atină, la #rani a dintre secolele al &V"lea i al &&"lea. 'n toate aceste mi cări revolu ionareț ș ș ț

se distin# o serie de eluri comune ( li)ertate, independen ă i unitate na ională ( stipulate iț ț ș ț ș

promovate în toată lumea de Revolu ia americană de la 1*8+ i de Revolu ia franceză de la 1*8,ț ș ț

dar prezente i în -upple %i)ellus Valac/orum redactat de 0icolae rsu în 1*8.ș

'n ările Române, puterea suzerană ( mperiul !toman ( impusese la începutul secoluluiȚal &V"lea înlocuirea domniilor pămantene cu cele ale fanario ilor. Revolu ia română de laț ț

1821 nu a fost o iz)ucnire spontană, #enerată de anumi i factori con3ucturali, ci a fost epresiaț

nemul umirilor acumulate la nivelul tuturor structurilor i claselor sociale de"a lun#ul secolelor alț ș

&V"lea i începutul secolului al &&"lea, #enerate de #rava criză economică i politică în careș ș

se aflau ările Române. Toate clasele i păturile sociale române ti ( cu ecep ia unei minorită iȚ ș ș ț ț

)oiere ti ( erau interesate de sc/im)area, în primul rând, a re#imului fanariot, care nu era decât oș

formă de#/izată de in#erin ă a otomanilor în tre)urile interne ale 4unteniei i 4oldoveiț ș

%a 1821, lupta revolu ionarilor români a avut un caracter na ional i social, dar condi iileț ț ș ț

istorice au impus prioritatea realizării cu prioritate a dezideratelor na ionale. elurile revolu ieiț Ț ț

de la 1821 au fost consemnate în diferite acte, începând cu Proclama ia de la Pade i -crisoareaț ș șcătre Poartă 56ererile norodului românesc7 din 2+ ianuarie fe)ruarie 1821, continuând cuProclama iile din 1928 martie, 2: martie1 aprilie, al doilea 5arzma#zar7 către Poartă din 2*ț

martie8 aprilie i alte scrisori i declara ii ale lui Vladimirescu. Din toate documentele reiese căș ș ț

se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asi#ure instituirea unei noi ordinisociale i politice i să asi#ure accesul ării la un statut de mai lar#ă independen ă. n alt capitolș ș ț ț

important al pro#ramului lui Vladimirescu era constituirea unei armate na ionale permanente,ț

alcătuită din panduri cu 5căpeteniile lor7 i 2:: de arnău i. ;perien ele ultimilor decenii auș ț ț

impus ac iuni )ine cumpănite pentru a nu stârni reac iile marilor puteri europene, pentru a nuț ț

provoca represaliile otomane sau declan area unor lupte între armatele străine pe teritoriulș

4unteniei. %inia politică eternă adoptată de Tudor Vladimirescu era aceea de a nu da Por iiț

niciun motiv să"i 3ustifice interven ia armată. $parenta lipsă de ostilitate fa ă de putereaț țsuzerană, tonul prevenitor al 5arzma#azarurilor7 trimise la stam)ul, tratativele duse cu pa aleleș

de la Dunăre tre)uie în elese din această perspectivă. Documentele rămase din timpul revolu ieiț ț

reiau ca un laitmotiv necesitatea ca mperiul !toman să nu se amestece în tre)urile interne aleării. De fapt, cererea de înlocuire a domnilor fanario i era în sine o pozi iilor Por ii. 'n ceea ceț ț ț ț

prive te rela iile cu celelalte provincii române ti, Tudor îndemna Divanul să coopereze cu fra iiș ț ș ț

de dincolo de 4ilcov, ca 5fiind la un #ând i la un #las cu 4oldova, să putem câ ti#a deopotrivăș ș

dreptă ile acestor prin ipaturi, a3utorându"se unii pre al ii7.ț ț ț

Rotaru Alexandru-IonuțClasa a XII-a B



Dacă în ceea ce prive te înlăturarea domnior fanario i consensul tuturor claselor iș ț ș

păturilor sociale era asi#urat, în ceea ce prive te alte prevederi ale pro#ramului său Tudor ș

Vladimirescu se putea a tepta la opozi ia marilor )oieri. Pentru a avea un mi3loc de luptă cuș ț

marii )oieri, dar i pentru a asi#ura for a militară necesară apărării ării, el s"a #ră)it să asi#ureș ț ț

reor#anizarea armatei na ionale. Tudor a luat le#ătura cu efii mi cării antifanariote dar i cuț ș ș ș

elementele mi cării ;teria, care plănuia o amplă mi care împotriva mperiului !toman. -"aș șa teptat momentul potrivit pentru declan area mi cării revolu ionare romane ti. $cesta a fostș ș ș ț ș

considerat ca fiind începutul anului 1821, după moartea domnitorului fanariot $leandru u u.Ș ț

Pre#ătirile politice au fost înso ite de cele de ordin militar. 'ncă din 181<, Tudor î i făcuseț ș

cunoscute planurile de creare a unei armate na ionale cu care, 5=...> numai cu pandurii ării, făr?ț ț

de niciun osta străin, voi face de a nu se mi ca o iar)ă din pămantul ării7.=1:> prin care elș ș ț

respin#ea practic orice preten ie viitoare a Por ii de asi#urare a si#uran ei #rani elor ț ț ț ț

principatului. Recrutările pentru viitoarea armată na ională începuseră cu mult timp înainte deț

iz)ucnirea revolu iei. De recrutări s"au ocupat căpitanii de panduri )ine cunoscu i în sateleț ț

oltene ti, tot ei ocupându"se i de crearea unor depozite de arme i muni ie.ș ș ș ț

Duminică 2+ ianuarie fe)ruarie 1821, la Pade , în prezen a a aproimativ 1:: de plăie iș ț și a cola)oratorilor săi apropia i, Tudor Vladimirescu a lansat c/emarea la luptă 5către totș ț

norodul omenesc7, care a devenit cunoscută în istorie ca Proclama ia de la Pade . Prin aceastăț ș

declara ie, poporul era mo)ilizat la luptă împotriva răului din ară, pentru statornicia unui nouț ț

re#im politic în ară@ț „Dar pe bălaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele

bisărice ti, cât i pe cele politice ti, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Pânăș ș ș

când să le fim robi? [! "eni i dar fra ilor cu to i, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouăț ț ț

bine# [! $u vă lenevi i, ci sili i dă veni i în grabă cu to ii% care ve i avea arme, cu arme% iar ț ț ț ț ț

care nu ave i arme, cu furci de fier i cu lănci% să vă face i degrabă i veni i unde ve i auzi că seț ș ț ș ț ț

află &dunarea cea orânduită pentru binele a toată ara [! 'ă ne merge, fra ilor, atâta vreme deț ț

când lacrămile du pe obrazele noastre nu s-au mai uscat#(

Pentru a asi#ura controlu asupra ării, pandurii au eecutat mar ul spre Aucure ti. %a 28ț ș ș

fe)ruarie12 martie, două coloane ale armatei revolu ionare roe ti au plecat spre capitală. ;le s"ț ș

au unit la -latina o săptăă mai târziu. !sta ii stăpânirii din ta)ăra de la 6o ofeni ( 8:: de arnău iș ț ț

( s"au alăturat pandurilor, ceea ce ridica efectivele lui Tudor la aproimativ 8.::: de oameni,2.::: călare i 9.::: pede tri. -"a pornit din nou în mar către capitală, cu asi#urarea flancurilor ș ș ș

i a unor trupe de arier#ardă i avan#ardă pe itinerarul -latina ( er)ăne ti B!ltC ( Tecuciș ș Ș ș

BTeleormanC ( Vadu %at Bir#iuC pe 1:22 martie 1821. Tudor a trimis o dele#a ie Divanului ăriiț ț

cu un memorandum, prin care cerea unirea tuturor for elor responsa)ile ale ării. Pe 1928 martie,ț ț

la por ile capitalei, la Aolintin Vale, Tudor a lansat o nouă proclama ie către )ucure teni,ț ț ș

declarând că mi carea pe care o conducea era menită câ ti#ării 5dreptă ilor cele folositoare laș ș ț

toată o) tea7. 'n plus, el amintea că de inea controlul teritoriilor de pe cele două maluri aleș ț!ltului i că mi carea pe care o conducea era îndreptată împotriva domnilor fanario i i a marilor ș ș ț ș

)oieri care se aliaseră cu ace tia, iar în condi iile intrării iminente în 6apitală a celor aproimativș ț

19.::: de osta i, cerea imediat în scris un răspuns 5de voi i )ninele de o) te sau niu7.ș ț ș

Proclama ia lui Tudor a avut un efect imediat, Divanul /otărându"se să cola)oreze cu pandurii, eț

adevărat, în condi iile în care consulii puterilor occidentale, Bcu ecep ia celui al PrusieiC, iț ț ș

caimacanii desemna i de 'nalta Poartă, care aflaseră despre dezavuarea mi cării lui Tudor,ț ș

părăsiseră în#ra)ă Aucure tiul. Tudor, care aflase i el de atitudinea arului, a /otărât deplasareaș ș ț




pe un drum ocolit, care evita orice eventuală capcană a otomanilor de la sud de Dunăre sau aarnău ilor din 6apitală. Pe 1*2 martie, pandurii a3un#eau la 6ioro#ârla, pentru ca a doua zi peț

seară să a3un#ă la 6otroceni, pe atunci în imediata apropiere a Aucure tiului. După ce cu o zi maiș

înainte dăduse o nouă proclama ie prin care cerea tututror cetă enilor ării, indiferent de condi iaț ț ț ț

socială, să se unească pentru 5o) teasca fericire7, pe 21 martie2 aprilie pandurii au intratș

triumfal în Aucure ti.ș

Din primul moment, Tudor Vladimirescu a tre)uit să ac ioneze într"un contetț

interna ional i intern etrem de complicat. Dezavuarea oficială a mi cărilor revolu ionareț ș ș ț

române ti i #rece ti de către arul Rusiei a avut #rave urmări asupra re#imului de la Aucure ti,ș ș ș ț ș

iar ac iunile ;teriei, ale cărei trupe, odată intrate pe pământ românesc, uitaseră imediat de planulț

ini ial de trecere imediată la sud de Dunăre i se înstăpâniseră aici, compurtându"se ca o armatăț ș

de ocupa ie, dedându"se la 3afuri i a)uzuri, provocând neîncetat for ele otomane de la frontieră,ț ș ț

puneau ara în fa a prime3diei unui atac al for elor Por ii.ț ț ț ț

Vestea ridicării la luptă a pandurilor a avut un efect imediat în toate teritoriile locuite deromâni. 'n oastea revolu ionaă s"au înrolat aproimativ 1.<:: de 5un#ureni7 sau 5dezertori dinț

Transilvania7 ( militari români transilvăneni din re#imentele #rănicere ti, care desfă uraseră oș șvie propa#andă pentru 5crăiu ul Todora 7.ț ș

De i autorită ile transilvănene au făcut eforturi pentru cenzurarea ve tilor din 4untenia,ș ț ș

aceste ve ti nu erau doar transmise dar i comentate la nord de 6arpa i. $stfel, trei ărani româniș ș ț ț

din comitatul Eunedoara erau 3udecati pentru insti#are i tul)urarea lini tii pu)lice, dupăș ș

denun ul unor no)ili.ț

'n primăvara lui 1822, de la Aucure ti i a i au fost trimise dele#a ii pentru a cere 'nalteiș ș ș ț

Poar i domni pământeni. Din aceste dele#a ii au făcut parte printre al ii@ oni ă -andu -turdza, unț ț ț ț

co)orâtor al lui Vlad epe , ri#orie Dimitrie /ica, nepot de frate al decapitatului ri#oreȚ ș

$leandru /ica al 4oldovei =28> i vornicul ordac/e Râ canu, viitor mem)ru in divanulș ș

domnesc al 4oldovei. $ceastă ac iune a adus în 4oldova, după lun#a perioadă fanariotă, dinț

nou un domn pământean în persoana lui oni ă -andu -turdza=2> i în 4untenia pe ri#ore alț ș

V"lea /ica. De i înfrântă prin interven ia armatelor otomane, Revolu ia din 1821 a reu it săș ț ț ș

determine sfâr itul epocii fanariote prin resta)ilirea domniilor pământene, lucru care a dus laș

înlăturarea #ravelor pre3udicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două ări Române.Ț

Totodată, revolu ia a consolidat ceea ce 0icolae Aălcescu va denumi mai târziu ca fiind 5Partidaț

0a ională7.ț


Desfășurarea Revoluției de La 1821

Documents

Transcript of Desfășurarea Revoluției de La 1821