Desen tehnic

Capitolul 1 . Standarde generale utilizate în desenu l tehnicCapitolul 1 . Standarde generale utilizate în desenu l tehnicCapitolul 1 . Standarde generale utilizate în desenu l tehnicCapitolul 1 . Standarde generale utilizate în desenu l tehnic

1

Capitolul 1

STANDARDE GENERALE UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC

Cuvinte cheie: linii de baz�, scriere standardizat�, formate standardizate, indicator, sc�ri numerice. Cuprins:

1.1 Linii utilizate în desenul tehnic - Tipuri de linii - Grosimi de linii - Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de linii - Reguli de executare a liniilor - Notarea liniilor

1.2 Scrierea standardizat� - Dimensiuni de scriere - Moduri de scriere - Tipuri de scriere - Notarea scrierii

1.3 Formatele desenelor tehnice - Clasificarea formatelor - Elemente grafice ale formatelor - Utilizarea formatelor - Plierea formatelor - Notarea formatelor

1.4 Indicatorul desenelor tehnice - Con�inutul indicatorului - Amplasarea indicatorului

1.5. Tabelul de componen�� - Amplasarea tabelului de componen�� - Forma �i con�inutul tabelului de componen�� - Completarea tabelului de componen��

1.6 Sc�ri numerice utilizate în desenul tehnic - Defini�ie - Clasificare

Obiective de înv��are: Utilizarea standardelor generale de desen tehnic în aplica�ii. Bibliografie:

- Voichi�a Hule, Desen tehnic, Volumul I, Editura Universit��ii din Oradea, 2009 - Standarde de desen tehnic. Seria U

1. SR EN ISO 128-20:2002 Desene tehnice. Principii generale de reprezentare. Partea 20: Conven�ii de baz� pentru linii

2. ISO 128-24:1999 Desene tehnice. Principii generale de reprezentare. Partea 24: Linii utilizate în desenele de inginerie mecanic�

3. SR EN ISO 3098-0:2002 Documenta�ie tehnic� de produs. Scriere. Partea 0: Cerin�e generale

4. SR EN ISO 5457:2002 Documenta�ie tehnic� de produs. Formate �i prezentarea elementelor grafice ale plan�elor de desen

5. SR 74:1994 Desene tehnice. Împ�turire

6. SR EN ISO 7200:2004 Documenta�ie tehnic� de produs. Câmpuri de date din indicator �i antetele documentelor

7. SR ISO 7573:1994 Desene tehnice. Tabelul de componen��

8. SR EN ISO 5455:1997 Desene tehnice. Sc�ri

Aplica�ii: conform cu Lista aplica�ii laborator

D esen tehnicD esen tehnicD esen tehnicD esen tehnic

2

1.1. Linii utilizate în desenul tehnic

Tipuri de linii În desenul tehnic se utilizeaz� linii de diferite tipuri �i grosimi, în func�ie de scara desenului �i de destina�ia acestuia. Conform SR EN ISO 128-20:2002, exist� 15 tipuri de linii de baz�, folosite în desene tehnice, diagrame, planuri sau h�r�i. Acestea sunt prezentate în Tabelul 1.1.1.

Tabelul 1.1.1. Linii de baz�

Nr. Reprezentare Denumire

01 Linie continu� 02 Linie întrerupt� 03 Linie întrerupt� spa�iat� 04 Linie lung� – punct 05 Linie lung� - dou� puncte 06 Linie lung� – trei puncte

07 Linie punctat� 08 Linie lung� – linie scurt� 09 Linie lung� –dou� linii scurte 10 Linie – punct 11 Dou� linii – punct 12 Linie – dou� puncte 13 Dou� linii – dou� puncte 14 Linie – trei puncte 15 Dou� linii – trei puncte

De asemenea, exist� diferite variante ale tipurilor de linii de baz�. În Tabelul 1.1.2 sunt prezentate variante ale tipului de linie de baz� 01. În mod asem�n�tor sunt posibile variante ale tipuri de linii de baz� de la nr.02 pân� la nr. 15.

Tabelul 1.1.2. Variante ale liniei de baz� nr. 01

Reprezentare Denumire

Linie continu� uniform ondulat�

Linie continu� uniform spiralat�

Linie continu� în zigzag

Linie continu� ondulat�

Pe desenele tehnice industriale, se folosesc urm�toarele 4 tipuri de linii (Conform cu ISO 128-24:1999):

- Linie continu� (01); - Linie întrerupt� (02); - Linie lung� – punct (04); - Linie lung� - dou� puncte (05).


3

Grosimi de linii Grosimea liniei, d, se alege în func�ie de tipul formatului utilizat, de scara desenului �i de cerin�ele necesare pentru microfilmare sau pentru alte metode de reproducere a desenelor. Grosimea liniei se alege din urm�torul �ir de valori, exprimate în mm: d: 0,13; 0,18; 0,25; 0,35 ; 0,5; 0,7; 1; 1,4; 2 [mm]. Seria grosimilor se bazeaz� pe raportul 21 : . Pe desenele industriale se utilizeaz�, în general, linii având 3 grosimi �i care se noteaz� ca �i în Tabelul 1.3.1. Grosimile acestora sunt în raportul 421 :: .

Tabelul 1.1.3. Grosimi de linii

Notare Denumirea liniei, în func�ie de grosime N. 1 Linie sub�ire N. 2 Linie groas� N. 3 Linie extragroas�

N = 01 ... 15 (tipul liniei de baz�, conform Tabelului 1.1.1)

Se mai utilizeaz� o grosime de linie special�, pentru înscrierea caracterelor �i a simbolurilor grafice. Exist� 7 moduri de alegere a grosimilor de linii (Tabelul 1.1.4):

Tabelul 1.1.4. Alegerea grosimilor de linii

Linia sub�ire Linia groas� Linia

extragroas� Grupa de linie

01.1;02.1;04.1;05.1 01.2; 02.2; 04.2 01.3

Grosimea liniei pentru caracterele

grafice

0,25 0,13 0,25 0,5 0,18 0,35 0,18 0,35 0,7 0,25 0,5* 0,25 0,5 1 0,35 0,7* 0,35 0,7 1,4 0,5

1 0,5 1 2 0,7 1,4 0,7 1,4 2,8 1 2 1 2 4 1,4

* - Valori preferen�iale

Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de linii Exemple sunt prezentate în Tabelul 1.1.5:

Tabelul 1.1.5. Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de linii

Simbol Denumire linie Utiliz�ri .1 Muchii fictive de intersec�ie .2 Linii de cot� .3 Linii ajut�toare de cot� .4 Linii de indica�ie �i de referin�� .5 Ha�uri .6 Conturul sec�iunilor suprapuse .7 Linii de ax� scurte .8 Linia de fund a filetului .9 Punctul de origine �i extremitatea liniei de

cot�

01.1 Linie continu� sub�ire

.10 Diagonalele utilizate în reprezentarea conven�ional� a suprafe�elor te�ite plan, a


4

Simbol Denumire linie Utiliz�ri fe�elor laterale ale paralelipipedului �i ale trunchiului de piramid�

.11 Muchii fictive marginale �i linii de îndoire

.12 Linie de încadrare a detaliilor

.13 Indicarea elementelor repetitive nesimetrice

.14 Linii de definire a elementelor conice

.15 Indicarea direc�iei fibrei sau a lamelelor sub�iri (ex. tole pentru transformatoare)

.16 Linii de proiec�ie

.17 Re�ea de linii Linie continu� sub�ire ondulat�

.18 Linie de ruptur� pentru vederi sau sec�iuni par�iale, trasat� cu mâna liber� (dac� nu coincide cu urma planului de simetrie)

Linie continu� sub�ire în zig-zag

.19 Linie de ruptur� pentru vederi sau sec�iuni par�iale, trasat� cu ajutorul sistemului asistat de calculator (dac� nu coincide cu urma planului de simetrie)

.1 Muchii reale vizibile

.2 Linie de contur vizibil�

.3 Linia de vârf a filetului

.4 Limita util� a filetului cu ie�ire

.5 Reprezent�ri principale în diagrame �i scheme (grafice)

.6 Reprezent�ri schematice de structuri metalice

.7 Relieful suprafe�elor striate

01.2 Linie continu� groas�

.8 S�ge�i de referin��

.1 Linii de contur folosite pentru eviden�iere 01.3 Linie continu� extragroas� .2 Conturul componentelor aflate în spatele

obiectelor transparente .1 Muchii reale acoperite 02.1 Linie întrerupt� sub�ire .2 Contururi acoperite (goluri)

02.2 Linie întrerupt� groas� .1 Indicarea suprafe�elor cu prescrip�ii speciale (tratamente termice, de suprafa��)

.1 Axe de simetrie

.2 Urma planului de simetrie

.3 Diametrul de divizare al ro�ilor din�ate

04.1 Linie lung� – punct sub�ire

.4 Reprezentarea simplificat� a elementelor simetrice repetitive

.1 Indicarea por�iunilor din suprafe�ele cu prescrip�ii speciale (tratamente termice, de suprafa��)

04.2 Linie lung� – punct groas�

.2 Urma planului de sec�ionare

.1 Conturul pieselor învecinate

.2 Pozi�ii extreme ale p�r�ilor mobile

.4 Conturul ini�ial al unei componente (înainte de prelucrare)

05.1 Linie lung� – dou� puncte sub�ire

.5 Por�iuni situate în fa�a planului de sec�ionare


5

Simbol Denumire linie Utiliz�ri .6 Conturul semifabricatului pe desenul piesei

finite .7 Conturul piesei finite pe desenul de

semifabricat .8 Indicarea conturului etichetei pentru

informa�ii (marcaje)

.9 Zone de toleran�� proiectat�

Reguli de execu�ie a liniilor Grosimea oric�rei linii trebuie s� fie constant� pe toat� lungimea acesteia.

Distan�a dintre dou� linii paralele este mai mare sau egal� cu dublul grosimii liniei groase. Se recomand� ca aceast� distan�� s� fie de minimum 0,7 mm. În cazul liniilor de tipul 02...06 �i 08...15, lungimea segmentelor �i a intervalelor dintre acestea trebuie s� fie uniform�. Schimbarea direc�iei unor astfel de linii se face întotdeauna pe segmente (Figura 1.1.1). Liniile care con�in puncte �i segmente de linie încep �i se termin� obligatoriu cu segmente, iar intersec�ia acestora se face, de asemenea, pe segmente (Figura 1.1.2).

Figura 1.1.1

Figura 1.1.2

Intersec�iile liniilor de tipul de baz� 07 se recomand� s� se realizeze pe puncte (Figura 1.1.3).

Figura 1.1.3


6

Dac� într-o reprezentare se suprapun linii de diferite tipuri, priorit��ile în trasarea acestora sunt urm�toarele:

1. contururi �i muchii reale vizibile (linie continu� groas�, de tipul 01.2); 2. contururi �i muchii reale acoperite (linie întrerupt� sub�ire, de tipul 02.1); 3. traseul planului de sec�ionare (linie lung� – punct groas�, de tipul 04.2); 4. axe de simetrie (lini lung� – punct sub�ire, de tipul 04.1); 5. linii pentru aplica�ii particulare (linie lung� – dou� puncte sub�ire, 05.1); 6. linii ajut�toare (linie continu� sub�ire, 01.1).

Liniile se deseneaz� în alb sau negru, în func�ie de culoarea fundalului. Pot fi utilizate �i alte culori standardizate, caz în care trebuie explicat� semnifica�ia fiec�rei culori. Notarea liniilor Sunt indicate urm�toarele elemente, în ordine:

- „Linie”; - num�r standard; - num�rul tipului de baz�, conform Tabelului 1.1.1; - grosimea liniei; - culoarea, dac� este necesar.

Exemplu: Linie ISO 128-20 – 04 x 0,35 / alb� (linie de tipul nr. 04, având grosimea de linie de 0,35 mm, de culoare alb�). Linie ISO 128-24 – 01.1.5 x 0,25 (linie de tipul nr. 01.1.5 (folosit� pentru ha�urare), având grosimea de linie de 0,25 mm).

1.2. Scrierea standardizat� Desenele industriale con�in, pe lâng� reprezent�ri ale obiectelor, inscrip�ii referitoare la diferite procedee tehnologice, materiale, dimensiuni, etc. Pentru acestea, se folosesc caractere grafice (litere, cifre, semne diacritice �i de punctua�ie, precum �i simboluri grafice suplimentare)

SR ISO 3098/0:2002 stabile�te conven�iile de baz�, regulile de aplicare a scrierii, tipurile de scriere precum �i dimensiunile caracterelor utilizate pentru scrierea de mân�, cu �abloane �i cu instrumente de scriere manual�, prin sisteme letraset (aplicare prin presare) sau sisteme de scriere asistat� de calculator �i grafic� computerizat�.

Dimensiuni M�rimea nominal� a scrierii (h) este în�l�imea literelor majuscule �i a cifrelor

(Figura 1.2.1 a). Se alege din urm�torul �ir de valori, exprimate în mm: h: 1,8; 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20 [mm].

Seria în�l�imilor pentru scriere se bazeaz� pe raportul 21 : �i este preluat� din �irul progresiv de dimensiuni ale formatelor de hârtie (vezi §1.3).

Grosimea liniei de scriere (d) este egal� cu distan�a dintre liniile re�elei cu ajutorul c�reia se determin� forma �i dimensiunile caracterelor grafice, precum �i distan�a dintre ele (Figura 1.2.1 a). Grosimea literelor trebuie s� fie conform� cu SR


7

EN ISO 128-20.

a). Scriere vertical� b). Scriere înclinat�

Figura 1.2.1

Moduri de scriere Se utilizeaz�, la alegere, dou� moduri de scriere: - scrierea vertical� (dreapt�), cu caracterele grafice perpendiculare pe linia de

baz� a rândului (Figura 1.2.1 a); - scrierea înclinat� spre dreapta, la 75 0 fa�� de orizontal� (Figura 1.2.1 b). Pe un desen trebuie s� se utilizeze un singur mod de scriere.

Tipuri de scriere Exist� urm�toarele tipuri de baz� de scriere:

- scrierea tip A, cu grosimea liniei de scriere egal� cu h/14; se recomand� pentru completarea indicatorului �i a elementelor formatului;

- scrierea tip B, cu grosimea liniei de scriere egal� cu h/10; se utilizeaz� în mod curent;

- scrierea tip C, pentru aplicare la desenarea asistat� de calculator. Din combinarea tipurilor de scriere de baz� �i a modurilor de scriere, exist�

urm�toarele tipuri de scriere: - scriere tip A, vertical� (V); - scriere tip A, înclinat� (S); - scriere tip B, vertical� (V) – aplicare preferat�; - scriere tip B, înclinat� (S) (Figura 1.2.1.b); - scriere tip CA, vertical� (V); - scriere tip CA, înclinat� (S); - scriere tip CB, vertical� (V) – aplicare preferat�; - scriere tip CB, înclinat� (S) Elementele caracteristice scrierii sunt prezentate în Tabelul 1.2.1. Grosimea

literelor �i a cifrelor pentru scrierea tip A �i tip B este redat� în Tabelul 1.2.2.

Tabelul 1.2.1

Raportul de definire Elementul caracteristic

Scriere tip A Scriere tip B

M�rimea nominal� a scrierii (14/14)h (10/10)h În�l�imea literelor mici (10/14)h (7/10)h Grosimea liniei de scriere (1/14)h (1/10)h Distan�a dintre dou� caractere al�turate (2/14)h (2/10)h Distan�a minim� dintre dou� cuvinte (numere) (6/14)h ((6/10)h Distan�a minim� dintre liniile de baz� a dou� rânduri (25/14)h (19/10)h


8

Tabelul 1.2.2

Grosimea Caracterul

Scriere tip A Scriere tip B I, i (1/14) h (1/10)h l (3/14)h (2/10)h j (3/14)h (3/10)h 1 (4/14)h (3/10)h f, t (4/14)h (4/10)h J, c, r (5/14)h (4/10)h L (5/14)h (5/10)h C, E, F, a, b, d, e, g, h, k, n, o, p, q, s, u, v, x, y, z , 3

(6/14)h (5/10)h

0, 2, 5, 6, 7, 8, 9 (7/14)h (5/10)h B, D, G, H, K, N, O, P, R, S, T, U, Z, 4 (7/14)h (6/10)h A, Q, V, X, Y (8/14)h (7/10)h M, m (9/14)h (7/10)h w (10/14)h (7/10)h W (12/14)h (9/10)h

Dimensiunile indicilor �i exponen�ilor înscri�i pe desene sunt, în general, egale

cu jum�tate din dimensiunile pe care le au în scrierea respectiv� literele �i cifrele care figureaz� cu exponent sau indice, dar nu mai mici de 2,5 mm (Figura 1.2.2).

Figura 1.2.2

Notarea scrierii Notarea tipurilor de scriere A sau B cuprinde urm�toarele elemente, în ordine:

- „Scriere”; - num�r standard; - tipul scrierii („A” sau „B”); - înclinarea scrierii („V” - vertical� sau „S” - înclinat�); - alfabetul („L” – latin; „G” – grec; „C” – chirilic); - m�rimea nominal� a scrierii, exprimat� în mm.

Exemplu: Scriere ISO 3098 – BSL – 10

(set de caractere grafice de tip B, înclinat, alfabetul latin, cu m�rimea nominal� de 10 mm).


9

În Figura 1.2.3 este reprezentat� scrierea tip A înclinat�, iar în Figura 1.2.4 scrierea tip B dreapt�.

Scrierea tip A, înclinat�(S)

Figura 1.2.3


10

Scrierea tip B, dreapt� (V)

Figura 1.2.4


11

1.3. Formatele desenelor tehnice

Pentru folosirea ra�ional� a hârtiei, în vederea execut�rii desenelor tehnice, se

aleg dimensiunile hârtiei într-un anumit raport (1: 2 ). Toate formatele standardizate au l��imile �i lungimile în acest raport constant (Figura 1.3.1). SR EN ISO 5457:2002 stabile�te dimensiunile, modul de notare, regulile de prezentare �i utilizare a formatelor plan�elor de desen, care se folosesc pentru desene tehnice, din toate domeniile tehnice, inclusiv pentru desenele realizate la calculator.

Formatul reprezint� spa�iul delimitat pe coala de desen prin conturul pentru decuparea copiei desenului original. Acest contur are dimensiunile 11 ba × �i se traseaz� cu linie continu� sub�ire.

Desenul original se realizeaz� pe formatul minim care permite ob�inerea unei precizii �i clarit��i necesare în�elegerii reprezent�rii.

Figura 1.3.1 Figura 1.3.2. Formate de baz�

Tabelul 1.3.1

Dimensiunile formatului

[mm]

Dimensiunile câmpului desenului

[mm]

Dimensiunile colii de desen [mm]

Tip

ul fo

rmat

ului

a1 b1 a2±0,5 b2±0,5 a3±2 b3±2 Sup

rafa�a

[m2 ]

Num�r

de

mod

ule

Schi�a

A0 841 1189 821 1159 880 1230 1 16

A1 594 841 574 811 625 880 0,5 8

A2 420 594 400 564 450 625 0,25 4 A3 297 420 277 390 330 450 0,125 2 A4 210 297 180 277 240 330 0,0625 1


12

Clasificarea formatelor 1). Formate de baz� (preferen�iale), alese din seria principal� A (conform ISO

216). Fiecare format are suprafa�a egal� cu jum�tate din suprafa�a formatului

imediat superior (Figura 1.3.2). Dimensiunile sunt prev�zute în Tabelul 1.3.1. Dimensiunile formatului ( 11 ba × ), ale câmpului de desenare ( 22 ba × ) �i ale colii de desen ( 33 ba × ) sunt eviden�iate în Figura 1.3.3 ( pentru formatele A3, A2, A1, A0) �i în Figura 1.3.4 (pentru formatul A4).

Figura 1.3.3. Formate A3...A0

Figura 1.3.4. Formatul A4


13

2). Formate alungite

(Din motive practice, nu se recomand� folosirea acestor formate.) Aceste formate sunt ob�inute prin combinarea dimensiunii laturii mici, a1, a

unui format de baz� (de exemplu An) cu dimensiunea laturii mari, b1, a unui format superior (de exemplu Ap, 3≤< np ). (Formatul alungit se va simboliza An.p). Modul de ob�inere a formatelor alungite este prezentat în Figura 1.3.5.

Figura 1.3.5. Formate alungite

Elementele grafice ale formatului

Formatele uzuale trebuie s� aib� urm�toarele elemente grafice permanente (Figura 1.3.6): 1. Indicatorul

Se execut� conform SR EN ISO 7200:2004 �i se amplaseaz� în col�ul din dreapta jos al câmpului desenului, în pozi�ie normal� de citire (aceea�i cu direc�ia de citire a desenului).

2. Chenarul Delimiteaz� câmpul desenului. Se execut� cu linie continu�, având grosimea de 0,7 mm.

3. Zona neutr� Este zona cuprins� între marginile formatului finit �i chenarul care delimiteaz� câmpul desenului. Trebuie prev�zut� pentru toate formatele. Are l��imea de 20 mm la marginea din stânga a formatului �i 10 mm pentru celelate margini.

4. Simbolul formatului Se înscrie sub indicator, în col�ul din dreapta.

5. Reperele de centrare Exist� patru repere de centrare, dispuse la extremit��ile celor dou� axe de simetrie ale formatului, în scopul pozi�ion�rii corecte a formatelor la multiplicare sau la microfilmare. Forma reperelor de centrare se poate alege arbitrar. Se recomand� s� se execute cu linii continue având grosimea de 0,7 mm, care încep de la marginile re�elei de coordonate �i au lungimea de 10 mm.

6. Re�eaua / sistemul de coordonate Se utilizeaz� un sistem de coordonate pentru identificarea rapid� a diferitelor zone ale desenului, a detaliilor, ad�ugirilor, modific�rilor, etc. În zona neutr� a formatului, la distan�� de 5 mm de la chenar, se traseaz�, cu linii continue având grosimea de 0,35 mm, un num�r de diviziuni, ales în func�ie de m�rimea formatului (Tabelul 1.3.2). În cazul formatului A4 diviziunile se execut� numai pe marginea superioar� �i pe cea din dreapta ale formatului. Lungimea unei diviziuni este de 50 mm. Împ�r�irea se face începând de la reperele de centrare, diferen�ele rezultate fiind ad�ugate la diviziunile aflate în col�uri.


14

Tabelul 1.3.2

Formatul A0 A1 A2 A3 A4 Num�r de diviziuni pe latura mare 24 16 12 8 6 Num�r de diviziuni pe latura mic� 16 12 8 6 4

Diviziunile se noteaz� astfel: de sus în jos, cu litere majuscule (excep�ie „I” �i „O”), respectiv, de la stânga la dreapta, cu cifre arabe. Notarea se repet� pe laturile opuse (Figura 1.3.6). Literele �i cifrele se înscriu cu caractere verticale, conform cu SR EN ISO 3098-1, m�rimea caracterelor folosite fiind de 3,5 mm.

7. Reperele de decupare a copiei Se utilizeaz� în scopul u�ur�rii opera�iei de decupare a copiilor ob�inute prin

multiplicare. Se amplaseaz� în cele patru col�uri ale formatului �i au forma a dou� dreptunghiuri suprapuse, având dimensiunile de 10 mm x 5 mm.

Figura 1.3.6. Elementele grafice ale formatelor

Utilizarea formatelor

Desenul original se execut� pe cel mai mic format care permite reprezentarea clar� a obiectului respectiv. Formatele alungite se utilizeaz� numai dac� obiectul nu poate fi reprezentat pe unul din formatele de baz�.

Formatele A0 pân� la A3 se utilizeaz� numai în lungime (cu indicatorul pozi�ionat pe latura mare, b1), iar formatul A4 se utilizeaz� numai pe l��ime (cu indicatorul pozi�ionat pe latura mic�, a1).


15

Plierea formatelor Copiile desenelor se împ�turesc (în acord cu SR 74:1994), utilizând una din urm�toarele metode: a). împ�turirea modular�, conform Tabelului 1.3.4;

b). împ�turirea copiilor desenelor destinate aplic�rii unei benzi adezive perforate, conform Tabelului 1.3.5;

c). împ�turirea copiilor desenelor destinate perfor�rii, conform Tabelului 1.3.3. Metoda a) este aplicabil� copiilor desenelor care urmeaz� a fi p�strate în

mape sau în plicuri, iar metodele b) �i c) sunt aplicabile copiilor desenelor ce urmeaz� a fi îndosariate. Pentru evitarea deterior�rii desenelor prin plieri �i deplieri repetate se recomand� ca numai copiile desenelor executate pe formate A3 �i A4 s� fie perforate direct �i, ca urmare, metoda c) este aplicabil� numai pentru formate A3.

Desenele se împ�turesc executând mai întâi plierea dup� linii perpendiculare pe baza formatului �i apoi, dac� mai este cazul, plierea dup� linii paralele cu aceasta. Plierea se va face astfel încât indicatorul, conform SR EN ISO 7200:2004, s� fie complet vizibil.

Regulile de împ�turire exemplificate pentru formatele de baz�, se aplic�, prin similitudine �i formatelor alungite. În schemele din aceste tabele, liniile de pliere sunt marcate prin numere de ordine, în succesiunea efectu�rii opera�iilor de împ�turire.

Notarea formatelor

Notarea formatelor preimprimate cuprinde urm�toarele elemente, în ordine: - „Format de desen”; - num�rul standardului; - simbolul formatului; - tipul formatului („T” – format finit; „U”- coala de desen); - material:

- hârtie de calc („TP”), 92,5g/m2 sau 112, 5g/m2; - hârtie opac� („OP”), 60g/m2 pân� la 120 g/m2 ; - folie de desenare cu baz� de poliester („PE”), cu grosimea mµ50≥

- imprimare pe recto („F”) sau pe verso („R”); - indicator, conform standardului („TBL”), dac� este aplicabil.

Exemplu: Format de desen ISO 5457 – A2T – OP 60 – F – TBL (format de desen preimprimat, conform cu ISO 5457, de tipul A2, format finit, din hârtie opac�, cu o greutate pe unitatea de suprafa�� de 60 g/m2, imprimat pe recto, având indicator conform modelului).

Tabelul 1.3.3


16

Tabelul 1.3.4


17

Tabelul 1.3.5


18

1.4. Indicatorul desenelor tehnice

Orice desen tehnic trebuie s� fie prev�zut cu un indicator. Indicatorul con�ine o serie de date necesare identific�rii, exploat�rii �i

în�elegerii desenelor. Are rolul de a facilita schimbul de documente �i de a asigura coeren�a acestora.

SR EN ISO 7200:2004 stabile�te câmpurile de date utilizate în indicatoarele �i antetele documenta�iei tehnice de produs, fiind aplicabil atât în proiectarea informatic�, cât �i în cea manual�.

Num�rul câmpurilor de date din indicator este limitat la minimum necesar. Informa�iile cuprinse pot avea statut obligatoriu sau op�ional. În cazul utiliz�rii sistemelor informatizate de gestionare a documentelor, num�rul câmpurilor de date care alc�tuiesc indicatorul este mai mare decât în cazul sistemelor neinformatizate.

Con�inutul indicatorului Informa�iile con�inute în indicator sunt grupate în trei categorii principale: date de identificare; date descriptive; date de gestiune. Corespunz�tor, exist� trei zone (câmpuri de date) importante în indicator. Acestea sunt prezentate sintetic în Tabelul 1.4.1. 1. Date de identificare: 1.1. Proprietar legal

Se înscrie numele proprietarului legal al documentului (firm� / companie / întreprindere). Poate fi indicat prin denumirea sa oficial�, prin denumirea prescurtat� sau prin sigl�.

1.2. Num�r de identificare Num�rul de înregistrare / identificare este considerat ca referin�� a documentului

(num�r de desen). Acest num�r este stabilit de proprietar �i trebuie s� fie unic. 1.3. Index de revizuire Indexul de revizuire precizeaz� stadiul de revizuire a documentului. Se

numeroteaz� diferitele versiuni, în ordine cresc�toare, cu ajutorul literelor majuscule, începând cu A, B, ..., Z �i, dac� mai este necesar, cu AA, AB, etc. sau cu ajutorul cifrelor: 1, 2, 3,... (Se evit� majusculele „I” �i „O” – pentru a nu se confunda cu cifrele „1” �i „0”).

Tabelul 1.4.1 Câmpuri de date din indicator

Câmpuri de date din indicator Nume câmp Dependent

de limb�

Num�r de caractere recoman-

dat

Grad de obligati-

vitate M=obligatoriu

O=op�ional

1.1. Proprietar legal - Nespecificat M 1.2. Num�r de identificare Nu 16 M 1.3. Index de revizuire Nu 2 O 1.4. Data edi�iei (emiterii) Nu 10 M 1.5. Num�r plan�� Nu 4 M 1.6. Num�r total de plan�e Nu 4 O

1. Date de identificare

1.7. Cod de limb� Nu 4 O

2.1. Titlu Da 25 / 30* M 2.2. Titlu suplimentar Da 2x25 / 30* O

2. Date descriptive * 30 de caractere pentru limba japonez�, chinez�, etc.


19

Câmpuri de date din indicator Nume câmp Dependent

de limb�

Num�r de caractere recoman-

dat

Grad de obligati-

vitate M=obligatoriu

O=op�ional

3.1. Departament responsabil Nu/Da* 10 O 3.2. Referent tehnic Nu/Da* 20 O 3.3. Aprobat Nu/Da* 20 M 3.4. Autor Nu/Da* 20 M 3.5. Tip document Da 30 M 3.6. Clasificare / cuvinte cheie Nu/Da* Nespecificat O 3.7. Statut document Da 20 O 3.8. Num�r pagin� Nu 4 O 3.9. Num�r pagini Nu 4 O 3.10. Format hârtie Da 4 O

3. Date de gestiune (administrative)

* „Da” pentru a suporta prezentarea în diferite tipuri de alfabete

1.4. Data edi�iei (emiterii)

Se înscrie data primei edi�ii a desenului (maxim 10 caractere: an-luna-zi) Data edi�iei este important� din punct de vedere legal (de exemplu pentru drepturi de autor).

1.5. Num�r plan�� Desenul poate fi realizat pe mai multe plan�e, identificate prin aceea�i referin�� / acela�i num�r de desen (1.2). Se va indica num�rul plan�ei în cauz�.

1.6. Num�r total de plan�e Se înscrie num�rul total de segmente / plan�e care alc�tuiesc documentul / desenul.

1.7. Cod de limb� Precizeaz� limba în care sunt prezentate p�r�ile documentului.

2. Date descriptive: 2.1. Titlu

Se scrie denumirea piesei reprezentate sau a ansamblului. Titlul trebuie s� fie sugestiv, s� indice din punct de vedere func�ional produsul. Nu se recomand� utilizarea abrevierilor. Exemplu: „Tij� filetat�”

2.2. Titlu suplimentar Se poate indica un titlu suplimentar, pentru a prezenta informa�ii suplimentare despre obiectul reprezentat. Exemplu: „Robinet cu ventil”

3. Date de gestiune (administrative): 3.1. Departament responsabil

Denumirea (sau codul) sectorului organiza�ional responsabil pentru con�inutul desenului la data edi�iei.

3.2. Referent tehnic Numele persoanei de contact, care poate s� dea informa�ii despre con�inutul desenului �i care are rol de coordonator. Referentul trebuie s� fie o persoan� din organiza�ia proprietarului desenului.


20

3.3. Aprobat Numele persoanei care aprob� desenul. Dac� desenul trebuie verificat �i de alte persoane, numele acestora se pot preciza în indicator sau într-o parte distinct�, în câmpul liber al desenului.

3.4. Autor Numele proiectantului sau al persoanei care a întocmit / revizuit desenul.

3.5. Tip document Tipul documentului / desenului („Desen de execu�ie”, „Desen de ansamblu”, „Desen de subansamblu”, etc.) Aceast� informa�ie are rol important în opera�ia de c�utare a documentelor.

3.6. Clasificare / cuvinte cheie Codul sau textul care clasific� con�inutul documentului utilizat pentru c�utarea documentar�.

3.7. Statut document Precizeaz� stadiul în care se afl� documentul în ciclul s�u de via��. Exemple: „Publicat”, „Anulat”, „În curs de aprobare”, „În faz� de elaborare”, etc.

3.8. Num�r pagin� În cazul documentelor tehnice. Num�rul paginii este generat de formatul de reprezentare.

3.9. Num�r pagini Num�rul de pagini ale documentului depinde de formatul de reprezentare folosit (fontul / m�rimea caracterelor, formatul de hârtie, etc.)

3.10. Format hârtie Dimensiunea colii pe care se reprezint� documentul original. Exemplu: format A4.

În Figurile 1.4.1 �i 1.4.2 sunt prezentate modele de indicator, conform cu SR

EN ISO 7200:2004. Se pot ad�uga rubrici în indicator, în care s� fie prev�zute: simbolul materialului din care se confec�ioneaz� obiectul reprezentat, scara de reprezentare, simbolul metodei de proiec�ie, unitatea pentru m�surarea dimensiunilor liniare, valorile parametrilor de rugozitate, etc. (Figura 1.4.3).

Amplasarea indicatorului Modul de pozi�ionare a indicatorului pe desenele tehnice este conform cu SR

EN ISO 5457:2002. Pentru documente de tip text nu exist� cerin�e standardizate. Pe desenele tehnice realizate pe formate A0...A3, indicatorul se pozi�ioneaz�

pe latura mare, în col�ul din dreapta jos, lipit de chenar, iar în cazul celor realizate pe format A4, pe latura mic�, lipit de chenar. Sensul de citire a indicatorului este acela�i cu sensul de citire a desenului. Lungimea total� a indicatorului este de 180 mm. Celelalte dimensiuni se aleg arbitrar. Toate liniile din indicator vor avea aceea�i grosime.

Se va utiliza acela�i model de indicator pe toate plan�ele apar�inând unui document.


21

Departament responsabil CMEC 1

Referent tehnic Nume1Prenume

Tip document Desen de execu�ie

Statut document Publicat

Autor Nume2Prenume TF 01 Proprietar legal

UNIVERSITATEA DIN ORADEA Aprobat

Nume3Prenume

Titlu, Titlu suplimentar Tij� filetat�

Robinet cu ventil Rev A

Data edi�iei 2008-12-21

Limb� ro

Plan�� 1/3

Figura 1.4.1. Indicator (SR EN ISO 7200:2004)



Autor Nume2Prenume

Aprobat Nume3Prenume

Clasificare DEx


Statut document Publicat TF 01

Proprietar legal UNIVERSITATEA DIN ORADEA




Limb� ro

Plan�� 1/3

Figura 1.4.2. Indicator (SR EN ISO 7200:2004)

Unit��i de m�sur�: mm

Material: OL 50 STAS 500/2-80

Scara: 1:1




Statut document Publicat

Autor Nume2Prenume TF 01 Proprietar legal

UNIVERSITATEA DIN ORADEA Aprobat

Nume3Prenume




Limb� ro

Plan�� 1/3

Figura 1.4.3. Model indicator

1.5. Tabelul de componen�� Tabelul de componen�� înso�e�te orice desen de ansamblu �i are ca scop identificarea elementelor componente ale ansamblului. Se execut� în conformitate cu SR ISO 7573:1994.

Modul de amplasare a tabelului de componen�� Tabelul de componen�� se amplaseaz� fie pe desenul de ansamblu, fie pe un document separat. a). Dac� tabelul de componen�� se execut� pe desenul de ansamblu, acesta se a�eaz� deasupra indicatorului, lipit de acesta, astfel încât s� poat� fi citit în sensul de citire a desenului respectiv. În Figura 1.5.1 a se indic� posibilit��ile de amplasare a tabelului de componen�� (2), fa�� de indicator (1). În situa�ii speciale, când tabelul trebuie întrerupt, fie din cauza reprezent�rii obiectului în desen, fie din alte cauze (nota�ii, men�ion�ri, etc.), acesta poate fi continuat deasupra reprezent�rii sau textului scris,


22

f�r� a se repeta titlurile coloanelor (Figura 1.5.1 b). De asemenea, tabelul de componen�� poate continua în stânga indicatorului, la o distan�� de 10 mm de acesta, lipit de chenar (Figura 1.5.1 b, c), cu repetarea titlurilor coloanelor.

a) b) c)

Figura 1.5.1. Modul de amplasare a tabelului de componen�� pe desenul de ansamblu

(1 = Indicator, 2 = Tabel de componen��)

b). În cazul ansamblurilor complexe, se admite ca tabelul de componen�� s� fie reprezentat pe un format separat, ales în conformitate cu SR EN ISO 5457:2002. În acest caz, tabelul de componen�� trebuie identificat prin acela�i num�r ca �i al desenului original, fiind precedat de cuvintele: „Tabel de componen��”.

Forma �i con�inutul tabelului de componen�� Un model de tabel de componen�� este prezentat Figura 1.5.2.

Figura 1.5.2. Tabelul de componen��

Tabelul de componen�� este alc�tuit din mai multe coloane, ordinea acestora este facultativ�. De asemenea, dimensiunile coloanelor sunt orientative. Se traseaz� cu linii continue groase �i linii continue sub�iri.

Semnifica�ia rubricilor din tabel este urm�toarea: (1) Num�rul de pozi�ie al fiec�rui element component pozi�ionat pe desen; (2) Denumirea elementului component respectiv. Se recomand� ca denumirea s� fie

cât mai scurt�, la singular, nearticulat, subliniindu-se caracteristica constructiv� a obiectului respectiv (de exemplu, se va scrie: “Tij�” sau “Tij� filetat�” �i nu “Tija filetat� a robinetului”). Dac� obiectul pozi�ionat este standardizat se vor înscrie denumirea �i


23

caracteristicile dimensionale ale acestuia, în conformitate cu notarea prescris� prin standard. De exemplu: “Piuli�� M10” sau “�urub hexagonal M10x60”;

(3) Referin�a: Se înscrie Num�rul desenului în care elementul component este reprezentat de sine st�t�tor. Dac� piesa este standardizat� se va înscrie num�rul standardului respectiv (�i nu se mai întocme�te desen de execu�ie pentru ea);

(4) Num�rul de componente identice cu piesa component� pozi�ionat�; (5) Marca sau denumirea materialului din care este executat elementul component

respectiv. Dac� este vorba despre un material standardizat, se va folosi notarea standardizat� (simbol, urmat de num�rul standardului referitor la material). De exemplu: “OL 37 STAS 500/2-80”. Dac� pozi�ia respectiv� din desenul de ansamblu reprezint� un subansamblu, c�su�a (5) nu se completeaz�;

(6) Date suplimentare privind: dimensiunile semifabricatului, num�rul modelului din turn�torie, date referitoare la starea materialului, locul de procurare, etc.;

Tabelul de componen�� mai poate con�ine �i alte informa�ii considerate a fi necesare pentru definirea produsului (masa unitar�, modul de livrare, etc.).

Nu se admite înscrierea datelor prin cuvinte prescurtate (exceptând cele prev�zute în standarde) sau înlocuirea acestora prin cuvântul “idem” sau ghilimele.

Completarea tabelului de componen�� Informa�iile înscrise în tabelul de componen�� se dispun în rânduri orizontale

pentru fiecare reper (pies� component�). Ordinea indica�iilor este cea a numerelor de pozi�ie corespunz�toare

componentelor ansamblului. Tabelul de componen�� aplicat pe desenul de ansamblu se completeaz� de

jos în sus, titlurile coloanelor fiind situate în partea de jos a tabelului. Tabelul de componen�� executat pe format separat de desenul de ansamblu se completeaz� de sus în jos, iar titlurile coloanelor sunt situate în partea de sus a tabelului. Indica�iile se pot completa cu mâna liber� sau cu �abloane, de preferin�� cu litere majuscule, conform scrierii standardizate.

1.6. Sc�ri numerice utilizate în desenul tehnic Prin scara unui desen se în�elege raportul dintre dimensiunile liniare m�surate pe desenul original �i dimensiunile reale ale obiectului reprezentat (Scara unui obiect reprodus poate s� difere de cea a desenului original).

Sc�rile de reprezentare se aleg, conform SR EN ISO 5455:1997, în func�ie de complexitatea �i dimensiunile obiectului reprezentat �i de destina�ia desenului respectiv. Scara aleas� trebuie s� fie suficient de mare pentru a permite o interpretare u�oar� �i corect� a datelor furnizate. Scara �i dimensiunile obiectului de reprezentat influen�eaz� alegerea formatului de desen.

Raportul care define�te scara se exprim� sub forma 1:1 în cazul sc�rii de m�rime natural�, X:1 în cazul sc�rilor de m�rire �i 1:X în cazul sc�rilor de reducere.

În Tabelul 1.6.1 sunt prezentate sc�rile numerice recomandate a fi utilizate în desenul tehnic.


24

Tabelul 1.6.1

m�rire 2:1 20:1

5:1 50:1

10:1

m�rime natural� 1:1 Sc�ri de:

reducere

1:2 1:20

1:200 1:2000

1:5 1:50

1:500 1:5000

1:10 1:100 1:1000

1:10000

Dac�, pentru aplica�ii speciale, este necesar� o scar� de m�rire mai mare sau

o scar� de reducere mai mic� decât cele indicate în tabel, se admite acest lucru, cu condi�ia ca scara dorit� s� provin� dintr-o scar� recomandat� prin înmul�irea, respectiv împ�r�irea, cu o putere a lui 10. Se pot alege sc�ri intermediare, dar numai în cazuri excep�ionale, când sc�rile recomandate nu pot fi aplicate din motive func�ionale.

Scara desenului se noteaz� în indicator. Notarea complet� a unei sc�ri trebuie s� con�in� cuvântul “SCARA”, urmat de indicarea raportului ales, de exemplu: “SCARA 1:1”, “SCARA 5:1”, “SCARA 1:2”. Dac� nu exist� posibilitatea de confuzie, cuvântul “SCARA” poate fi omis.

Pe desenele în care unele proiec�ii (vederi, sec�iuni, detalii) sunt reprezentate la alt� scar� decât cea a proiec�iei principale, se înscrie scara proiec�iei principale în indicator, iar celelalte sc�ri, diferite de aceasta, se înscriu lâng� sau sub notarea proiec�iilor c�rora le corespund.

Detaliile care sunt prea mici pentru o cotare complet� în reprezentarea principal�, trebuie reprezentate într-o vedere (sau sec�iune) de detaliu la o scar� mai mare, al�turi de proiec�ia principal� (exemplu în Figura 1.6.1).

Figura 1.6.1

Pe desenul unui obiect de dimensiuni mici, executat la o scar� mare, se recomand�, cu titlu informativ, ad�ugarea unei vederi în m�rime natural� a obiectului respectiv. În acest caz, vederea în m�rime natural� poate fi reprezentat� simplificat, doar prin conturului obiectului.

Desen tehnic

Documents

Transcript of Desen tehnic