DESERTUL TURAQ AI'LIAB

Ghemufta pe panrl de caramizi Fegatit pentru na$terc, ta-

-r solie tsemura. Un spasm o zgdllai din cap panA-n picioarc.

6 ochii $i gura larg deschise, igi infipse unghiile ln lncheienr-

* niinilor lui Asliemu, doica egipteana- Rasuflarca ia in-

$ctrat pe buze, iar pupilele dilatate pareau a nu vedea nimic.O moa$a batrana, hgenuncheatA in fala ei, ii masa pe e-

cdc. li porunci:

- Haide, copila rne4 respirr! Respirelln fundul comrlui, vren duzina de femei nu le sclpau din

Fiviri Fara sa-$i dea seama, se indoiau de sale, lncercand sa

frca ele efortul ln locul tinerci so1ii.

Era o fata de abia cincisprezece ani. Avea corpul at6t de

asemanator cu al unei copile, incit parea irnposibil ca soldu-r e sa i sc deschida 9i sa dea Yi4a

Respiralia li rcveni pe buze. Pielea pdntecelui se lncelidin pricina contracliilor. Un geamat i s€ desprinse de pe buze.

Femeile l$i mufcara buzele ca sl nu lipe odata cu ea"

Batrana mormai:

- lncctcaza sa tnai gemi! E inutil, asta n-o si-l faca sA iasA!

Tenara pAru sl nu audA nimic. O srrdoarc rece ii inundaobrajii 9i t6mplele. O contraclie gi nai putemica o arunca pe

spate. Geamatul se transformA h fpat. Atat de ascutrit, hcetstilpii de cedru ce sustineau impletiturile gEle ale cortului au

t€murat. Ashemu s€ lipi de ea ca s-o sprijine mai bine.

Dansul zeilor l312 ANrorNE B. DANTEL

in umbra, femeile psalmodiau numele lui Baalsharnin,

implor6ndu-i ajutorul 9i indurarea.

UIma un moment de ragaz. Cu gura casca$, cu obrajii um-

flati, gata sa-i plesneasca, €nara fatA inghitea aerul cu lacomie.

A venit noaptea fara ca nimic sa se intample. O femeie se

ridica- Lungi fitilul lampilor cu ulei ce atimau de stdlpi. O alta

adauga in vam cateva baligi uscate de canila si aIeF focul cu

un evantai din frunze de palrnier. O a trei4 cu o lingura de bnurcu coada lungr, amesteca fa$iile de panza in apa care fierbea.

Erau gesturi necesare, dar, in acelagi timp, gestud pe care le

faceau ca sa se lini$teasca. Pentru a nu lasa frica sa puna $A-panirc pe cort, ca fumul acru ce se ridica din canun. Fiecare

dinue cele allate aici cuno$tea marcle pericol de a aduce pe

lume un copil la o varsta atat de frageda.

Ashemu mfngiie fruntea tinerci solii. ii pipai gaful si bu-zele. Murmura:

- Se duce!Moasa li arunca o privire furioasa.

- Ajut-o! Nu trebuie sa moara. Trebuie sa imphga, aldelnu pot sA trag coPilul.

O licadre absen6 straluci ln ochii fetei. Sudoarea ii facea

pieptul $i pantecele sa straluceasca. Ashemu igi lipi obrazul in-tunecat de al ei, pptindu-i cuvinte bl6nde, de incurajare.

- Ce faci, egipteanco? se rasd ba!€na. Nu e timp pentru

dragal agenii !

igi in{ipse aprig degetele la baza gatului tinerei so1ii. inspatele ei, femeile amu$ra.

Femeia-copil i$i reveni. isi aga|a bratele de gatul baranei,cu ochii iesiti din orbite de groaza.

- Nu !e las str mori, mormli moaga marind apasarea dege-

tetor pe gatd ei. Nu-tr pot ingadui sa uiti de durerc, aldel mori.

Focul lumina turbanele barbalilor. Cu totii tsi fineau frun-&a plecag pentru a nu li se citi teama pe faF-

Numai Abdonai isi $nea sPatele drePt' privirea sus' hal-

*'tL,Ja.t.i"tl'ti^i Al'llab'.peste care tremurau stelele

-l*a'*u nop1r. c.u care urla acolo' sub con' era sotia lui'

" "i""* "'"upn

tsigatele s-au mai potolit' inainte de a rein-

-".';;",;;'d; mult mai rasusite' ca ale unei g:zele

H*o* C"rn.* utat de ingrozitoar€' incdt sfhsiau cefele $i

-- ;; ba$alilor, ca ni$e larne de pumnal'*"

il"a i" J*i"."*t, cuvintele moa$ei se suceau si se rasu-

*""""-""p-f r,ti euoonai' Barana fara dinti i le mai sPusese

:' ieiJarliamr anotimpuri inainte' cand el si-a manurisit

dorinta de a avea un fiu cu solia lui'""'-i* i"t"*" * Abdonai! scisni ea' o faa nu e o ca-

.it" i"fi" "-" Prea tanara ca sa-!i daruiasca un urma$' Arc

#ti,,itl"p*" il;ti"' La virsta ei abia daca poarc sa duca o

sarcina. Dar e alegerea ta'*"ioo"titiJlStihise inina ln faB lui Baalshamin' cu su-

t"ffffi il; si J" t"'pt"tut p" "are

rebuia sa le acorde

zeului sau murmura:^".rd, ;;o;;icul putemicilor! Preaputemicul paman-

,utui i'ui-.t arnosilor mei' arunca-d privirea asupra celui

care4i este rob de la prima lui suflare '"*-cir[Li" tr ^r*i"

pe buze inainte sa aPuce sa-oi sPunl ru-

"^iit*'Lce t*" pe ceml nop$i nu mai vazuse niciodata

"*'ilil:tt*", .tai se strinse pe mdnerul curbar al pum-

nalului. Lama iesi cat€va degete din teaca'"*

ioii ," "Uat"* " spatele corturilor' O chemare rasuna de

De duna care strajuia tabaru-

"" l"-"1"" p*a' elina de uimire' AHonai exclama:

li" rnira o tt*r nivili! o stea se migca!

s;ri;iltidi"- f"t" spre el' fara sa pric€aPa' caii.neche-

,"","ri"taio"" g"*tat sacadat' ce se lmpletea cu "i"S l-nerei sotii. AMonai arata sPre nord' sprc miile de sclipiri ale

stelelor, 9i rePeta cu furie:"'"- pi'"rti, ." a"sprinde de cer! Baalshamin desprinde o

stea de Pe c€r!

14 ANrorNE B. DANTEL

Apoi o vazura.

De-acum nu mai era o ste4 ci o dara de lumina. Alba,abia cat o insecta. Sub ochii lor, crescu qi cipata dimensiuneaunei pasari. Apoi se schimbt din nou. Fina $i delicari, plurica o corabie dusa de vant. Continua sa creasca. Atat de re-pede! O yAzura transformandu-se intr-o limba de foc, apoiintr-o coada de cal narayat.

La sud de tabaxa, cam ele incepura sa raga. Mai intai ca-teva. Apoi toate, a5a cum se intimpla, uneori, atunci c6nd lecuprindea frica. Dunele rasunau de ragetele lor. Nirneni numai auzea strigatele tinerci sotii. Batlenii, femeile 5i copiii ie-leau ln marc graba din corturi. Li se arata cerul. Flacara steleiplutea din ce in ce mai rcpede. Din ce in ce mai lunga. ro$ie sisffalucitoare. Mamele igi chemau copiii. Cei mai maricei, ne-linistiti, se agaFu de tunicile lor. Cei mai mici redeau si ba-teau din palme in fala minunii ceregti.

Abdonai nu scapa din ochi flacam ce spinleca cerul. O voceinspaimantaH murmura hnga ure.hea lui:

- Vine peste noi, Abdonai! Baalshamin trimite steauadrcpt peste noi!

ln con, femeile auzira strigatele li vacarmul facut decamile. Curiozitatea crescu peste masurA. Fara sA mai re-ziste, iesira, lasand-o pe tanara solie pe m?inile moaSei siale lui Ashemu.

Ea nu mai [ipa. Spasmele li scuturau inca lalele, dar niciun gearnat nu-i mai iegea de pe buzele uscate. Trupul sau gleu9i lipsit de putere apasa acum pieptul lui Ashemu.

- Salmana! momai barina printe cioturile dinflor. E dusa-Deschise gura fetei, igi apropie obrrazul de ea cateva secunde,

lnainte de a pune din nou palma pe pdntecele umflar Morm,Ni:

- In zadar te mai sffiduiegti s-o sprijini. N-o sa ne mai ajute.In timp ce Ashemu o intindea pe tanara solie pe covoarele

acoperite cu cerpe, femeile se intorceau in cort, in fuga. Cutrasa rile schimonosite de uimirc, urlau toate deodata:

Dansul zeilor 15

- O stea se desPrinde din cer!

- Vine Peste noi! DrePt Peste noi!

- Nu este o stea, este o flacara marel

Batrana se ridica pe jumatate $i inteba:

- Ce tot spunefi?

O femeie ii rasPunse:

]eri" i"l"r ii. cer din ziua de apoi' Baalshamin o sa

De judece!

Ridicdnd mdinile. o aln smga:

- I t""fi it" :"d*afii! Baaihamin Yine in carul lui de focl

Ashemu ariita spre femeia intinsa Pe jos:

- ii ""ivt"ti s-o tasaii aici? Pe sotia lui Abdonai?

o'femeie striga cu fata scaldata in laffimi:

I O "a

-ufrri* alii! De ce sa se mai nasca un copil?

Celelalte o $i luaserl la fuga'

Batrana ameninla::ii" ftgttt' Ah! Laqelor, demonul a pus staPenire pe voi!

pa"r" ili" i""t* coftului cazu' inabuiindu-i cuvintele'

*n"^l "r*. n*t"-- se inteba daca o sa fuga $i ea ca si ce-

tiJJ x.t' ,", ""

era viu 9i avea gura urta rt lhaiL . . .

naia* totpi"t' Cercetl femeia cu o strambature duta-

"i";.;;i ;;; .e Yada limba roz care ii acoperea gingiile

l"^a'1"".""..n., se themui dh nou' pundndu-si capul pe

i#".J"?i*",. eshe-mu isi $nu rasuflarea' Fara sa-i arunce

vreo Privle, moa$a sPuse:

- CoPilul traie$te'p"rnJa O" tu Utau o pungup de piele' O lana dreaPg ii

,r.J-i" p"i-a' Stralucirea mata a metalului bine lustruit

sclipi in lumina lamPilor'

Porunci:

- Aduceti cirPele si aPa calda'

Lui Ashemu ii tresad inima'

- Doar n-o sa"'

-;;;;-r;i E moani" e deja moarti' sau va fi foarte

curand. Vrei sa-i'vezi pantecele putezind?

16 ANToTNE B. DANTEL

Afad, cineva inceta sa mai strige. Apoi altcineva- $i inceun altul.

Chiar gi copiii acura.Nu se mai auzira decat vaicarclile ragu$ite ale camilelor Si

nechezatul cailor innebunili de groazi-Steaua de foc melgea din ce in ce mai rcpede. Crescu, ca un

cap de fiara, de aur Si de sange' ce ifio$ea c€rul pe unde tec€aCoada ei de flacari se marca Si se mic$ora- Lumina afat de bineintunericul noptii, incdt se distingeau perfect felele, corturile Si

umbrele lor. Se vedeau increfitruile Si fisurile care b'raz<lau du-nele. Razboinicii M'Toub carc-i insoleau i9i scoasera nimcasdin teaca- Taisul cubat alama neputincios in mAinile lor.

Gura de foc era acum larg deschisa spre ei. Nimeni nu se

indoia de voinp lui Baalshamin.

Unora li se paru ca aud zgomotul unei guri gigantice careinghite vazduhul. Suflarea mo4ii alergdnd deasupra degertu-lui. Multi cadeau in genunchi, irnplor?nduJ pe Baalshaminsa-i primeasca cu ingaduinfa- Altii se tnrau, mugcAnd pamin-tul 9i pietrele. Numele lui Baalshamin plutea in aer.

Doar atat se mai auzea: numele zeului atotputemic alUniversului.

,,Baalshamin! Baalshamin! Baalshamin!"AMonai i$i gasi curajul sa-si intoarca pdvirca spre cortul

unde, poate, copilul lui venise pe lume. Era baiat sau fata? N-o va gti niciodata. Nici unul dintre mugchii lui nu avea pute-rea sal poarte pana acolo. Fiara de foc mergea pr€a rcpede.Venea peste ei atdt de atintit, incat, in afara de coada inm$ita,nu se vedea decet un nor alb ce lumina tond.

Abdonai facu h fel ca toti ceilalti. Se hsA sa cada in ge-nunchi, caindu-se de grcgelile facute.

Lama a sftSiat deja camea cat dmp lumina stelei a pa-Euns pdn impletitura deasa a rogojinilor cortului.

Ca si cei de afara" fara ca macar sa-si dea se3ma, Ashemumurmura numele lui B..lsh2min, chiar dra nu era z€ul ei,

Dansul zeilor 17

Nu se Putea gandi la ninic altceva decat la ce€a ce vedea' La

d"""t"t" it ting"tute ale batranei, care desfaceau marginile

piitecelui tin;i sotii' deschizandu-l in doua' ca pe o rodie''Deeete ce remurau, desfacdnd cutele maruntaielor' $i dede-

subi in inrunericut lucios de singe, rasarcau pleoaPele' gura

ri nuaul noo-na""utului- Mi$ca. Gesturi marunte' O mana

tar putin mai mare detat un bob de fasole se ridica' se agita'

ca $i cum ceuta sa se agaF de aer'

Afara nu se mai auzeau $pete' Doar un huruit de murmure

ce ifi dadeau fiori. Moasa se ridica clatinandu-s€' Se indrcptA

spre iesfu€a cortului, rcstind niste cuvinE Pe carc Ashemu nu

le inlelese. Fugi ca toti ceilalli'A.h"-u n-u upu"a .l facl nigi o miscare' Acum' se vedea

ca in ptna zi. Chiar mai bine. O luminl crud'' ce lumina in-

eriorul cortului cat douazeci de sori' Moartea a deshgurat

fulu frutrlor"t u,itt"t"i so1ii. Buzele i s-au strans lntr-un rictus

crrm n-a mai vazut niciodatr. in acelari tirnp, Pantecele des-

chis se lasa din ce in ce mai mult'

Anrnci, numai atunci, Ashemu PricePu ca un lucru cu ade-

Yarat extraordinar se Petrecea'noata timpului se opri. isi scufunda miinite in sdngele ti-

nerei so1ii. Scoase pruncul. Cordonul ombilical linea copilul

legat de mama lui moafia- Fara sa se gandeasca sau sa caute

",i,in l o"

"ur. batrana l-a lasar sa cada' Ashemu i;i inFrpse

iirrtii ir, camea cleioasa. il taie la fel de sigur cum o leoaica

sfe;ie gatul prazii. Pruncul, greu 5i vioi, a6ma in bralele ei''As;emu

rastuma copilul cu capul in jos' il scuture zdra-

van, alergend in acelasi timp afara din cort' sprc cei carc sc

nrgau 9i il implorau pe Baalshamin'-

Cind Asiremu simti suu talPi pamantul rece de afara'

oou-nascutul scoase primul lui Pat de viaB' Indesa coPilul

int€ sani. Un zgomot de nedescris umplu cerul'

$tiu atunci ca femeile au spus adevarul Toli aveau sa moarA'

Lumina se stinse.

Torul deveni negnr.

18 ANrorNE B. DANTEL

Un intuneric mai ad6nc decit noaptea.Vacarmul neomenesc inceta.Linistea puse stapanie peste toate.

Un intuneric de nepatruns, fara nici o pirere de lumina.O linigte mormAntala. fara nici cel mai mic murmur.

Atunci, pamentul se cutremura.Crapa Si se clatina cu atata violenF, incet Ashemu cazu in

genunchi. Nu se g6ndi decat cum sa apere copilul abia nAscut.li piru rau ca nu-l putea face sA intre in propriul pintece.

Totu$i, in lini9tea ce se lasa peste abara, se auzi doar gpa_tul lui. Tipatul unui prunc, calm qi linigtit, care vine pe lume.

Ochii, obisnuiti acum cu intunericul, descopeleau cenrl 9istelele. Unii se ridicaq cu fericirea pe chip, cu speranta in inima

Un nor de nisip, de pietre Si de pamant puturos se inalta.Un val de cenuqa irespirabil se abatu asupra lor, lovindu-lespatele, capetele, patrunzandu-le in nas Si in guri, la fiecarerespiralie. ingropali de vii in pustiul degenului-

Ashemu se chirci, cu copi.tul intre sani, pierdutA in norulsfi6itului lumii.

Dupa un lung ra$imp, pe crcasta de deasupra taberei, rAz-boinicii M'Toub se ridicau. Cu gura acoperittr ca in timpulunei furtuni in desert, reuseau sa respire fArA sa inghita cenusasuspendaa ft aer' ciue raspandea un miros ingrozitor de pu_Eeziciune. intunericul era dens. Nu mai vedeau focurile dintabara. SEigau ca sa faca $tiut faptul ca sunt in viaF.

Jos, doar camilele reactionau. Zgomotul exploziei inca lebubuia in urechi, putoarea le facea greaF.

Apoi, ca 5i ceilalfi, AMonai auzi tipetele unui copil. Fusigur ca era al lui.

Auzi 9i chemarile razboinicilor M'Toub, dar nu se ostenisa le raspundA. in jurul lui, toti tuseau 5i scuipau. igi innodaturbanul la gura, merse pe pipaite prin norul de cenu$a. pe

Dansul zeilor 19

vdrfuri, se apropie de locul de unde veneau strigatele de copil.Cu meinile intinse in fata, pipaind $i mormaind, ii impinse pe

cei care se ridicau. Plensetele fura dintr-odatA foarte aproape,la &eapta lui. Degetele lui dadua peste un dos mare. Un trupde femeie, mare $i putemic, incolacit pe pamant, deasupra

chemirilor nou-nascutului.

- Ashemu!Doica egipteana temura ca viuga. Gemu de groaza $i se

imponivi cdnd vru s-o ridice.

- Ashemu, sunt eu, Abdonai!Ea intins€ o mana in intuneric !i atinse obrajii acoperiti de

cenu5a ai lui Abdonai.

- E$ti sigul? intreba cu o yoce plangArcata. Esd sigur? Nuesti un demon?

- Nu mai spune timpenii! Sunt Abdonai!

- Ce poaie sa puta a6t de tarc, daca nu mlosul unui demon?

- Sunt AMonai. Nu-rni recunoqti vocea? Ridica-te si de-mi fiul!

O trase de mana. Ea il respinse cu putere.

-Ai innebunit? se infrrie Abdonai, incercend sa apucecopilul care se zbatea la pieptul egiptencei. Da-rni fiul!

- Nu, a$teapta! gemu Ashemu.

AHonai o apuca de umeri. Se lupta$ proste$e pana candegipteanc4 scuipand si tusind, reu$i sa murmue:

- Abdonai! Te rog! Nu-l face sa respire praful asta-

O sa-l ucida...

Avea dreptate. Turbanul i-a alunecat de la gura $i dejarcspira rnai greu. Abdonai scuipa noroiul sc6rbos ce ii ingrogalimba. Se acoperi din nou $i lntreba:

- Baiat sau fata?

Fara sa raspunda" Ashemu strecura copilul sub fuste, lacaldur4 lipit de pielea ei. igi venea in fire. Frica o parasea,

dar membrele o dureau atat de rau, de parca ar fi fost batuta.igi gterse fala cu dosul m6necii gi mormai:

- Crezi ca am avut timp sa ma uit?

20 ANrorNE B. DANTEL

- Este un fiu, sunt sigur. Doar un fiu poate fi atet de pu-temic, incat sa se nasca intr-o asemenea irnprcjurare.

Toli cei din juml lor tugeau 9i scuipau, Se chemau unii pealtrii, se pipiiau. Se recrmoiteau u$uraji, impAfiti tntse bucuriade a fi vii gi ingrijorarea pe car€ inca o provoca aceasta ce-nu$a putuoasa ce ii sufoca.

- Sa plecam de aici, ti porunci Abdonai. Vrno, si punemcopilul la adlpost!

Cind ajunseri in cort, ca ni$te statui de praf albite in lu-mina lampilor care inci nu se stinseserA gi cand Ashemu trasepruncul minuscul de sub rochia ei pentru a-l gerge intre pi-cioarele inca murdare de sdngele mamei sale, au descoperit ofiica $i nu un fiu.

- Ah! ficu Abdonai.Cu gura arnari, o privi pe Ashernu carc, in sfbrlit, sptrla

copilul cu putina apA ramasa.

O fiica!Baalshamin abalea asupra caravanei sale o stea si ii dadea

o fiica!Oare Baalshamin voia sa-i facA pe tod sa creada ca

Abdonai cara demoni in samarele de pe camilele lui?Zdri forma lungita pe covoarc. Fu gata sa htrebe, enervat,

daca solia lui dormea. Daca macar $i-a dat seama ca o steadin cer a clzut peste ei!

Stalucirea aurie a fitilelor lumina umbra n€agra a pante-celui, gura stramba, cascata, ca 9i ochii care vor mai vedeanirnic. Pricepu.

in spatele lui, invetind pruncul intr-o panza moale,Ashemu mormai:

- A suferit gi iar a suferit. Era de asteptat. Baffina a facutce t€buia- ln afara de faptul cl toli trebuie sa moara din ca-uza stelei, nu e nici un necaz.

Abdonai facu un gest furios.

Dansul zeilor

- Nimeni n-o sa moara' Cenusa o sa se a$eze. O sl fie

doar c€va mai mult praf in de$efi, asta-i tot.

- Atunci de ce pute in halul asta? Cine i;i spune ci demo-

nii nu vor ie5i din pamenL acolo unde a cazut steaua?

- Nu rnai spune baliveme, egiPteanco! o repezi Abdonai'

Ctezi cA Baalshanin a facut sa arda o stea in cer doar ca sl-idistreze pe dernoni?

Cdnd pinza de la intrarea ln cort cazu in urma lui,

Ashemu ridica pdni la buzele ei capul rotirnd d caldul al

pruncului gi rnurmura:

- Biata mea fetitra. Ce gtie el, tatal tau, desPrc voia lui

Baalshamin?