1821 [Roman Istoric].pdf

ALEXANDRU PELIMON

Roman Istor[c

Gloria oamenilor mari trebueapreclata ei dupa suferinIdle princare au trecut, pentru caetigulcauzei."

EDITURA FUNDATIUNEII. V. SOCEC85, SPLMUL KOGALNICEANUBUCURE$T1 ;:'

www.digibuc.ro

ALEXANDRU PELIMON

Roman Istoric

Gloria oamenilor mari trebueapreciatá pi dupa suferinjele princare au trecut, pentru captigulcauzei."

EDITURA FUNDATIUNEII. V. SOCEC85, SPLAIUL KOGALNICEArIUBUCURESTI

www.digibuc.ro

ALEXANDRU PELIMON

CATASTROFA

1NTAMPLATA _BOERILOR

IN MUNTELE GAVANUL - 1821.

www.digibuc.ro

ALEXANDRU PEUMONRomanele sale istorice

Alexandru Pe limon, fecund scriitor InvremeaJul, face parte din pcoala lui Eliad.

S'a neiscut In Bucurepti pe lg 1822. Se ma-nifesta ca scriitor In 1846 cu «Poesii fugi-tive», pe care le continue" cu cPoesii» (1847).cColectie ae poesii noi» (1854), « Tandalida,poema eroicei» (1854), Faptele eroilor" (1857),»Mori de .Moldo-Romania" (1864), pe care lestrange In colectie complectd In 1881 sub ti-Vul de Amintiri poetice istorice".

In aceastei colectie, poesia patrioticei tineIntaiul loc. Printre ele figureazei RegenerareaRomaniei, prolog In pease tablouri". E vorba de1848.

Ca $i la Eliad, ca pi la alii dintre contern-poranii lor, geisim la Pelimon ceea ce s'ar pu-tea numi romantismul didactic, cu vnele scan-teeri, dar Incurcate italienismele pcoalei.

Pelimon a fost, tn versuri $i prosei, un tra-duceitor neobosit. Ca multi altii de pe atunci,traduce din Lamartine (Omul") din Al. Dumas4 Terez a"), precum $i din alti scriitori francezi,romante, unele istorice, piese de teatru, etc.

Tot In aceste genuri scrie tnsei pi lucräri ori-ginale : .Actrita din Moldova, drama in cinci.acte, cu ceintece" (1852), Curtea lui VasileVodd, tragedie In cinci acte" (1852) ; apoi E-

www.digibuc.ro

6

poca glorioasei a lui Milzai Viteazul" (1867),.,,Bucur sau Istoria Bucure$tilor" (1858), Ma-.tei-Vodel la Mtlneistirea Sadova" (1871)?Irn-presiuni de ceileitorie In Romdnia" (1858), Ca-tastrofa tntdmplatä boerilor In muntele Gäva-nul 1821" (1864), Revolutia din 1848 7 Mu-$etoiul" (1868).

Impresiunile de caleitorie" sunt interesanteprin legendele culese, inscriptiile pe care le dä,nalvitatea cu care le dei, caracteristicä acelorautodidacti cari se formeazei la noi ta o epocetde transitie, dar mdnati intotdeauna de un caldpatriotism. In acest scop Pelimon a colindattiara In lung $i lat, streingdnd ce i-a fost prinputinfei $i cum a putut, prin slabele mijloaceale omului care se bizuie numai pe el. Ceeaceculege vara, imprimä re:plat iarna", ne spuneV. Gr. Pop In Conspectul stiu asupra litera-turd' ci scriitorilor ei", exclameind chiar -Cinenu cunoa$te pe Alexandra Pelimon din scrieri,ba chiar$i personal ?I". Asteizi s'ar putea spume-cei nial

Alexandra Pilimon a fost tatunecat $i prin-o potrivire de name cu al lui N. Filimon, ea-noscutul autor al romanului istoric .Ciocoitvechi $i $i dacei Al. Pelimon e de remar-cat, apoi tot prin romane istorice usupra celordouä revolutii, din 1821 $i 1848, o putem face.Ambele relmtln interesante prin ameinuntele isto-rice pe care ni le da asupra celor douä epocedin istoria noastrel. Pelimon apare ca un cer-cetätor conaiincios al ampulla aind se desfei-$oarei acele cloud' mari evenimente. De la bä-treini culege amänunte asupra Intamplärilordin timpul lui Vladimirescu ; ta ce priveste e-poca de la 1848, el a cunoa$te cu mult matbine: avea pe atunci 26 de ani, $i se $i mani-festase ca scriitar.

www.digibuc.ro

7

In romanul sáu istoric, care urmeazd ,Ca-tastrofa Intämplatei boerilor In muntele Gäva-nul-1821", Inscenarea dramaticd e feird valoareliterarä deosebitä, staid ei e de matte ori naiv,presdrat de italienisme, interesant Insd pe alo-curl ; aträgtitor chiar, atunci and Pelimonräse$te fictiunea $i nareazä tntehnpldrile Zaverii.

Luptele eteri$tilor pe malul Prutului $i pe lamárieistirile din munfil Moldovei devin pasio-nante 1).

De cel de al doilea roman, asupra anului1848, ne vom interesa In prefata lui, [find dinpunct de vcdere al vietii sociale de pe atuncide un interes cu totul deosebit.

Pentru a Incheea aceastä scurtä biografie,vom adeioga cd pe lângä meritele sale de scrii-tor $i mai cu scamä de om care t$i consacreiviata culturii romône$ti, Pelimon a fost un omde caracter. Un Eliadist, el e Intotdeauna galasä-si dea tributul seiu plin de entusiasm pentruregenerarea"

G. D. Scraba.

1) Pentru ca acest roman sA poatA fi in adevAr util,s'a eliminat din el unele pasagii färä vre-un interes ii-terar, si mai ales istoric, si s'au inlocuit unele cuvintestrAine, neaceptate in limbA ca prorupere, mur etc., WAadaogiri ori schimbAri insA. La sfArsitul volumului sepublicA din studiile istorice ale lui Pelimon ArmataroniAnA din timpii antc-rzguiamentari".

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

Sunt mai bine de patru-zeci si doi de ani, decand s'a petrecut tragica intamplare, in unuldin cei mai insemnati munti ai Buzäului, pecare voim a o descrie.

Epoca dela 1821 e destul de cunoscuta, cumstarea tarii de atunci. Chipul- de guvernare.

domnia fanariota, amploiatii Statului in toate ra-murile, nu e un ce nou de descris din ce fel deoameni se compuneau ; partea cea mai marefiind strainii veniti cu domniile din Constantino-pole, oarneni a caror moralitate sl tendinta eranumai cum sa. afle chipul de-a strange avere, sia se tine la putere. Nu vom pierde din vederespiritul grecesc si acele bande ce inconjurau tro-nul ; calugärii din Ortodoxa si inraurirea uneimari puteri, invecinatä cu hotarele tärii noastre,

ce lucra prin acei oameni; abuzurile am-ploiatilor si tot felul de greutäti ; in ce stare deculturä si de multumire se gaseà atunci popu-latia tarii ; ce erau boierii, notabilii tarii, ce fa-ceau ei í ce faceau strainii cari veneau cu Domniide atunci, toate se stiu, fiindca se mai gäsesedin batranii, cari au apucat a cele timpuri, $i autrait sub regirnul acelor domni. Nu mai putin ede observat si incuscrirea sau inrudirea acestorstraini cu familii romanesti, din care provenì caei sa fie proprietari, sa se bucure de drepturiletarii, de titfurile si toate bunurile ei, cu un cu-

www.digibuc.ro

10

vânt de-a fi strain legati si amestecati cu Ro-mânii.-- Este adevarat ca multi din acesti aventunen sau parveniti, au devenit niste cäläl. Dinaceasta s'a näscut o luptä perpetua !titre Ro-mani si Fanarioti, !litre cei mici cu cei dela pu-tere, Intre tot ce se zice opined si cel ce poartaalbastrirne ; taxându-i cu numele ce le dete deciocoi, de lipitori, de tirani, de lingäi si altfel ;fiindea-mai adese ori poporul a suferit delaacesti oameni, tara mai de multe ori a fost pracialor i dreptatea speculata de dansii...

Pentrucá se Meuse nedreptate taranului si po-porului, de aceia si poporul se uita cu ochimâniosi la toti cei de mai sus.

Nu vom ,nega insa, ca cei orbiti de ura, n'audreptate de a socotr de inamic pe acela ce nupoartá itari si nu este incaltat In opined ; si iaräs.nu putem uita ca ini cele mai grele timpuri, uniidin boieri s'au facut aparatoril drepturilor pa-triei, reazemul nationalitátii.

Ce e drept frisk oameni se pot gasi buffiraj In toate clasele, In toate conditiunile, catIn toate natiunile,

A fost o mare calamitate ori si dud s'a ivitpe scena patriel noastre Mute päcätoase, tiranioameni cruzi, rapitori, cupizi, despoietori ; si totasemenea nefericire fu i ori de eate ori, saudin intrigä, sau din diferite Imprejuräri, Romanuls'a fäcut instrumentul strainului, dud a voit a-sirazbuna in contra cui-va, a-si satisface ura, sau,ce e mai mult, in ratacirea sa, a striVit pe a-proapele sau...

Vom initia pe cetitor, introducându-1 in ama-nuntele acestei istorii, astfel dupa cunt le-amputut afla, dela martini oculari la acea teribiricatastrofä.

www.digibuc.ro

TACERE, BAIETE, CA OMUL MI L'AM GAsIT.

La inceputul lui lanuarie, acel an, SlugerutTudor Vladimirescu, cfiemat de timpi si de Im-prejuräri la Bucuresti, s'a vdzut plimbându-secu sase cdprari panduri dupä dansul, ceea ceträgea prea -mutt luarea aminte a locuitorilor..-El erà un bärbat oarecum insemnat prin manie-rile si caracterul sdu vioiu. In etate de 40 ant,.aVea fruntea seninä si cdutätura de foe, taliari era de mijloc, merit bine legati, cu niste brate-tari, cu spete late, capul sdu cam mare In pro--portie cu talia,. cu un pär castaniu, fruntea ri-dicatd, ochit cdprui, nasul si gura potrivite, umaer duLe dar foarte serios la vorbä, toate a-ceste Infätisa In Vladimirescu fisionomia unuiadevdrat cäpitan. Imbrdcdmintea sa, consultandmoda timpului, era a urrui boier dela provincie. inlocul binisului, anteriului si islicului, ce infätisape boierii divani5ti at epocei, el purta dulamkInchisd pe dinainte cu un rand de bumbi, pan-taloni lesesti ce e5is2rd atunci de modä, cisme deiuft lungi, incins cu brau peste mijloc, i lat, ctto bundä näutie de postav si imbranitä cu vulpe5i cu ris, ce o punea pe deasupra, 5i ca câciulasa de hars'e pe cap. aprarii säi aveau ghebiscurte gäitänite, cu cepchenuri 5i cu dulame,.'And In jos de genuchi, cu tusluci räsfrânti pestecisme, cu caciuli de harsie, la unii cu fundul depostav verde, 5i la altil cu rosu, semn al dis-trictelor de unde erau, iar la brau încini cu sileak

www.digibuc.ro

12

iatagan lung si cate un rand de pistoale a-lämuite frumos.

Pe Tudor, cum mai ziseram, Il chernase la Bu-curesti timpul si imprejurarile de atunci ; si, caom ce servise tarli comandant de panduri

Romania Mica, si in urmä vataf de plaiu, a-duse cu sine pe cei sase voinici, cum arataram.

Fiindca, atat time cat a linut domnia lui Ni-culae Alexandru Sutu, se facuse in Bucuresti,precum si in Iasi, propaganda greco-slava, deliberarea Eladei i altor state crestine de subjugul Turciei - si ca aceasta propaganda initiasetot felul de lArbati, consulul rus jucand un in-semnat rol in cluburile 1 adunarile acelea, incare se amestecaserä si mai multi romani, Via-(limirescu fu initiat, avand in cuget de a aduceservicii nurnai tarii sale, ce se gäsea atunci intr'otrista stare, sub jugul fanariot.

Simtamintele ce-1 dorninau au fost o dejucarepentru acei straini...

Si se zice ca Vladimirescu a iesit din casa boie-rului Alexandru Vulpe, de unde i se numaraseinai bine de doua mii mahmudele, pentru a In-tampina toate cheltuielile, plecand din Bucuresti,ca sá unk sub arme judetele de peste Olt.

Ce s'a petrecut in intervalul dela moartea lui'Sutu Vodä, si pana la intrarea Turcilor in tarase stie, istoria ne-o spune. Cunoastern cine afost Tudor, de ce scop si de ce tendinte era elaprins; cat dorise ridicarea Românilor i fericireapatrii sale, curn s'a luptat, ce-a fäcut, cum a cazutvictirna In cursa tradatorilor cari Il deterä Gre-cilor ca sa-1 piarza, cum a murit i prin moartealui cat bine a fäcut patrii;se stie, si posteritateale va pretui mai mult.

Insa acum 11 vorn urrnari cu ochii and el seafla inconjurat de a sa sun, de acei panduriromani, si mai pe urma adaogand i un nurnar

www.digibuc.ro

13

de Arnäuti, Bulgari i Greci, cu cari pleca ca sa.treacd Oltul i sa mearga in Gorj, unde va des-fdeura stindardul patriei...

Unul dar dintre acei panduri, cel mai tandrdintre ei, care fusese martor la toate miecarile.lui Tudot, fiul unui maz11, locuitor in plaiul Bu-zaului, langä Cis !du, cel ce fusese redrutat de .scurt timp in ceata Vladimirescului, se päreaatat de mutt legart cu dansul, li era aea de cre-dincios, it intelegea atât de bine, ca totdeauna,and cäpitanul avea sä vorbeascd ceva, sau ada vreun ordin relativ la serviciu, csdtre el se-adresa. Acest pandur se numia Nicoard. El eracrescut ca un brad, Malt ei frumos, inteligentei cu chipul dulce. El Oa carte, cad invatase incopilaria sa, la ecoala dela mändstirea Cis läu,invatase putin ei greceete, care pe,atunci erade modä.

Dunä ease luni aproape, acest tanär, Nicoardse efla dinaintea portii caselor la moeia unuiboier proprietar, spunand i descriind cu lacrd-mile in ochi, una cate una toate intamplärile ar-matei romaneeti de sub Tudor, pand la impräe-tiefea ei, vorbind cu foc sättnilor, amicilor luidintre care trnii cunoscuserd pe Vladimirescu..

Proprietarul moeii era Clucerul Dincd, care-de originea sa se tiásese din satul Perieti, de-pe lalomita, aproap de Slobózia lui Enache.

Toatd tara nu infätiea, cat timp a tinut in-surectiunea, de cat victime ei pärea cä un dolittera pus peste toate capetele- Mai ales cruzimile-Greet for, la venirea tut losilanti, prin districtele-pe unde au trecut, a läsat urme de devastatie..Lacrämi de desonoare, jaful i deprädarea,strangerea in sila de impozite ei luarea fará plaid.a tot felui de producte dela locuitori, egala bar-barie a Turcilor ei a Tatarilor ; vite nu mai rd-mäsese, satele se pustiise, locultorii se trägeatt

www.digibuc.ro

14

tot câtre munti ; numele de Zavergiu $i de Ipsilantl ajunsese spaima ora$elor i satelor dinmai multe judete...

Cu toate acestea intre munti, mai la o parte,pe cursul BuzAului, lilted) pozit;une pitoreasd,

Intäritä de naturä, loc ocolit de dealuri, in-apropiere de câteva mänästiri, $i de unde ochiulpoate zäri departe, Intr'o ridicare, muntii cei niaiinalti, iar de aita câmpiile din fata Buzdului, ve--mise acest pandur $i träsese la curtea acestui-pro prietar, unde din Intâmplare, se adunaserdmai .multi alti proprietari i câti-va

Dar ori cAt de grei ar fi fost timpii, acea so-cietate nu se pärea nici .de cum prea tristd. Dincontra, acolo se dau Inca mese $i ospäturi dom-megi, acolo se vorbea de märitipri $i de incus-criri ; se gäseau dintre acei oameni cari amuzdpe boieri spunând fleacuri ; râsuri, chiote, su-netul läutarilor, -jar horele formate de tinere $i ti-ned säteni nu se mai curmau ; acolo, nenoro-cirea, pentru toff acei refugiati, nu ajunsese la-culme. Cei mai multi dintre oaspeti erau pro-prietari de mosii, de prin prejurul acestor plaiuri,

mai toti erau $ezAtori in târgul Buzdului.Itj casa de pe mo$ia sus descrisA, având mai

Multe apartamente, in unul ce infdti$a o vastAcu peretii cam inegriti $i mobilatd oriental,

cu nige paturi lungi i cu câte-va scaune delemn de nuc, se afla un bärbat ca de doud-zeci

opt de ani, tras la fatA, cu ochii du$i in fun-dul capului, care sta pe gânduri.

Mara, un pm gros, scurt, cu capul ple$uv,cu ochii bobopti, care dupä imbräckninte.clupd manieri se pärea a fi un orn de casd, strd-bätu curtea, trecând pe lAnga doi färani ce std--teau d vorbd, ca sa mearga la acel apartament,linde a$tepta tândrul cel cAzut in cugetäri.

www.digibuc.ro

15

El se uitä la acei sIteni, dar crunta cdutäturdde ochiu a unuia din ei fäcu pe omuletul nostrusä i se taie pofta de a se incerca sd le adre-seze vreo vorbd.

Când inträ In apartamentul uncle era asteptat,acel tânär fi zise :

Te cautai, unchiule, piin tot satul, ca säle gäsesc. Mai acum fusesi aci si plecasi cu acelstrain, când noi avem sä vorbim ceva despreale noastre. Timpul nu suferd inarziere ! .

Rumelioti, (asa se numia omul cel gros si cuochii bolbosati) dup. ce fäcu câtiva pa$i, scoasetabacherea din buzunarul antiriului sdu si intrebd:

Bre I Hristodore, spune tze s'a fäcuto i pa-licari nostri ?..

Rdspunge tândrul : Cine ? Grecii ? Magro-lorii ? eteristii ? palicarii nostril ?

-- Ne. Adaogd Rumelioti.Zise tândrul, dupa un moment de pauzd :

Ce-au vdzut ochii mei, unchiule, sd stau GSdptämänä sa-ti spun cu deamdnuntul toate,

la spune mai intii de unde al plecato ? deuncle ai venito ?

De unde ? din tabdra lui Ipsilanti, continudlândrul. 0 nevoie mare rnä aduse pand aci.

Ah I caimeni pedi, spune I spune-mi ! a-daogd Rumelioti.

Lucruri grozave se petrecurd, strigd Hris-/odor ; nurnele de Elin fu profanat, prin multimide alhdrii si nelegiuiri ce fäcurd arnäutii si cufoti palicarii ostirii noastre.

Tze spune, adelfe? adaose Rumelioti, Maudochii mari si uitându-se la tânär

Pe unde cAlcau ei, continuâ t4närul, semänaca un foc ce rnistuie totul, sau ca o apd ce lasdnumai urmele pustietatii. Ca fiu de Grec, fmiiubesc prea rault patria ; numele lui Temistocle,Aristide, Lionida si Omer sunt cele mai simtite

www.digibuc.ro

16

nume pentru mine, cat i pentru toatä lumea ci-vilizatd ; visurile mete cele dulci sunt numaiatelea ce le am pentru libertatea §i fericireaEladei; dar n'am läudat insa nid odata neo-randuielile, marsdvia, jaful, uciderile si cele maibarbare fapte, savarsite de compatriotii nostri,in aceastd tara.

Eu am venit, pentru cd am la dumneata, inpästrare, zece mii de lei, sä mi-i dai, si apoi stiuce sa fac ..

Ma ohi ! ohi! fze spune nepoto ? zise pri-pit Rumelioti.

Sd-mi spui numai una, urmä tanärul vd-zand pe cestalalt aprins, este de laudd maltra-tarea ce o facurd Fanariotii catre Romani simoartea lni Tudor.. Vladimirescu ?

Rdspunde Rumelioti rosu la fata si cam nemul-tumit de vorbele junelui.

Pe Domno Todoro ?... (isi scoate taba-cherea *i ia o priza de tabac). Him !...

Vorbesc ca un Grec care 1st iubeste patria*i este marrdru de gloriosul nume al Elinilorantici, dar tot nu md opresc d'a zice, cd ridi-carea Eteriei de tot felul de straini, n'a preaavut de tinta aici binele tarii.

Rumelioti pe ganduri: Vorbesti ca un VlahostDe loc, cum am väzut faptele nu mi-a plä-

cut jucaria.5'apoi drept WO spui, liaose Hristodor,

dumneata m'ai indemnat sä mä amestec in astaräscoala ; sa iau parte la faptele mauroforilorsi ale arnautitor, cand eu nici nu ma gândeammai nainte. Am urlat ca lupii pentru ca sa numa mänânce ei. M'am Ampartäsit din toatejafurile ce k facuräm cu totii... Dar sa fi- vazutinn' in ce stare ajunse aceastä oaste ? bätuta,sfärämatä, ruinatä, par'cä a fost un blestemce a urmärit-o, in tot pasul, de cand, Ipsilante

www.digibuc.ro

17

ucise pe Tudor Vladimirescu... Eu insä n'arn ceface, catä sä mà supui soartei armelor. Voiumerge inainte...

Rumelioti, scotând iaräsi tabachera din sari,ia o priza, apoi stranutà : A phi he

De odatä o usä din fund s'a deschis, fard casa o auzä cei ce conversau. Un orn cu o pri-vire ciudatä, cu Ufl aer diabolic, deghizat îíniteirnbräcäminti de cersetor, se arätä, in fundul salei,la iniuneric, intocmai ca un spirit sapat dinlad.

Rumelioti continua de a asigura pe tânärea e foarte sigur in acele pärti muntoase :

Cu un scopo am vorbito, co'n politichiDar ce scop, ce politicd a fost asta ? sa

spui cä am fost scris la insurgenti, s'apoi ?...Rumelioti, dupd ce mai lud o prizA de tabac

si mai stränutä de vre-o douä ori, raspunse :Vreo sA ti insoroPe mine ? intrerupse tânärul itrnärmurit.

Sträinul ce intrase rämasese lipit de pareteca o statue, ca sA asculle asta discutiune,Rumelioti continua :

Ne. Sa lai musiea che bani, boiaro areuna dudu pola acsiologhi.

Rdspunde Hristodor : Cum socotesti dum-neata cd o sa-si dea cineva fata numai asa pevorbe, cand are ceva stare ? Pe urmä gân-dete-te, in starea in care ne gäsim astäzi !...Elada are nevoe de piepturile si de bratelenoastre, fratii nostri asteaptä un ajutor dela noi ;dar la asta sä. ne gándim, nu la insuratori.

Zise iardsi pripit Rurnelioti : Am facuto siam vorbito, toto sinto pregätite, foia de zestre,musiea che clironomia dupa morte...

Tânärul Il intrerupse : Este de râs, dacd nucum-va glumesti. Dar fata vrea ? Mä facirâz, uite...

1821. Roman istoric.

www.digibuc.ro

18

Tzine intreba pe fata ? parintele ei este oligo camo zevzechi.., fatzi cum vrei,..

Ornul din fund zise fncet fn sine : Infamul !Hristodor adaose: Eu cu toate acestea nu

pot sa stau mult aici, cine §tie ce se poate fn-tampla!

Continua iar Rumelioti :--Ma o sa merdzemocu toll la muntania, plecarno d'aitzi, nurnai saispravitno nunta al teu sa Ina= sineti delamusiea che bani, che haide palicari ! i se Eli-nos !... Averno multe datoriile sa platimo, netrebue bani, pentru i patrioti, pentru elefteriagretzeste !... bani flurachia, adelfe !

Prea bine, prea bine, raspunse Hristodor,dar era timpul acuma sä ne gandim la asta ?ori sa ne vedem de cap ? Lan astfel de vorbe!...

Asculta, asculta Hristodore, un negustorocurn se cade trebue sa se rodze la Dumnezeosa fatze de trei ori falimento, iar un flacheu sase insore odata che bine ; zestre mare sa ca-pete ! .. che asta, fetul meu, asculta pe gherontaunchiu al teu ca se va petretze totd'auna pefume L.. Sa intrarno acum la boiaro, sa vorbimo,sa cautamo, sa ispravimo toto... Pohnuine avernolasato secului de posto al aghii Apostoli, asta-zi dar sa ispravimo che aravona, che muine safatzetno nunta al tau... Curindo, curindo, vinocu mine, sa scapamo de saratzia !... Auzi tuHristodore... banii este toto la lume asta !... cheun criminale cu bani este un orno evghenisti !...

Bine, daca crezi a e ap, unchiule !Ies amandoi din acel apartament, ca sd meargä

in randul din partea opusä, unde se afla iarasiodai mobilate, dupa moda timpului, §i unde toti9aspetii, dimpreund cu proprietarul, se gateaua Inconjura o masa pregatita cu tot felul dernancari §i bäuturi. Trecand prin mijlocul bata-

www.digibuc.ro

19

turei, gäsi tot la loc pe acei Oran!, a cdrorTäutaturd4-a fost nemultumit.

Când ie5i din apartamentul unde II vazurdm,abia apucd de trase u5a dupd dânsul, i ornulimisterios se repezi pe urrrele lui Rumelioti, se,.opri un minut 5i zise :

Te voiu urmdri, Satano ! te voi urmari 5iIn fad L. Oh 1 este o patimä aici, (punandu-5i.o mana la piept) t urd care ma* roade 5i mameodihne5te, facându-ma sä caut rdsbunare peace5ti talhari, pe ace5ti arnduti, pe cari If cautIn tot lo-cul, 5i cand se poate, and fmi vinenie bine, a-i 5i da pe maim mortii L. Pe Greculacesta insa am o mai mare urd ; fi voi da inteo-zi rdsplatä dup. fapte ! Dinte pentru dinte,-moarte pentru moarte !.... Am venit numai pentruel pana aici... Acum la lucru !

lar rand deschise u5a ce da fn curtea din.dos, se intalne5te piept In piept cu Tatomir, pelânga care apoi trece, mäsurandu-1 cu ochii desus pand jos.

Tatomir, un cioban cu cdciula turcaneascdpe cap, imbräcat precum e portul Tutuenilor,cu cata In mânä i cu traista pe umeri, toemaivenea dela munte.

Putin in urma, omul misterios fntalni pe Soare,servitorul boierului, pe care Il cunoscuse mai4nainte de a intra In casá.

Ai gdsit pe Grec ? Il Intrebd acesta.Tdcere, bAiete, omul mi l'am gäsit !... zise

.necunoscutul, fäcând semn lui. Soare, fiindcdnu voia sd fie descoperit cine era el i pentruce venise...

CAND 1-0 VENI BINE SA SE ARATENEGRE$1T CII PLANGERE LA BOER.

Tatomir era unul dintre acei Romani ce leglace a stropl cam des mdseaua. Numai Tato-

www.digibuc.ro

20

mir avea obicelul, când era chefuit, sa vorbeascd!singur. latä ce mormäia el printre dinti : Vim

eu in fie-ce yard odatal la targul Drägaicii siatunci mä abat pe la casa boierului, stäpanumosii dela noi... Him L.. him !... mai bine träesc-eu colo pe varful muntelui !... Acolo mäcar nuse aude ca pe aici de Turci ! de Zaverd !

Soare scotea dintr'un dulap, in forma de cd-maruta de la capul scarii, mai multe lucruripentru gälire de masä. Ce i se naluci lui, se .tuft de sfadä cu Tatomir.

Tatomir ii räspunse : Dar ce, bdete, nu macunosti tu pe mine ? Eu sunt dela munte, de petmosia boierului.

Taca-ti gura ! adause servitorul. Boierii n'atttimp acum, ca se gätesc sä fan nuntä aici....

A I ba! fläcäule intreba Tatomir pe Soare,dupa cine isi märita boierul fata sau nepoata ?...nu va fi dând-o dupä vreun Arnaut ? dupavreun Grec ?...

Catä-ti de lucru, vezi-ti mai bine de belie EAdause cel muntean : Mai eu am fost ca

tine, dar tu n'ai fost insä ca mine I.. i ca mäineco sä te vad pe tine impreunä cu stäpânu täula mine colo pe värful dealului Recea sau laBisoca, cautând chip de scäpare !...

Soare tot cautand la niste chei : Hai ! ceai zis? intrebd pe cioban.

Tatomir, supärat. Ce am zis, am zis bine....Ramâneti sanatosi acurn! Si el intoarse spateleca sa se ducal in curtea din fata caselor, unclese afla, stand de vorbd Petrecu dascalul Gheorghe-TATOMIR. PETRE SI DASCALUL GHEORGHE.

Pctre. lata Si Tatomir aciTatomir. Dar tu, Petre ? Dumneata, dascäle ?....Dasc. Gheorghe. Ce mai faci, voinice ? ai ve

nit pe la Cluceru ?

www.digibuc.ro

Tatonzir. Multam dumneavoastral... Apoi de,-povestea vorbei... precum vine finul la nas, cu-inatru le cumatru, Roman la Roman, sd se cer-ceteze de sanätate

Dasc. Glzeorghe. Bine faci, badita, bine faci.Tatomir. Apoi cam greu timp am ajuns, dupa

cum e timpul L.Petre. Cum va voi Dumnezeu!...Dasc. Gheorglze. Pentru ea' asa sade bine

Românului ! (câtre Petre) Dar tu, flacaule, n'aimai venit pe la Cisldu ? Mi se pate Ca_ vazui

pe mdtusa Maria afara ?Petre. Am venit eu cu dânsa pana aici la

tooier, ea' i s'au Intâmplat multe supäräri. Fiul-sat' Nicoard nu se s tie ce se va fi fáci1t, vali murit in lupta cu Turcii sou cu Grecii Za-Nergii, ca de mult a plecat de acasd.

Tatomir. A venit Nicoara, hei e voinic i sd--natos !...

Petre. spui ? a venit Nicoara ?... dar nul'a vazut nimeni ?

Tatomir. Dar si tu, Petre, mi se pare cà allost la oaste Impreuna cu Nicoara ?

Pe/re. Da, am fost In oaste, am fost scris lapanduri. Lisa eu am plecat Inaintea lui dela Pi-testi.

Totomir. i apoi ?Petre. in oastea lui Tudor.Dasc. Gizeorghe. Slugeru Tudot Vladimirescu ?

-1-am cunoscutPetre. Da, am fost In oastea care acuma s'a

imprastiat. Nu ati auzit ce facura Grecii ?Tatomir. Nu.Petre. Ei ucisera pe Domnu Tudor la Tar-

goviste.Dasc. Gheorghe. pupa ce ca. ei Ingenuchiara

lara atâta sumä de ani, apoi o facura si asta ?...

www.digibuc.ro

22

Petre. IntrarA acum si Turcii ; se bat mereu.Pandurii lui Tudor se caira prea mult de ceiace facura.

Dasc. Gheorghe. Acuma vom vedea ce seva alege : ori noi RomAnii, ori ei cochinfii carivor sa tot fie Domni si stäpâni pe fara noastra-

Tatomir. Sä se cam stearga pe bot de dom--nie de acuma inainte, precum zicea mai alaltderistareful Rafail dela Schitu Gävanul.

Petre. S'a zis si s'a isprävit acum. Greeiiau fost batufi pe Dâmbovifa, peste Olt la Dra-gäsani, pe Arnauti ii taie Tura la Bucuresti, la ,

Câmpu-Lung si pretutindeni In munte !... Das-cälul, uite, stie mai bine sa le spuie, ca until.ce este om cu stiinfä. Dela el am frivafat noitofi carte.

Dasc. Ghearghe. Asa e, bunii mei,kafi.Tatomir. Ei bine, daca e vorba asa, merg

sA-mi iau iarba de ajuns, pAna se mai gäseste-Dasc. Glzeorghe. Dar ai fost la tArg, voinice?Tatomir. (desleaga traista si arata) Uite colea

ce am tat-gully: pastramä, opinci, fluer si iarbd'de pusca.

Petre. Dar build o fi ?7 atomir. Cum nu : uite, asta e hotarAta pentru

vulpi si pentru croncani... Ca hiai puscas deegtmine s'a dusvestea !...

Petre. Tatomire ! la mine este o buba, colea,care coace si nu se vinded... Sfii tu cu ce sepoate vindeca ?

Tatomir. Când fi-o descânta o vrajitoare caremi-a dekântat si mie, ea sä Um tofi friteuh cu-get, sä fim unifi cu tofit !

Petre. Tocmai asa !... Nu stiff CA din Greculde adineaori se trase si moartea unchiului Opreatata lui Nicoara ?... Biata mama Maria, dupdce rAmase vacluvä, se dusese sa' se arate ctzplângere la Bucuresti, dar ce fäcu ? nimica

www.digibuc.ro

23

toatd !... Rdposatul, fie-i Dumnezeu tarana usoard,de dacd, de boeresc, de podvezi, de Greci, deTurci cu beilicuri i rate si mai cate greutdti,apoi socotiti i timpul secetei, lacustele, toatenevoile rate venira pe tara i pe r apul Roma-nulul, ajunsese sa nu aiba ce manca, cdzusela grea sdracie !... El fu silit, inteuna din zile,sa ia cu imprumut cateva sute de lei delaun Grec... eite, o spui asta cu durere si cuochii plini de lacrimi, mai ales Ca lui Nicoardji sunt dator zilele mele !...

Tatomir. Ei bine, ce s'a intamolat ?Dasc. Gheorglze. Spune mnainte, Petre.Petre. Dar ce sa vedeti! s'a mai putut scdpa

el pand astdzi de datorii ?... fereascä Dumnezeu!Tatonzir. Ap? auzi acu!Petre. Din an in an nenorocirile crescurd, si

crescurd i dobanzile, de se facurd capete ; iarbietul om, in loc ca sal mai scape de plati, seingropa mai mult... Romanul schimba mereuinscrisul, si Grecul, fiind cä ajunsese a fislujbas la noi, fiindca era la putere, scria cevrea, punea cat Ii placea si nimeni nu aveagurd zica o vorbd, pentru ca ei stdpaniautara intreaga. Si in fiece yard, sau toamnä,rand se strangea bucatele de pe camp, tdbdrauepistatii boierului, dinpreund cu Grecul, pentrucä ei se facurd tot to apa, si ii luau graul si po-rumbul pentru datorie, pe pretul cu care leplacea, zicand cä il strang pentru impdrätie 5ipentru domnie, 5i cä este eftin la targ ; daybietul Oran, ramanand tocrnai in puterea iernii5i primavara färä paine, neavand cu ce sd-sihrdneascd copilaii, alerga la hambarul boieresc

arandasesc, de lua fiece putrigai cu pretulfoarte incarcat... Infelegi arum ce fel ramaseraRomanii nostri datori vanduti, robi, totdea-una datori la arendas si la boieri ?.. Multi van-

www.digibuc.ro

24

durä a$a moile pärintesti, pe care le curn-Ora clocoimea !...

Tatomir. Dar apoi ce s'a ales dela domnie?Petre. Dete zavera $i rdmase totul jos.Dasc. Bietul Tudor Vladimirescu !

mult s'a nevoit ca s pue odatä capat la acestenedreptätiri.

Tatom.r. Ce spui !... $i tocmai atunci se aflamama Maria la Bucure$ti?

Petre. Tocmai când a murit Voda Sutu;apoi $1 fiul ei, precum spusei, de multa su-

pärare, a mers de s'a scris la oaste.Tatomir. Ei vere, vere, cam mare jaf I ram

ajunseram mare, rat! !Dasc. Gheorghe. Rabdare copii! Inca putind

rabdare!Erau buni $1 cu dreptate boierii pana nu

se incuscrira cu Tarigrädenii.Petre. Dar s'a fäcut astäzi tot o apä, boier,

Grec, alte limbi, alte alea 1... zanciul, uite, nuglume$te! $1 mdca' r a din pärinti, din mo$i, dinsträmo$i vei fi $i tu ceva, te joaca cam ti place !...Unii ca acestia puserá pe biata mama Mariasä pläteasca datoria, incärcatä pe numele rá-posatului sotului ei... Acum camatarii, mivii de

vor sä-i ia locul $1 casa rämasä pentracopi,i ei; ia, uite, i penusa din vatra... Dar,hetl scapi numai cu atat ? te $1 inchide,' In-fundä, colo, grosul cu tine I

Pe &Ind acesti Trei in$i vorbeau, Rumeliotivenea dinspre partea opusä a curtil, $1 fara alua seama la grupa celor din curte, era cufun-dat In cugetäri. Toata viata lui nu facuse cle-at calcule.

Telos pandon ! zicea el In lasatope nepoto la bolero Clutzari si am Merso sacauto pe Samuri... c'am auzito ca a venitoaitzi !

www.digibuc.ro

25

Tatomir väzându-1 cel intâi, zise sotilor luiUite-1, ma! uite-1, batä-1 naiba !

Rumelioti, fiind cu totul cufundat in gândire,-nu auzi pe Tatomir.

A ! un piano !... daca nu se fatze nunta dela nepoto al meu... asta Slmuri este un hotobun... se vedemo cum se luamo banii che sinetidela chidos Clutziari ?.. Ama istoria intâmplatala Iasi, me supara... dar el se pote ca a uitatopuna acuma.

El este si aici?... ce o fi sporovdind a-,colea ?... zise Petre Incetinel

Pe dsta Il aduserd boierli vataf In plaiulnostru ; el s'rânge birul pentru zavragii ; elchinui pe tata Oprea si il omorl, dându-i fum-de ardei, inteo cosara.

Tatomir deveni ca o ierbdrie de tunuri cândla foc, trägând furios cutitul.

Soare, in acel timp tocmai, esind de sus dincasä, mergea inaintea lui Rumelioti. Acesta ilintreba :

Toto nu s'a intzeputo boerile z'afeto ?Poftim de intra, c, dupa ce plecasesi,

boierul a intrebat de dumneata.Rurnelioti nu inceta de a numära pe degete,

cufundat in cugetári, ca mai inainteMare lucru, lipon ! mare politichi ! se

fatzem toto cun politichi... Si daca asta Sarnurivorbeste-tzava rau de la mine, daca el cautase me strica lucro che intereso !... lipon, se scapode asta diavolo !... stiu eu un marafeto... unpaharu de vino... otrava.!... che merdze Samuriisto Diavolo cun toti dusmanile mele !...

Deodata râsuri si chichote se auzira din a-partamentele unde se afla ceata boiereasca a-dâncitä in cele mai mari petreceri.

Dascalul Gheorghe, strângfind cu o mând pePetre de man' si cu cealalta pe Tatomir, zise :

www.digibuc.ro

26

Va las, copii, cd eu voi sA intru la Clucerullin cask sd-i vorbesc despre cele ce auzii.....(eAtre Petre) SA zici mdtusii Marii sA stea pe acisi and i-o veni bine sA se arate negresit cti-plangere la boier.

UDRISCU AMINTI LUI VOLF CA VORBELESALE ATACA OARECUM INTERESELE IM-PERIULUI CARUIA El SERVESC.

Clucerul Dined era proprietar Cunoscut in tretjudele, fail ca sA stie singur cum i s'a grAma-dit atata stare ; partea cea mai mare, negresitviindu-i din oarecare clironotnii, si restul dirkspecule.

Fiind totdeauna Inconjurat de Greci Tarigrd--deni, dorind prea muff, fiind ca avea stare, sAaiba vreunul din titlurila insemnate, introdusecu timpul in Ora, credea ca numai asa va isbuti,luand In cAsätorie cel pufin vreo nepoata a)vreunui domn ce venea in Ora. Se -zicea c.a.,Vodd Caragea, mai si fusese decis pentru a-ceasta, stiind cd acest boier Roman era pro-prietar de mosii si avea hani inaht, dar ra-mase lucrul jos, pentru ea i se intampla, silitde imprejurari, sa scape cu fuga de aici.

Clucerul Dined dar, in toatA viafa lui gonindo asemenea chimera, ajunsese mai cAtre batra-nefe ca acei oameni ce nu se insoara, ci cadinteun fel de usurinfä. Dined trAise totdeauna .

in adundtura cu fel de fel de Greci si de cAlu-gAri de asemenea, care il tot indemnaserA sa-siafierosiascA averea la o Mandstire Inehinataprecum la Slobozia lui Enache, fiindca ti siera origina de acolo, din satul Periefii.

Mai cd el s'ar fi decis s'o facA si asta ; darturburdrile si tristele imprejurari ale timpuluiI-au oprit de o cam data, panA sa vadd ce s

www.digibuc.ro

27

va alege cu Eteria greco-slava din tail, careajunsese a fi o calamitate pentru toti.

Voia insa sd-si implineasca o datorie decrestin, de a da pe TAm Ala la casa ei, mdri--tand-o, negresit, du pa un fiu de grec, fiindcaise deprinsese a auzi numai acel pompos dia-lect constantinopolitan prin prejuru-i. Mai multiboieri din districtele invecinate, fiind adusi lamosia sa de tristele evenimente de atunci, cd-utând refugiu familiilor, dinpreund cu avutubsi cu sculele lor cele pretioase, vor lua pariela ceremonie. Ar fi cam ciudat, fn timp de la-crimi si de durere, sA se gändeascA cineva lamäritisuri si ospete ; dar fiindcA partea acceade loc se aflase inca feritA, prin pozitiunea sa.de calcarea armafelor Otomane, Clucerul voiaa implini i aceastd datorie, si tocmai fiind bo-ierii adunati, cum arAtardm, precum si feluritioameni aruncati de viscolul eveaimentelor, pre-gatise ospat i decisese sd se faca logodireafetei.

Clucerul, dând ordine servitorului, trecucamera alAturatä, unde se pregAteau cele de mask:-0 Soare Ii spuse ca se aflä fn curte täranii dela munti i dascdlul Gheorghe dela Cislätt.

Bine, bine, adause boierul, sä zici dascd--lului Gheorghe sA intre, si vezi de masd matcurând cA s'a apropiat ceasuh (Scoate din sân uttceasornic ce fn adevär era de märimea uneicepe -mad, cu douä capace te argint si invä--luit pe deasupra cu o piele de searpe verzue).Zise dupa ce se uitä la ceas : Sunt patrttsi jumdtate...,,Sä scoti din beciu vin bun deUrechesti.

Nu apucä Soare sd lasA i dasaul Gheor-ghe apäru.

Bine ai venit sdnAtos ! bine cd te aduseDumnezeu aici Intre noi ! Poftim de infra In said_

www.digibuc.ro

28

Sala aceasta aläturatä cu camere, ce era deInärime de patru stânjeni lungul i doi si jumd-tate largimea, si mobilatä cu divanuri pe Iângdpereti, era incdrcatä de fumul ciubucelor celäsau boierii sezând pe acele divanuri, fumând

vorbind despre evenimente. Mai cdtre fe-restre, In colt, sedeau doi starosti nemtesti, .pecare tntâmplarea Ii adusese i pe ei acolo.

fatd dascdlul nostru dascälul I ziserdboerii, Intr'o singura voce.

Dasalul lud loc.Ce \Taste p'acasd ? ce mai nou prin tard ?

intrebd Paharnicul Ailäräcineanu.Dupa ce se mai strânse putin la piept i se

sterse de vre-o cloud ori la gull, räspunse das-calul :

Nou... Nimic bun Amar i durerePentru pdcatele noastre, uriti timpi ajun-

. zerdm !... exclarnd Slugerul Peträchescu.Am putea zice cd astea sunt muncile ma-

mei pentru un fdt care se naste, rdspunse dascdlul.Vret sä rci de viitorul tärii? adaose Se-

trarul Spirea.Va vent poate Muscalul sd ne.pue la cale,

ne scape, zise Clucerul Dina.Pentru Durnnezeu! exclamä dasaul Gheor-

ghe. uitarati de când venird, la 1806, ce ne facurdcu volintiriile ? Nu stiti ? nu cunoasteti cine eMuscalul ? Dar cu lu area Basarabiei ce ziceli ?...

Doard este crestin, zise $etrarul.Räspunse Märäcineanu, dupd ce se mai gândi

catva :Am auzit en din batrâni spuind cine e si

ce cugetare are.Exclama Clucetul bitted, sl mai ales ca unul

ce era stäpâtrul case! :SA läsdm-vorba aia ; ia sä vedem ce fa-

cem noi acum ?

www.digibuc.ro

29

Dumnezeu cearta, adaotie dascdlul, nea-murile, ca si pe orn, pentru greselile sale... Undeeste credinta ?... unde este unirea ?... unde esteacea vointa patriotica, prin care in adevar amfi fost tari ?...

Asa e, zise Märdcineanu, am gresit mult,am gresit cu totii... si de aceea astazi suferim !....Mi e teamd cä va veni o zi cand vom plangecu amar moartea Slugerului Tudor Vladimi-rescu !...

Dascalul Gheorghe, aproband cu un semn dincap :

De aceia asa este, ai dreptate dumneataZise cam pripit $etrarul Spirea : Dar vezi,

el era inteles cu Turcul, ca un apostat, si astanu mi-a placut.

Adaose dascdlul Gheorghe cu un fel de aprin-dere : Pentru ca sa mântue tara din mâna Fa-nariotilor s'a ridicat el! Cinea ne-a facut pandazi cel mai mare rdu? cine ne-a stricat armata ?cine ne-a ingenunchiat natia ? cine a sddit inmijlocul nostru ura, jaful, dezbinarea si atgeaalte ticalosii?

Clucerul Dinca, adresandu- se catre dascálVezi, si mie mi s'a parut asta cam ciudat:crestinul sa se faca una cu Turcul ?...

Paharnicul Mardcineanu. ridicandu-se in sussi facând cati-va pasi : Hei I rare ! el a mersdeparte cu mintea, n'a fost un orn prost !...

Adaose Setrarul Spirea, dând din umar :Dar fie, cd l-a ucis Ipsilante ca pe un ne-

voias...Dasalul Gheorghe, cu o miscare de indig-

nare : Pe Tudor !... Ham !... Cum se poatezici dumneata asta ?

Paharnicul Maracineanu striga : Nu, Selzare,,n'ai dreptate, nu zice asa!

www.digibuc.ro

30

Clucerul Dinca, puindu-se Intre Paharnic'Setrar Vorba etrarului e cd Turcul e tot-Cure, nu poate fi unit cu Crestinul.

Dascalul Gheorghe voi sa sustie discutiuea a-supra acestei materil, dar ora mesei sosise, sipe când zicea : 0 sä v tälmdcesc eu ce a voit

facd Tudor, care a fost cugetul si politicalui, tocmai intra Soare si spune ca. masa estegata cu toate felurile de bucate.

Gäsi dasaul ocasiune sd faca 'cunoscut bo--erului pasul taranilor cu cari vorbise In curte...Clucerul insa nu-i prea luä seama ce-i zise, si-se adresä la boeri i la _cucoane, care tocmai-atunci intrau In said poftiti, boeri! poftiti, cu-.coanelor, la masd !

Catd sa -nu uitdm i pe cei doi agenti aus--triad cari fdceau parte dintre oaspeti. Unul eraim secretar de la agentia din Bucuresti si cela-lalt starostele de la Bacau. Unul se numeaUdriscu i celalalt Volt. Pârta. ce ei furd poftiti-sa treacd In apartamentul lateral, pentru masa,Volf zicea cele urmätoare lui Udriscu :

Ochiul Europei, ochiul Germaniei mai ales,vegheaza bine asupra tdrilor aceste, ValahlaMoldova, pentru nenumaratele lor avutti si pen-tru pozitiunea lor strategica la portile Orien--tului. Populatia lor i mai cu seama. notabilii lornu inteleg Inca cd legdtura lor prin vechi tra-tate cu Turcia le-a conservat existenta, pe cânddaca se aflau independente, de mult le inghitia-vre-una clin puterile cre§tine... Diferenta decult, de datini si Cate altele, au facut ca Turcia-sa conserve neatins elementul nationalitätii lor;

chiar barbaria Turcilor a contribuit la aceasta ;pe and, daca in locul Turciei ar fi fost

re-una din puterile ce tin de ortodoxie, dealma nu mai erau Români... Cu cal Turd le-aufost atât ei si-au conser vat limba strabu-

www.digibuc.ro

31

ttilor si credinta. Cu cât populatia acestor tdri,sdtean, boer: neguldtor, vor rdmânea in credintelestrabunilor lor, vor conserva datinele si costumelemationale, cu atât natiunea se fortificd In elemen--tul ei ; cu cât Insd va imita pe sträini, cu atât vorsläbi si, cu timpul, Dumnezeu mai stie ce se vaalege. Se va ridica de deasupra Românilor influ-enta Turciei, o va Inlocui Indata aceia a Rusiei,mare si energicd, care nu se chiamd Turcia, ci-cautd numai foloase materiale, dar ea va inrâuriprin cult si prin agentii ei foarte numerosi... Eu-ropa, geloasd de aceasta, se va opune Rusiei, ova depärta, dar va cauta dânsa sa predomine.

Pentru ca sa ajungd la acest scop, se vasili a Imbuiba capetele tinerimii, care formeazdnoile generatiuni, cu tot felul de teorii si cu.obiceittri strdine... Odata. ce Românii uitd cre-dintele lor strabune, vor lepada Costumul lormational, vor pierde energia prin un trai molesit

luxos : mai ales luxul care e otrava adusdde suflarea Occidentului, sub nume de civili--zatie, adoptând toate flea curile si teoriile strdine,-maimutând pe sträini intru toate, nu va mai ra-mane decât numai numele lor... Cucerirea anddata se facea prin arme, astdzi prin lux si princonruptie, prin teorii si prin minciuni. Ger-mania nu d6arme, Rusia stà cu bratele intinse

aruncd mereu fitiluri In Orient ; Rusia a-menitd, Germania mdguleste; Rusia vorbestetare, Germania trimite capacitätile ei, medici,profesori, industriali, modele, scule, luxul, totul.ce Incântd i farmecd mintea i ochii, comertul-ei si altele multe. Rusia este despotd, Europa'este constitutionald; Românii pusi Intre foc

Intre apd, cu cât vor lepäda datini, tradititini,energia, traiul cel sobru, vor sovdi, vorVaud vor ajunge a fi sub dominarea vre uneialte puteri... Astfel pând la un grad se Intântpla

www.digibuc.ro

- 3? _

Ungurlior si chiar Polonilor. Eu sun t Ungur-si de aceia vorbesc asa.

Udrisc arninti lui Volf cd vorbele sale atacatroare cum interesele imperului eäruia ei servesc.

cä ei mänâncd pâinea dragutului Impärat, sicu aceste vorbe s'ar compromite amândof.

AH! SORA MEA, CE NEFERICITÄ SUNT I RAS-PUNSE TAMAIA, LAZAND PE BRATELEELE N E I.

Apele Buzdului curg cu o abondentä strtilu-citoare pe o vale pitoreasa, ocolitd de schitu-Lte, de sate si cdtune, de livezi si dealuri In-eärcate cu tot felul de varietâti. Satele Cojanul,Robesti si Pârscovul parc5.-si dau mâna until.cu altul, Insirate pe tärmul stâng al acestuimäret râu. Schiturile Cisldu, Cârnul, Nifon, Un-gurenii, Rätestii si Berca Insufletesc credintalocuitorilor, servind de azil Inchindtorilor si derefugiu sufletelor suferinde. Totul este frumu-sete si viatä pe Infloritii termi ai Buzaului. Pä-durile se acopar de o verdeatd Incântätoare, hol-dele râd acoperite de spice aurii, porumburileIasi a li se vedea rodul lor Invent inteo ma.-tase argintie, vâlcelile sunt acoperite de floriparfumdtoare, isvoarele curg reci sl sunt limpezi .ea si cristalul. Ceva mai de o parte, dupd co-titura unui deal, se afid aceastä mosie si easel&unde se gdseau reunite aceste familii ce le nu-mirdm. De acolo, vedea ochiul cursul Bu-zäkilui intr'o mare depdrtare ; satele si mändsti-life se puteau numära una câte una, far muntifddicându-se unii dupd altii, Penteleul Infa-tiOnd o frunte giganticd, mai de multe ori fi ndinvelitá de nod, si altii asemenea, ce ating cerulcu vârfurile lor, formeaza cea mai frumoasd pa-norama. Imprejurul caselor, unde se dd oaspâtul,,

www.digibuc.ro

33

se ittindea o gradina cu pomi fructiferi. Uncires, de o forma piramidala, .se Malta in mij-locul grädinii. Ramurile lui atârnau 'Ana lapamânt, cu niste foi lungusoare, si incarcate cufructe de culoarea rubinului.

Acolo, sub ramurile acestui cires, se aflaucloud tinere fete, adapostindu-se de impovarâ-toarea didura de lunie. Ele esisera din salaopatului, pentru ca, m i catre finele mesei, ca-petele conmesenilor aprinzându-se de bautura,se cam daduse *du limbilor.

Elena, care avea ochi vii si un obraz rotund,cu o taliescurtä, ce i-o facea si mai scurtamoda corsagiului dela rochie, cad ii venea pârtala piept, o mare saracie de forma a modei,cum se pnrtau rochiile pe atunci, intinse caun sac, facând prea putine cute si având nu-tine foi, se mira de unde atâta sust pe Ta-India, care avea o rochie mai bine fasonatd, demoarea verde, ce i se lasa mai invoaltd impre-juru-i si pe umerii ei. Támaia infätisa un chipmelancolic, având gene lungi si sprâncenile im-binate. Ea era Malta' de talie si mlädioasä cao ramura de liliac. Ochii ii erau negri, fata pu-tin inchisä, insa nu era lipsita de grata ; na-sul ei avea cea mai regulata trasätura, gurabine desemnata i dintii ei ca margaritarul. Eaavea un aer ce o facea si mai mult intere-santa si dulce. $edea melancoliO, ca i cum erapreocupata de o lunga cugetare sau de oare-care amintiri care o turburau.

Curios de tot ! Pe nici o fata n'am auzitpana acum vorbind ca tine... zise Elena Tarnâii.Iubesti poate?... simti in inima ta urmele unuinefericit amor? Spune-mi mie, spune suroriitale

Tatnâia rdspunse suspinând :


www.digibuc.ro

34

Sora mea, eu am fost crescutd la un sit,precum stii, ca o fata de sltean roman, sdracl,fará marnd, fail pdrinti, nefericitd...

Ei bine, a poi ? zise Elena cuptinsd de oarecare curiositate.

Adause Tdmâia : Si nici cd visasem deasta schimbare in care md vád acum !

Çu atât mai bine, cd iatá, o sd te mariti,o sd iei un grec si o sá fii in rândul cucoanelordela orase.

Si asa mai departe, vorbind tinerele fete despreluarea jn hotärdre din partea boierului pentrumdritisul Tamdii, aceasta termind pdn a zicecd este sa se intâmple o nenorocire ; asa iispune ei inima.

De unde o stli tu as1a, Tdmâio ? intrebdElena.

Dela o vrajitoare, rdspunse Tämdia,Nu mai crede ! adause Elena.

In adevar era o mare analogie in fiinta acesteitmere Jete cu starea lucrurilor. Hristodor, ce nito vdzuse pAnd când Rom!lioti ii vorbise despredânsa, rdmase uimit de aceastd frumusete po-etica. Starea lucrurilor insd fdcea cu neputintdcdsdtoria sa cu tândra fatá. Afard de aceasta,el 111.1 mai era stdpân pe sine, nu era sigur chiarde viata so. .

Elena, spre a o face sd vorbeascd, chs-tiondIncà oiatd pe Támdia care tot tácea :

Asa dar tu iubesti, ia spune ? -Ascultd, surioard : in copilarie eram totdea.

una veselä si fard de grijd, eram multumitá destarea In care md gäseam, lira sd stiu ce maieste prin lume, sau cd mai sunt alti oameni a-fail de locuitorii satului unde crescusem, fiindcd rari oameni veniau sa deschidd usa sdraceivaduve care m'a crescut. inteo zi intrd lanoi o baba vrälitoare, o tigancd cu traista de

www.digibuc.ro

35

:gat; ea, cum ma vazu, se uitä lung la mine si-vorbi Incetinel, dar batrana Voica o intreba cefste ? Ea räspunse atunci fara ali ridica ochii-dela mine : Copila asta,' zise ea, va avea no-roc mare, dar are sa se pazeasca de trei lucruri,de trei intamplari.

Ce spui, Tamaio ? dar ca ce lucruri sunt-acelea ?

Tagiaia continua :Ca va veni odatä timpul de razboale, cu

mari varsari dvsange si robie... si uite ca toc-mai acum se implineste.

NUmai Dumnezeu poate sti! Dar cea de-a doua, ce lucru ? ce lucru e ?

Ca ma pot bolnavi Inteo csálatorie si dinaceasta mi se va trage moartea.

Poate cà a spus minciuni vrajitoarea ta.Dar cea de a treia care e ?

Sa ma feresc ca de dumb: de maritis cuTun strain, care si aceasta, iata, este SA se im-plineasca.

Dar crezi tu astfel de vorbe?Cum nu, vezi ca se îrnplinesc pana la una.Unde voi putea gasi pe aceasta vrajitoare,

o pun sa-mi ghic'eascd i mie ?and vom merge la mo0e la Lopatari. Tot

ce mi-a spus tiganca este vazut si pipait, nimicea n'a mintit... Toate sunt rele, toate stint spai-mantatuare, dar este si mai grozav: stii ce mi-azis ea? ca voi fi luata in robie de pagani, de-neamuri streine, voi avea o urata soartá

Asa! continua' Tamaia, cum s'a Intamplat laatatea nefericite fiinte, soate, mame si fiicedespre care ne Spun bätranii, ea furä luate In

-Tobia tatareasca; precum intamplat si cu fl-fericta Doamna si cu fiii lui Mihai Vodä ; cesoarta cruda si umilitoare Atunci mai bineAnoarte I Mai bine de o mie de ori moarte,. decat

www.digibuc.ro

36

o ap intampfare ! 0 sa am eu un leac de sea--pare !..

Dar ce "liac ai ca sa scapi ? intreba Elenacu o mai mare curiositate.

Mi-a dat acea'vrajitoare un leac, raspunse.Tärnaia, nu se spune ce este, dar, fereasca.Dumnezeul cazand cineva in asemenea nenoro-cire, atunci rnoartea, intelegi, este rnantuireal...

Nu mai da crezarnant, Tämaio, vorbelorbäbesti. Acum lini§teste-te si haide sa mergem.

Nu crezi, Eleno ? adaose TAmaia. Tu ntrcrezi nici la nenorocire ?... Vezi tu, eu am invatata crede prin Cate mi s'a intamplat In viata. Euam ramas fara parinti, crescand la un sat; deo-.datA veni boierul pe care mai inainte nu-1 cu-nosteanp, §i ma luA sa ma aducá in casa sa, zi-candu-mi ca. vrea sA mä marile... naca as ftavut acum o mama, o mama, vezi tu, e cea maidulce pentru o fiica... Cat de greu e pentru c.fatA ce Ware, in asemenei zile, o mama L.

Dumnezeu e indurätor, Tärnaio, zise Elenacare voia sa o consoleze.

Ma e, adaose Tamaia, dar greu...Tamaia rAmanand cat-va pe ganduri, ca si

cum s'ar fi intrebat inima dacA t-ebue sa spunAtotul Elenei, continua :

Este adevarat, Eleno, ceea ce-mi zisesi maiacum: iubeam pe un tanár din satul unde crescui ;dar acum nici nu se §tie de urma lui, pentru-ca a plecat de mult la oaste. Din jocuri co-pilAre*ti, din desele vederi, saraci copii ce erata

i unul si altul, prins'esem pentru el, pentrumama lui, acea simtire ce o are sora pentru uafrate, o fiicä pentru mama ei... Eram tot ve-seta, tot jucand §i fail suparari. Sunt doi adacum de cand fusei departata din acel sat, dincasa vaduvei, fail ca sA $tie cineva de plecareamea. De atunci fusei adusa, precum mai spusei,

www.digibuc.ro

37

in acdastä casA boiereascä. Ad mA aflu inconju-ratä de averi si de sträluciri, dar in loc de a fifericitä, simt numairemultamire : a ci nenorocireamA ocoleste, si la spatele meu zäresc moartea L.

Elena si Tämâia se strânserä in brate -avândochii inundati de lacrAmi.

De aceia suntem ca niste surori, Eleno,iubita mea.

Asa e asa e ! rAspunse Elena, dar, ah !mi-adusei aminte c'am läsat la träsurt o cartede rugAciuni feeecatA, singurul odor ce mi-a fa-mas dela mama... MA din sA o iau.; asteaptd-mdaici, TAmAio, cä vin...

Tu esti mai fericitA decât mine, adaosepentru ca eu n'am nici atât.

In acel tImp se auzi la poarta grädinei voceacocoanei Zincutei : Eleno ! Eleno, vino

Elena sburA ca o pasare i Tamblia rAmasesingurä pe o lavicioarA la tulpina ciresului.

Ziva era frumoasä, grAdina incânta privi-rile, Tämdia rämase ca inteun estaz, I s'a fostpArut cA cineva ii vorbeste. Ea auzi si a douaoarä zicându-i pe nume :

Tämdia mea ! sora. mea !Tämâia scoase tin tipät de spaimä.Era NicoarA, auzise toatä convorbirea tine-

relor fete. El se silea a-i potoli turburarea i a.4o face ca sd-I asculte. TArnaia nu se putu tine{le a nu se arunca in bratele lui i a-i zice

Dumnezeu te-a adus, scumpul nnu NicoarAEl rApunse : Dumnezeu a voit sa te regäsesc !..DupA un minut, TAruâia reluA vorba: Ce

lac. pe acasd ? sunt toti sänätosi ? ai vAzut petaica-täu, Nlcoard ? MamA-ta e sändtoasä ?

Nimic nu stiu, rAspunse NicoarA, n'am dat pela dânsii. Am cercetat mai intâi de dumneata,am intrebat pe toti, pe ori cine intâlneam i peclue vedeam, ca sa te gäsesc, TAmâlo.

www.digibuc.ro

38

Tama ia riclica ochii la tânärul cdprar alTudor Vladimirescu. Era blond, având nisteplete ce-i bateau pe umeri, avea dchii frumosi.Imbräcámintea lui era a unui muntean cochet-ca .a ostasului pandur ; avea pe cap o cäciuläde hârsie neagra si cu fundul verde, ce o tineacam pe o parte, pieptul ii era acoperit de urupieptar de bland cusut cu mätäsuri, si ç ca-masd larga pe ale carei mâneci erau niste vargide borangic-; mijlocul ski era incins de un braude matase (tarabulus) värgat, lásând sá atârnedinainte niste ciucuri de matase, si pe rang&aceasta se vedea si niste bete cu märgele albe ;-.in picioare avea niste pantofi mari cu flori depiele rosii pe dânsii. ,

Ah ! Nicoará, zise ea, par'cd imi pierd minteade bucurie, vom sä te ascult, spune, spune L.

Lasa-ma, uite, sa te privesc Indestul, a-daose el, sa-mi aduc aminte de anii copilärieinoastre ; cad icoana obrazului (imitate ma in7sotea pretutindeni, ochii-ti frumosi imi luminautotdeauna sufletul; locurile pe unde umblampe unde eram, intâmplärile pe care le pe-treceam in suferinte, sau in vreo lupta, la moartesau ori unde, imi aduceam arninte de dumneata_

intorcându-ma catre casä, am gasit pe un ba-trân orb, foarté bâtrân, care imi spuse ca desapte-spre-zece ani s'a departat dela locul nas-terii sale. El mi-a spus o multime de lucruri cea petrecut, si am venit cu dânsul dela Târgo-viste pârta aid in sat. Mi-a zis cA averile salele- a pierdut, pierzând pe ai sai, ca' familia lui amurit, CA a avut o fiica pe care i-a scos-o nustiu cine din minte si a nefericit-o; dar imi maizise cd a ramas un copil, o fata, nepoata lui,,pe care si-o inchipuie cA ar fi de o frumuseteingereascd.

www.digibuc.ro

39

Dar stii, stii, Tämäio, zise Nicoara cu multinteres, ai aflat cine este boierul care te-a luatin casa sa ? care ingrijeste de tine si de vii-to rul tau ?..

Nu, faspunse Tämäia.Ei bine eu am aflat, adaose Nicoarä. Este

parintele dumitale, Tamalio.Tämäia rasa* cappl in jos färd a zice mai mult

o vorbä.Lasä cä vei afla, Tämäio, adaose Nicoara.

chiar astäzi .când fait voia noastra voi fi silitsa te pärasesc din nou, sa ma depärtez poatepentru totdeauna de tine, dar asculta-md ce amsa-ti vorbesc, ce am sä-ti arät. 0 ! am suferitprea mult ! Ochii mei vazurg lucrnri si intam-plari care nu se pot .spune nici intr'o llina.

Tamâla, ca si cum s'ar destepta dintr'un vis:Te ascult! te ascult !Läsai pe tata, lasai pe mama, continua Ni-

coara, pe fratii mei; pe tata bätran, amäritde nevoi si de greutatile vigii, lasai pe mamacu lacamile pe obraz, fiindca tu nu mai erai lamama Voica, te luase dela dânsa ; mi-am zis :acum, Nicoarg, mergi in lume, te du In targurilecele mari, cauta de infra in treo oaste, sft a-jungi un orn mare, sä ajungi sa ai avere, sa fiiorn cu putere, ca lute() zi sa gäsesti pe Tämäia.Am mers de-a dreptul la Bucuresti. Acololume multa, case mari si prävälii, boieri cu ves-minte scumpe i incarcate numai de samur, cucaciuli umflate eat o banitä, cu barbi albe l cutelegari la butcele lor. Ulf e, am zis : acestia suntstalpii tarii, ei cauta sä faca bine tarii i feri-cirea poporului, dar ma gändil atund la stareain care lasasem pe tata asuprit de atâti jefui-tori, de cochinti, de arendasi si de epistati, magändii la lacamile mamii, la fipätul copilasilormorti de foame, de frig si lipsiti pand si de im-

www.digibuc.ro

40

brdcaminte, mi-am fost adus aminte de multenedreptati care se savarsesc In tail, am sus-pinat din adancul inimii si pieptul imi batea de'flank, ochii mi se aprindeau de furie

intreba TAmaia, n'ai auzit cava fi fost vreunul din acei boieri buni, oamenidrepti ?

Ba erau, raspunse tanárul, dar multimeaaceea de Greci si de lingusitori din prejurul lorinveleau si le intune-au faptele, ca un nour ceface sa piara ate odata un varf de munte.Toata dorinta mea era sa intru in vre-o ostireca numai in sunetul armelor sa poatá gasi suzfletul meu linìtire. Se ivi un boier roman careraspundea intocmai -cu dorinta ce avusesem. El

"ma lud ca pe un copil al lui, imi puse armelein mana si ma invata cum sa-mi iubesc si sdapAr pamantul strati-141°r nostri, acesta senumea Slugerul Tudor Vladimirescu Am ple-cat cu el din Bucuresti, cam dupa sArbatorileCraciunului. Am vdzut Slatina, Craiova, Pi-testii, rargu-Jiului, Cernetii si multe sate simanastiri, pe unde am umblat §i pe unde neluptaram... El aduna supt arme o multime depanduri voinici, oameni cercati si viteji ca nistesmei, dar se aflará Mire randurile lor si nistemisei de arnauti. Tocmai la Tismana, pesteOlt, In acea sfanta mana3tire, intre niste muntifalnici si locuri tari, ridicd el steagul mantuiriiRomanilor, si cu sfinte slujbe, cu detundri dearme, cu juráminte grele. intdri manastirea cao cetate, prin voinicii sai; si cati trimisi veneaudin partea divanului dela Bucuresti, ca sa-i iaputerpa din mana, cautau sa i se inchine si sai se piece, pentru cä acolo erau gramadite pu-terea, dreptatea- si mania lui Dumnezeu... Mer-geau lucrurile bine. Eu ajunsei cdprar de pan-duri si ziceam mereu : Doamne ajuta ! pentra

www.digibuc.ro

41

4cd socoteam sä te regalsesc; le fáceam toate,Tdmaio, in numele tau, in numele i fericirea ta !...

Tdmaia, miscatä cu oare care entusiasm :Spune, cd imi place sd aud despre faptele acelui'snare Roman.

In adevär mare Roman, continua Nicoard,cu atâta mai mutt fa de plans soarta sa 1 0

anultime de rdu-voitori, neoaspi tarii noastre sivräjmasi lui, jurard ca sä-1 piarzä ; atuntinenorocirile lui furd si ale mele, durerea si su-ierintele sale le impärtäsii si eu ; nefericirileiui erau färä margini i moartea lui s'a sdvarsitprin vânzare, precum a vândut luda pe Hristos !..Niste Greci blestemati, al caror nume va fi,clespretuit pänd la copii si strenepoti de toti Ro-mânii. 11 ridicard dela Golesti, facand intriga siintinzdnd o cursd la toti ostasii lui ; il purtara.de aci pe sub poalele muntilor si-1 duserd sa-1-nmoare la Târgoviste... Pdräsit de fratii lui, uitatcle Romani si de tumea toatd, suferi batjocurasträinului si muri färd de a plânge...

Dumnezeu va primi sufletul lui ! zise TA-

Cu-rând dupd aceasta, continud Nicoard, mdintorsei la oaste. Dar ce sä vaz ? ce se mai-afla din aceastä ostire ? Uncle mai era acea bar-bätie de cdpitan, unde era floarea voinicilor?

Toatd armata era imprästiatä, o mid: partece se mai gäsia in fiintd si care trecuse Oltul,dela Pitesti pe 14 Lumini i pe la To pologul dejos, era sub comandarea unui cdpitan Oarcd...Turcii insä lovird pe Greci dinaintea Drágäsanilor

nici pulbere nu se alese de dâniL.. La Ser-bänesti se fact' iar o incercare din partea Ore-

dar si aci, bätuti ca mai inainte, putini cerrnai scdpara, fufa datori zilele pandurilor nostri;cari tinurd cu pieptul si cu curajul lor nävd-direa cea inversunatd a Turcilor. La Zevedeni

www.digibuc.ro

42

perird $i panduri, gäsindu-i Turcii beti $i in ne-ortinduialä, pand in cramele unor vii de acolo..._Pretutincleni de atunci se värsä sAnge. un md-.cel $i jaf era in toatA tara. Grecii perdurdcumpätul $i ajunserd ca ni$le iepuri ce cautdvizuini ca sä se ascunzä. In toate mänästirile,prin munti, prin sate depärtate, fug $i pânä a-curn arnäutii cäutând scdpare.. Eu n'am avutce mai face, cäutai a mä inturna acasä. Casa. nu cad pradä in mAinile pägdnului, trecuidealuri si scoborAi väile, umblând prin päduri$i mai mult noaptea pânä la ziuä.

Am ajuns pe sub searä in codru, la margineasatului Sträje$ti, cäutánd sä ies spre Slatina,._dar un crestin imi dete $tiintd cA drumul eraprins de Turci. AbAtui spre dreapta, pânä ceajunsei la o mändstire veche ce i se zice Stäne$ti. Acolo am petrecut noaptea, chiar inaccastä bisericä, rugAndu-mä Maicei lui Dum-nezeu pentru scdparea mea i pentru zilele tale,.TAmdio. Am adormit in aceastä stare rez-mându-mi capul pe piatra dela mormântul unurboier -din vechirne, Stroe Buzescu Lum'nândcu ci fAclie de cearA, ce tineam in mâini, mar-

1 Piatra aceasta mormantaid este la maim dreaptäinduntrul bisericei Stánesti. Inscriptiunea de pe mormânil lui Stroe Buzescu :

Aceastá piatrd pe groapa jupdnului, lui Stroe Bu-zesca, ce a fost Stolnic la Mihai-Vocid si a fost la toaterdzboaele din preund cu Domnu sAu, ca o slugA cre-dincioasä Domnulni &Air, si la rázboi din Intdi dobAndirand la mana stângd de Turci, si dela rdzboiul delaGinrgiu, (And se lovird cu hanul, se rani In coastastdngd de sdgeatd, si ca un slujitor lui Mihai-Vocid s'atinut ;And eri In tam ungureascd. De aci se sculardboierii tdrii cu Buzesti si ridicard pe Radu-Vodd, iarSimeon-Vodd se sculd cu Mari, moldoveni, lesi multifArd seamd, de scoase pe kadu-Vocld si pe Buzesti dintara lor la tara ce o au tinut-o cu ostile lor. De acirnerse jupdnul Stroe Buzescl la ImpAratul nemtesc de-

www.digibuc.ro

43

mura de-asupra mormântului, vazuf pe dânsa a.scrisoare lungd sdpatä si ceea ce era mai mult,icoana, tot pe acea piaträ sdpatd, cum vitea-zul boier, Stroe Buzescu, ucise pe Tätar,, laTeisani, lânga apa Teleajenului.

Mi sa umplurd ochii de lacrimi väzând ceviteji, ce isbânzi mari pe Românii ae and' datd;:cum ajunserd ei azi jucdria unor strdine lepd-nturi, si cum fuserd prada unor päcdtosi ca sicei ce sävârsird mdcelul In marginea Drägasa-nilor, la Zevedeni... Pdräsii de aci Oltenia, loculnasterii a atâtor bärbati ,strdluciti, a lui Mihai-Vodd Viteazul, a lui Matei-Von Basarab, aboierilor Buzesti, a lui Tudor Vladimirescu sia altora multi ca acestia, de ale cdror numetara intreagd si toatd românimea este mândrä

ajutat de Maica Domnului, cu o inimd In-dräzneatd sf cu niste cugetdri sfinte, ajunseL¡And aici. E mai bine de un an de cánd n'amaflat nimic de tata, de mama si de fratii mei ; dar-am aflat, Tämdlo, despre tine ; am aflatcruri prea dureroase, lucruri foarte triste pentru-mine !...

Nicoard luandu-i Incetinel mâna ei fntre alelui, si cu un surds amar pe buze, Ii ziseMâlne este ziva nuntii. tale...

ceru ajutor de e$ire la tara RomAnegscg cu Radu-Vodasi nu-i a$teaptg Simeon- Vodg, ci se duse de aduse lesisi moldaveni $i hanul cu 160 mii tgtari si esirg de selovirg In gura Teleajenului la Teusani, in lung lui Sep-tembre J4 zile anii 7110-1602 luni dimineatg Ong seara,..$i f Acura ngvalg marti diminegta de trei ori de toatepärtile, iar jupAnul Stroe atAta nevoe pre care o vgzuel stAtu impotriva tAtarilor de se lovi cu cumnatu ha-nului $i-1 jungbig pe tAtar, $i dintr'acel rAzboi se rAttila obraz $i peste 1rei sgptAmAni i se intAm pig $1 moar-tea, In luna lui Octombre doug zile leatu SP1 $i nu fat

voia ainilor de tAtarl.Scris-a jupAneasa Sima a Stolnicului Stroe, dacg

hurl sg mg '-- -fsropati lAngg d-lui aicee.

www.digibuc.ro

44

Tämâia, ca si cum s'ar aduce aminte de pro-etiile zise de vräjitoarea ei, murrnurd Meet:

Asa este ! Se implineste ; nu estevointa meal...

Nicoard si mai agitat :Si acela aruia vei fi tu mireasä este...unul dintre acei oameni cari au omorit

pe Tudor Vladimirescu!...in acest moment Elena IntrA pe poarta

sd anunte Tama cA Clucerul o cautä casd-si schimbe inelul de logodire cu nepotul lui<chir Rumelioti.

Tun!! MERG SA PEDEPSEASC \ PE INSUR-.

GENTI; IN ( URAND EI VOR OCOLI TOTIMUNTi i

Tatomir iesea pe poartd ca sd se dua lacArciumä, care era numai peste drum de ca--sele boierului.

Petru si Nicoard Il oprird sä le spue pentru cechemase Clucerul induntru.Tatomir, cu particulara sa manierd and era

:putin beat, dete din urneri, uitän4u-se cu niste.ochi vari la cei doi tineri sAteni.

A dat strechea prin boi... uite, iau drumul-sd se ducd incolo !... zise el, ardtAnd cu mâna.spre munti.

Ce vorbä e asta ? intrebd curios Nicoard.Boierii, mdi I boierii ! au fácut sfat !titre

(dânsil sd se clued la multi? cA aici se tern !...Si pentru asta te-a chemat ? Ce ti-a vor-

bit ?Mi-a dat un pitac cdtre judetii satului Bi-

oca, sd vie oarneni cu platd, pldiesi, cordonasi,sä pdzeasa pe boieri in Gdvanul.

La ,Gdvanul, auzi tu ?... zise NicoArd uitän-flu-se lung In ochii lui Petre.

www.digibuc.ro

45

Dar Petre nu dete nici un rdspuns, fäcándlseam lui Nicoará prin o strânsäturd de mând,sa tacä pând se va depärta Tatomir, cd el 10.cam aleargd gura.

Tatomir se depärtä putin de langd ei.Fiecare din aceste v.orbe ce auzii, zise

Nicoard lui Petre, era ca o loviturd de glontpentru mine, imi venea sä Innebunesc.

Fii bärbat, fu cii inima mare, Nicoard !Nicoarä, atintind lung pe Petre :

Petre, de trei ori te-am scäpat dela moarte tStiu, räspunse Petre : Tu m'ai scäpat dela

moarte !... Tu e§ti fratele meu de cruce, tu mi- aimântuit zilelc.

Aa dar vrei i tu sä mä ajuti as',. A pe-mine cu viata ? II intrebd Nicoard.

Spune, adause Petre, cdci eu lmi voi daviata pentru un frate ca tin4v.

$i eu, un al treilea cu voi ! rdspunse Ta-tomit, care nu se depärtase auzise mai toatä_convorbirea acestora. Si eu unit impreund cu

dupd ce se uitä la Nicoard, observân-du-i semnele din ochi:

Da, Tatomire !Veniti dar dupd mine.Dar unda mergem ? Intrebd Tatomir.Acolo unde vom vedea cu ochii.

In acea zi mai cu seamd, cam la tncepututlui lunie, multi strdini, multi indivizi cu nume-de negutäjori, de cumpärâtori de productealtele, intraserd i e0seFa" din sat. Unii chiarpurtau i arme cu dân0i.

Pe lavitä end *edea un bâtrân cu plete albe§i fizionomie Innegritä de ani i de asprimilevletii ; el era lipsit de veded 1 lângd dansuliedea un _cd.lugär frate, cu care vorbea. Ildtrâ-

nul vorbea Meet, rar i cu vocea mai de tot:stinsA.

www.digibuc.ro

46

Nicoara area lui Petre pe batranul orb Novae.Nu uita, ti zise el Meet, ca sa fim noi cei

re vom päzi muntele la Gavanul ; dar sä nuPetre, caci ea ma voiu uita totdeauna

pe coarna muntelui sa te vad viind.Novae, scotand din buzunarul dulamei sale

o hartie mototolitä si 'nnegritä, pe careera scris cu nis`e litere mari si cu aruncaturipe deasupra, ce semana mult a ieroglife

Tine de citeste, si Intinse acea hartie catrefratele Meftodie.

Meftodie ii lua hartia $i, dupa ce o $terse de'vre-o trei ori cu maneca rasei, se puse a o celi.

amur, care se afla rezemat de teiul din unghiulurnbrarului, se apropie cu urechea ca sä asculte.

gCatre tot norodul din Bucure$ti si dintoate celdalte orase si sate ale Tarei Rnes:i, dragoste frateasca $i sänätate.... Asta estehartie trimisa de Domnul Tudor, arätä Meftodiecelor dimprejuru-i. Am mai väzut iscälitura

0 I Aceste vorbe : dragoste frateasca, zise,eatre toti locuito;ii tarii, le-am auzit de la tata$1 de la bunicul meu, care fusese in oastea lui-§erban-Vodä, si se batuse In Ardeal Dar deand se trimise domni Greci, Inca de cand cuNeculae-Voda, si mai ales de cand mi-amrosit mâiiiile In sangele unui tiran, $i astazima ia groaza!

Da, da, adaose Novae, am ucis, uite, cumäinile mele, pe uri trnpilator, un batjocoritoral neamului romanesc, pe un cataon. Dar azimi-e drag s'aud carti d'acestea, carti de drep-tate, Cali de desteptare 1 Numai de eu amfost foarte suparat, ea mi-am paräsit copila siramasei singur, inima mea fu adanc zdrobitasi ochii mei, de multe lacrime, perdura vederile,caci am plans atâti ani moartea fiicei mele,moartea dragei mele Aniti, fiica mea care ma

www.digibuc.ro

47

ilubea asa de mult L. Dar Dumnezeu sä le-pla--teasza voitorilor mei de rdu cu bine ! si pemine sä mä ierte, cä am gresit

$amur zicând incet in sine : Range ?$i eu am ramas tot asemenea ca el!.. numaieu caut o räzbunare de moarte, pe and el iartä

bine-cuvinteazAMeftodie, intrigat prea mult de vorbele lui

Novae:la spune, mos Novae, ce fel s'a intâmplat

istoria dumitale ?Novae, dupä ce isi increti fruntea, ca un om

-preocupat, incepu :Sunt acum mai bine de douäzeci de ani.

Mama mea, trecutä in bätnanete, Imi crestea liicasa pe copila mea Anita, care se fäcuse fatade cincisprezece ani, cd eu ramäsesem väduv,1mi murise sotia. aiduse Dumnezeu de mi-amcumpärat mosioara, am sddit vie si livezi depruni, si, afard de cele ce mosteneam dela parinti,imi facusem o stärickä, cu care sa pot noroci pefie-mea, si eu sä pot träi Iinitit Ja zile de ba-trânete. A ventt tot cam pe atunzi, tu domniilegrecilor tärigrädeni, un cataon pe care oamenii,pentru cd era negru la suflet.'si spurcat ca un-Turc i ca un Tatar, It poreclise cu numeleTurculet. De uncle, cum si ce fel, fara ca rl-meni sä stim, el cuprinsese locuri mostenesti ale.oamenilor si se fäcuse stäpan pe mosiile altora,ajutat de Domnii de atunci. El globea, täia,.spanzura, facea ce vrea si nimeni n'avea gutade a-i zice ceva, Cä era räu Turculet, da cupusca dupä Român... El fsi zidise case mari pemosie si fsi asezase mori Infricosate pe apelelalomitii... Numele lui ajunsese a fi mai Insemnat'decât ak lui Vodd. De peste mär4 de peste-tad, de unde venise, nu stim, dar cum zisei,:spurcat la fire, avaa obiceiurt rele, era hrdpitor

www.digibuc.ro

43

färä satiu, nu-i era mild nicidecum de orn, seitita la crestin ca la un nimica, si toate apucd-turile Ii erau ca ale unui pdgân nelegiuit... Ntstia sd se inchine lui Dumnezeu, nici sä se teatnade dracu ; insd eu 1-am pus bine

Cum, mos Novae? cum ?... intreba Meftodie.Obisnuise In casa lui a tine o multime de

arnauti; el avea tuitori femei nerusinate, si uneleMud surori ; fäcea ce-i pläcea prin Ord : je-fuia satele de prin prejur cu oarnenii sai, undenn-i pldcea da foc, omora, despartia pe femeide bärbatii lor si träia curat ca un

De mai mult timp el pusese ochii pe o sfoard.de mosie si pe niste vii ale mele, voind sd mi-le smulgä din stäpânire. Cauta pricind cu lumâ-na rea ; vrea sä se ia la colt si cia mine, darprea venea neted...

Auzi minune, exclamard iardsi toti.Acel Grec, purtând musidti negre pânä la

urechi rasucite, cu fesul pe cap, imbräcat turcstesi numai fir, cu pistoale la brâu si iatagan, fere-cate la mânere cu arint si cu petre scumpe

auzise el de mine, de Novae ; stiuseam numai pe mama bdtrând i o copilä decincisprezece ani, i mult frumoasd, ii intrasetâlharului in cap ca sä-rni ia copila sä o duck_sa locuiascd In haremul lui, cäci avea harem ca.Turcii, ba pate cd avea hi cuget sà o duckdupd aici, sà qvânzA, sau sd o dea pesches.la vreun pasä, cum s'a mai intâmplat altora,cu care apoi sd-si facd mând bund, sä ia Dom-nia tarli. Insä eu mi ti 1-am Invätat curat minte

Asa ! ziserd toti.Turculet se afla in rdzboi de moarte cu mine.

si cu toti locuitorii. Eu i-am fost trimis vorbksd se lase de atâtea. rele fapte, sà inceteze delaprigonire 1 miselie... Ca orice locuitor impilat,.nedreptatit de el, apasat, zugrumat, säräcit de

www.digibuc.ro

49

dânsul si de oamenii lui, venia la mine de seplângea, ca la unul ce eram mai vechi In sat,dar el turba de mânie cd eu dam sfatuiri si mafäcusem scutitorul celor nedreptatiti...

Inteo zi, aflându-md dus Ja târg, Turculet,auzind cd lipsasc, mia cälcat casa. Alearga in-datä tot satul, se strânserd oameni si l'i ziserdca rau face, dar el, pentru cd n'a volt copila ase lasa pradä amagirilor si turbärii lui, a zisunui arnaut al sau sä ia urrnä de vite de pejos si sa o spoiasca pe obraz. .

Eu am aflat aceasta chiar uncle mä aflarnla tArg: Pad seara m'am Intors acasd sinoaptea I-am calcat ; I-am tocat, uite, la dân-sul acasa, in mijlocul slugilor si al femeilor sale,cu toporul, scum toacd cmeva toamna carnea lasalhana.

Nu termina bätrAnul povestirea sa si deodatase vAzu formându-se o hord pe câmpie Intrecarciumd si casa boiereasca. Toti boierii. oas-petii Clucerului Dina, sateni, fete, tigani, lau-tari, ea printeo minune, acoperiserd tdrAmul pAndsi in curtea boiereascd. .

Meftodie, vazAnd cd se strange atata lume lacarciumd, zise bätranului : Uite, se face horA,mos Novae 1 (Strange hârtia si o dete bdtrI-nului fnapoi), vom citi-o când vom fi la ma-nästire. Tine, tatä I

Eu, fatul meu, nu väd, dar aud...Tatomir striga In gura mare din pragul car-

ciumii :CArciumareasä, lele 1 adu-ne vin aid 1.. Am

de gaud sa md prind si eu In hora sa joc Iângdfete, cd apoi stim noi ce sa facem cu Petre sicu Nicoara I..

Sätenii Inceputä a intonA, pe o arie roma-neasca, câte-va strofe care le-au fost dictate dedascal, si In lungimea horii, Maud pasi tnainte

1821. Roman istoric. 4

www.digibuc.ro

50

§1 trägându-se inapoi, se legänau ca niste braziveseli.

Pluguletul, iarna, vara,Cu 'ngrijire sa-1 pAzim ;De strAini sA scApAm 'Tara,Haideti, frati, sd ne unim !

Tot!, boieri, Romani, tot una,Romani, fete, doi si doi,SA ne dAm cu totii mana,SA scApAm de mari nevoi ! L.

Clucerul Dined, inteun moment de transport,zise :

A*a se cade sA ne veselim de nunta ne-potichii TAmaiti 1- InsA iard se opri *i cugetä insine : Dar cugetul de tatd incepe a se des-tepta in mine *i md musträ; Dascälul Gheorghe,dascAlul Gheorghe imi tot vorbe*te 1..

In acest interval o femeie bAtrând se aruncAla picioarele Clucerului, plângAnd *i intinzând ohârtie. Aceasta era Maria, mama lui Nicoard.Rumelioti, cum o väzu, posomori fruntea, se pusealdturi ca sA nu piarzA vre-una din vorbele f e-meei, cdci se alingea de dânsul aceastd intâm-plate.

Aibi Indurare, boierule, pentru nenoroci-rile ce le-am cercat, pentru mine *I pentru copiiimei !

Rumelioti, mu*cându-0 buzele *i turbând demânie, zise :

SA pläteascd bani taranca impreund cufiii ei !..

Clucerul Dined o intrebä :Ce este bästrâno ? spune sA *till ?

Rumelioti mesteca mereu din gull :Che biro, che claca, che beilicuri.Neat, boierule, peat de Dumnezeu 1 ca

s'a mai platit banii ace*tia, *i dad raposatul,

www.digibuc.ro

51

sotul meu, mai rdmasq dator, e cd a lost preacdr cat...Novae, care venise cu Meftodie pAnA aproape

4e porti unde se petreceau acestea, zise :Haideti, fAtul meu cd o sd ardd Dum-

-nezeu pamantul cu foc, de multe nedreptdfiri siasupriri omenesti ce auz L. Pentru niste ase-.menea nedreptäti am intrat eu In nevoie, amsdvArsit pdcatul L.

Clucerul tot IntrebAnd pe Maria :De cine a fost Incdrcat ?

Matia rdspunde cu multd sfiald :Este scris acolo In hArtie.

Rumelioti in sine : Auzi ohrAznitia chemuzitia !

Ai dovezi femeie ?Rumelioti In neastAmpdr : Ne. Te dovezi are?

(Intorandu-se cdtre Clucerul Dina) Tota da-toria este una mia opto suta de lei.

Petre, care sta ceva mai IndarAt de Maria,2ise cu o voce apdsatd :

Din patru, sute de lei, intfun an si jumA-late, se fdcurd o mie opt sute, curat jaf L..

Dovezi sunt destule, rAspunde Maria, sa-tele de prin Imprejur stiu, pdrintele Rafail delaschitul GAvanul sa afla fat& când a numdratxdposatul banii.

Rumelioti aprins :Ohi I o papas nu pote sa dea marturia.Dacd era asa; adause Clucerul catre Ma-

rla, s'ar fi trecut In dosul inscrisului, sau I-ar-fi rupt.

N'a rupt Inscrisul, fiind cd- pitarul zisese.cd nu-I avea asuprd-i.

Nu este adivarato, zise Rumelioti furios,-nu este adivarato

De bolerule, adause femeia, RomAnul, cumi-a fdcut Dumnezeu, se !quid lesne sl crede

www.digibuc.ro

52

toate... Sotul meu nu se gaudi cä ace5ti banise vor mai cere Inca odata... ì Marä de asta,.timpurile, precum vedeti §i dumneavoastrA, sunt-grele!... Este sdräcie, lipsa mare pretutindeni.So tut men a murit inteo stare foarte tristd :spue pitarul, care tie prea bine ce fel s'a sfar§it-raposatul..: Numai Dumnezeu plateasca !

Va, da seama inaintea celui de sus uci-ga§ji lui !... repeta tbdtrâna femeie suspinând.

Vezi, femeie, continua boierul, banii tre-btiese platiti, ca. inscrisul a venit la mine, !titre-alte socoteli. Am sd dau §i eu zestre nepoate-mi, cere ginerile.

Dar acum, caritinud Maria, n'am ce matvinde, nu mi-a ramas bou sau vre-o oaie, n'antnici mAcar un pui de g-dind acasä... Aibi Indu-rare, boierale ! nu suferi sd se jefuiascd Ro-mânul !...

Rumelioti bolborosind mereu din gurd :Da, da sA pläteascd banii, de unde nu....

Trebue sA lasa bani,Clucerul Dincd, cel ce pand aci se preocu--

pase de Rumelioti, Intrebandu-1 prin semne dacdeste adeväratd asta datorie, f el rAspunzandu-i.iaraV prin semne ca da :

Aide! lasd-ne femeie, cä avem treabl-Suntem la zi de nunta, este zi de veselie astäzi

NiVe iefuitori cu totii !... rdspunse Petre.DeodatA se ridicA o larmd In mijlocul multi-.

mei, hora se stria.Un orn sosind de pé drum, plin de pulbere-

pe ochi §i peste *toatA Imbräcdmintea lui, se-apropie de Clucerul §i-i zise :

Turcii, boierule, vin pe sub poalele mun-tilor I.. Ei vin din cloud parti, despre Brdiladespre Bucure§ti; acum trec apele Buzdului !...

Nu sfar§i cdldtorul acesta, ce serndna a urklipcan Inteadins trimis, i vorba inteuna se Idti

www.digibuc.ro

53

pe toate drumurile si in tot locul, tipete deadesperare, tipete si fric çoprinsese pe tofi.

Vin Turcii !.. yin Turcil 1..Hora de pe poiand, multimea sträinilor si chiar

-sätenii se facurd indatä neväzuti. .

Omul numai, care pand aci nu s'a fost vdzutIn cursul petrecerii, esi ca din pdmânt : acestaera Samur, geniul cel räu pentru Greci.

Clucerul Dined pe minut se gändi sä pue säIncarce träsurile pentru plecare.

Rumelioti nu mai putea, strigknd si umblândde colo pänd colo :

S'a fudzimo ! s'a fudzimo la muntania,-istoplaiu L. Turchi, Turchi vine 1..

Fugiti ! Fugiti ! Turcii vin !.. strigau totidin toate pärtile.

Samur, cu un ras satanic :$tiam eu asta! Turcii mrgsä pedepseascd

pe rdsculafi,in curând ei vor ocoli tpti muntii.

DAR NU TE-AM INTRECUT, M'Al INTELES,SUN.T DRACU I

Me dueo sa pregatesco sa plecamo, chela dromo sa fatemo nunta de la nepoto

Rumelfoti se spärgea sbierând astfel, fácândtemenele boierilor _earl plecau cu mai multecdrute brasovenesti invelite ; i dintre cari rd-_fridsese $etrarul Spirea, ca sä piece impreundcu Clucerul.. Toatd intärzierea fusese pad säungd servitorii roatele de la cloud träsuri si sale incarce.

Dinaintea pavilionulni din fata caselor se a-dunase o multime de sâteni ; intre acestiase gäsiau Novae, condus de Petru st de Nicoard,

bdtrâna Maria, mama lui Nicoarà. Unii din eise urcaserd pe treptele scdrif tar altii se suiserdpâra sus. Intr'un unghiu se afla Samur, ameste-

www.digibuc.ro

54

cat printre ace§ti spectatori, al cAruia ochiu erainfipt pe Rumelioti i pe nepotul sau, obser-vandu-le bine orice miFare ce el fAceau. Ru-melioti fu oprit Intr'o parte a vestibulului casetde nepotul sAu, care li punea sula in coastenumere cei zece mii de lei pe care iLavusese datila el In pästrare... TAmaia, Impreund cu Elena,.adunau In casA gele ce erau sA ia la drum, cum,§i ImbrAcAmintele §i sculele pretioase, a§ezan-du-le In mici sipeturi. Clucerul Dina se aflavorbind cu dascAlul George, pe care voia sA4lase a Ingriji de casA i de mo0e, cat timpva lipsi el in refugiu.

Petru, mai cutezator, propuse de a vorbf bole-rului :

Boierule, am venit act ca sA ne fact drep-tate, Grecii sunt peirea _noastrA !...

Boierul striga N'auzi SoareSoare árAtandu-se : Ce porunce0 ?

SA gAtiti sipeturile $i sa incäreati mai ciz.rand arutele, ea sA plecam.

NicoarA perzand orice pacientA, indignat cAnici nu se uita Clucerul la Petru cand ii votbia

Boierule, am venit aci ca sA ne faci drep-tate el Impinse pe bdtranul Novae pan&aproape de clucer.

Dar unde vrei sA mergi, arhon Clucere ?...IL intrebA dascalul Gheorghe. Mai bine stai perAmai cu poporul aci...

etrarul Spirea, deschizand repede o u§A la-teralA i reInchizand-o, Il Intrerupse:

Dar noi nu putem ramane aici.Atunci se mai auzi o voce, dintr'o parte

Nici eu, asemenea, nu pot rAmane zicea Hristodorlui Rumelfoti. Unchiule fii bun de-mi nuniArALacum cei zece mii de lei pe care Ii am la dum-neata, acum imi trebuesc negre0...

www.digibuc.ro

55

Rumelioti rdspunzAndu-i cu acel aer de cu-piditate i avaritie: Bre ! - Hristodore, zestresa ial che sd rdmAi clironomo I..

Samur cu o infätipre satanicA, uitându-sefärd a clipi din ochi :

Nepotul Grecului- este scris In catastihulipsi1anti5tilor ?...

Nicoara cdtre Clucer :Si pentru a treia oard zicem: fd-ne drep-

tate L. Petru urmânda-1 de aproape :Boierule, fd-ne dreptate L..

Clucerul, fail a lua in seamd zisele sätenilor,si vorbind cu dascAlut :_

Vom merge impreund cu mai multi boierila schitul din Munteie Gdvanul...

La schitul Gavanul ? zise Meet bdtrAnulorb, cu oarecare durere, unde se aflä Inmorrnân-tatA fiica mea ?..

Boierule, auzi ?.. adaose Nicoark Insd das-cälul Gheorghe il intrerupse .fâcându-i semn cumâna.

Lini§te§te-te, dragul meu ! lasd sä vorbeseeu... ,

Clucerul Dina. dire daseäl, fail mäcar a seuita la säteni :

La Gdvanul vor veni o sumä. de Greci §iarnduti §i vorn aduna i cordon4 bine armati.-= Este loc foarte sigur...

Dasaul Gheorghe IntrerupAndu-1:Ili voesc binele, boerule, itt voesc binele

Ca unui boier RomAn, si deaceea te indemn sdsä nu faci pasul acesta...

E§ti ciudat, dasgAle ! N'auzi El Turcii vorfi In curând aici ? Turcii ne Inconjoard !

Fie! adaose dascalul Gheorghe, dar locmaide aceea, pentru iubirea de tail, pentru iubireaacestui popor care cere, la auzi, dreptate *i rea-zärnul dumitale, iti zic sd stai aci, sd opre§ti aci

www.digibuc.ro

56

ori ce plan rdu ursit si sä nu Impingi mai de-parte gresalele !. Esti boier Romarl, esti propri-etar de mosii, te bucuri de avere si de credit,intreabAti cugetul mai inainte de a face acestdrum. De la dumneata se cere sá dai nnexemplu locuitorilor, cat i celorlalti proprietari...Este mai bine sa nu -pleci de aici, sá nu faci sdse spargä tam, mai bine sd stai pe loc, sd im-bärbätezi poporul, O. nu last pAmântul, averea,bisericile, satele i totul In ghiara sträinului...Este mult maLbine sd nu pleci, sd stai la locul

mosioara dumitale... _Clucerul Dina fiind un moment pe ganduri,

-increfindu-si fruntea i raspunzAnd spre a sejustifica :

Sunt boier, cunosti prea bine. N'am ceface. Toji ceilalti merg...

Ce legaturä poate fi intre clumneavoastracu toti acei venetici cari n'au nimic a pierdedacd vor fi goniti dintr'o parte la alta si vorfi spulberati ca nisipul mdrii de suflarea vântu-lui ?... Era un timp, se afla un bärbat cu carese cadea sä stati in strânsA legaturd, sà formatiun singur nod cu totii, precum e una patria siinteresele dumneavoastre aceleasi, pe carecata sä-1 ajutati cu toate miiloacele ce le avu-Tali, cad acela a cerut emanciparea tronuluilarii de sub jugul Fanariotilor si emanciparea po-porului roman de inrâurirea apäsAtoare a stra-inului... Ei bine, pe acela if Ora sirati. V'atilipsit de et si vA uniräti cu strainii, neoaspetii

spre a-i intinde curse si a-1NicoarA ascultând la dascal, tinând de brat

pe Petre, zise :Ajutd, Dcramne, omului acestuial..Aud pe Dumnezeu, continua batrAnulNovac,

scoborându-se in minutul acesta in mijlocul Ro-mânilor ! El ii aprinde si le dd putere

www.digibuc.ro

57

Nu credeam sä aud aceste vorbe din -guraclumitale. Tudor decare spui dumneata, n'ai auzit,a fost unit cu Turcii ?.. zise Clucerul.

Tudor Vladimirescu, adaogd dascAlul, celmai bun, cel mai infocat patriot, pdrasit deRomani, vandut de sträini si de insisi fiii täriice-1 inconjurau, mud la Târgoviste masacrat,batjocorit in chipul cel mai trist de Ipsilante

ai lui... El insd, boerule, stii pentru ce s'asculat si ce a cerut ?.. El n'avea räzboiu nicicu Turcii, nid cu Nemtii, dar voia sa desro-beasca tara de jugul ce o impovára, sä sfäramepe asupritorii ei, pe acestia chiar cu care dum-neavoastra taceti cauza comund, sa depärtezede pe acest pamint românesc pe Fanarioti, nistelipitori, si a mentine drepfurile tarii, asa precumse vorbeste în tractate din vechime.

Suntem insa datori pentru cei de o Iegecu noi, raspunse Clucerul.

Esti dator, observa dascalul, a face ce aulacut parintii i strabunii dumitale, lar nu a telace insuti servul sträinului.

Cum ? ia spune ? intreba aprins Clucerul.Ai stare, continua dascAlul, ai nume, i ca

sa zîc asa, ai putere L. Vino in ajutorul nefe-ricitilor locuitori de pe mosia dumitale, in aju-torul poporului care plânge si genre, asta e sfântaclumitale datorie, precum si-a fiecäruia Roman...Vaduva säraca, orfanul care plange, o flica carese pierde pe drumuri si care este arnagita subochii dumitale, bätranultgarbovit de povara a-nilor cerând reazam si adapost ! .

Toti acestia, urma dasaul cu ochii umeziticle lacrimi, sunt fratii, fiii, parintii nostri, pecari se cade a-i auzi, a-i asculta, a plange denefericirea lor si a le Mande o mama. ajutatoare L.Nu te voi lasa sa aluneci, boierule. Fii un ade-värat patriot L.

www.digibuc.ro

58

Novac auzind acestea, nu se putu tine de anu rdspunde pe un ton afirmativ

A§a este !Parintii §i strdbunii dumitale au fost mari,.

caci au fdcut niste asemenea fapte... Fii indu-rdtor, ascultä boierule, dela dumneavaastrd ceimad se cer multe !.. Pärintii §i .strabunii nostriau fAcut mult, facem §i noi ceva L. Te conjurdar sä faci aceasta pentru sufletul parintilor du-mitale §i pentru sufletul unei fiinte rdposate, fe-meia pe care ai lubit-o, care, când a murit, a fost-inmormântatä la schitul Gdvanul, §1 al cdreiacopil ti-s'a incredintat pentru a-I cre§te §i a-iface fericirea...

Novac auzind acestea :Ochii mei de §i nu vdd, ca sd cunoascd

pe acela cdruia ii sunt zise vorbele acestea, darauzul meu e indestul de bine patruns... Ace&femeie... acel copil va fi fost fiica mea ?.. Oricine e§ti tu spune, unde este ? ce s'a fâcutacest copil ?..

Ascultati pe bátrânul care plânge de atâtia duimoartea fiicei sale, n'o instrainati, má auziti !..Pentru una ca aceasta m'am aruncat cu furieasupra pdgânului Turculet L.

Rumelioti, auzind de numele Turculet, rä-mase ca lovit de traznet, cdci el, cu cloud zecilde ani inainte, tocmai and a venft intâf de laStambul, a fost complice lui Turculet. Frun-tea i se ro§i §i ochi lui lucird in cap catortä a mortii, buzele i se fácurd Ralide §ilimba i se inlemnise in gura. Hristodor, ce nu§tia de acestea nimic, Ii mai repeta de vre-o.cloud ori numere banii cä nu este glumd.

Dasalui Gheorghe continuândAuzi, boierule, ce zice batrânul acesta ?....

El e patriarhul locuitorilor, pentru cd a trait

www.digibuc.ro

59

ani mai mUlti 51 a väzut nenumärate IntâmpläriEl multe a suferit.

Eu am simtit adâne mu5cátura câinelui tur--bat 5i 1-am pcis ! zise batrânul.

Clucerul Dined, cel ce pând aci nici ch voiasd se uite la Wen!, fu izbit de un ce funest.and cu ochii de Novae, care era orb 5i Im-brdcat aproape In &elite.

Sufletul unei nenorocite mame, adausecere dupd moartea ei, socoteald de Ingri-

jirea pdrintelui cdtre fiica sa. Acest bdträn are-drept, auzi ?...

Nu ma voi mi5ca de aici pând ce nu-miveti aduce pe aceastd copild !

latá datoria dumitale, Intrerupe dascälul Gheor-ghe pe bdtrân, 5i adresând vorba catre Clucer t-iata care e datoria unui boier Român cre5tin

Clucerul rätnáind pe gânduri, dascälul 5i maiaprins:

Datoria dumitale o vezi acum L. Cu èvan-ghelia In mând umblând, urmând sfintele saleinvátäturi, iubindu-ne i ajutându-ne intre noi,.dând dreptul fiecdrui, respectându-i bunul 1 fa-milia, unili prin lumina 5i uniti prin voinfanoastrd, sträinii de dinafard vor fi mai putin tartde a ne putea ataca, gura vicleanului) veninutstrdinului nu ne-ar atinge ; nefericirile nu voratât de dese pentru noi, pieirea abisului nu s'ardeschide sub picioarele noastre... Dea Domnulca aceste vorbe sd pdtrunza in inima dumitale-5i sä rämânä aclânc Inräddcinate, 5i apoi ne von},mai vedea L.

Clucerul dupd o mica pauza :Cautd sd plecam ori cum L.

Novac Incle5tându:5i mâinele in ImbräcäminteaClucerului.

Voi, aceia care ati uds 51 ati bajoeoritsäraci, i ati därämat zilele lor, rdpindu-le 5i

www.digibuc.ro

60

<c ea rnai de pe urma scânteie de fericire, ati fa-cut din orn un nimica, un pat pe care Il cdlcatilotdeauna sub picioarele voastre ! ati -aruncatnesocotinta dinaintea lui Dumnezeu si batjocuraIn fata omului ! . Tremurati acum ! e sfârsitä pu-terea voastrá ! Dumnezeu vá trimite bdtaia sa!:..

In acest interval Incep a se auzi câte-va de-tunári de tun ce aducea cursul

Novae läsând amandouft mainele In bratele liiiNicoard :

Sfârsitul meu nu este departe !.. md terncd n'o sá put merge pAnd la schit Viata imi

mai mult o povarä I Trditi voi dar cei tineri !.trditi voi si má rdsbunati pentru cele ce mi-auarnarit zilele

Multimea sätenitor incepu a se risipi. Rurne-lioti f cu Hristodor se miscard din loc, tot vor-bind. Sarnur, desi ascuns de ochii lor, le ob-serva ori ce miscare i pan i gesticulatia, cândvorbeau.

Bre ! Hristodore! adaoga Rurnelioti, nu fiicopiIo L asculta, ego sinto avocato al teu !

A ajuns sa mi se fad rusine de comediace o jucAm. Eleni suntem noi cu o asemeneapurtare si cu astfel de fapte tocrnai acum ?.. EuIt! mar zic, nurnära-mi banii, sa plec, cd fratiinostri sunt In mare pericol L.

Bre ! nu fii copilo !.. repetERumelloti, pentrupentru stare se insora orno la Tara Ru-

muneasca...Lasa vorba asta acum ; mai bine numâra

colea cei zece mii de fei ai mei... Auzi ce esteacolo ? Ce se aude ?..

Turcii bat mándstirea Bradul 1.. zise incetamur.

No se pote, no lo laso ego.Auzi, unchiule, Turcii s'au apropiat...

www.digibuc.ro

61

Merdzemo tora la muntania, sint che alltpalicari ac-elo, nu este teama... .

Hristojor -calcula timpul si distanta, ca, de in-data ce va primi banii, sa piece, caci Anastasiait astepta.

El se cluse sa se asigure cel putin de arme-Rumelioti, Mild singur, numära pe degete si

zicea in sine : Tote se invurteste dupa cuntmerdze i pelitichi...

Deodata un brat It loveste peste umar. El se-intoarce sd vaza cine este.

Vino la schii,. la Poiana Marului, ii ziseacela, ca voiesc ocolo sa ma calugaresc...

Ti Diavolo I murmura Rumelioti, Samuri,si aiti acurn?..

Treci, dupa doua-zeci de zile, dela Ga-vanul la Poiona-Marului, ca nu este departe de-acolo... _

Pentru te ? Intreba plin de curiozitate Ru-melioli, nu se poate sa me spui ?..

Sa-ti asiguri pe nepotul tau si sa castigibani multi,

Dela tine, more ?.. intreba iar Rumelioti,..mirându-se si mai mult.

Dela pasa Kehaia-Bei ! If sopti la urechecelalalt.

Rumeli9ti stAtu In Ioc, se gândi cu iuteala unuipfulger, si apoi zise :

A I.. Eos tora nu te-am cunoscuto ; esti Sa-muri, un Evreo, ori este un Turco ?..

Samur stiind cu clue avea de-aface, 1i räspunse-cu un ras satanic:

Vrei sa-ti spun cine sunt ?.. dar nu te-amintrecut, m'ai Inteles ? sunt dracul 11, ha! ha! hal...EVENEMENTELE POLITICE DIN 1821

Sa lasam un moment pe locuitorii acestui satalergând, cuprinsi de spahra, pe la casele lor,.

www.digibuc.ro

62

ca sa-si asigure ce aveau mai bun, a ingropain pdmant bani, ardmuri si tot felul de scule ; iar3pe boieri pornind cu larmd mare, urcând siscoborand dealurile, cu mai multe träsuri plinede oameni si de lucruri ; iesind in hincile Sia-nicului ce duc spre Beceni i Vintilä-Voda,Je acolo in suS, pe la Plop, pe Valea Sghea-burilor, spre dreapta, pand in culmea muntilor,pentru care vom vorbi mai la urmd, si sa ardtam-starea tarii intregi, vorbind cu istoria in manä.

Sa aratain mai intai faptele gloatelor ce purtau-stindardul eteriei.

Vorbind de evenimentul acesta, mai ales de_incursiunile bandelor ce aducea eteria Greco--Slava, f cu dânsa invaziunea Turcilor, cauta säaraldm cd o asemenea soartd era pregAtitä pentruRomania dela instalarea lui Mavrocordat §-r Wand

cel din urma Domn Fanariot, fiindca militianationalä a fost desfiintata i inlocuitä de Ar-

-riduti, de tot felul de adundturi care mai mult asu-priau tam cleat o apärau...

La trecerea lui Ipsilante, cu o numeroasdceata, din Rusia, dincoace de Prut, la ridi-carea stindardului revolutii de Greci in Iasi, laOalati si In toatä Moldo-Romdnia, cine ar filost in stare sa opreasca un noian de nefericiri,

tara dupa sine aceasta miscare, and Domniiefolu Fanarioti, armata tärii si capii ei asemeni-Greci i Bulgari ? Numai un Tudor Vladimirescu,incurajat de cati-va boleti patrioti i secundat

cei mai de inima Romani, facu sd lluturedrapelul patriotismului i nationalifatii, aducand-aminte Romanilor cA aceastä tarL aceastä pa-trie, este a lor, sd nu mai sufere a fi dom-niti de strdini, tara asupritä, exploatatäingenuchiata... Dar ce imprejurdri grele erau pen-tru Romani ? pe Tudor ce soarta it astepta

www.digibuc.ro

63

Mihai Sutu fusese domn in Moldova si Ale-xandru Sutu in Tara Româneascd : cel dintAise initiase si luase. parte activd in miscarea

cel din urnid, silit de oarecare impreju-rdri, nu voia a se amesteca, si el pierduipsilante da proclamatii in Moldova chemând

-16'atd grecimea, arnautimea, bulgdrinlea si pe-toti cei ce voiau sa ia parte in eterie, numind-ocauza cresting. Tudor proclama din Tara-Româneascä emanciparea tronului român de subFanarioti : emanciparea, dreptatea, viata, pute-xea_natiunii române

Ei dar erau contrari unul altuia, erau anta-goniSti...

Nu vom tägddui energia, entusiasmul, abne-garea si chiar bravura acelor mai multi dintre-acei aventurieri, care au fäcut tot felul de sa-crificii ca sà ajute Elada, in lupta sa de a scu-lura jugul musulman ; cel putin de a lace peTurci a imparti puterile ce altminteri le-ar fiindreptat asupra Moreei ; insä ei au plätit cuun chip foarte neomenos ospitalitatea Romani-bor... Oameni din toate clasele, i chiar inteli-gentd greacd care se gäsea la Odesa si pretu-lindeni in ladle noastre, fuseserd inrolati ;multiau pardsit comertuly au läsat femei i copii,pentru aceastä cauzd, insd din nefericire, pentrua isbuti, chipul ce si l-au ales a fost präda-Tea si desordinea.

cei ce nu se uniau cu dânsit erau soco-liti de inamicii lor. Iasii, Galatii, Bucurestii,multe lArguri si sate, au suferit de biciul acesta.

Acei oameni imbräcati cu o unifortnd neagrd,-cu moartea In frunte, arnäuti, al cdrora port,cAt si obiceiuri erau orientale,incinsi cu rânduri

pistoale l cu iataganul lâtäret la brâu, im-bräcati cu fermenele imblänite si cu fir cusut

piept ì pe spate, iminei, in picioare, ascutiti

www.digibuc.ro

64

la vârf, lncini cu taclit la cap, in forma deturban, inspirdu multd teroare, ca, si Turcii,prin târgurile pe unde se reuniau, sau treceau...

Alexandru Ipsilante, ofiter din armata rusaales de emigratia greacd din toate partile Europiica sä comande gloatele eteriei in Principate,trecu Prutul,/nsotit de doi frati ai sdi si de o mul-time numeroasa cu dânsul. Pendedeca, Spiru,.Riso, Caravia, Sofianopol, Lasan, I. ColocotroniOrfano, Anastase, Peloponesu, Chefalonitu sialtii executau ordinele acestuia, in lási i in di-ferite parti. lucru fu de a nrasacra petoti Turcii ce se gdsirä in Iai ca negutätori.La Galati facu asemenea Caravia Impreund cuGrecii, luptându-se cu Tupucciu (o -cdpeteniea Turcilor), masacrând in dreapta si in stângape toti negutätori de acestia si confiscându-leori ce avere le gásiau ; Turcii fäcurd asemeni,mai In urrnd, Grecilor...

Ei puserd tot felul de contributii pe locui-tori i p e cei avuti, jefuiau si desbracau ; ca-sele i familiile nu respectau; bani, cai, artne,tot ce gäsird pe la particulari le luard, amenin-¡and cu moarte pe cei ce se iin potriveau de ada aceste contributii, Iärá nici un drept.

La inceput merse vorba cd Rusia insäsi vasprijini miscarea Grecilor. Aceasta s'a demascatmai la urmd. Mergdnd inteadins CneazutG, Cantacusin la Laibah, sá vorbeascd ca im-päratul Alexandru, fu respins, priminci indatd.ordine a se retrage de acolo.

Intorcându-se Cneazul la Iasi, farà nici unrezultat, aduse o mare descurajare in inimile tu-tulor. Multi boieri, cari apucaserd si dânsi a fiinitiati in cluburile eteriei, se retraserd indatd..Mihai Sutu plecd din Iasi, pentru Rusia, läsândguvernulin mâlnile a cdtorva bojen, impreund cuMitropolitul. Ipsilante cu o parte a trupelor

www.digibuc.ro

65

cu Cneazul plea din Iasi cdtre Focsa'ni sicdtie Bucuresti. Pendedeca si Rizo rdmaserdcu restul trupelor in Iasi, recrutând incd oa-meni si echipându-se, in socoteala populatiiIasilor si a boicrilor. Guvernul provizor, dupdplecarea lui Vodd Mihai Sutu, voi sä taie da-rea tainurilor pentru eteristi ; acestia insä so-licitarä mai intâi cu un chip rugdtor, dar maipe urmd incepurd a ameniata si ordona, caunii ce aveau arme in mâinile lor ; guvernulboierilor n'avea nimic. S'a adus anume o ceatäde pldiesi din muntii Petrii, ca sä tie linistea inIasi, insd in curând si a cestia furä demorali-zati de cAtre acei strdini; si se inturnard lacasele lor. De aci anarhia cea mai inspäimân-tätoare incepu a se propaga cu putere in Iasisi in tot coprinsul sau. Nesiguranta de viatd side avere inghieta toate inimile. Câtiva nemti, deteamd ca sa nu fie pradati, formard o garda,ca sd se apere la cazuri grele. Boierii, mitro-politul si cu mai multi negustori fugird in Bu-covina, altii trecurd in Rusia, pe la Sculeni sipe la mai multe puncturi, sd-si scuteascd viatasi familiile lor ; cad, pe Iângd depradare, demulte ori i onoarea familiei era amenintaldde acei oameni ce nu cunosteau nici o legesau Dumnezeu...

Bucurestii; nu mai putin ca Iasii, purtau asu-prd-le vdlul mortii si al durerli. Toatd pu-terea militard era, turn ziseram, in mâna a:câtorvaGreci si Bulgari... Aceleazi desordine, aceleasinecuviinte facuserd, ca si in Iasi, cetele de ar-nduti si multimea curteni or domnesti. Dupdmoartea lui Alexandru Sut cel ce se zice cAa fost inveninat de doctorul Hristari, punâniu-iotravd la fäntâneaua dela mâna, pentru cà el in-suflase neincredere membrilor comitetului revo-lutionar, raportând boierii tarii moaitea acestui

1821. Roman istoric. 5www.digibuc.ro

66

Domn, Poarta numi de Domn pe Scarlat Ca-limachi, cel ce fusese mai inainte in Moldova.Abia apucd acesta de trimise la Bucuiesti peSpatarul Negri sd-i tie locul pand va veni (Mo-sul, ridicarea lui Tudor, proclamatiile sale§1 petitiunea cea cu nenumdrate subsemnäturi,trimisd Sultanului, nimici aceastas Domnie.Comitetul eteriei, voind a coopera impreund cuRomanii la opera cea mare, dupa cum zicea,fácu ca o mare parte de arndutime trimisd deguvernul provizor din Bucuresti sä combatd peVladimirescu sub comanda lui cdpitan lordacheOlimpie i altii, uni armele lor cu ale acestuia.

Capitala rämase In cele din urmd in pazabuna vointa unui cdminar, bimbasa Sava, sia lui Ghencea, capii unei numeroase cete dearnauti, o mare parte Bulgari ; Sava fiind omullui Calimachi, cel care se astepta ca sd vie Domn.

Tudor Vladimirescu, ridicand stindardulstindardul natiunei, in Gorj, räspandea fairha

teroarea pretutindeni unde indrepta pasiiOrasele si targurile : Bucuresti, Craiova, Sla-

tina i chiar Targu-Jiului, fiind locuite de totfelul de ciocoi reactionari, s speriara de astdmiscare nationala : numai Romanii cei de inirnä,opinca, .boeri adevärati Romani, vechi osteni aitarii, II inteleserä i alergard sä se inscrie inrandurile sale. Rornanii se bucurau din inimä,aplducland, aclamand infratirea i reinvierea ve-chilor institutiuni ale patriel, pierdute de secole ;Grecil, ciocoii, parvenitit, cdmätarii, speculatoriise speriard si tremurard cä vor pierde In viitoracest Eldorado, unde se fogrdsiau, se inavutiau

predominau...Tudor castiga faimd, insufla Românilor viata,

aprindea dorinta si spiritul de libertate; el Wedsub picioarele sale opozitia, partidele, pe ini-micii

www.digibuc.ro

67

Incursiunile sale la Cerneti, fortificarea inTismana, lupta dela Strehaia, apelul ce fdcu cä--tre Români, erau incununate de succese, promiteaviitor mare si un nemArginit triumf...

Unii, insd ii atribu gresala, cd la Inceput, casd atragA la sine gloatele, inchise ochii la abu-surile ce ele faceau, dar mal la urmd devenisever si neertAtor pentru cea mai neinsemnatdabatere, si aceasta fdcu pe unii capi a se revolta

gloatele a se ráci de el.In trecerea armatei pe la Slatina, pentru a

veni la Bucuresti, ucise acolo pe un lova, cd-petenie de arnauti, si aceasta insufld descura--jare in cadrele arndutimii. Pozitia lui i stareaidrei de atunci era prea criticd de a intrebuintaatâta asprime, pe când la inceput fusese tolerant...

Bucurestii desi späimântati de ceia ce ce pe-trecuse pand aci, nesiguri §i amenintati in totmomentul, precum erau i Iasii, de a fi prefdcutiin cenusd, drept toatd autoritate i paza lini§tiilul având, cum ziserdm, numai trupele lui Sava

Ghencea, vAzurd plini de mândrie curgAnd ar-matele românesti pe la barierile dealul Spirii sipodul Calitii, având in frunte pe acel faimosbdrbat, care träseie deadreptul la Mitropolie.-- Tudor, ca un Domn Român, se asezd in ca-sele Basarabilor ce .sunt situate la poalele dea-lului de aici; de unde apoi Iuá pozitie inmAndstirea Cotroceni, pe care o intdri cu trupesi cu artilerie. Sava se afla cu toti Ernautiiinchis Induntru Mitropoliei, §i indatd ce vAzusosind Oltenii, in cepu ostilitatea cu dânii. 0noapte intreagd s'au schimbat focuri de ambelepdrti, puind capitala in mare grijd.

Dela Cotroceni se vdzu circulând o procla-matie adresatd cAtre boeri, negutAtori si totilocuitorii Bucurestllor, vorbindu-le de patrie sicerAn du-le concursul.

www.digibuc.ro

68

Pe timpul cand armatele române se =tar&la Cotroceni; arnäutii se postara in partea opusäa Bucurestilor, in mänästirea Radu-Vodä, fiindaci aproape i casele lui Sava.

Viadimirescu chemä la sine pe boieri si Ina Hutcler ca sä le ceara concursul. Unii i se oferirä.cu sinceritate, far altii conrupti, orbiti de diferiteinterese, cum si poate gelosi ca va dobândiTudor Domnia Trll, una promiteau i alta cu-getau. Vladimirescu ii simti, si indatä ii i a-resta, pentru intrigile ce ei räspandira I..

Tocmai In acest timp soseste i Ipsilante, ca-pul gloatelor eteriste, cu toatä grecimea i ar-näutimea de sub ordinile sale, cum am mai aratat,ca legionarii mortii,numiti maurofori, in-care eramai mult inteligenta, cu cazaci recrutati dinplacintari, bragagii i bäcaffl dela Iasi si diaalte targuri.

El isi aseza cuartierul general la Colentina.Sava nu intârzie de a se pune oare cum supt

ordinile acestuia ; cu toate cä scopul sau erade a lucra in tot chipul pentru a sustine par-ttda domniei lui Calimachi, protectorul Wt.

Vladimirescu statu la locul lui, mândru ca miRoma! in tara sa.

Ipsilante it chemä la sine.Tudor merse la Colemina insotit de episcoput

Ilarion Argesiu.Ipsilante il primi in palatul de vara al Ohl-

culestilor, unde sedea ; Il tratä cu tin chip curte-nitor, propuindu-i sa uneasca puterile lor, sprea se lupta in contra Turciei, zicându-i cäRusia va fi cv dânsii.

Tudor Ii rdspunse-cd nu poate expune tarala calamitatile ce va aduce furia puterii tur-cesti, si cä interesul Rornânilor este cu totul dincontra ; Insa excelentia lui poate sä treaca Du-närea i sa facä ce va voi pe pamântul TurcieL

www.digibuc.ro

69

Ipsilante inghiti nodul, rdmanand nemultumitde rdspunsul ce dete Vladimirescu.

De atunci ei se mäsurard cu ochiul unul pealtul ; se cântärird, se drämuirä si se privird cainimici...

Vladimirescu insd nici cd se turbura pentru cdOrecul era nemultumit.

Ipsilante in loc de a trece Dunärea, se miscddela Colentina cu toate trupele, luând drumulspre Targovi4te, unde se asezd.

Acolo dete baluri, se puse pe petreceri si pcbancheturi, pand ce intrard si Turcii in Romania.

Nu putin räspanclia nuvele de acolo cd Greciiau luat Constantinopolul i altele.

Turcii, esind dela Bräila, cum si din maimulte alte pärti, lovird tfupele eteriste ce segäsiau concentrate la Galati. Acolo un marenumär de \oaireni, numai in doud trei ore, furdmäceldriti.

Nefericitd Romanie! acum o altd calamitate simai mare te asteaptd, fierul Saracinului, plum-bul i iataganul ienicerului, care nu alege peinocent din culpabil 1

Grecii de la Galati fuserä surprinsi de Turci,bdtuti, imprästiati, iar cdpitanii lor : Anastase,Bristea, Zulea, Sclavonul, Peloponisiu si altiicazurd morti i prizonieri. Irlsä, in furianävalirea musulmanului, cate fiinte inocente nus'au pierdut, ate case nu s'au pradat i s'aumistuit in flacdri ! ce de victime erau ! ate fe-fuel, Cate virgine, câti prunci n'au fost injun-ghiati L.

Abia Turcii terminarä uciderea si imprästiereaeteristilor la Galati, si aflard ca la Focsani segäsiau asemeni insurgenti inchisi in mAndstireaSf. loan. Nu intarziard de a merge spre Focsani.

Turcii intraserä dela Braila, Cdlärasi, Giurgiu,Turnu i alte puncte din pärtile de peste

www.digibuc.ro

70

Olt. Toate aceste trupe erau puse sub ordinilevizirului Se lim Mehmet, având mai multi pa*Esub dânsul ; iar trupele evite dela Braila, des-tinate a coopera in Moldova, erau puse sub-comandamentul batrânului lusuf Pap.

Ipsilante, primind *tire cà trupele eteriste furdpräpädite la Galati *i risipite la Foc*ani, se in-griji mai mult de mi*carea Vladimirescului, cel.care, pe and trupele otomane sosiau despreGiurgiu *i Cälära*i la por'ile Bucure*tilor, seridicase cu toatd multimea pandurfior i arnäutilorcomandoti de Prodan i Macedonschi, *i luasedrumul spre Pite*ti. Teama de a nu fi prins.!titre doi inamici, din fatd *i de la spate, il fa.cusä se ingrijeascä i sä caute a se asigura dearmia lui Vladimirescu. Se *i pornirä fratiilui Ipsilante, cu o parte de trupe i cu cdpitanlordache Olimpie, ca sd caute a taia drumul lutVladimirescu calre Pite*ti. Ei se intâlnird laCârcinov, unde parlamentard fiind de o parte*i de alta cu ?rrnele inarcate i gata de a tragefoc. Vladimtrescu repetä incd odatá Grecilor,.aceia ce zisese lui lpsilanfe la Colentina... Greciiturbau, grintau i blestemau din toatä. inimalor pe Tudor a nu se une*te cu dân*ii. Sin-gura sperantd ce le rämänea era de a desbinaoastea, era de a semäna revolta. Instrumentepentru aceasta, le inträ in cap de a gäsi peMacedonschi i pe Prodan, apitanii arnäutilor,"eel din urind fiind primul favorit al lui Tudor..Cu acest plan afurisit *I isbutird.

Tudor era, cum mai ardtardm, aspru, neiesrtAtoraflând cä vre-unul din osta*ii sai calcd disci-.plina. Furti*agul i alte asemenea necuviinte lepedepsea cu spänzurätoarea. Pandurii eraucam demoralizati, luând exempla de la arnduti ;*i Tudor voia sä-i subordoneze. La o po*td,când se depara de la Bucure*ti, sugrumd vre-o,

www.digibuc.ro

71

doi panduri, pad la alta postä trei, patru, sipâna la Carcinov ucise mai bine de douazeci.Aceastä severitate infipse nemultumirea, raceala

ura in oastea româneascä. Incepura a se latimurmure in contra aceluia care ridicase stindar-dul Patrii i proclamase libertatea si emacipareanatiunii, de sub jugul strain, Grecilor atâtale si trebuia, ca sa isbuteasca in planul lor.

Armata românä, trasa la Golesti, se asezase Intabdra mare intäritä militareste, dupa toata re-gula. Cuartirul lui Tudor era in casele boieruluiGolescu. Tudor sedea inteun chiosc mare si-tuat de asupra portii, dinnaintea casNor. Elprivea de acolo câmpul, dealurile cu vii si cur-sul Argesuful. Tabdra sa umpluse câmpul Oitain marginea râului. El mereu priveghia, da or-dine, ziva si noaptea inspecta trupele panduriiirnbracati cu dimie alba, cu ghebi scurtetänite, cu caciulite de hârsie cu tan ciucure infund si atârnat cam la o parte, semn militaresc,armati cu pusti si cu pistoale, deprinsi a luarândunica din sbor, a se lupta cu Turcii Oitaiii zilele mai dincoace ; calärii arnäuti, cea maimare parte Sdrbi si Bulgari scapati din revo-lutia Sarbo-Bulgard, si Romani amestecati printreei, artileria si carele mocanesti de inlesnirea tran-sportului si cglelalte. Tudor le inspecta, le re-vizuia si le tinea sub disciplina.

La Golesti el mai ucise dintre capitani pe unUrdareanul, pentru cá-1 allase facând intrigi,si aceasta puse culme turburarii i indignariipandurilor. lordache Olimpie nu inceta de-aatâta focul, de a hicra o contra revolutie, prinMacedonschi i Prodan, intre arnautime ì1 chiar¡litre Románii cari trasniau i fulgerau in contraVladimirescului ; revolta s.e deslantui cu ocaziaspânzurärii lui Urciareanul.

www.digibuc.ro

72

Vladimirescu se pomeni deodatd cd este para.sit de oastea sa, de Romanii säi, i chiar deamicii sdi in care se increzuse mai mutt...

Capitan lordache Olimpie, una cu Farmache,cu Macedonschi l cu Prodan, iutl cutezareade a acuza pe Vladimirescu In fata o§tirif caeste vandut Turcilor. Roinanii amägiti, orbiti,crezurd...

Lui Ipsilante Ii fu cu inlesnire a-I ridica dinmijlocul o§tirilor §i a-I duce la TargovWe, undeIl ucise.

Iordache malträtä, torturd pe Vladimirescu,§i se zice cd moartea lui o executd Caravia.

Armata Románeascd in curand prezentd ostare deplorabild.

Artilerie, bagage, trupe, tot fu pradd i des-.ordine. Cea mai mare parte dintre panduri seimpräViard. Cei cari mai râmaserd, full co,mandati de un cdpitan Oarcd, dupd cum este 5tiut.

Sava in acest timp cu Ghèncea §i cu deltba§aMihale se reträsese la Mänds.tirea Märgineni.

Ipsilante cu toate trupele, cu legionul mortii,trecu In Romania-Mica, peste Olt, unde avura ne

fericirea, dupd cateva incercäri, sa fie cu desà-varWe batuti §i impräViati de Turcj. Ipsilantese inchisese cu o parte a trupeior in mandstireaCozia, unde se gäsia i un vistier Iamandi, laloc sigur de apdrare. Legionul Inortif in acesttimp fu mai tot maceldrit la Drag4ani. Pesteomie de oameni rämaserd morti pe campul luptei.

Dupd o asemenea fnfrangere a trupelot ete-riste se isca i cearta fntre capi. Cdpitaniiacuzard pe generalismul lor Ipsilante ca a statinchis prin Manastiri, pe cand oastea era maceldritäpe campul luptei, iar cornanda sa n'a fost nici de-cum ingenioasa.

Ganeralismul propuse incd lupta cu Turcii,dar trupele rdspunserd in unanimitate cd nu maicuteazd.

www.digibuc.ro

73

Ipsilante aiunci, cu vre-o câtiva, luä drumulBra*ovului in Transilvania, unde deveni prizo-nierul Austriei.

El blestema din captivarea sa pe toti eteristiicapii lor, ca nu au ascultat si n'au fost uniti

la marea faptd.Gloatele eteriei, *dimpreund cu câti-va capi, ce

nu voirä sau furä sufí a nu dezerta, trecurdOltul, urmAriti pretutindeni de Turci, având

mici loviri ici si colea, din loc in loc, din mands-tire in mdnIstire, precum se va mai vedea.

In aceit interval Turcii ocupaserd Bucurestii.Populatia, si mai ingrijitd si mai speriata decumfusese mai inainte, cea mai mare parte se im-prästiase. Ca pitala OM nu infdtisa deck pusti-ttate si teroare. Câti-va boieri, oameni delinimä cari mai rámäseserd, iesird inaintea Turcilorcari veniserd sub comanda lni Chehaia bei de laSilistra. Ei fâcuserA cunoscut cA insurgentii s'audepartat si se rugard sa nu fie populatia sup.-ratd, cpre e linistitd i pasnicd. Chehaia-bei pro-mise: Intl-A' induntrul Bucurestilor si isi aseazacuartierul in casele Belului, Iângd Sf. Ion.

De aci trupele pornird in dreapta stânga,spre a -urmdri pe insurgenti. Mai cu seamd por-nirä cdtre munti. Chehaia bei trimise spioni intot locul, spre a le descoperi urmele.

Udriscu, pe care-I vdzurdm convorbind eu Volfla mosia Bperului din plaiul Pârscovului, pro-mise lui -Chehaia-bei tot concursul sat].

El plecd inadins din Bucuresti spre munti,wide era cuibul insurgentilor ; intAlni pe Savala Märgineni propuse cä va fi bine pentrudânsul Sd. vind la Bucurestii a se face bine cuPasa, a aduce servicii imperiului otoman, care

numit domn pe Scarlat Calimachi, protectorulsAu, i prin aceasta va fi mare viitorul sdu sial celor ce se vor inchina dimpreuna cu dânsul.

www.digibuc.ro

74

Sava, ca toll cei ce ard de setea de bard 0de titluri, alergd indatd la Bucuresti. Chehaia-bei li primi cu o amabilitate prefdcutd. Ghen-cea si delibasa Mihale se cam indoiau de sin-ceritatea Turcului. Chehaia bei promise luiSava iertarea sa si a oamenilor de sub dansul,si incd si rdsplätiri, numai dea concurs dea persecuta si a prinde pe insurgentt. Sava jurape Dumnezeu si pe tot ce are mai/ scump cd inviitor inimicii Sublimei Porti vor fi inamicii luitsi cd el îi va pune toate. puterile de -a prindepe acesti blestemati eteristi.

El plecd Indatd imhadt de promisiunea luiChehaia bei, si de speranta cá in viitor va de-vent cel mai insemnat personagiu din RomAnia,.servind cu zel interesele Turc9ei. El plecd caun vultur cAtre alte pasari, pieta ca un biciuceresc pentru bietii locuitori i pentru insur-genti. Culpabil, neculpabil, bun, rdu, nu mai a-legea ; pad si pe bietii locuitori Ii lua dela lu-crul cdmpului si-i aducea la Buguresti in numede insurgent!. Calamitatea incepu a lua pistemarl proportii de gauge si de jaf... Tara era ui-tatd pAnd si de Dumnezeu; nimeni nu era ca sdprotejeze poporul, boierii se duseserd, asemenea.si negustorii si mai tot tArgul. Soarta tar% so-artapoporului se gdsea in vointa barbarilor si a.

Sava exercitä cdtva timp aceastd neomenoasdpurtare cAtre toatd populatia si cAtre acei ct .cari, la inceput, se ridicase i jurase...

In lupta Grecilor cu Turcii, se gäsea un dia-.con ce iruncase epatrafirul ca sa incingd. sabia.El s'a tinut bine in contra .inamicului, cunutrAr de ai sdi. Numai Sava a pufut a-1 in--vinge cu arnautii.

Sosi In fine si rAndul acestuia ; securea siagata sä loveascä pe grumazii lui Sava...

www.digibuc.ro

75

Din ordinele lui Chehaia bei, el vera ImpreunALcu o ceatä de arnauti, cu delibasa Mihale i cuGhencea, ca sä fie imbracat cu caftan la cuartirutpasei. Când pleca de acasa i se fäcu un semncalul säu nu vol sa stea incalice. Ghen-cea Ii zise sa ia bine seama ca i se va in-tâmpla vreun ta.u. Sava tacu. Intrând in curteanufnitului boier, la cuartirul pasei, descalicAdinaintea usei la scard. Arnántii rämaseerä afara-Inauntru se aflau numerosi Turd i Zaporojanicu pustile intinse, mascati pe dupa scara st indeosebite locuri... Sava, Ghencea i Mihale se-urcarà sus. Chehaia bei Ii primird inteo salkfrumos* mobilatä. Ordond sä le aducä cafeaciubuce. Turcul infatisa o fisionomie imposantA,

avea o cautaturd trufasä. Ochiul Sau negrupatrundea cu o cautatura de loc rand in ra-runchii acestor oaspeti, färä insä a da sä trite-leaga cugetul lui. El era de o talie mijlocie,.vesmintele sale, numai catifea si atlas, se läsamprea bine pe umerii sai lätäreti. Cingatoarea luise compunea dint'un sal pretlos de Indii, ce-1cuprindea de trei ori. si dinainte-i forma ofloare, din legatura .capätâilor ce atârnau in jos-Caput II era InIpodobit de un turban in cu-loarea smaraldului. 0 diademäesträlucitoare dea-supra fruntii aträgea luarea a'rninte a acelor ce-t.priveau. La brau se vedea mânerul unui hangerfncrustat cu briliante.

Oaspetii aratara multä recunostinta, mare de-votament, o deosebitä supunere si micsoritatedinnaintea faimosului Turc, care cu toate acesteavorbea destul de bland la inceput. El se pre-facti ca se suparä mai la urma pentru lucruri denimica, pentru o vorbä, chiar pentru preamulta päzire de eticheta din partea oaspetilor säh

Ei se s;lirä a-si cere iertaciune si sä le deavoe sä se retragA. Chehaia bei, cu un ton de -

www.digibuc.ro

76

bundtate, cu oarece amestec de seriositate siviclenie, le invoi plecarea. Fdcând acestia mai

lte temenele cu mâinele i cu fruntea aproapeTând la parnânt, esird din sald, cu spatele in-nainte. Pasa facu numai un semn si se re-lra se.

0 detunare de carabine i pusti fdcu sä tre-mure casele pând la temelie. Scarile; sala, se in-cdrcard indata de un fum negru. Toate acestelocuri furá indreptate in capetele si in pieptu-rile lui Sava, lui Mihale i lui Ghencea. Arita-

cari asteptau afara, auzind aceastd detunarea armelor, o rupserd de fugd, cari incotro pu-turd ; unii se aruncard in apele Dâmbovitei cecurge prin fundul curtii, imbracati cum se gd-seau, aruncand numai armele de la ei, ca sd-siscape viata. Corpurile lui Sava, lui Ghencea

fara cdpatâni, furd aruncate la câini,marginea Bucurestilor, spre Obor...

Turcii, cari la inceput nici ei nu stiau ce este,lugeau dimpreund cu arnautii lui Sava. Indatälnsä o despartire de trupe, impreund cu Zapo-tojenii care Insotiau armata turd, alergd la casamefericitului Sava, ce era in Brosteni, ca sä calcepe arnautii ce se mai gäseau acolo strânsi.Ar--ndutii prinzând cit stire, se inchisera in Bisericanumitd Olteni, de unde tinurd, in curs de doud

o rezistentaTurcii se luard de pretutindeni goana ar-

-ndutilor si a eteristilor. Persecutia era mare siurcii intrebuintau chipul cel mai barbar de agoni pe inamic. Chehaia bei avu intre altele im-becilitatea i barbaria de a proclama cd oricui vaaduce un cap de zavergiu i se va da o mah-mudea. Atunci, atunci fu mai rdu si mai in-spdimântätor si mai intristätor decâf totdeauna!Violenta si furia pigânilor intreceau toate cruzi-}mile de pe pdmânt ; tot ce le esia innainte : bárbat,

www.digibuc.ro

77

femeie, copil, totul ucideau si-i aduceau caputla cuartirul pasei, ca s4 primeascä o mahmudea..in Bucuresti, ca si pe afard, nu cuteza nimeniia esi dig casä cäei viata ii era amenintatá.Totifácatoril de rele, toti miseii, cei ce aveau pe ci-neva urd, gäsiserd ocazie de rdsbunare si de jal.conducänd pe Turci prin case si acuzând cd aufost amestecati in eterie oameni ce nu fuseserd-

Sângele, tipätul, la.cremile umpluserã stradeleoraselor i cäile satelor !...

Frica, spaima i moartea erau välul de doliuce se intinsese peste toatä tam. Orasele Cargurile, satele, domeniurile aproape de Dundreau suferit si mai mult. Prin unele parti numai,.in munti, prin infundäturi si la locuri tari, nupätrunsese tried goana si terorismul acesta.

Asa dar, venind la subiectul nostru pe anctporniserä boierii sä se pund adäpostirea par-tilor superioare ale muntilor, Turcii bateau mä--nästirea Bradul, unde câtiva eteryi se apdraudin dosul zidurilor ei tari de piaträ si de card-midä, cu scop de a-i retine si a proteja fugagloatelor ce mai rämäseserä, dupd ce o armieindestul de numeroasä, de Greci si Slavi, fu bátutApretutindeni sl strivitä de .armatele Otomane..

omul cel ciudat i misterios, in setealui de räzbunare, sträbätând toate locurile pe undese afla picior de eterist ; nu voi a scdpa nici-una din pOzile sale ; i având deopotrivä urdpe nepot, pentru cd ura pe unchiu, se lit&dupd urmele lui Hristodor, ca sä se intoarne-mdi pe urmd. la Rumelioti.

Hristodor, Impreuna cu tovardsii fui, pleapeste culmea muntilor, sd ajungä ramäsitele ar-matei conduse printre nenumarati iimtci ipericole, de cdpitanii Iordache si Farmache, ce-mergeau In Moldova sä se fortifice in cele dintâimanastiri de acolo.

www.digibuc.ro

78

SCULENIT, SLATINA SI SECU.

Cerem scuze, amice cetitor, de aceastd aba-lere de la subiectul nostru ; catä sä nu pierdem

vedere cele petrecute si pe partea dincolode Milcov, de când trupele otomane, sub co-inanda lui Iusuf-pasa, esind din Braila, sfarâmardpe Greci la Galati, iar o coloand merse de im-prdstie pe cei din Focsani. Aceastä armatd,.compusä din o numeroasd infanterie, cavalerieianiciari, si Rusi refugiati in Turcia, cum siartilerie bine echipatd, se miscd catre Iasi, in-cloud coloane, una mergând pe la Bârlad si altape la Roman. Deprädarea, jaful si câte si mai.câte, sävârsite de gloatele grecesti, se uitard pelängd ferocitatea si masacrele unei armate cevenia sà protejeze Moldova de alcarea insur-gentilor. Ca si in partea de dincoace de Milcov,-au torture si suferinte noud pentru popor, pen-lru toatd tara...

La Iasi, Pendedeca, Rizo si Cneazul Canta-,cuzin, cel ce venise de la Târgoviste ca sä in-.sufleteascd morala Intre Greci, si dacd va puteasd i ridice poporul de-a lua parte la luptd cuinimicul, ne izbutind, se traserd din Iasi, im-preund cu toate trupele, auzind cà s'apropie

Aceste trupe se bazau si pe ajutorul cele vor da alte terupe care se aflau postate insusul Moldovii, sub cdpeteniile : Serdarul Vasilesi cdpitan Spiru. Mai. Mal ele se oprird latânca, un loc in depärtare de o orä si jumd-tate de Iasi. De acolo, In timp când Turdintrard in Iai, ei se traserd tii dreptul Sculeni-lor, unde se fortificard, pe malul Prutului, prin

transeu räu fäcut, plänuit de un Prusian, si-care a fost Marine cu doud tunuri vechi, cele luaserd din Curtea domneascd din Iasi, si dinmai rrrulte cofe de lemn de brad, intoarse cufundirrile cdtre inamie.

www.digibuc.ro

79

Cneazul Cantacuzin se zice cd de sigur fuseseclecis a rämânea !Titre rândurile confratilor säicle arme, a se lupta s'a muri aldturea cu.dar ou putu sa reziste lacrimilor sotiei sale, aleTnaicd-sei si ale copillor cari-I rugard sd-si cruteviata, trecând in carantina ruseasca peste Prut.El trase dupd sine si pe Pendedeca cu cativa.CAlugdrii Greci de la monastirile TrisfetiteleFloresti, care facuserd cea mai mare paradd cueteria i totdeauna blasfemau pe Români, nu in-târziard a se pune la sigur, pe teritorul rusesc.

Turcii intrard in Iasi. Ca si la Bucuresti,vreo doi trei boieri, cari se aflau acolo, le esirdinainte, le aratard cd eteristi s'au depArtat si-isugard sa nu facd poporului vreun rAu.

Orasul fu ocupat, i pe loc ei pornird pe ur-mele eteristilor.

Nici mai mult nici mai putin tnsd, scenele dela Bucuresti se petrecurd si la Iasi, intrândstabilindu-se Turcii acolo.

Trupele, trimise din Iasi pentru insurgenti, se-Lira. la Stânca, se opresc cAtva a observalocul, scoboard apoi la vale, trec apa Jijia siaf lA pe Grecii ce esiserd inaintea lor. Se anga-jazd o luptd de cavalerie. Cavaleria turcd setrase fiind putind, dar in curând vent in numdrmai mare. Grecii furd nevoiti a se trage dedinaintea ei. Trupele otomane nAvAlird cu furiespre malul Prutului. Grecii se puserd a se apäraclinddrAtul transeului. Balasi, Condoguni, So-.iiano imbärbAtau pe eteristi, iar Atanase comandatunurile. Grecii fAceau mereu foc de dindärdtul§antuIui asupra Turcilor cari stau grämäditi Infata transeului inamic. Rusii, stAnd pregAtiti suptarme, pe malul stâng al Prutului, se uitau, im-preunä cu multi refugiati, intre care erauCneazul i Pendedeca, cum se bAteau eteristiic u Turcii. Singurul ajutor, singurul bine ce pu-

www.digibuc.ro

80

turd face Rusi acestor neferiCiti, al carora nu-mar, fiind prea mic, rau echipati pe lAnga ai Tur-cHor, *i care In curAnd ar fi fost exterminat, fi4 de-claratia ca indata ce va cädea vreo bomM sauun glont pe parnantul Basarabiei, se va socotiinceperea ostilitätii cu Rusia. Turcii darnu prea Wean a se servi de prolectile, fiindcàeteristii erau de tot lipiti de marginea Prutului,si ar fi lovit negresit si dincolo pe tarmul stAng.In fine lupta ad se terminA prin o incaerare pieptla piept Asaltul Turcitor, impins de cea maiinversunatä furie, nu infrAnse asa de indatA pedesperatii eteristi, cart, dupA ce consumarä toatimunitiunea fura nevoiti cu sabia i cu pistoa-lele in manä, a se lupta in contra unui inamieprea tare. Nävälirea de amAndoua partite, lupta

disperarea acestora, izbirea si sfAsierea lorturbatä, detunarea pistoalelor, mugetul i cioc-nirea armelor, amestecul i sguduirea lor, fäceaspectacohl cel mai ingrozitor ce s'a vazut vreodata. intre doi inamici cari se luptd. Vieth-mele fura numeroase si sAngele inunda in toatepärtile On a rosi i apele Prutului. Se zice caSofiano ce era pantecos, patruns fiind de lanceainimicului, o apuca insusi cu mAna de o in-fipse mai inauntru säu, pentru ca sA ajunga sdppatä lovi cu sabia pe adversar, impreund cucare apoi cäzu. Atan'ase asemenea cäzu lAngátovarAii sAi; iar cei ce mai scäpard de sub fierutmusulman, cari se deterä prinsi, cari s'aruncard_in apele Prutului.

Iatd ce aduse i intAmplarea : pe Cand Turciierau inversunati de lupta petrecutd pAnA aci,prmserä de *tire ca mai in sus de Sculeni, so-sise trupa de arnäuti sub comanda SerdaruluiVasile si capitanului Spiru, cad incurseserd sprepArtile de sus ala Moldoyei, i auzind cA Turciiau intrat in Iasi, trecurd lute Siretul si yenta

www.digibuc.ro

intins cdtre Prut, -ca sd afle un chip de scd-pare pe la Sciileni. Turcii ndvdlird i asupra11r, i invingerea fu egald cu cea de mai inainte.

Abia fu terminatd lupta dela Prut i alte eve-nimente sângeroase deschideau calea Turcilorspre munti.

Mai incetând putin persecutia cea mare pentrueteristi, câtiva bJeri cari se refugiaserd in Buco-vina se intoarseral la lasi. Se nuinise din par-tea Tu'rcilor caimacam Stefan Vogoride, incepusea se organiza lucrurile si a se aseza ordine, cadupd timpul de atunci. Turcii se Imbuibaserdde toate; ciocoii alergau strângadu-se la pieptdinaintea stdpAnului si, ca sd fie pusi in func-tiune, ar fi rasturnat tot pdrnântul ; dorintade candidaturd pentru Domnie incepuse a scoatecapul ; si ca sA curteneascd pe Caimacamul,ispravnicii i privighetorii orânduiti bägrau pelocuitori in groazA,- sd scoatd de unde aveausau n'aveau producte si vite, de trei ori maimult de cât se cerea pentru ostiri si pentrucurtea din Iasi ; incepu infine fiecare a credeca. viscolul trece, cA vijelia se potoleste, do-rind si mai mult sd se ridice din numdrulcel mare de ostiri, si mai ales de ieniceri, ca sdpoatd rdsufla lumea, sd treacd frica si tero-rismul..

. In curând stirea cd. Grecii s'au ivit la mdrids-tirea Slatina, puse in m scare o parte din tru-pele din Iasi. Del 1 Pasa si vre-o câteva agalepleacd cu 1.111 corp de ostire, trec Siretul spreRoman si ian calea Falticenilqz; De la Fálticenitrimit iute o mica despdrtire ca sä facd recu-nostintd spre

Slatina, fiind situatA lângd hotarul Bucovinei,mändstire märeatd, inconjuratd cu un zici

gros de piatra, cu caSe incdpdtoare, cu o bi-sericd renumitä in mijlocul curtii si o grddirid


www.digibuc.ro

82

frumoasd alMurea, positiune minunatd intremunti si loc strategic de apdrare, atrdsese cuaceste avantaje luarea arninte a unor cdpitant devolintiri, ce se rupseserd din oastea de la Tar-goviste, si care veniserd peste munti, cu vreo90 de arnauti, mai inaintea lùi cdpitan lordache

Farmache, cu intentiune dea präda Moldovasi a trece apoi In Bucovina. Acestia erau cd-pitan Anastase si Dumitru. Cum ajunserä, seasezard in mänastirea aceasta, in contra vsointiipdrintilor calugäri. Resursele mändstirei le ajun-geau numai bine sd stea pe mâncare pe bäuturd

sa prade prin imprejur.Delil Pasa pleacä inteo zi de dimineatä cu

trupele din Fälticeni, sA mearga ca sä pedep-seascd pe insurgantii inchisi in Slatina. Cât des-pre conduita Turcilor in calea lor, si in orasulFdticeni, nu se poate numi altfel decât foc

Volintirii aflaserá de miscarea Otomanilor sise pregätiserd a-i astepta.

Avangarda Turcd intâlni la Vini vre-o câtivaarnduti en care se ciocni. Turcii inaintard inteocoloanä strânsä spre Slatina, iar arnautii din-tr'ânsa se ascunserä prin grädind, prin case sipdna si in clopotnita bisericii, cu armele intinseca primeascä.

Când Turcii f LIM aproape de zidurile mänästirii,insusi cdpitan Anastase dete semnalul sä seinceapd lupta, prin detunare a a mai multor f ocuriaruncate din carabina sa.

Trupele otomane asaltd grädina, indreptândcdtarea armelor cätre clopotnità, spre a räspundela focul celor inconjurati. Dar pe când ei seocupau de acel punct, focurile incepurd din toatepartite, si li surprinserä. 0 ploae de gloanteaducea moarte in rânclarile lor. Ienicerii alergaucu furie. Ei vor a risipi pe inamici ce se gd-

www.digibuc.ro

83

siau pititi printre Wadi si pe dupd copad ; darnici ei nu puturd rezista, si furd nevoiti a se daindärät. Cdpitan Dumitru comanda ambuscadade afard a arndutilor.Turcii cdutard a bate Ind-ndstirea cu tunurile, dar zidurile ei prea tari rd-mâneau neatinse de artileria cea de camp. Cutoate acestea, mandstirea era ocolitd. Infanteriade toatd adundtura, ostasi cu niste cealmalesau numai cu câte un fes soios pe fruntile lor,

cei mai multi cu niste iminei rupti In picioare,cavaleria In a cdrei frunte se vedeaU baraic-

tarii si delii cei acoperiti cu gaitan de fir, sitopciii cei cu canafuri fungi atârnând peste tac-litul ce le incingeau capul, acoperiserd toatd valea

o parte a dealului de aläturi.Pe granita Austriacd, care este numai la spa-

tele mandstirii, se afla un maior ungur, cu cloudescadroane cavalerie de observatie, care ve-nise, cu o sumä de curiosi, pentru a vedea peTurci lupându-se cu acei noudzeci de volun-lari cari profitaserd de confusia inamicului, intimpul retra;erei sale, si se inchiseserd cu totiiTh nduntrul mánästirii.

Turcii se adund ceva mai In sus. Dell pasacu agalele, fac consiliu cum sd sileascd

re Greci a se da prinsi. Un jidov e gata de a1e4tace serviciu, dând foc la grajdurile din dosulmänästirii. in curând totul fuse in fläcdri.Focul desfiintä acoperisul caselor, prefdcându-lein cenusd Cei din nduntru se tineau cumputeau, ferindu-se de dogoarea focului, pe lângdpdretele bisericii si pe la addposturi.., Turcii-insd aflard cd privatele mändstirii aveau un golce le-ar inlesni intrarea. Dupd o-mare silinta,

Aceste scene de incendiu s'au petrecut In acel anmai In toate locurile, ca i In mänästirile unde se bdturäeteritii Greci cu Turcii...

www.digibuc.ro

84

apucarä de intrard trei patru insi, ca sd des-chidä portile la ceilaltii. Grecii care se apäraula spatele bisHicii, se pomenird cu Turcii irimijlocul curtii. Nava lirä cu totii de intrard In-nduntru bisericii. Turcii asemeni alergard dupd,dânsii. U*ile bisericii fiind läsate deschise Intea-dins, cei dintäi cad ajunserä dintre Turci, furäucisi de carabinele Grecilor, si un morman decadavre astupd intrarea in biseria. Alt rând,luptándu-se sä destupe intrarea, trdgänd pemorti iñ Mud, avu aceias soartd. Aci luptaera cu total desperata ; nävälitoril turbau de.furie, jar cei cad se apärau erau si mai Inversu-nati cleat dânsii.

Räsboiul Insd, cu toatä ferocitatea manachilorsi a ienicerilor nu durd mult timp.

Delil-pasa se träsese in mijlocul curtii, sä seconsulte. pentru noi dispozitiuni ce va lua ar-mata sa. Cdpitanul Anastase, väzându-1 din fe-reastra cloponitel, Indreptä carabina si- I ailed.la pämânt. Turcii alergarä din toate pärtileca sa ridice pe comandatul lor superior. Delil-pasa fusese Impuscat drept in frunte. Ei irtscoa-sera pe brate, cu fetele Intristate, afara din cur-tea mänästirii.

Cu aceasta, lupta incetä, dar amestecul eraprea mare. Grec,i gäsird timp a esi, si I searunca afard din mänästire, de unde trecurá maitoti in Bucovina.

Turcii, nemai -aflând pe inimic Inäuntrul ma-nästirii, prädard tot ce scapase din flacdre, ma-sacrard ativa alugäri inocenti, 5i se Intoarserd.la Fälticeni, dup.a ce rásard pe ampul luptelpeste patru sute de oameni morti i rániti, iarArnäutil numai doudzeci.

Trupele de aci se Inturnard la Iai. Sá nuuitdm insa cá pdn satele 5i târgurile pe undeerau sä treacd, adea biciul lui Dumnezeu

www.digibuc.ro

: 83

Populatia Iasului, care dorise atât de mUlt savaza ridicându-se i plecând armatele turcesti,se Intristä si mai mutt când vazu cA infra, simai furioasd si mai teribila, dupa räsboi, aceicari se intorceau dela Slatina.

Dupä câteva zile, lucrurile iar mai pierdurd cevidin furia primitivd, iar toti otezurd ca vor incetaostilitätile cu Grecii si ca Turcimea se va In--Willa la Braila ; care, In aparentä, si Incepusea se efectua. Intrase gelozie si neintelegeriIntre capete ; ianicerii se revoltarä i incepuraa dezerta urtale intregi.

Dar in acest timp cäpitan lordache si Far-mache, cu rämäsitele armatelor ce ormau cel dininmä corp de eteristi In tdrile românesti, sosi-sera pe urmele lui Cäpitan Anastase i Dumitru,peste coamele muntilor, la Slatina, pe care ogäsird arsä4; se pusera a o Intäri, i esind d'a-colo, calcara Folticenti, pe care Ii pradara.

Salih Pasa, auzind aceasta, ia masuri, trimitea inturna dezertorii ieniceri i pune in m*arespre Folticeni un corp mai mare de Wirt.

Când sosird Turcii, gloatele eteriste esirddin Slatina, si urand muntii Indärät, merserdsd se Inchiza In Secu, iaräi o monastire mare,situata Intre munti, cu o pozitie strategicä.

Turcii aflând Slatina pustie si informându-secd eteristi au trecut la Secu, pornirä Indatä peurmele lor doud sute cAlan, sa fad recu-noastere ; iar oastea cea mare, In numar de cloudmii oameni, cu patru tunuri, o dirijeaaspre Tar-gul Neamt, dinaintea caruia aseza. tabära.

Manastirea Secu, renumitä pentru pozitiuneasa, In sânul unor niunti Matti, este situata owras§i jumatate de mänästirea Neamtul. Administran-du-se de superiorii din Neamtul, amândouä for-mau tot un sobor. Fiind loc retras i pozitiuneamat tare, toate odoarele pretioase de la Neamtul,

www.digibuc.ro

86

precum 5i alte averi particulare, se depuseserdInduntrul blsericii acestei manästiri. Forma ete a unei fortärete, precum sunt toate monasti-tile situate la asemenea pozitiuni. Inconjuratä detoate partite cu un zid de piaträ, in grosimede jumatate stânjen, se Intinde lntr'un pätratlungäret, de 120 pa5i lungime 5i 95 lärgime,fie care unghiu având câte un turn, dintre carecel despre Nord e de o grosime 5i indltimegiganticd. Asernenea 5i cel de la sud este tare.Cele despre vest contin paraclise induntru tor.Pe dinduntrul curtii sunt chilii cu cloud eta-juri, pentru locuinta pärintilor 5i primirea stra-inilor, ocolind o frumoasd bisericd, ca 5i cea de.la Slatina.Fundatd fiind de Vornicul Ureche,poseda o sumd de odoare pretioase, icoaneImbrAcate cu argint, vestminte preotesti i Aeresfintite, cusute de maim sotiei Vornicului, funda-torul ei. De jur Imprejur este märginitä de dea-luri märete, acoperite cu stand .5i codri, preaputina poleni sunt pe lângd zidul ei. Dupd. cum eobiceiul pe la manästiri, o grädinA cu arborifructiferi era lipitd spre partea de la vest, 5icâteva cdscioare izolate de monahi se gäseausituate despre sud.

Se zice cd gloatele eteri5tilor s'au ardtat mai!TIM la portile manastirii Neamtul, de unde ph-rintii cAlugäri i-au rugat sa se retragä, ca sd nu-icompromitä cu 5ederea lor acolo ; dar iardsi sezice cd la Seen au fost chemati ca sA aperemändstirea de Turci.

In fine, cei mai desperati oameni cari au scapat-din lupta de la DrAgd5ani, de la mänästireaNuift, de la Cozia, de la Brad, de la bisericaOlteni din Bucure5ti, de la Galati si de la (lid-nästirea Sf. loan din Focsani, formau cadruloastei care ajunse pand la Secu.

www.digibuc.ro

$7

Singura resursä li era numai prädarea pe undetreceau, pe unde ei cälcau, infätiOnd o ano-malie de fisionomii §i de costume, partea ceamai mare compusä din piste desculti, trentdrosi,rupti si neprimeniti. Unii tdrau in picioare cdteun imineu rupt, altii erau incaltati cu opinci,iar altii purtau fustanele ca pacura de innegrite.Fisionomia lor infatisa tot ce e mai sälbatec, totce e mai indrdznet ; la unii bdrbIle creszuserdprea lungi, altii invartiau mustätilè pdnd dupaurechi si le innodau la spate. Fiecare era armatcu ce ii picase in : care cu cdte-o pu§c&lung& de noud palme aproape, care cu o cara-bind, care numai cu pistoaie Ì cu o sabie,cele mai multe din aceste arme fusdserä luate dela particulari; imbräcdminti,e celor mai multi lehveau de la mortii pe cari ii desbräcaserd, mu-iate in sdnge i tävälite prin tardna. Singurul din-tre cdpjtani care, desì nu promitea luarea Con-stantinopolului dela Turci, precnm el jurase, darar fi putut tine o rezistentä cu Turcii, din därättilmeterezelor si apdrându-se din näuntrul Seculuipera acel serdar lordache Ojimpie, despre care vor-birdm indestul. Farmache era cam liudäros,zicea cä nu va muri cretin pând nu va trage cu.mâna sa pe un pagan in frigare, sä-I frrgd sisas-1 man:lace. Pe langd acetia erau i cdpi-tani Niculi i Gheorghe, care stieau locurile, ser-vindu-le de chlduzà. poeticul Hristodor, inso-tit de tovardsul säu cel imbräcat in uniform&de maurofor. Hristodor cel sincer, cel ce-sitinea jurámantul de a muri pentru cauza elend,pa.& in cele din urmä insoti ram4tile arma-tei eteriei, ca un adevdrat bray. El ar fiputut .sd se lepede, sa dezerteze §i sa treaca inAustria. precum focuser& cei mai multi ; ar fr pu-tut chiar sá se, fi insurat, dupd indemnul lui

sd lase ast& viatä an-Maid, astä viatä

www.digibuc.ro

88

de turburAtor, dar nu .o putu face pentru doualucruri : pentru Anastasia, si pentru ca voia sä-sitinä jurAmântul!... Când a plecat de la mosiaClucerului, and s'a desfacut de Rumelioti sisi-a luat ziva bund de aldtorie de la toti, de-Iscateta l-a povätuit a se adresa i Tamâei,de la care primi un buchet de flori ; dar ce felde flori furd acestea ? ereau gälbinele si busu-ioc care sunt florile mortilor.

Ocupând aceastä armatd, sub comanda luicäpitan lordache, mânästirea Secul, se fortificacat se putu mai bine intrânsa, fortificAnd si po-zitiunile cele tari de primprejur. Noaptea la lu-mina lunei, si ziva pe arsita cea mare, vegheaueteristii postati pe culmi, sà dea de stire celordin mândstire, când se va apropia inimicul.Mai de multe ori la aceastä luminä a noptii, din-naintea unui focusor de vreascuri, postati inpunctul cel mai inaintat al vedetelor, erat Hris-todor i tovarAsul salt de suferinte. El tineaintr'o mânä carabina sa Inarcatd, i cu cea-lalta arAta cu degetul tovarAsului säu focurileaprinse, care licAriau grin umbra pädurilor, peampia dinspre Nearnt, ale urdiei turcesti. Eiintelegeau a in curând vor fi atacati...

La trei zile dup.1 stationarea castrelor dinnaintea TArgului Neamt, armata tura inaintäpe cursul apelor Neamtul si Nemtisorul.

Avangarda sa de mai bine de trei sute deoameni fu de tot sfärâmatä de o micA trupâde eterisfi, cu care se intâlni in pAdurea destejari de unde se desparte drumul spre mâ-nästirea Neamt si Secu. Acea trupd de eteristifu condusä de Hristodor, Iângd care se luptasi tânärul sau tovards Si o parte si alta ldsarànumerosi oameni cAzuti in luptä. 0 mare partedintre Greci nici a se mai intoarserä la Secu.

www.digibuc.ro

89

Af land despre aceastä lovire, armia cea mareturcá indatä alearga pregätindu-se de a in-conjura Secul. Bimbasa Mehmet Bostanul, Ba-laba-loglu, Mustafa si alte capetenii se aduna-sera in Consiliu. In armia turcá se afla 5i acelVo lf de care vorbiram in capitolele trecute. Elpromise in Consiliu agalelor concursul sail,{lad trupele nu vor putea sill pe eteristii dinSecu sa se predea.

Nu vom scäpa insä din vedere ca armataturd, nesubordonata si. cu totul demorattzatä,tot ce scäpase de prada eteri5tilor, prada dânsa-ori pe unde ajungea ; iar suferinta, tristele scenepetrecute la mänästirile Agapia 5i Varatec, catlimp ea se ease stationatä dinaintea Neamtuiui,e anevoe de descris cu deamanuntul. Padu--rile 51 muntii locali se utnplusera de victimecare fugisera, lasând casele si tot avutul lorprada furiei barbarilor.

Mai bine de trei zile Turcii se invartira prinprejurul mandstirei Secul, bätându-se cu ete--ristii,färä a putea isbuti nirnic, cad Grecii bateaudin turnuri 5i din näuntru, unde erau prea bineIntäriti, iar Turcii dedeau in parete si in pietre.Portile mänästirei, de stejar gros si captusite cufier, zavorite si inchise bine pe din näuntru, nuse puteau cu nici un chip deschide sau spargepe dinafara.

La o distanta de o sutd cincizect de pa5i se.afla un brad tânär, cu totul la piciorut dealului,de unde mai departe nu se putea aseza arti-leria. Acolo formara Turcii tabära pentru a batemänästirea. Distanta fiind prea aproape, proiecti-tele ce bateau in ziduri 5i in porti se intorceau ina-poi, Maud rânduri de ciutaci si de topcii morti.Calarii asemeni nu aveau loc srre a putea celputin sprijini infanteria. Toate fortele otomanetrau slabe de a putea in vinge pc cei din naun-

www.digibuc.ro

90

tru Secului. Singurul mijloc, ce iardsi infätisascena si spectacolul dela Slatina, le rämânea,.de a-i sili prin foc sä se predea.

Aruncard materii combustibile,incepurd a arde, precum se intâmplase la Sla-tina ; dar ca si acolo Grecii se adaposteau peunde puteau, si din mijlocul acelor flacdre, tri-miteau moarte cu sisinelele i cu carabinele lorin rândurile trupelor otomane.

Cercarea a fost teribild, lupta crâncend. dis-peratd i costa mult sange L. Turcii pier cugrämezile ; eteristi sufär dogoarea focului, add-postitl pe Iânga zidul bisericii §i sub boltileturnurilor, ca in niste casemate de forterete.Ei se tin si de o parte si de alta ; se bat me-reu. Flacära se invaluie de fum ; invelitoareasboard in mici pärticele in a er, fäcând sgomot siaruncând o ploaie de foc. Incendiul acestatine o zi si o noapte, insä cei inconjurati nicigaud nu au de a deschide poytile. Turcii se .miscau inteo parte si alta, se gramädeau in stm

in jos, cäutând si observând pozitiunea. Volf,starostele austriac din Bacdu, se afla intre agale,pe care Ii tot sfätuia. In fine vdzurd ca nu enici un _chip de a invinge, decât a tine mänds-tirea in bloc pând când cei din nauntru vor ter-mina pro viziunea i munitia, sau a trata cu

Aceasta era prea intärzietor, i Turcii voiaua sfär*i mai curând.

Cdpitan lordache, om trecut de cincizeci de.ani, cu parul sur pe cap, Malt i spatos,tras la fatd si cu mustäti mari, se afla In tur-nul despre nord, cel mai Malt, i de desup-

Jul cdruia era depusä ierbaria ; el se aflaimpreunä cu vreo zece insi, intre care era siHristodor, insotit totdeauna de tovaräsulDe acolo se putea ochi mai bine in rânduril

www.digibuc.ro

91

inamicului de dinafard, de acolo ei trimeteat,moarte sigurd... Farmache fdcea asemeni, din cele-lalte turnuri. "Cu acest chip inconjurarea, cuntmai ziserdm, ar fi tinut fried mull, i lupta nus'ar fi terminat indatd.

Armata turcd fu nevoitä, dupä atâtea Meer-cdri, a se trage si a tine pe eteristi inconjura9mai pe departe. Cdpitanul lordache, dimpreunkcu cei mai indräsneti, nu lipsi de a face câteva

in care bätu pe Turci, i chiar aduse pri-zonieri dintre ei.

Ienicerii, supdrati i Inversunati CA nu 12tu-turd invinge apärarea disperatä a eteristilor,hotärird, In contra chiar vointii comandantilor,sa ia in sable si In foc toate satele i tirgurilade pe lânga munti i dinduntrul lor, sd pradesä ucidd, sä extermine totul. Voiau a oduceun cataclism. Comanslantii raportard lui Salih-pasa la Iasi, despre revolta, nesubordonareateribila deciziune a ienicerilor.

Salih-pasa, musulman pios, temându-se deräspundere catre guvernul säu de o astfel deurmare a ienicerilor, alergä singur cu alte trupela locul luptel, spre a im Dune acelor fiare. Elfu destul de mähnit auzind de cälcarea si je-fuirea mänästirilor Agapia si Vdratecul. El voiadar cu ori ce pret sá termine lupta cu Secu, ca-sä trupele. Volf ii promise cd va Indu-pleca pe Greci de a depune armele, si seduse la ei ca sä parlamenteze.

Nici mai mult, nici mai putin, el intrebuintächipul si manierile cu care s'a servit Udriscude a converti pe Sava. Merge Innduntrul Se-cului si vorbind lui Farmachi si celorlalti, cd.pap Salih le promite protectia sa, dacd vordepune armele, cd le va da pasapoarte sa treackgranita, si chiar le va da f bani, el isbuti daa-i Indupleca.

www.digibuc.ro

92

In pozitia In care se gdseau acesti oameni,.era un ce natural sd primeascd chipul cel mailesne de scdpare. Multi dintre ei, obositi de a-tAta luptd i suferinta, Incepurd a arunca fesurileIn sus si a striga sd träiascd capitulatia. Cdpi-tan lordache Insd i Hristodor se ablinurd.

Volf mai veni incd odata, Insotit de un agaIncredinteze pe Greci despre cele ce pro-

-misese.In fine tratdrile Incepurã, i Farrnachi se de-

cise a merge Insusi ca sa vorbeascd cu Salih-pasa.Salih-pasa primi bine pe Farmachi, promitân-

.du-i toate cele ce le vorbise Volf ; ti arAtA toateinifloacele.militare pe care le avea, trupe, artilerie

munitiune de ajuns, i cd voind numai a crutavdrsarea sângelui el este decis, In numele Sul-lanului a .trata.

De unde Farmachi pand atunci fusese cel maiitempAcat inimic al Turcilor, cel ce zicea cdsa nu moard erestin pând nu va mânca carneirlptd de Turc, deodatd Incepu a vorbi rdu deIpsilante, i zise cd el, cu toatä ceata sa, intea-dins s'a rupt de la Târgoviste de inimicii Sul-lanului cd el va fi In viitor devotat Subli-mei Porti, mai adaugând, pe langd aceasta, maimulte laude lui Salih-pasa i trupelor sale.

Salih Ii promise protectiunea sa i ii zise cdare gata pasapoarte pentru cei ce vor voi atrece granita in Austria.

Farmachi se inturnd iardsi cu Volf In Secu sispuse tutulor convorhirea i promisiunile pasei,

cd a doua zi dimineata vor veni câteva careIncarce armele lor.

Toatd noaptea eteristii legard la desagi i la-tdgârte, ca a doua zi sa fie gAtiti pentru drum.

Cdpitan lordache sta -trist, nai cu seamdcd era rdnit i paitimea de reumatism, rAceala

umiditatea noptii cauzându-i mari suferinte.

www.digibuc.ro

93

Noaptea aceasta infäti5a un cer cu prea putintnori, care Insd prevestea stricarea timpului. Luna.läsa palida sa razd pe boltile chiliilor mpnasti-rei 5i pe cupola bisericei care fumega incd.Umbrele codrilJr, ale dealurilor -5i ale zidurilordinäuntrul monastirii, prefäcutd in ruine, repre-zinta ochilor un spectacol lugubru.

Hristodor, care se deprinsese a vedea fatali-tatea i incruntarea soartei pretutindeni pe undecälcau trupele .eteriei, de când uciserd pe Tudorla Târgovi5te, se temea i acum iarä5i de vre-ocalamitate. El petrecu noaptea la lumina ceapalidd a lunei, tinând Intre mairille sale pe tâ-närul sdu camarad, uitându-se cu tinerete Inochii sal, ce erau muiati de lacrimi, i invocândla cer, la acea stea luminoasd a noptii, amorul,amicitia, abnegarea pentru suferinta i nedes-partirea lor.

A doua zi dar se a5tepta ziva de prirnireapa5apoarte1or 5i desfacerea arrnalei. Foarte dedimineatá câteva care mocdne5ti se aflau dinain-tea portilor mänastirei sä incarce armele eteri5-tilor. Trupe otomane, ieniceri, veniau in urmacarelor. Dimineata era umedà de roua, si osuflf, re rece Imprä5lia fumul de pe negrile ziduri.

Portile mdnastirii s deschiserd. Eteri5tii cu-destuld durere se vdzurä nevoitt a ad.uce armelecu bratul 5i a le arunca In a cele träsuri. Uniidintre ei läcrämau cäci se despártian de acestepretioase instrumente, de ace5ti tovard5i, care,pentru unii, era 1nsä5i viata.

Nu venird de trei patru ori cu bratele ¡near-cate cei destinati cu predarea armelor, carelenu se incärcaserd pe jumätate, când deodatä seauzi4", afarä de zidul fortäretei, strigäri späi-mântätoare ce Infiorau inimele celor din 'nduntruTrädare 1 trädare ! Inäuntru copii I La porticopii ! Inchideti castelul !...

www.digibuc.ro

94

Dealurile räsunará de dureroasa strigare cepe- multi if atrase afard din chilii, sä vadd ce-este, ce s'a petrecut ?

Multimea acelor arme, multe dintre e'e fiindluate In sild de la particulari, si care erau fere--cate cu argint, miscase sälbdtecia i läcomiaienicerilor.

Ei se repezird cu furia träsnetului de a präda-acele arme *i a masacra pe acei ce le aduceau,

numele de Urum fiind amestecat cii blestem,in gurile lor. Pdmântul fu inundat de sängelecelor cari se gäsirä afard din caste].

Inversunarea ienicerului, desperata apäraare aadversarului säu, care se oprise fn timp de cateva-ore, printr'o amägire, reincepu si mai ostildmai sängeroasä decât pand aci. Toate regaturilede armistitiu, toatä promisiunea lui Salih-pasa,propunerea starostelui nemtesc, jurämintele chiarbátranului ienicer, furä intr'un minut nimicite silupta reincepu pu mai multd furie, sub zidurileSecului. Portile dar se reinchiserd pentru Turci-din nou.

Hristodor, care avusese oarecari presimtiminte,pusese mai dinainte multe arme sa .se ascunzd,-acum le era de mare utilitate.

Dupd ce ienicerii masacrarä pe toti neferi-citii care .se gäsird afard, lipsiti de orice apd--rare, se repezird la porti cu pistoale uncdrcatein maini si cu iataganele rosite de sange fntre

Descdrcânci armele asupra portilor, täbd-rârd a le deschide cu forta, dar toate silintelefor nu le folosi, ca si mai fnainte. Portile celectitore*ti de lemn de stejar i cdptu*ite, cum zi--serdm, cu fier, rdmaserd nemiscate, fnchise fiindpe dinduntru, i proptite cu niste drugi deelemnegroase.

Indatd eteristii Incepurt a le räspunde culocuri, de pe deasupra zidurilor. Cdpitan lor-

www.digibuc.ro

95

clache nu se miscase nici de cum din turnul celdela Nord, und se afla inchisa ier4ria. Musul-manii furd siliti a se retrage pand va veni armatac ea mare, ca sà asaltele mdndstirea, ne mai fiindaltfel chip de a insela pe Greci.

Induntru mândstirii se petreceau asemeneacruzimi de rdzbunare asupra Musulmanilor. Far-machi scosese prizonierii Turci, ce-i avea inchiìin unul din turnuri, ca sa-i tae i sd-i tortureze.Aceastä sângeroasa scend se petrecea sprealtarul bisericii unde se and un loc desert lângd.chilli. !rare victime se gAsia §i un batrM ceauscare trebuia la .rându-i sd-si desveleascd peptulsi sá intinzd gâtul. Toti eteristii chiar, rd-masi in bisericâ cu doi trei párinti spre a seruga, alergard sa asiste la acest spectacol, spu-mând i grintând cu 'dintii de mânie cdtre vic-timele lor. Cu cât insi mdceldreau, cu cât spec-tacolul acesti era mai ingrozitor, cuatât li se a prin-dea pofta de a privi, si chiar de a lua fiecare câteo particica la torturarea si martirizareá prizo-nierilor inimici.

In acel timp armata NITA se depdrtase de laporti, i focurile clinduntru nu mai lucrau.

0 minune ce n'ar credeo cineva: in timpul cândGrecii eteristi sdvarsiau sacrificiu Zeului rdsbu--narii lor, un om cu o fisionomie extraordinard,având ochii de toc, cu un chip slab si ne-gricios, care in umbra ruinilor semäna ca ostafie, si care esise ca din pämânt, fail* a fivazut de cineva, se urcd cu pasi de mata pelângd grinzile cele arse jumatate, lipite de turn,pan' ajunse la culmea zidului mándstirii, deuncle fAcu semn afard cu mâna, i apoi se In-toarse murmurând: Dinte pentru dinte, moartepentru moarte !...

El s'a scoborit pe unde se urcase. Puse umedicu toatd puterea de a da Ini Feud drugii de la

www.digibuc.ro

96

porti-, trase lute zävorul 1 pe negândite cei dinmänästire se pomenira eu Turcii in mijlocul lorcu strigari salbatice, descärcând pistoale si ame-nintând eu iataganele pand la cel din urmäpe care-I intâlniau.

Pe când incäerarea desperatä, tipete sfäsie-toare, un zgomot amestecat de arme si de ge-mete, se petreceau in tot cuprinsul a cela, de odatd.un nour acoperit de foc si de sfärâmaturi deruine, se urca pän.4 la cer, urlând intocmai camugirea oceanului de cutremure, i, intorcându-seinapoi, acoperi mänästirea de bolovani de petre,de sfärämäturi de ziduri ce arunca, ca o lava.cLi fum negru si flacdre, sub care läsa sumdnenumarata de cadavre... Turnul cel de la Nord,de o inältime giganticA, cu mai multe bolti depiaträ si de caramidä pe dinäuntru, in carese gäsia capitan lordache Olimpie, fu sfärâmatde explozia ierbäriei Le se aprinsee. Unii zlc-cä focul a fost comunicat prin un horn ce estelipit de turn, care se vede i pârtã astäzi, altiizic, si care este mai probabil, ca insusi cápitanIordache, väzând cd Turcii au pätruns inäuntrulmanastirii si nu mai era nici un chip de scäpare,a dat foc depoului de lerbärie, cu care apoi s'aspulberat pânä in nor.

Astfel s'a sfârsit inteun chip eroic, de si curnume de perturbator si de prädator, acel caremaltratase i ucisese pe Tudor Vladimirescu laTargoviste...

Rasplätirea a fost poate data de cumpAnaProvidentel...

Pe cand dar toata fiinta tremura, toate ini-mile erau Inghetate i immarmurite, o mare deflacäri si de sânge acoperise Secul ; iar acelo n care deschisese portile Turcilor, cu un ras,satanic pe buzele lui, urcat Pe o coloand de1.3iaträ rästurnatd de curând, arata cu degetut

www.digibuc.ro

97

zicând : A! ha! ask pier tâlharii ce au jefuitMoldo va !...

Acesta era Samur, omul ciudat si misterios,pe care it vdzurdm spionând pe eteristi in toatepartite ; si care de aci, indatä si plecd a trecetar inapoi Milcovul, in tara Româneascd.

Nefeilcitii räsvrdtiti dar se topird in luptadela Secu, precum s'ar topi crdcile unei päduriusoate in foc. Cei ce scdpard cu sufletul. aco-periti de rani si in cea mai tristd stare, furaincdrcati de fiare si dusi prizonieri la Constan-tinopol: intre acestia se gäsiau Farinachi, Niculisi altii...

Aproape de stânca care se gâseste deasupradealurilor, lângd mändstirea Agapia, o femeieascundea cu multd ingrijire, precum ar ascundesub aripile sale o pasare rapitoare prada sa,un orn ränit care-si da ultima sa räsuflare.Aceasta era Anastasia care Meuse atâtea sacri-fice Zeului cdrui Inchinase inima pentru amorulnumelui ce-1 purtase, iar omul expirând eraHristodor, care si-a implinit jurdmântul si da-toria de a muri, cu armele in mând, pentruElada... Anastasia a ridicat insäsi cu bra-tele ei pe rdnit, mai mult mort, in timpul explo-ziunei, sub norul de fum si de pulbere, pând ceintrd in codrul invectnat. De acolo urcd dea-lul. cdutând un refugiu.

El a murit ca un erou, pessând alti compa-trioti ai sai, misei, dupd ce cd toatä viata aupetrecut-o cu infamie si despuiere, apoi in ase-menea imprejurdri alergasera la spionaj..

Anastasia, cu un nume schimbat, toatd viatasa nu s'a depärtat de prinprejurul muntilor deaci si de lânga mormântul in care a depus rd.-mäsitele prea inbite ale acelui pentra care s'asacrificat.


www.digibuc.ro

t-8

Ea a purtat In cele, din urma vestminte mo-nahale : s'a numit. Serafima...

LA GAVANUL

Sa venim acurn la subiectul nostru, de a cer-ceta acea multime de oameni refugiati, impreunacu boierii, la Gavanul. Regiunea Carpatilordintre Buzau i Râmnic este mareata. Codri se-.culari acopar muutii si vane. Peisajele, râule-tele, izvoarele, stâncele prapastioase, avutii ne-marginite de minerale ce se gasesc si pand pe fatapämintului,vulcani stinsi, prin deosebite locuri,stratele de chihlibar de argint si de aur ce se ga-sesc prin surpatura malurilor i pe cursul rau-rilor ; si mai ales pozitiunile strategice, peunde pietatea si eroismul strabun a lasat mo-numente de mari fapte, dau o deosebita ilustratiefiecaruia munte In parte, fiecarui loc. IntreSlanic si intre Râmnic se gäsesc doul puncturirenumite, unde pairiotismul si industria unuipopor adevarat liber ar .planta drapelul inde-pendintii si al unei nemärginite a vutli : acesteasunt poiana Märului i Gavanul, la departare,nunfai ca trei ore si jumatate unu de altul. Celdin urmä e, prea bine numit pentru forma ceinfatisazd pozitiunea "sa. in fata muntelui Tinta,munte falnic inaltat cu niste piscuri de piatracare Se \Tad de departe, si acoperit de brazi,se deschide gura a altor doi munti, ce laoarecare distanta se impreuna si formeaza Insânul lor o periferie rotunda, ca un blid. Inaun-tru acestor munti se face un intuneric de pa-duri si de vai profunde. Patrunzand in aceleadâncimi, mergand cineva sau pe la brâul mun-telui, pe niste poteci inguste i periculonse, sauprin fundul vaii lor, distanta de ateva mii stân-jeni, se desfäsura o poiana care, infundata ftind

www.digibuc.ro

99

sau inchisd de jur imprejur de munti foarte re-pezi, formeazd locul cel mai tare natural. Acolotn fundul acelei vAi este schitul Gävanul.

Gävanul, comparat cu Tismana çi cu cele mai'tad pozitiuni strategice, se aflä fortificat, pre--cum ziserdm, si are o singurd intrare si esireprin gura vàii. Afard de indigeni, locuitorii sa-telor de prin prejur, pläieii sau pastorii, cariintocmai ca pdsärile trec peste stAncile cele mari

repezi, peste cele mai rdpoase vdrfuri, pepoteci, altii nu sunt in stare de a pdtrunde pe

unde, inAuntrul acestui loc... Acolo seaflau refugiatii inteo numeroasd adundturd deboieri . proprietari, negutätori, säteni i cdtivaGreci eteristi scdpati din fortdreata Bradul sldin ceata Diaconului, cel care s'a fost luptat cumultd bravurd in contra Turcilor si in contra-arndutilor lui Sava, cari Il gonirä in drumulCdinenilor. Acesti din urmä, viind din toatepärtile, nu incetau de a blestema pe Sava, taxdn-du-1 de trädätor infam. Superiorul schituluiGävanul, fiind un calugär pios, numit Rafail, liconsidera pc toti de fiii säi sufletesti, dändu-leospiralitate si tot felul de ajutor. Mai multecolibi de frunzd si de muschiu, formate impre-jurul mAndstirii, serVeau de locuintd celor cari nuavurd loc prin chilii.

Precum vdzurdm pe boieri träind la orase§i la proprietatile ior, tot astf el petreceau, in pia-cutul timp de lulie j pe la inceputul lui August,In sdnul acestor munti, aprovizionati cu de toate ;aceleasi ospete, aceleasi glume i aceleasi discu-Vuni s'auziau in cercul adundrilor bor.

Primind noutati de cele ce se petreceau laBucuresti i in toate pärtile tdrii, de cele ce sepetrecuserd la Iasi, la Galati, la Sculeni, la Secu§i altele, se aprindeau de urd in contra Turci-lor si de cea mai mare simpatie pentru

www.digibuc.ro

100

Când venia printre dânsii câte un cazac dezertatdin trupele ruse si calugarit la Poiana Märului,care spunea de diferite intamplari despre ba-taliile cu Tura, era socsitit de un ¡tiger, inainteacaruia toti se prosternau si-1 adorau.

Maracineanu nu in ceta, dupa cum ti era obi-ceiul, de a tot ciocdni re Clucerul Dined sd fieRoman verde. -- Arion, Spirea si paharniculHrisoscoleu erau cam Ingrijati, având familii-Numai Rumelioti, amarâtul Rumelioti, se aflafâcând calcule, sa stiânga traisti cu galbeni ;el era inversunat contra lui Hristodor CA nu s'aunit la planutile lui, i ca pand In cele din urmdIl silise a-i numdra banii ce-i datora. Deosabitde aceasta, nu-si mai ridica ochii de pe Tätnala,tritându-se la dânsa, precum s'ar uita copiiivdzând un cìre copt. Starea Clucerului iista In gât. Cativa tarani adusi anume ca sapaziasca gura muntelui, fiind inarmati, nu-i preavenial] la socoteald, cad nu era om in acea partea muntilor, care sa nu aiba ura pe el pentruvreun rau facut. B)ierii iarasi, Cad cu eteria dintara se deochiasera grecoteii, nu-1 prea puteausuferi intre ei i totdeauna il dispretuiau. Chi-cerul, protectorul sdu, de and cu istoria impe-titului 'ce voise sa s faca si care se stricaseinteun chip nemultumitor i pentru o parte sipentru alta, il luase la so 2oteli. Pe lânga aceasta,fusese deprins a fi tot mare, a ot.clona ordinelesale sd fie ascultate, acum insd a proape cãajunsese a ft huiduit penteu faptele sale. De lao femeie maritatd el a primit paime ; un sateanera sa-1 ucidd pentru abuzul hrapirei ; in adunariera luat tri ras; mereu numele de lipitoare, neagdrea, ciocoiu i luda ii suna pe la ureche, zise panasi de copii ; in fine nu i se mai trecea niciglume, nici bufoneria si nici vielenia... Iiaduse dar aminte de *amur eel care ii spusese sa-I

www.digibuc.ro

101

Intâlneascd la Poiana Mdrului... Pentru dânsulaceasta era firul de iarbd de care s'apucd unulcare se Inneacd.El dospea cugetul de a se facestäpan pe averea tuturor boierilor refugiatiacolea, prin Samur, despre a cdruia misiuneIncepuse a se cam lumina. Cine insa fl vaconduce pe el de la Gdvanul pând la PoianaMärului ? Din toti oamenii d'acolo puse maicurând ochiul pe Tatomir, acel pdzitor de vite,care avea obiceiu de a bea.

La oare care distantd curgea din stand unisvor limpede ca i cristalul si rece ca gheata,ale cdrui unde mergeu sA se piardd intr'un râuletdin fundul väii. Aproape de acel izvor, câtivamesteadni ambreau o frumoasd poianä i câtivabolovani de piatrd, cum si câtiva copaci rete-zati, tinând loc lavitelor sau scaunelelor de se-zut. Acolo, de dimineata si pând seara, se adu--nau cu totii, cAlugdrii si mirenii, de sorbeauräcoarea apei si un aer curat.

Clucerul Dincd venise de dimineatä la fân-tânä, Impreund cu Tämäia, si sezurä pe untrunchiu. El se prefäcu cä nu vede pe Rume-lioti care se plimba ceva mai departe. Vorbelece adresd Clucerul catre Tämâia, erau pline deo nedescrisd tine rete.

Vino, Tämâia mea *ezi lângd mine !niciodatti nu te-am iubit ca acum I Dumne-zeu ne-a dat aceastä palma ca sä ne cunoastemgresalele

Tämdia abia apuch de sezu, i o multime deboieri sosird despre schit, cu femei, cu copiicu servitori; aceasta fi falcu sá se ridice spre ada bunä diinineata unnia si altuia, dupd obi-ceiu. Bärbatii fsi deter-a mâna intre ei si fe-meile asemenea intre dânsele. Servitorii aduceaugavanoase cu dulceturi pe care le destupaule puneau dinaintea boierilor ; unii aduceau pa-

www.digibuc.ro

102

hare cu api, altii umpleau ciubucile cele ciiimamele scumpe, cu tevi de cires si de iasomie,altii scäparau sä aprindA iasca tinuta. In sulfinA.

Rumelioti se apropie de grupa boierilorsa se amestece, dupd cum ii era obiceiul, invorbele si in discutiunile lor. Deasupra stâncei,.la o tnaltime de o sutä picioare, se afla, ca unpunct In orizont, un orn rezemat pe o pusca devânatoare, picior dupa picior, cu o pälärieneagra cu marginile late pe cap, si care pärea ca.se uita finta la aceasta adunare, cum se miscadinaintea isvorului. Acesta era Nicoarä. El eranemiscati_ca o coloanä de stand, cand jos sepetreceau cele urmatoare :

Pof tilt, cilibi, zise cu politete Paharnicul,poftiti, ma rog Aduceti dulceata i apa ! strigä,Wand in palme, servitorilo.r. Ce frumos eaci la Gavanul I.. ziceau unii admirand frurnu-seta naturii.

Serdarul, care nu-si mai lua ochii dela Rume-lioti, väzându-1 legat peste cap cu o basma var-gatä, a cäreia nodaturd era tocrnai deasuprafruntii, si ca anteriul resfrânt i prins dinapoi,infatisand o fisionomie cu totul comica :

Ce nostirn e chir Rumelioti ! zise el.E I te se potriveste, bunatate dumnea,

voastra, raspunse acesta cu un aer picant.Medelnicerul uitându-se prin prejurul muntilor

Dar tarziu se ridica soarele pe munte ?Cocoana Zincuta fäcând ochi dulci catre

Serdar :Negresit, chir Rurnelioti este o gradinA

Rumelioti fäcând pe omul de spirit : Filo-toherisas cocona L. (dar apoi rnurmurd !nutIn sine) Gradina, ne gradina, sa vedemo comasinto gradina. Amo sa pleco fora sa me simtanimeni... 0 sa resplatesc ego tinste al meu caaste catergari...

www.digibuc.ro

103

Dar nu mai zici nimic cbir hagi Rumelioti ?repetä cocoana Zincuta, aruncând din când incând boierilor câte una din acele cAutäturi plinede farmec.

In acest timp, Tämdia vorbind mai deopartecu Clucerul : Dar totdeauna eu te-am rugatsd-mi spui cine sunt pdrintii mei ? cine a fostmama mea ?

Mama ta ?.. räspunde Clucerul catre tâ-nära fiicä, ai dreptate

Ma, adaose Tdmdia, cäci de- cdnd m'am po-menit eram in casa unei vdduve sarace care m'acrescut ; ea md numia totdeauna fiica ei.

Bine, fata mea, bine, vom vorbi despreasta, continua Clucerul.

Dar dumneata, adaose TämAia, te intris-tezi, ochii dt.mitale läcrAmeaza de ate ori facaceastä intrebare

0 rätäcire, fata meal.. rAspunse läcrAmândClucerul, dar destul acum, iti voi vorbi cândvom rdmânea numai noi

Clucerul se scut-a in sus, läsând locul Eleneicare veni sd eazA. Iângd Tämäia

Rumelioti, aducându-i aminte de Hristodor,mai ales cd ii luase banii:

Ah! caimeni Hristudurila intrebati pe chir Rumelioli de ce este

supdrat ? striga cocoana Zincuta, atingând tot-deauna pe Rumelioti.

Medelnicerut cAtre boleti : la vA uitati laGrec ce urât este and e suparat? hal ha! hal.

Serdarul voind a shimba vorba :Eu am visat un vis ciudat astd noapte.la nu mai spune, rdspunse altd cocoand,

cd visul ni.l vedem chiar cu ochii.Ei, bibico, tu pui totdeauna relele inainte,

intrerupse Medelnicerul.

www.digibuc.ro

104

Ba bine cd n'am dreptate, raspunse co-coana.

Fereasca Dumnezeu de mai rAu ! continuaPaharnicul.

A ! lasa-md vere, cd destule am tras, numaide când plecaram de acasd ca sa verlim aid..striga Cucoana Zincuta.

Paharnicul, ca omul ce auzise si stiuse multe:lard sa zicem sA fereascd Dumnezeu de

mai rdu I.. Nu ati auzit ce-au tras altii ?... ces'a intâmplat la Bucuresti, la Iasi, hi Sculeni,la Secu ?...

In acest timp se auzi tiAgAnd clopotale laschit. ,

Auziti ca. toacd la schit, adause Slugerul.Sa ingenunchem cu toti si sd ne rugdm din

toatd inima... zise Clucerul.Sa ne rugdm lui Dumnezeu, rdspunserd cu

o singurd voce toti, incepAnd a se inchina.Rumelioti cu o cautdtura inveninatd si cu un

cuget Intunecat : .

A I acum este bine ca sl pleco !... Sa iaDiavoli che Cluteiari che toti Rumuni 1... totiVlachi !... El se si depdrtä.

Toatd adunarea se afla intr'o rugd solemnd.Natura, muntii, codrii si chiar apele parcd adu-ceau imn Dumnezeirii. Nicoard, de pe stâncd,isi scoase pdläria din cap, cu pusca atArnatd deumeri, si Isi Impreund mânile.

Fratele Meftodle, ce venea despre schit, In-cepu a cânta urmAtorul imn fAcut de dânsul, sicare parca ar fi fost dictat de inimile celor cese rugau :

Al Cerului ParintelAl luinii Creator IAscultA ruga, Sfinte.Ce-ti face un popod

www.digibuc.ro

105

CA tu ne dai viatA,ClidurA pe pAmant;Din Cer. din Cer ne 'nvatAPrea SfAntul tAu cuvant.

Ne-aratA rAtAcirea,Din cnre sA fugim,Ne adA mantuireaCe-atata o dorim L.

Tort se ridicard In sus. Un boier :

Aideti sa ne Otim pentru bisericd, la bi-sericd boieri sa ascultdm sfânta kturghie I Toticu o singurd voce : La schit, boieri ! la bi-seri cd !...

Ceilalli se depArtard. Clucerul Dincd maiTdmase cu Tämâia

Fratele Meftodie luase drumul pe o potecdce mergea deasupra stâncei unde era Nicoard.Nicoarä cugetd In sine :

Numai si numai pentru dânsa imi plecaicapul la pdrintele ei i primii a fi gata de aveghea si a muri când va fi nevoe in aste-stânci... Astept Insd pe Petre, am nevoe si deajutorul

Meftodie cum ajunse lânga Nicoard zise : S'aisprävit bdtrAnul nostru; dat rdsuflarea ceadin urmd.

Nicoard lasa capul in jos, cu ochii lacrd-mând.

Clucerul sezând din nou la marginea isvorului,incepu a zice :

' Am fost rdtäcit, fata mea, când ziceam sä tecdsätoresc astfel. DascAlul Gheorghe Insa mi-aluminat mintea, si de atunci mi-am luat seama.

Multumesc dascAlului Gheorghe i Paharni-cului...

TAmalia tocmai gdsi timPul aI .ntreba far inprivinta pdrintilor eL.

www.digibuc.ro

106

Dar mama mea cine a fost? Cine fu pa-rintele meu ?

Clucerul Dina, dupd o pauzd:Pärintii täl au fost Romani din mosi, dim

stramosi, Romani de credinta si de inimä ; ins&suflarea cea inveninatd a sträinului, ii facuse ase rosi de nearnul lor L. El a fost cdzut intechgrea rätacire, si tarziu, tarziu, isi veni in simtiredupd ce si se rusind de ceeace fäcuse...

Parintele meu ? intrebd Tämaia.Marna ta, continua' Clucerul, era o RomancI

asa de frumoasa si dulce precum esti tu ; ea te-aläsat in leagän, fata mea, pentru cä vointa luiDumnr.s.zeu s'.a. fäcut ; ea a fost chemata dinviata aceasta, fand tu primiai viata si lumina....

Marna mea! zise Tämaia läcrämand, ma-ma mea de mult nu mai e L.

Si Tämaia isi läsd capul intre mani.Sunt saptesprezece ani, urma ChIcerul, de

and ea a räposat si se aflä chiar aici tumor-mantatä, in acest schit. Pärinteie staritul cu-noasre aceastä istorie.

Tämaia plangand si mai tare :Voiu merge la mormantul ei, II voiu stropt

cu lacrimi, si-1 voi acoperi cu flori: mormantpretios unde i se odihneste täranal...

Asa, särmana, fie-i tdrana usoarä, zise au-cerul.

Dar tatäl meu ? intrebd si mai ea aprin-dere tanära fatä, parintele meu ?...

Clucerul, incretind de vre-o cloud ori fruntea :El trAeste Inca si te iubeste!.. S'a cdit de

usurinta cu care trata pe fiica lui L. El este acumdinaintea ta...

Astázi insa timpul a prefäcut lucrurile, totuteste schimbat, luinina s'a fácut !... Cel ce tägäduipe Dumnezeu, cel ce-si nesocotise tara si isidespretuise neamul, plange'si se cäeste... Durn-.

www.digibuc.ro

107

nezeu fie bine cuvantat I... Vino dar in bratelepdrintelui tau, fiica mea

Tämaia, dupd ce privi cat-va timp imärmu-rita pe Clucer, pared tot nu cuteza 'a vorbi ;-dar mai in urmä, incurajatä de cele ce li ziseseboktrul :

Ah I dumneata esti tatd-meu ? iti multumesc !...Taicä L.

Ei se imbrätiseard si amandoi plangeau.Ne ajute Dumnezeu, adause Clucerul, ne

ajute Dumnezeu sá pd4im peste aceastä bätaiecereased, sh trecern acest pahar si vei vedea,,vei cunoaste. cat stie talcd-täu, dupd ani de rd.täcire si de suferintd, ca sä fie drept si buncätre tine.

Pe cand Clucerul vorbea acestea, staretulschitului esia din eodru unde a fost intalnit peNicoarä si pe Meftodie si venea intins la fan-Vaud. El avusese ocazia de a sti suferintele lui-Nicoard si istoricul amorului säu. El väzucum se imbrätisau tata cu [ilea sa, i apropiin-du-se de dansii, zise :

Dumnezeu sa fie läudat 1 Imi väzui pe ju-mAtate dorinta implinitä pentru fii mei cei su-fletesti 1

In acest timp doi oameni si cu un dine cio-bänese, mergand inaintea lor, suiau stancile pepoteci peste muntele din fata schitului. Cel dinnainte era Rumelioti care abia isi mai tragearäsuflarea de obosealä.

Oprindu-se sá mai rdsufle, el zicea :0 I ho ! par' ca imi ese sufletul L. p'aiti-

trebue sa te urti ca si caprele la muntaniaCel din urmd ridicd o ploschitä care o duse

la gurä, si dupd ce bäu bine, pared ochii luise aprinserd ca para focului.

Pe aici este poteca, arätd el celuilalt, ceduce drept la Poiana Märului...

www.digibuc.ro

108

LA POIANA MARULUI.

Nicoard nu cuteza parcd a zice vre-o vorbdlecioarei, temându-se sä nu turbure linitita etcugetare, la marginea râuletuluf, unde o läsasepärintele ei. El sta aproape de dânsa si o pri-vea. Tocmai când insd se gatea sä-i spue oElie de lucruri, vdzu venind spre dânsii stare-tul mândstirii impreund cu Clucerul.

Apropiindu-se cei doi bätrâni, se arätarä ca§i cum ei ar intelege ceva, sau ca si cum n'arli de tot strdini de amorul bor.

Clucerul incepu a vorbi catre fiich-sa:Noi o sd ne tntoarcem acasä, fata mea,

venit astdzi un Wean cu o scrisoare delaDascdlul Gheorghe ne scrie.

Calugärul vorbi lui Nicoard :Nol sä plecdm indata, Nicoarä, sä cerce-

tdm prin satele invecinate" cum merg lucrurile,vedem ce se face ?

Nicoard totdeauna devotat :Bine, tata, dar cine pázete aici gura vAii ?Lasa pe oameni sa pdzeascä, adaose sta-

Tetul.Staretul i lândrul trecurd, unul dupd altul, co-

dri, vAi, dealuri, rape stâncoase si mai multe-apsoare ce curg prin sdnul muntilor, ca sämeargd la Poiana Märului. Aci erau infundatiinteo adâncime intunecoasd de brazi, mergänd

o potecd strârntd, ne mai vazdnd cu ochii decâtvârfurile prapästioase si acoperite de muschi alestâncelor ; aci calcau pe niste .culmi de undepriveau tara intfun spatiu nemärginit si cerulmn toatá splendoarea sa. ,

Poiana Mdrului e mai in acelas fel ca sischitul Gdvanul. Contine vreo cloud biserici,câteva chilli si e conjuratd de pozitii care me-ea de a fi vdzute. Staretul Rafail, in lipsd de

www.digibuc.ro

109

starit acolo, fusese ales de sobor, ca sä adrninistreze aceastd mänästire, ca si Gdvanul. So-sind cam pe innoptat, pe ploaie, staretul merse de.a dreptul la bisericd a se inchina ; junele Ni-coara intra intr'o chilie de prirnirea oaspetilor-

In acea chilie, un rasofor, sezând dinainteaunei candele, la o mescioarä, rdsfoia niste con-dicute si desfacea niste acte cu multä atentiune,intocmai ca un advocat când studiazd un pro-ces, din hârtiile unui dosar.

Acest rasofor se numia fratele Anghel, care,cum Azu ca inträ un strain, isi lud ochelarilde pe nas, se uitá sa vaza cine este, si inchisecondicutele, punând unele din hârtii in sân.

Bund vremea! zise Nicoara, bine cd in-traiu, ea' a inceput ploaie mare cu tunete L.

Multämim ! rdspunse fratele, dar de undevii dumneata ?

Nicoard spuse cd a venit cu staretul Rafail.Fiindca" vii dela Gávanul, b daose fratele,

mai gäseSti si pe altii cari venirä de acolo... Esteunul care nu slie bine româneste si care vorbicu párintii Bulgari turceste, I-am asezat in chiliela un frate, iar altul, uite, doarme

In adevar pe o lavitä dormia un orn.Nicoarä rämase ca lovit de träsnet, väzând

in omul care sfordia pe lavitA, pe Tatomir pecare-I stia la Gavanul.

Dar ce va fi eäutând Tatomir aicea? ziseel in sine. Ma rog, parintele, se adresä cdtrerajofor, ce fel de orn e acela cu care a veuitacesta ? Aratä cu- degetul pe Tatomir.

Cum spusei, räspunse monahul, vorbesteromâneste strieat, e om scurt, foarte gros, lafata negricios, pe cap plesuv.

La toate aste aräta ri, de si Nicoard nu puteaprecis sä-si inchipuiascA cine era, insä o idee

www.digibuc.ro

110

lulgerdtoare fi trecu prin minte : El e! zise insine cu o voce Innabusitä.

Fratele Anghel, dupä obiceiul mandstiresc,cdutä mai iute sä meargd sa aducd de cindnoului oaspe.

Nicoard hflandu-se singur cu lampa in mand-dinaintea lui Tatomir, se uita la el cum sfordiasi se incerca sa-1 scoale.

Tatamire ! striga Nicoara, si-1 miscd culoatä puterea ca sa-1 destepte. Asi ! de unde !...El e beat mort ! Tatomir ! Tatomir !...

In acest timp, In chilia alaturatd, ce o des-spartea numai un perete de scdnduri, se auzivorbind doi insi. Nicoard puse urechea sa as-culte. El nu prea Intelegea despre ce era asta,discutiune. Apoi se trase langa Tatomir, cer-cdnd In tot felul ca sa.-1 destepte.

Conversatia din inVecinata chilie arata cdvulpea cidcluse In cursä. Era Rumelioti, careplecand din Gdvanul, isi propusese niste lucruri

insa rdmasa, Immdrmurit auzind cele urmd-loare...

Istoria ce o spusei, zici ca ai uitat-o ?gaduesti acum ?.. zici cd nu-ti aduci aminte ni-

?.. nimic ?,Acesta era §amur care ii vorbea 1ntr'ast chip,

-§amur, geniu rau pentru insurgenti, pentru Greciarnautii de atunci.

No stiu, räspunde Rumelioti, ca si cum eracuprins de mirare, no stiu nimic !... Dupa o pa-itzd zise incet In sine : Trebue sa zic ca nustiu!...

Nu stii ? a! nu stii ? ba bine tii, dar tefaci cd ai ultat!... adause Samur cu obisnuitulsdu fanjet.

Ego ?.. facu Rumelioti ca si cum nici us-turoi nu rnancase, nici gura nu-i mirosea.

www.digibuc.ro

111

Da, dumneata, raspunse Samur, luând dince in ce un aer serios, poti acum a te ruga lui.11umnezeu si a te impdca cu Satana ; ia bineseama si ascultä : La lasi pe Pádul Ros, erainsurat un sdrac jidov, si avea femeie tA-närd si frumoasA. Ei traiau linistiti, se iu-beau amândoi ca niste ingeri. Ehova le-a da-ruit un prune; erau prea fericiti, dar acea feri-cire in curând fu sfarâmata de niste fiinte aleladului, de acei oameni nelegiuiti, de care seaflau inconjurati Domnii veniti dela Fanar inMoldova si in Tara Româneascd. Curtenii,slugile dela curtea lui Mihai $utu cum si ai luiCalimachi, arndutii; acei tâlhari iinpreund cualti Greci adusi din Constantinopol, cari savAr-§iau toate nelegiuirile, inteo noapte, c-ând seaprinse târgul, dând ei foc ca s'a poata jefui,edlcarä casa acelui jidov si fapta lor fu crimacea mai crudd, infamia infamiilor

Rumelioti muscându-si buzele:Tu diavolo! m'a cunoscuto$i stii ce s'a Intâmplat ? dupd trei zile de

cAutare si de cercetare s'a 0-sit moartä arun-cata inteun put parasit ; iar dupd crestätU-rile avea pe dânsa, s'a cunoscut cA aceacrimä a fost sAvarsitd de infamit arnauti si de

slugile Domnitorului... A ! blestem pe aceicoameni 1 SA le fie dupd fapta i rdsplata lor I ;

Samur zise mai aprins :Te-am recunoscut dar L.. Tdgdduesti incd

ca nu erai dumneata in fruntea acelor bleste-xnati ?...

Ego nu cunosc, fdspunse Rumelioti.Ei bine, continua- Samur, acel nefericit orn,

acel batjocorit sot am fost eu, care astAzi rAddin toata inima când vdd pe arnduti si pe tollacei oameni tävälindu-se in sânge ; am râsTad Inca cu fasul cel mai batjocoritor ca sa-mi

www.digibuc.ro

112

razbun... Am väztit tarându-se in sange i titpulbere pe adversarii mei la Dragasani, la Sla-tina, si i-am vazut torturându-se ca in iad la Secu,aruncati in lanturi !...

Ah i Samuri ! Samuri, actim ?Asculta si te cutremura !.. Am fost plecat

din Iai trist si nenorocit, in urma acelei nele-Old ; am mers la Galati si intraiu la Tupucciu,apetenia Turcilor de acolo. Am cautat consolarela Turci ; cerui de la dansii tamaduire ranelorce mi le-au deschis crestinii.

Am vazut curgand sangele la Drägasani, san-gele la Bucuresti, sangele la Secu, dar inimamea nu era indestulatä ! Am cautat pe dusmanulmeu la Buzau, la 'Mimic i acuma venii si laI oiana-Maruiui. Un bimbasa cu o despartireclin trupele care sfarama pe Greci la Focsani, suiepe apele Ramnicului ca sa tae drumul fugarilorprin munti, si el trebue sa soseasca chiar acumindatä la Poiana-Marului.

Rumeoti, ascultând cu o spaima extrema toateacestea, se uita din cand in and in ochii luiSamur.

Rumelioti, adaose Samur, subtem aicicasa rafuim ves:hea noasträ socoteala i sa te ga-testi de a muri !

Rumelioti inmärmuri de tot. Un fior rece cade friguri ii sägetä inima ; se väzu deodata prinsin cursa de mani si de picioare.

Samuri ! Samuri ! zise el; pecato, adelfe t.Si cu ochii lacramând cauta a muia inima

cea impietrita a lui Samar, uitându-se mereula dansul. E cauta a face ceva prin rugd-minti, la care insa Samur sta nemiscat,numai din and in când aratându-si dintit.

Intre altele ii zise Rumelioti, cA daca va muriel, nil va folosi atâta persecutordor eteristilorgreci, cat traind si conducandu-i la Gavanul,

www.digibuc.ro

113

ilnde vor afla avutil nemärginite ale Grecilor siboerilor Jefugfati. El îi va conduce pe ei

colo...5amur se gândi putin i zise :Bine dar, dorinta ti se Implineste...

Sa traeste, Samuri !... oh ! Samuri, Sa-muri ! spune la mine ori te se spune se fa-temo !... Si eu arno un parapono, voescovedemo pe pasas, pe delibasi, pe tine sa fie,haite acum Amo parapano pentru afronto tea facuto la mine che la nepoto-mi atela di-dascalos, atela boiaro Clutiaro, acuma sevedemo !...

Fata i se Inveseli i rnima ii bätu n piept.anuir cugetând In sine Se bucura Diavolul !

Insa ucigätorul femeii mele, ucigatorul acesta,de sigur ca de astadata nu va scapa

Ei es amândoi, ca si cum ,ar fi tost Impa-cati de când lumea si pämânful.

Nicoara, de cealalta parte, puind lampa pemasa, Ii tot framanta mintea.

Fu surprins insa de strigatele pe care un fratedin mânästire scotea din toatä puterea, inirând :

A ! a ! ce stati I stingeti mai curând lumâ-narea ! Toata mânästirea este ocolitä L. Sun-tern pierduti L. A venit...

Nicoarä, va7and pe acIst frate c intra cuaiâtea strigate i cu larma, crezu cA e vreunnebun : Cine a venit ?

Fratele de frica si de ulinire, Incurcându-se,zise Zavera este I...

Intrând i fratele Ang'nel, spuse -cä au venitTu rcii.

Sa fugim ! repetä celalalt strigând in guramare : Sa fdgim ca el acum tale, jupoaie,omoara I haideti sä fughn i noi !...

. Dar unde sunt ? Intreba Nicoará.1821. Roman istoric.

www.digibuc.ro

114

Se vede ca au sosit mai de cu seará inpoalele dealului oprise ploaia pana acum.

0 SA merg sä trag clopotele, sa dau chiotesd se ridice satele, zke fratele care venise intal.

Ba asta sá nu fa ci, adaoga Anghel cuaerul sau flegmatic §i nepdsator.

Ce spuneti ? cu bun' seama sunt Turcii ?...intrebd Nicoara pe aceVi doi.

Nicoard träsnia, fulgera in plângeaca un copil, micand din când in când pe Tato-mir, strigandu-i la alp :

Scoala 1 szoald, betivuleSuperiorul Ra fail intl.& in chilie. El f4i frângea

mdinile, i turburarea sa din launtru ardta cämare peire e pentru tosi.

Nicoard tocmai zicea :Tatornir când s'o de§tepta ?.Dar cine v9rbe§te acolo ? intrebd Tatomir,

cine e acolo ?Il auzii. El se scoala 1 zise Nicoará de la

f ereastrd.Tatomir frecându-se la ochi : Dar ce s'a

latâmplat ? mi se pare ca Arenisem de la noi laschitul Poiana-Marului...

Da, ii raspunse Nicoaid, ai venit sà Watt-ze§ti oastea turceasca peste munte...

Dar când ai venit tu ? intrebd Tatomir maide§teptat din somn. Cine ti-a spus tie d'al deastea ?...

Cu cine ai venit tu ? ii zise Nicoard.Ia, m'a rugat un om sa viu cu el, rds-

punse Tatornir.Ai ardtat, strace,fdra sa §tii ce faci, drumul

la TurciSe vede c'ai innebunit, sfrigd Tatornir.Nimic nu *tii, adaose Nicoard.

Tatomir frecându-se mereu la ochi :Ce Tatarii.. astfel de betie L.

www.digibuc.ro

115

Betia ca betia, adaose Nicoard. Tu n'auzice-ti spui ? suntem in mâna Turcilor !

Mare lasa Turcii, adaose Tatomir ; dartu când ai ven,t ?

De aseara sunt aici, raspunse Nicoard ;acum e târziu 1... si dupa miezul noptii o sacalauzim pe Turci.

Apoi acum ce facern ? intrebd Tatomir.Suntein prini, robi, raspunse Nicoara, ne

pazeste caraula afara, iar la miezul noptii o sdplecam sa duc!in pe Turci la Gävanul.

Mai glumesti 1 zise Tatomir ce !Area case trezise bine din belie, eu calauzd In slid ?

Tu ai descoperit, zise Nicoart., ca suntpoteci pe munte.

Mai, omule, repetà Tatomir, it! spusei odatacd am vrut sä fac bine unui crestin.

Ei, bine, dar acum ce o sa facem ? intrebdNicoarä, nici lumina numai e ca sa. aprindem,SA vedem.

S'a sfârsit festila ? intreba coprins de mi-rare Tatomir, si nu putem esi ?...

De loc, raspunse Nicoara, si daca esi afaräte impuscä ca pe un Auzi tu, suntemsträjuiti,_ villa de vezi !...

Strejuiti noi ?... fereascd Duamezeu L.El cautä rOpede in chimirul sat' cel mare de

pele rosie i scoate scaparator i amnar, apoizice :

Mavern aicea ceva fin s'aprindem, sa fa-cem foc, cum fac eu la mine pe munte ?

Poate ca sa ne rupem camäsile noastre,rdspunse Nicoara.

M dreptate, bine zici...Färd multal vorba i fara pierdere de timp,

el se puse a scdpara din amnar i cremene.Având .odata: iascd aprinsd, incepu a rupe bu-cati din camasa sa cea de cânepd groasä

www.digibuc.ro

116

cAlloasä, pe care vAntttindu-le in sus $1 In joscu iasca aprinsa, Ward foc:

A I ¡ea foc de ajuns h. Turcii oare multisunt ?... Intreba Tatomir.

A$al... acum tmi. vine $1 mie In minte cesd facem! addogA Nicoard...

SA ddm chiliilor foc $1 sA fughn, zise Ta-tornir cu turajul sAu particular.

Acesta era $i cugetul meu, rAspunse Ni-coard. Chiliile sunt fácute de lemn de brad.

CAmd$ile 1or furd fAcute In bucAti $i ei seImbrAcard cu tâte un cojocel. Peticele aprinsefurl puse itrtre pAretii de scândurd. $i de dulapde brad. Dupd cAteva minute focul aduseturburare $i amestec In tot cuprinsul mAndsti-rii. Vântul ce Incepuse a sufla-, dupd Incetareaploii, da $i mai multd putere flacArii ce se ri-dica $i se pleca In sus $i in jos $i rotea fumulde jurimprejur, Inca nu se putea vedea om cLuout Turcii, speriati $i ametiti d3 somn, alergaräunde era focul, descArcand pistoale de care rä-sunau stâncile, $i fdcAnd SA se audä strigalile lorsAlbatice. .

Tatomir $i Nicoard, särind peste ruintle celearzAnde, o rupserd de fuga spre partea rAtresoare apuhe.

Acurn suntem scapati, zice Tatomir plinde. inimA, la Gdvanul mai curAnd, Nicoaräl

SA trAe$ti, Tatomire 1 striga Nicoard. Sdmergem mai curAnd ! TAmAia este scApatA 1 sA.

mergem la GAvanul !

CATASTROFA

TO cei desculti, cAti aveau Cate uti pistol labrAu $i o pu$cA sub brat, pretindeau cA ei auntSiguranta publicA : ei vorbeau mai tare, ei fd-ceau Mai multA larmA, $1 apoi tot ei, prin fe1

www.digibuc.ro

117

de fel de vorbe, si cu purtari necuviincioase,aduceau descurajare refugiatilor din Gavanul.Aceia alesesera de cap pe un Barba-Nicola sip t Valcul, ca oarneni mai incercati Intre clans'.CO dintal era dintre ramasitele diaconului carese bâtuse pe la Caineni, cestalalt scapase dinrnanästirea Bradul.

Barba-Nicola venise la fântânä sa-si fumezeciubucul de dimineata pe trunchiul unui copac,stand cu picioarele incrucisate. Lang el se aflacheseaua cea de ,kAsica. de bou cu tutun, dichi-surile pentru scäparat si iasca. Nicola fuma cumutt& sete dinteun ciubucel de salba-moale.Rumelioti Inaintase pana la izvor sa se_ spelela fata.

Soarele rasarea luminos deasupra muntelui siimprästia cu mare splencloare negura depestand, In urma ploii ce trecuse. Vulturul faceasä se auzA rägusita lui strigare de pe vârfurilecele mai Inalte, iar privighetoprea Incânta prindulcea ei cântare, chiar la finele lunii lui line,dumbrava situatA fa spatele schitului, cu o po-zitie foarte romantica.

Rumelioti plecându-se la izvor zicea Incet insine : Asta se cheama politichi: bine cu Tur-cii, bine cu Rurnuni, bine cu palicari patrioti sibine cu boieri...

Hai 1... ce zici ?... Intreba. Nicola, auzindu-Imormaind.

Nepotu al meu, Hristodor, rAspunse Ru-inelioti, a plecat ca un prosticos...

VAlcul Imi zicea, adaoga Nicola, cA n'aputut sa-1 opreasca, a plecat cu capitan Ior-clacher si ,s'au topit la Secu toti.

Ah 1 patriotil zise Rumelioti, ridicandu-seIn sus si suspinand, bravo patrioti L..

Dumnezeu sa ajute la titi, räspunse Nicola.

www.digibuc.ro

118

Tora este destul, este destul te a facut-opatrioti. .

Negresit I adaose Nicola.Rumelioti, stergandu-se pe maini de apa cu

o basma pe care apoi o stranse si o puse inski, se apropie de Nicola :

Stiti una novita ? Turchi vine astezi delaPoiana Merului, vine cu rumuni plaiesi carecalauzeste pe ei. ,-- Ne, vine siguro astezi. Apoizise incet In sine : De asta am grabit-o sa viu-eu inainte sa dau de stire la patrioti...

Nicola dupa ce se gandi catva :Vine ?... vine ?.. Sa-i ia Satana pe toti, ca

noi plecam de aici astazi ; pe cine o sa gäseasca?....Rumelloti In sine :

Eu nu plec, am sa ma Incarc ca o camilacu bani si argintaria Bela boeri.

Sa cercetam acum cum sleteau cei din la-untru schitului, adicd boierimea, in numar demai multe familii.

Fiind In acea zi o mica sarbatoare, acesti no-tabili imbracati cu anterie de cutnie, ferme-nele cu sarnur, cu binisuri de un postav sub-tire de diferite culori, Incin*i peste mijioc cutaclite, cu câte un fes ros pe ciestetul capului,peste care apoi puneau i.ilicul de har*ie surasi cu fundul de postav verde sau alb, In pi-cioare cu mesi si cu papuci galbeni sau cucisme rosii scurte, cusute pe la tureatca cu fir,se aflau adunati In camera cea mai mare dinschit, numitä trapeza.

Paharnicul Hrisoscoleu care st afla cu familiasa acolo, avand copii rnici, om cu o falnia In-fatisare, si care se bucura de stima convietui--torilor si pentru anii ce-i avea si poate pentrucaracterul sail, se afla cu o scrisoare In mâni.citind-o, iar toti ceilaltii boieri, adunati Impre-jurul lui, ascultau :

www.digibuc.ro

119 /

Scrisoarea aceasta o primise paharnioul chiarIn acea dfmineatä, când esise dela bisericd, a-ducându-i-o un vândtor. Iatd cuprinderea ei :

«Ca duhovniceaseei dragoste, Cinstifi boieri !,4Cu inima sangeratä, si cu lacrimi In ochi,

ddela Poiana-Mdrului scriu dumneavoastrd cin-4stitilor boleti, cd indatd ce yeti primi duhov-4niceasca mea scrisoare, sa vd ridicati, sa yadasigurati orice avere o aveti asupra.-Nd, ca delaeprimirea acestei scrisori, mull pand la ziva ju-4mdtate, sa plecati sd treceti dela Gavanul in4pdmantul Ardealului, ea Turcii vin. Ei se afladacum la Poiana-Märului, de unde de sigur vorclua drumul spre schitul Gavanul; si au cuddânsii povatuitori, care y'au parât la dansii.«Afar& de acestea ei vor gasi tarani, plaiqi, cari<le vor arAta potecile pe unde le va fi drumuldmai deadreptul. Credetl, cinstiti boieri, cele ceevd spun, gralaiti a yá depärta, si" mult pandla4ziva jumdtate maine, socotind din minutul cand4va scriu aceastá carte, sá fiti iesiti cu averea«si cu familiile dumneavoastra din muntele Ga."-cyanid.

<Cdtre acestea, inchinandu-ma domnillor-voa-dstre cu duhovniceascd dragoste, rdmaiu preadplecat, Stareful Rafail..

Un minut se fan ticere, in care boierii rd-maserd pe ganduri.

In cele din urmä Serdarul Daut strigd :Pentru Dumnezeu, ce ne vom face:noi a-

cum ?..Asculti, Medelnicere Arione ?..

Bine vezi dumneatal rdspunse Medelnicerul.Paharnicul Mdräcineanu adresandu-se cdtre

boieri :

www.digibuc.ro

120

S'a Imp linit vorba dascAlului Gheorghe.Se vede, addogA etrarul Spirea, cd Sta-

ritului Rafaild i s'a urit cu sederea noasird aicisi nu stie cum sA ne isgoneascA.

Adapse Paharnicul Hrisoscoleu, scotând o ex-clamatie : SA ne depArteze pe noi ?.. Dar nustiff pentru ce sunt fäcute mandstirile ?..

Eu cunosc mai de mult pe pArintele Ra-tan., nu este un astfel de orn, n'as crede sA faninteadins aceasta.

Eu drept sd vA spun, zise Serdarul, amcam bdgat-o pe mânecA ; Imi este teamd de unastfel de lucru, cAci am auzit ca arnAutil, dupacksumA de miselii ce fAcurd, au si inceput sA segäteascd sd p ece de aici.

Cum asta? intrebd plin de mirare Clucerul.PleacA Grecii? add' ()gas Slugerul PetrAchescu.

Paharnicul Hrisoscoleu, cel ce stätuse mult lagAndire :

Se vede cA ei au ghicit ceva.Mai stii, zise Clucerul.Apoi dar de sigur ca vin Turcii... zise cu

deciziune Medelnicerul Anion.Dar ce sä facem noi acum, Medelnicere ?....Vine Zincuta! vin Cucoanele ! sa tAcem

dinaintea lor, cä ele, partea cea slabA, o sd sesperie si ne- vor fane mari piedici.

Mai multe cucoane intrara vesele si rAzând.Boierii tAcurd vAzAndu-le, InsA ei aveau niste

fete foarte 1ngrijate.Cucoanele incepurd a zice :

Asa, boieri durnneavoastrA, ce, noi nu sun-tern primite In adunarea si sfatul D-voastrd ?

Paharnicul Märäcineanu cAtre boieri :Cucoanele au dreptate boieri, ce va sd

zicd sA le lAsäm pe dumnealor sin9;ure ? che-mati pe soitariu Rurnelioti ca sft spue ceva ca-baslAcuri, ar fi bine acum.

www.digibuc.ro

121

In acest timp tocmai trecea pa la portile schi-tului o multime de oameni armati, cântând dintambura §i din gurd. Boierii qird .afard sd vazàce este.

latä cântecul acestora :

Copii de bAtälie,A1e5i de vitejie,Vegheati sa fiti uniti;PAgAnul sA nu treacA,RAu sA nu ne facA,Sa stati neadormiti.

Vedeti cel munte mare,Vedeti cetatea tare,Colea p'un alt pamant ;Noi trece-vom hotarul,SA nu vie barbarulCA Turci aproape aunt !...

Hu I ha! ha! hu 1 ha ; tri 1...

la ascultati I la auziti colea veselie !... aratd.Paharnicul Mdräcineanu la cei cari treceau cân--tând.

Nu. e bine ce e, mdre ! adaoga SerdarulDanl.

Clucerul Dincd rdspunse :Rau de tot!SA depärtdm de pe lángd noi partea slabd,

ca sä putem pune la cale despre plecarea noasträ.Da, da, zise Märdcineanu.

Clucerul adresându-se cdtre boied §i zicân-clu-le !nut :

la sa ne scoatem fiecare de unde avemingropat câte ceva, dupd aratdrile StarituluiRafaild, pand la ziva jumdtate, sd fim esiti deaid, §i pe cAldtorie, bätete, inainte.

In acest timp sosiserd la portile schituluicei- doi captivi de la Poiana Mdrului, rupti de

www.digibuc.ro

122

osteneald, inghetati de frig, morti de foame *itca vai de ei. Nicoard suferea mai mult mora-limente, Tatomir mai mult materialimente : el nubause nimic in acea zi.

0 fi fost na1ue4, mai ? zise el, adresându-sela Nicoara, o fi fost Ucigal-toaca ?...

Eu nu luai seama, raspunse Nicoard, niciin urma, nici in laturr, rn'arn uitat inainte saajung mai curand ; dar tot am intârziat, ca rä-tacirarn calea prin intunericul noptii.

Bine, bine, dar eu iti spui cd 1-am vdzut.cu ochii cd. trecea pe drumuletul de peste vale,calduzit de un om, când noi suiarn dealul deasupra Stancei pe unde rataciram. Nu fuseldoarä beat !...

Eu mtl spui cá acel orn indracit a venitdupa noi, *i cat intârziaram urcând pe dealrasuflând in padure, el a trecut inaintea noastra.

Daca prindeam de *tire, continua Nicoara_cu un ton apasat, Ii pazeam calea vi-1 ucideani..

Plateam datoria tatei !... Dar acum ce facernnoi ? Petre va fi sosit, cine *tie ? aid va fi ere

In acest timp trupa celor cari trecusera can-tând pe lânga schit, se intorcea inapoi.

la auzi, fläcaii no*tri vin incoa, aratä Ta-tomir 'spre plrtea de unde veneau cântecele,vor tine ei oare la zor ?

Cat de putini fie Românii, se bat voini-ceste !... raspunse Nicoara.

Dacä e a*a, e treabá blind zise Tatomir-Nicoara intinzand mâna cu entusiasin, tova-

r4ului sau :Ada inc9a mâna !... Ori aide sa-i gäsirn

*i pe ei, cu totii sa impreunam rnaini frate*ti,maini de foc *i brate vârtoase 1...

Ceata se apropia de ei.Copii de batalie c. 1. räsuna in tot mun-

tele. Nicoara väzu ca acotia nu erau cor-

www.digibuc.ro

123

donasii cu care el paiise In gura muntelui.Cei ce cântau se oprira putin langa schit.

VAlcul, tinând tambura in maini, in frunteacelorlalti, zise imbätat de placere :

Sa he vedem sänatosi de acum 1nainte,.stânci frumoase ! ramâneti sänatoase, märetelocuri !...

Tatomir, zicând de o parte lui Nicoard :Dar ce, mai ! arnautii acestia se duc ?....

Ei si luard de veste ca vin Turcii ?...Nicoara, ca si cum s'ar destepta :

Apoi boierii ramân in mainele paganilor ?Tatomir ii obscrvä cu un ras sardonic :

Tu ii blestemasesi !...Tatomire, taci! räspunse Nicoarä, aici e-

vorba de sange românesc, de TamAia, auzl tu ?....Tu ai fost totdeauna copilul Dracului; mâ .

faci sä zic ce zici tu L..Tatomire, hai sa adunam baetii, sa punem.

pe arnauti la mijloc, sa le ludm armele ! Petme bun de asta..

Ce spui tu, Nicoarä ? zise Tatomir.0 voi face, räspunse Nicoarä, ca un Ro-

mán pe pamântul tarii mele. Numai sd dvaDumnezeu sa fie Petre aici !...

Eu, stii ce, imi cunosc treaba : -pe minasä mä lasi sd stau la panda aici.

Nicoara plead repede catre posturile ce le.stia asezate la gura vaii. Clucerul Dinca siPaharnicul Maracineanu esiau din curtea chino-viului. Mai In urma sosi si Rumelioti de la izvoruEunde fusese cu Barba-Nicola.

Paharnicul Maräcineanu, mergând, zise al-cerului :

Acum grija cea mare este pentru cei ceau familie si copii...

Clucerul DincA continua, cu o frunte numacreturi :

www.digibuc.ro

124

VA.zul pe Pahariiicul Hrisoscoleu plAn-gAnd, plângea cu niste lacrimi amare L.

Ne-a trimes si a doua scrisoare staretul.Pentru Dumnezeu I nu este glumd, adaose

Clucerul, hai sA vorbim cu Grecii sA ne a§tepte,sa mergem irnpreund cu ei, sa plecam odatAd'aici.

Clucerul Dined chernd pe Barba-Nicola ca pe-un orn de mai multd incredere. Veni si VAlcul,cu Barba-Nicola lângd boieri. Clucerul le vorbi:

Pentru numele lui Hristos; aicea Stint atâtealamilii cu femei si cu copii, care pot cddea in-ariâna pdgânului pradd... Dumneavoastrd ca_nistecrestini ce sunteti, addstati putin ca sa plecdmLU totii

Adáogd Paharnicul MArdcineanu :Dumneavoastrd sunteti voinici i armati,

sunteti singuri, fard. multe greutAti, vd. puteti.apdra mai lesne ; stati putin, vd. rugdm, caiatd-ne suntern gata ; trimiserdm sd vie numaide cât caii si plecdm cu.totii...

Asa : sd. stati putin, repetd Clucerul Dincd,.ca -sd mergern impreund.

Ce, stiti cd vin Turii ?... intrebd Barba-Nicola pe

Vdd cd dumneavoastrd o stiti mai bine,rdspunse Paharnicul, cd vd grdbiti sd plecatiznai 'naintea noastra.

Rumelioti stând la o parte si uitându-se cu un-ochiu de vulpe la boierii ce vorbeau cu cd deiatd:

0 chirlos Clutiari, zicea Rumelioti in infirm-sa, a facuto afronto.la mine L. Se vedemo acumale. se fate L.

VAlcul adresându-se cdtre boieri :Asa dar dumneavoastrA, boieri, vA temeti ?...

In acest timp Rumelioti veni inaintea boierilor§i incepu a zice :

www.digibuc.ro

125

Ne. Rumuni a facuto spfonlichi, acuma,vine Turchi me Rumuni!... Rumuni a facutomulto reu L..

Clucerul f Paharnicul zisera intr'un singurglas

Cum s'ar putea una ca asta ?...Tatomir de unde sta rezemat, langä poartá,

incepu a zice In gura mare :Ascultati, boieri dumneavoastra ! pe mine

m'a luat acesta, d'aici din Gävanul, i am mers.cu el la Polana-Marului, uncle s'a Mt:atria i s'a!Metes cu Turcii !... (catre Rumelioti) Cui spuitu d'al de alea? Arunci nelegiuirea pe Romani?...

Rumelioti facandu-se palid la fata Indata c&vazu pe Tatomir

Nu este adeverato L.. spune mintuni tu!...Boierii uitandu-se Inmarmuriti until la altul

Cum ap ? cum ap ?...Bine, dar ca sa Va dovedesc aceia v'ani

spus, cinstiti boieri, adastati patin ca sa viecaprarul Nicoara sa märttiriseasca el...

Tatomir, in nerabdare ca sa cheme pe Nicoara,o rupse d'a fuga, spre partea unde se dusese-Nicoarä i zise mormaing ;

" "Stati numai voi, Arvatilor I ca nu plecativoi de aid cil arrnale voastre In maini I

Clucerul i -Paharnicul zicand deodata lui Ru-melioti :

*Asa! chir Rurneliotil astfel de om af fost-dumneatal.. cat bine ai vazut dela ndi

Barba-Nicola intrerupse pe hoieri :Täranul minte. Chit, Rumehoti ette pa-

triot ca noi, i ha va face niciodatá un ase-menea luctu...

Valcul voind 81 se termine discutiunea :Boferilor, daca suntett gata, plecarn chiar

acum cu ddmneavoastra I..

www.digibuc.ro

126

Dar cum o sA meargA Zincuta mea pe,jos?.. zise de la spatele Paharnicului, Medelni-ceru Adon, care tocmai fesise din curteanastirii.

SA vie dar mai curând calf !. ordonä pa-barnicul.

StrigA aucerul Dinca, intorandu-se ea fata-spre curtea schitului.

Faceti pacheturile ! StrAngeti legaturileaduceti lázile sa le incarcam I.. (Catre Soare careticmai venea:) Ai auzit tu, Soare Sal fie totplg ta de drum L.

Märäcineanu apropiindu-se de Clucer :SA nu ne fi vAzut slugile cAnd desgro-

parAm argintária i sculele, de unde le aveamingropate ?

Eu am slugd foarte dedincioasä. AtAta-ne-a ramas i nouti in tara noasträ. Dumnezeu

dacd se vor mai gAsi in viitor sltgi, cAndvur rarnânea copiii no4tri... Aide acum sa negatim ! SA indemnam ì pe Paharnicul Hri-suscoleo sd se gatiascA.

El este rnai bätrAn decAt noi ; nuI vomlasa, adaose Paharnicul MärAcineanu.

Grecii insä si arnAutii, nisti covrigari delaPaainic i dela Buzau, cu cate o armA in mânä,

cu bagajele lor pe spate, se depärtara de aicicântând refrenul de mai Nainte.

Tatomir alerga cu toata inirna pAnA la stâncaunde fusese asezate posturile strajerilor, fa sägasiascä pe Nicoara.

Nicoark din inaltimea stâncelor unde eravedea inAuntrul schitului C1.1111 se facea pre-gatirea de plecare a boierilor, cAt si drumul dinguira vAii, pe unde cata sl vie Petru cu vreocAtiva sktenf si dascalul Gheorghe, care si ple-case dela mosia Clucerului cu vre-o caitivaargati.

www.digibuc.ro

127

Din schit si /And la metocul din vale se tineau[ant träsurile. Clopotele sunau din clopotnitacea de lemn. InchhOri si luare de ziva build decalLtorie i esä mergeti sänatosi, se auziau dingura in gurd... LucrU -era asigurat ; pacea dom-ma In ocolul mänästiril si esirea boierilor dinadvanul era ca fäcutá

Insä când cei mai de frunte dintre acestioaspeti îì fäceau cruce, saindu-se in träsuri, Tur-cii tocmai scoborau pe potecile muntelui dinspatele mänästirii, tinând caii lor de dârlogi,.a vând in fruntea lor pe Baraictarul si mai multi

säteni, din satele envecinate, si cari Ii cd-läuziau.

Spectacolul acesta urma sd fie infiorä-tor. 0! Dumnezeule ! puteau aceste neferi-dte familii säresiste contra fiorosului barbar ?Au putut oile singure sa. se lupfe i sa se aperede sfâsierea fiarei ?...

Nicoard, Intorcându-si deodatd ochii spre md-nästire, se love cu palmele peste obraz.Caeace vdzu il fácea sä-si piarza mintea, Iiveni sd se arunce de pe acele s'ânci ; cel pu-

poatd s2äpa pe TAmaia i pe pdrintele ei.Dar tocmai când el voi sä se indrepte spre

mänästire, un brat Il opri dela spate. Era mamalui, care, auzind dela locuitori cä Turcii aucälcat pe boieri in Gävanul, plecase de dimi-neata de acasd, si pe la ziva jumqtate se ur-case pe potecd, la stânca unde stiuse cä se aflafiul ei, de pazä.

Unde mergi ? stal, fdtul mamei... Ii ziceabâtrâna Maria plângând ; nu te duce sä te taieTurcii ! sä facä ce vor voi cu ciocoii, cadestul nc-au fäcut i ei nottä !... Stai t slai nute duce !

Ah ! cum venisi dumneata, mamä, tocmaiacum ? zise Nicoard turburat.

www.digibuc.ro

128

Am auzit ca au intrat Turcii In schit, räspunse mama lui Nicoar.5. Dar bine csa cleteDumnezeu sd te gäsesc sändtos I Aide cu mannata acasa ! aide sd vezi de frati tai, sA vezi devitisoarele noastre, de secerd, de coasä, de plugsi de altele multe..

gne, mama, bine, Intoarce-te dumneata cavoi veni ì eu. Acum merg sd scap pe Tämdia,pe Tamdia 1...

Turcii, uite, jefuesc si ucid lumeal... ziseNicoara, aratand spre manastire de uncle se ri-dicau pdnd la cer tipete dureroase, iar negurdde oameni se risipea in toate partile.

Cine ce a cautat, 1as-a sä-si gdseascd !raspunse mama lui Nicoara, amardtä fiind si eade multe.

Tatomire ! uncle esti ? Petrule vino! vinomai curdnd L.. FA, Durnnezeule, sà soseasa Pe-tru mai curánd L.. striga disperat Nicoard.

Lasa cà destul ne-a mancat pe hoi cio-coimea !... era tot raspunsul ce da ea fiului ei.

Turcil erau In stare, Impreund cu cäläuzelelor, sA jefueascd tot si sA masacreze pand la ce1dint urtnä om. 0 finprejurare facu frisd ca ei sd-siopreascd furia l cruzimea lor la ateva victime.

Calamitatea Insa, catastrofa in care cazurdacei nefericiti refugiati, e de nedescris. Tits-netul care cazuse pe capetele lor lovi cu tint&mánia cereasca

CONCLUZIUNE

Câte le descriserdm /And aici, le putem afirmacu istoria in mdnä. Astazi sChitul este mutat depe locul -tinde se afla atunci. Fu clädit maila deal, spre partea unde se adunau refugiatii

langa isvor. Abia urniele unor ruini In-

www.digibuc.ro

129

seamnd locul unde fusese.situat. 0 poiand, pisteburuieni si câteva pietre, se vdd unde era ci-mitirul. Vreun bäirân, clintre säteni sau cd-lugari, spune cd la tulpina unui mesteacän fumasacrat, sub ochii familiei si amicilor sal, unvenerabil boier baträn. Mai dincolo un altul.

Langd movilita dela portile chinoviului, nuargat se luptä cu Turdi, cari nu puteau a-1 dala pdmânt, pând când nu-1 lovi pe la spate unWean dintre cei ce cäläuziau pe Turd, si asa el4i pierdu puterile si zilele. : Turcii erau innumar aproape de cloud sute. Parte din ei exer-citau furia si värsarea de sânge, iar aita seocupa de prdzi sä le incarce pe caii lor. Cel cènu fusese Ma lovit de ascutisul iataganultii,cddea in genuche si cerea cu lacrämile in ochiiertare ; femeile, copii, scoteau tipete spre amuia pe barbari, ins& ei nu se uitau la toateacestea, ci continuau a-si exercita brutalitatea sicruzimea tor... Att nci tocmai când era masa-crul si peirea mai mare, Petre ajunse in aju-torul fratelui sätt de cruce Nicoard. Nicoardalerga in desperare ca sd poatd scdpa pe TA.-mâia, dar ce mai putea face ? Ea era tit-Ma'afarä din cimitir. Omul care .0 ducea precumduce gaia un boboc de ratd in ghiard, era oinulcare pdzise in cimitir, cu ochit de tigru. Nicoardse arunca ca un leu asupra lui, strigând:

Stai spurcatule ! stai cd te ucid L..Tämâia deschise iar frumosii ei ochi ca si

priveascd pe acei ce-i vorbea, si-i reinchise.Nu cumva oare pentru totdeauna ?.. Nu cumvapoate luase acel leac ce-i fuse dat dat vräji-toare, ca sä nu fie desonoratd? otrava...

Petre, In acel limp, se lupta ca un sälbatec,sd scoatä pe Clucer din mâinile a câtorva pa--gâni,, care it maltratase si ii luase tot A gdsiserdla dânsul.

'Mi. Roman istoric.

www.digibuc.ro

130

Numai Tatomir poate ar fi trecut in ochii aces-tora de misel, intrucAt nu se arätase in numdrulcelor ce se luptau disperati prin prejurul schi-tului. Cu toate acestea lui, acestui betiv,emigratii, cei cari träirä, ii rätnaserd datori cudesarmarea furiei pdgAnului si scdparea lor.

Când scoborfserä Turcii de peste munte laschit i Incepurd masacrui i prädarea, el seafla la coliba sa de pe culmea munticeluluiCurcubäta, care este tocmai deasupra mAnAs-tirei, gätindu-se sä meargä cu merinde ldNicoard,dupä cum fi promisese, i ducând Inca odatäia gurä ploschita lui cu rachiu. Viizând peTurd, zise :

Fiara a patruns in tarcui oitor !... Uitevräjmasul !

Si Tatomir, cu flegrnä, îi lud binisor puscadin o cracä, uncle o avea atárnatd, cea legatäcu atä si -cu tei la otele, si se puse dupd opiaträ, indreptându-i cdtárea asupra mânästirit ;

tocmai in momentul cel mai gray al catas-trof ei, dete foc luând la ochi pe Baraictatul celce comanda pe barbari. Glontul vâjii pe laurechea acestuia, iar räsunetul armei fu atât detare, That valea i stâncile mugird. Tocmai atuncisosise i Petre, iar in urma lui venea si dascalulGheorghe cu mai multi oameni. Tatomir maidete si cAte-va chiote care rásunard din stâncäin stâncd si in tot lungul vAii ; ceea ce facurd

ceilaltiTurcii crezurd cd sunt cAlcati de Greci pe

cari ii tiuse cA fuseserd mai 'nainte acolo.Baraictarul infufiat cd glontele fi trecuse pe

langA ureche, se aprinse de mânie pe Rumeligticare tocmai venea sä-i cearA ajutor.

Ai zis ed. nu se afld armatd aici ?.. ne-aiadus In cursd ?... Trddatorule ! pied !...

www.digibuc.ro

131

Turcul, zic.and acestea cu Inver$unare,scoase numai decat un pistol de la, brau $i 11indreptä In pieptul lui Rumelioti care azu tä-vMindu-ge In Sange.

Atunci *amur, cu rasul säu i mai satanic catotdeauna, se arunca ca un tigru punând unpicior pe cadavrul vechtului salt du$man :

! ha I asta e räsbunarea mea I Dintepentru dinte, moarte pentru moarte !!... repeta-el uitându-se tinta Ii ochii lui Rumelioti caremuria. El acum era cu desavar$ire räsbunat.!

Turcli In3d nu avurä curajul de a mai Intazia.Nefiind siguri intr'un asemenea loc, Inspäi-mântati $i temandu-se de vre-un atac din sanulacestor stand, gräbirä a Incärca cat mai curandcall pe cari Ii gäsirä la träsurile boierilor, i pe eeladu$i de dansii, tot felul de scule,Imbracäminte,argintarii, $aluri scumpe etc., $i apucará a seretrage prin adânchnea väii,, de unde apoi seindreptarä catre Poiana-Märului.

Tipetele de disperare $i de agonie, Inteacestease ridicarä pânä la cer, fäcând sa urle muntii $iväile, de bocirea marnelor, a sotiilor, a copiilor$i a tuturor nefericitilor cari se risipisera $i seperduserä prin päduri, intocmai -ca ni$te porumbeispariati de uliu... Sang.ele ro$ise farba i pä-lnântul de aceste victime.

Precum am mai arätat, bâtranul Hrisoscole?.$1 alte persoane, impreunä cu argatii lor cre-dincio$i, $i-au aflat acolo mormantul. Câte-vafemei $i fete fusera prada acestui-ins& acea stratagemá a lui Tatomir, catastrofanu s'ar fti marginit numai Inteatat...

Abia dupa trei patru zile, de la acel moment-fatal, Incepura a se aduna $i a se Intalni

tremuránd, i Sauget-and Inca cte colturilepietrelor $1 de ghimpii märäcinilor de prirkcoda.

www.digibuc.ro

132

Un biet orn isi cduta bocindu-se sotia sio biatd femeie pe sotul ei, pe- tatd-sau, sau pevre-o rudenie ; abia se revedeau, si ochii lorerau muiati de lacrimi, se imbrAtisau si multu-miau Cerului cd le-a mai däruit incA zile.

Adunati câte doi si câte trei, sedeau dinain-tea unui foc stins, pe sub copaci sau prin vre-ocolibd proastd, sAraci, fârä nici un ajutor de cdtceea ce le aducea sAtenii din satele invecinate

cAlugArii de la schit.inteacest chip s'a petrecut dureroasa catas-

trofA la GAvanul...Când cerul fu ceva mai Inseninat, când aceste

familii puturd a se misca;cu ce le mai rAmdsesedin averea ljr, purceserd srtdbAtând muntii pe-lângd Penteleu, si trecurd in Transilvania ; ile-uncle intrard in Tard numai când lucrurile furAde tot linistite i veni intâiul domn Român, IiiMuntenia Grigorie Ghica, dupd cdderea Fana-riotilor

SA ne rugAm pentru cei morti 1... sd bine-cuvântAm Cerul pentru cei ce au scdpat !... ziceadascalul Gheorghe, and ajunse i gAsi pe (Au-cerul Dincd scârbit si lacrdmând.

Am pierdut pe Tdmâia am pierdut pefiica mea !... zicea Clucerul aruncându-se disperatin bratele sincernlui sAu amic.

Nicoard, venia de punea aprinse lumândri degeard la mormântul sdpat sub salcia pletoasddin cimitir. El pdzia cu sfintenie sd nu treacänici o särbdtoare, nici o zi aproape, fArà sd nupund la acest mormânt flori de nalbd si debusuioc, rugându-se in inima sa pentru sufletulTdmaii.

Fihe

www.digibuc.ro

TABLA DE MATER1I.

Pa gin a.

PretaId , 5Introducere 9'Mere, Mete, a omul ml I-am gAsit 11*i cand i-o veni bine, O. se arate negresit cu plan-

gere la boier 19Tatomlr, Petre $1 DascAlul Gheorghe 20lldriscu aminti lul Volf cA vorbele sale atacau oare-

cum interesele imperiului cArula ei servesc 26Ah 1 sora mea, ce nefericia sunt1 rAspunse TAmAia

in bratele Elenii 32Turcii merg-s1 pedepseascA pe insurgenti ; In curAnd

ei vor ocoli toti muntii 44Dar nu te-am Intrecut, m'ai Inteles, sunt Dracu 1 53Evenimentele politice din 1821 StSculenii, Slatina $i Secu . , 78: ,La GAvanul ,, ... 98La Poiana-MAruIui , 138Catastrofa. 116Conclusiune 128

www.digibuc.ro

In Editura Fundatiunei I. Y. SOCECBucuresti, Splaiul Kogälniceanu, 35

a apärut:

Cum s'A triim. Maxime. Culegere din filosofii clasici.Prof. Dr. Dubois. lofluenta sufletului asupra trupului,

Ratinnea si senthneotul, Despre Suggestie.Prof. Dr. Dubois. Educatia prin sine insusi.Mircea Florian. Arta de a safer'. Trepetnic sufletesc.Cebes NO a. Chr. Imaginea vietii omenesti.Cornelia D. lone cu. Pentru Mici si Mari.La Fontaine. Fahule. Vol. I si Vol 11

S. O. Marden. Puterea cugetirei.Caries Wagner. Viata cumpitati.G. D. Scraba. Vasile Conta. Studiu filosofic.N. lorga. Mihail CogOniceanu.Marcu Antonia. CtigetAri asupra vietii..Alexandru Pelimon. 1821. Roman istoric.

G. D. Scraba. Ion Heliade Ridulescu (Sub tipar)

Prettals Lei 8.

Tipografia Cuftura Neamulul Romänese, S. A., Bucure4

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

1821 [Roman Istoric].pdf

Documents

Transcript of 1821 [Roman Istoric].pdf