Descrierea Popescu. Popescu, RNI - cdn4.libris.ro sa traim 150 de ani... · Autorul, Mikhail...
Transcript of Descrierea Popescu. Popescu, RNI - cdn4.libris.ro sa traim 150 de ani... · Autorul, Mikhail...
Redactare: Adrian CreguTehnoredactare: Mihail VladPregitire de tipar: Marius Badea
Design coperti: Ionul Brogtianu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonale a RomlnieiTOMBAK,MIKHAILCum sn trnim 150 de ani / Mikhail Tombak ; trad. din lb. englezl de Irina Garbizgi Ligia Popescu. - Ed. a 4-a. - Pitegti : Puilela 45,2077ISBN 978-973- 47 -2518-2I. Garbiz, Irina (trad.)
II. Popescu, Ligia (trad.)
615
Motren tu Mat X{uma 150 llem?Mrxanr Tov6ar
O 2005 by Mikhail Tombak, Ph. D.English version O by Healthy Life Press Inc.
Toate sugestiile privind tehnici, tratamente sau modificiri ale stilului de vialidescrise in aceasti carte trebuie folosite cu discernlmint de c{tre cititori qi
numai sub indrumarea unui terapeut autorizat sau a unui practician in domeniulingrijirii senltefii.Autorul, redactorii, traducitorul si editorul sunt scutili de orice responsabilitaterezultatl direct sau indirect de pe urma folosirii oricirei informagii conlinute inaceastl carte,
Copyright @ Editura PataJela 45,2017Prezenta lusare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iar continutr:l este
pmtejat de legislalia privind dreptul de proprietate intelectuali.www. editurapar alela45.to
MIKHAIL TOMBAK
cum sd tr6im
ls0DE RNI
Editia aIY-a
Tiaducere din limba englezil de
kina Garbiz 9i Ligia Popescu
Editura Paralela 45
CupnrNs
Din partea editoru1ui.......................: ................11
Citre cititorii mei.......... ...............13
PARTEA I. Cinci factori diunitori pentru sinitatePutem trdi 150 de ani?......... ......................I7
Neglijarea coloanei vertebrale... .......................19O coloani vertebrah bolnavl inseamni un organism bo1nav............19
Respiralia incorecti .....................22
Dieta incorectd.......,....... ...,..........24Ce consumS.m 9i ce ne consuml. ...............24Pericolul alimentelor rafinate.......
Criminalul du1ce........... .......................25Dependenga de lapte....... .......26
Boala din biberon ............26
Cine are nevoie de ulcer?...... ...............27Cazeina nedigerabili ......27
Calciu, grisimi gi colesterol .................29Adevirul despre carne - bomba cu ceas ........................30Mai puginn {hin5, mai multl putere ...........32
Fiina rafinatl ne face si suferim...Pericolul drojdiei........ ......33
Pdinea nedospitd.... ..........33
Cercul vicios.......... ..........33
Dieta s,i buna dispo2ifie............... .........34
5
Suntem ceea ce mdncim...... .....................,34
Nu trebuie si fim tofi vegetarieni................ '...........5 /Boala in farfurie........ .......5/
Lipsa igienei corporale interne.;...... ..."............39
Ai gnjn de slnitatea taLa fel de atent 9i delicat precum u gtljd'
de magina ta................ .......39
Auto-intoxicarea ............. .......41
SAngele este viag[.... .........---...43
Microflora intestinului gros............. '....'....43Intestinul gros 9i sinitatea noastri ............44
Cele gapte sisteme de cur[1are a organismului ...................".............45
Ne putem mdndri cu felul nostru de a fi}........ ..........'...46
Incapacitateade atrdio viald fericitl ..............48
PARTEA A II-A. Coloana vertebrala sinitoasi: temelia unuiorganism sinltos
De ce este sinitos dormitul pe o saltea tare? ....................................53
De ce este dlunitor dormitul pe o saltea moale? '.........54De ce este perna tare benefici sinet[fii? .......................55
Opelagia coloanei vertebrale ar trebui si fie ultima solugie ..............'56
Prevenlia este cea mai buni strategie pentru eitarca problemelor
de coloani ......56
PARTEAA III-A. Obezit*ea- inamicul numirul unuColoana vertebrali ne controleazi metabolismul...............................62
De ce sunt ineficiente programele de slibire?... .............63
Obiceiurile proaste ce conduc Ia obezitate .........,,....'....66
Cum slibim?.................. ........68
PARTEAA IV-A.,,Doctorii naturali" care ig sunt mereu aleturi
Exercigiul fizic ........... ................'.78
Viaga este migcare ..................78
Mersul pe jos.......... ..'......79
Alergarea vindecltoare .........................79
Mersul descull .................81
Aerul .......... ..............83
Aerul 9i via;a............ ..............83
Respiralia si imbltrinirea............... ...........84
Respiragia s,i fumatul... ...........84
Respiralia corecti ajutd,la reducerea greuti1ii...... ..........85
Respira,ti pentru sinitate .......87
Respiragia completl .........87
Respiragia terapeuticl ......88
Respiragia de curlgare ......88
Respira;ia solar-lunar... ........................89
Tehnica vietnamezd" de respiragie .........90
Concluzie.... .....................90
4p"............. ..............91
Apa poate fi remediu sau otravi... .............97
Apa din organismul nostru......... ...............91
Apa pe care o bem.. ...............92
Apa minera16 .................
Apa structurat5..............., .....................93
Cum trebuie si bem? .............94
Ce este mai bun: ceaiul sau cafeaua? .........95
Memoria apei............. ............96
Sucurile pot face miracole...... ....................97
Sucurile proaspete sunt cele mai bune ....................97Sucurile de fructe gi legume - sursd de slnitate.........................99
Cocteiluri care vindeci
Cald 9i rece............. ....................109Apa vindecitoare............. .....109
Biile terapeutice acasi .........110
Extraordinara putere a saunei ..................712
Construigi-vi imunitatea! ..................172Cine poate folosi sauna? ...................113
Sauna 9i inima.......... .....113
Sauna cu efect de calmare .................113Efectele purificatoare ale saunei ........714Puterea saunei.......... ......114
Sauna 9i pie1ea.......... .....115
Ce trebuie si bem in sauni?..... .'.......115
Alimentele.. ............717
Alimentele combinate corespunzitor.................. .........1I9Principiile consumului de alimente bogate in proteine.. ......"...120Principiile consumului de carbohidragi............................'.........121
Principiile consumului de grisimi .'...722
Principiile consumului de fructe..... .......................t23
Principiile consumului de legume .....723
Cum ar trebui s[ mdnc[m deserturile?. ........,........125
Secretele unui regim alimentar sindtos........ ....'...........725
Cum sI vi programaEi ziua conform ritmului biologic ............127
Cum si planificim un regim alimentar sinltos ..'.I28Caloriile goa1e........... .....L29
Principiile digestiei specifice...... ........130
Mdncarea inleleptului. .....'............."..131
Gustul alimentelor. '.....'.......134Gusturile produselor... ........'..............136
Focul digestiv................. .....'......'.....'.737
Cdt de mult trebuie si mdncim? ...'......'..138
Media de aur .................139
Schimbarea obiceiurilor alimentare ........'..............140
Regimul alimentar gi cancerul... ...............14L
Ingrediente care cauzeaz[ tumori maligne .."........742
Substange care ne protejeazd de cancer .......'....'....143
Mintea........ ............747
Ce este o bode? ..............747invagl despre tine ........... ....151
Gindul vindecitor.. .......154
Atitudinea pozitril fagn de via1i............ ........'.............156
Bltranele voioasi........ .......................156
imb[tranirea este o problemd de atitudine..... .......L56
Mecanismul imbdtrinirii ...................157
Arta de a rimdne tinir............ ..........158
Secretele ridurilor .........160
Aspectul nostru - reflexia slndt[fii...... ....76L
PARTEAA V-A. Temn de meditafeintreblri 9i rispunsuri .........169
PARTEA A VI-A. Curifarea completi a corpuluiIgiena externi........ .....................794
Curigarea dingi1or........ .........194
CurilEarea limbii...........................:.. .........195
Curdgarca nasului ................796
Cur[trarea urechilor .,....,'.,,,,,t97
Igiena interni a corpului.... ........799
Curigarea intestinului gros ...........C1isma......... ...................201
Folosigi chefir, suc de mere gi salate de legume pentru
a vil curilga intestinul gros............. .....................203
Folosigi fructele pentru a vi curdga intestinul gros............ ........204
Cum si construim o microflori intestinali sinitoasl ..............205
Curilarea ficatului....... .........206
Instruc,tiuni pentru curdgarea ficatului...... .............208
De cAte ori putem curifa ficatul?................. .........272
Regimul alimentar dupi curdlarea ficatului.. .........273
Utilizarea sucurilor de legume la curdgarca ficatului .................2I4
Curigarea ficatului cu suc de mere ....2L4
Curigarea oaselor gi a articula,tiilor.............. ................275
Curlgarea rinichi1or..... .........276
Curigarea limfei 9i a singelui de eompugi radioactivi 9i toxici ........218
Curilarea sistemului circulator ................279
Metode suplimentare de curigare interni a organismului ...............219
Clisma cu miere...... .......279
Clisma cu cafea....... .......279
Curilarea ficatului...... ............,..........220
Curigarea rinichilor .......227
Cur[farea sistemului circulator....
Curigarea glandei tiroide......... ..........222
Curlgarea organelor respiratorii.. ...................r .......223
Curlgarea ochilor (cristalinului) .... ....... ..........223
U tilizar ea ridichii negre pentru curigarea organismului ............224
Curilarea nucleelor de radiu 9i a metalelor grele din orgarusm...225
Terapie cu ulei ...............226
PARTEA A VII-A. Sinitate ftra medicamente.Re,tete de medicinl popularn
Boli legate de weme ............237
Tulburiri ale sistemului digestiv ..............235
Tulburiri cardiovasculare .............. ..........-238
Dureri ale articulaliilor, oaselor s,i mugchilor ...............241
Diabet ..............242
Menopauztr ......242
Ochi........... ......243
Arsuri......... ......243
Hidropizie.. ......243
Reintinerirea organismului dupn o boale gravd,...............................244
Puterea de vindecare a otetului din cidru de mere ......244
Anexa A. Interviuri cu autorul. ......................247
Anexa B. Extfase din articole publicate in revista lunard Czloutiek"
Zdrozpie, Natura Szaman ........253
Anexa C. Relete pentru sinltate....... .............261
Anexa D. Semne exterioare ale tulburlrilor interne... ........269
Anexa E. Ritmul biologic 9i pie1ea....... ..........273
DIru PARTEA EDIToRULUI
Multe s-au scris in ultima vreme despre c[iie de ajungere la o viagilungn gi sinltoasi. Sunt prezentate numeroase diete miraculoase, sunt h-udate diverse formule pentru extraordinarele lor calitdgi, sunt ridicate inslivi metode de reducere a greutitii gi de incetinire a imbitrAnirii. Astfel,oamenii sunt ficugi si creadi ci slnitatea poate fi menlinutd luind nigtepilule miraculoase. in realitate, revenirea la starea de sdnitate optiml ne-cesit5. ani de efort, exact in aceeas,i manierl in care bolile de care suferimsunt provocate de mul1i ani de neglijengn. Slnitatea deplini nu depindede medicamente gi de formule-minune care si duci la sciderea greutlgiicorporale sau la incetinirea imbitrinirii, ci de un stil de viagi care si fiein armonie cu natura. Aceasta e fiozofra cu care este impregnat intregcontinutul acestei cdrgi. Autorul, Mikhail Tombak, a creat un sistem ho-listic de menlinere a unei sinltifi optime.
Cartea de fati nu confine diete miraculoasel in cuprinsul ei ve{i gtrsiprincipii simple de pistrare gi protejare a slnitifii. Nu vegi gisi necesi-tatea socotirii stricte a caloriilor, darvefi intilni principii nutritrionalesimple, evidente si naturale.
Autorul subliniazi legitura strinsi dintre siinitate gi felul cumminclm, cum respirim si avem grijn de toate necesitifile noastre fizi-ce gi fiziologice. Chestiunea nu este restrinsi doar la nutrifie, aga cumse intdmpli cu multe programe referitoare la alimentagie.
Pe parcursul pregltirii pentru tipar a acestei cirgi, am fost plicutsurprinsi de personalitatea umili a autorului. Nu-i place si vorbeascl des-pre succesul lui sau de felul in care a ajuns la el. Dupi spusele lui, meritulpentru descoperirile lui in privinla sistemului de menginere a senltefii igi
11
Purnu rnAr 150 oB eNr?
Potrivit principiilor medicinei chineze strivechi (confirmate de recente-le cercetiri stiingifice), organismul nostru este un sistem energetic complexcu celule si organe strins interconectate prin energia ce circuli de-a lungula douisprezece canale. Fiecare dintre noi posedi cdteva tipuri de energie,care suferi in mod constant schimbiri si transformfri dintr-un tip in altul.
Energia formeazd. un strat biologic in jurul corpului - o ,,aur[" - care
determini condigia noastri fizicd gi psihici.Un ciclu complet de transformare energeticd a corpului ngstru durea-
zd, gapte ani. Existi 22 de asemenea cicluri pe parcursul unei vieti, ceea
ce inseamni ci, din punctul de vedere al energiei acumulate, ar trebui sitrdim injur de 150 de ani.
Scepticii ar putea spune cI 150 de ani este o exagerare. Chiar gi aga,
avem o sansX de atrdi o viati lungi 9i, ceea ce este si mai important, s[ ne
pistrim sinitogi.
Corpul nostru imbdtrdne;n ;i se inbolndneste atunci cdnd ecbilibrutdintre celulele sdndtoase ;i celulele bolna,ie se scbimbd infaooarea celor
din urm.d. Oprirea procesului de imbdtrdnire insearnnd schimbarea aces-
tui ecbilibru nefaztorabil. Teoretic, dacd reu;irn sd redm circumstanle
favorabile acestui proces, celulele nnastre sunt ca?abile sd se repare intr-operioadd de ;apte ani.
$tiinga a dovedit cL mostenim I5o/o din slnitate de la plrinti, !5o/o poa-te fi influengati de doctori, dar restul de 70o/o depinde numai de stilul nos-
tru de viagi.
De aceea vd sugerez s5" analizdm impreuni o serie de greseli in stilulnostru de viafi care conduc la boli 9i imbitrinire prematuri.
77
Am citit numeroase cir;i despre esenfa sin[tIfii gi bolilor 9i am aju-
tat mul1i oameni sd-;i recupereze condigia fizici' qi starea generali de bine.
Din experienfi am descoperit ci existi cinci factori principali care di-uneazd. slndtef ii noastre:
I. Neglijarea coloanei vertebraleII. Respiralia incorectii
III.Dieta incorectiIV. Lipsa igienei corporale interneV. Incapacitatea de a trii o viafi fericiti
Nncu;AREACOLOANEI VERTEBRALE
Stai in fayaoglinzii 9i uiti-te bine la tine. Cum arati coloana taverte-bral[] Ji se cocogeazi spatele? Abdomenul igi iese in fagll Suferi de du-
reri de spate?
Din nefericire, mulgi oameniprezintdaceste simptome din cauza slibi-rii mus,chilor spatelui. Acegtia puteau si ne susfini spatele fdrd mari efor-
turi. Mugchii insi slebesc pe mlsuri ce inaint[m in vdrsti, in special dincauza lipsei activitllii fizice, a dietei incorecte, a obezitd,tii, a dormituluipe saltele moi etc.
O coloeNA vERTEBRALA BoLNAVA iNsBennNAUN ORGANISM BOLNAV
Am avut odati o pacientd in vArsti de 35 de ani care suferea de dureripersistente de cap. De asemene a, avea senzalia de greutate in zona inimiigi orice fel de efort frzic o obosea. Cind am er<aminat-o, am observat ver-
tcbre cervicale dislocate.
O alta pacienti suferea de insomnie gi dureri de stomac. Cauza aces-
tor simptome era tot o ugoari dislocare a vertebrelor cervicale gi toracice.
ln ambele caztri, rearanjareavertebrelor a condus la disparigia simptome-
lor. A9 dori si adaug ci ambele femei fdcuseri inainte radiografii, care nu
irrtrtau nicio schimbare a coloanei vertebrale.
De ce amintesc aceste exemple? {.Jneori, chiar 9i cele mai bune me-
tode de examinare sunt incapabile si detecteze dislociri foarte mici ale
T9
vertebrelor, care cavzeazS. simptome care aparent nu au nicio legiturl cucoloana vertebrald.
Coloana vertebrali este stdlpul de rezistenfi al intregului nostruorganism. Diferite migciri pot cauza dislociri minuscule ale vertebrelorlmugchii din jurul vertebrei dislocate devin rigizi si o impiedici si se ageze
inapoi in pozigia corecti. Astfel se produce o inflamaie progresivL a ner-vilor gi mugchilor, cauzdnd durere si limitarea migclrilor.
O vertebri dislocati pune presiune asupra nervilor si vaselor sanguine
care sunt conectate cu anumigi mugchi gi organe.
Dacd un nerv rdntdne sub presiune pentru o perioadd tndelungatd
de timf, organul ce depinde de acel nera dezaoltd patologii greu de
aindecat.
Vezi tabelul 1 pentru exemple:
Tabelul lAlinierea gresitda,uertebrelor
Probleme/e cauzate
CervicaleAlergii, pierderea auzului, probleme de vedere, eczeme,probleme cu edtul. dereeliri ale Elandei tiroide
Toracice
Astm, durere in bragele inferioare, dureri de spate,deregldri alevezicii biliare, probleme cu ficatul, ulcerstomacal 9i duodenal, boli de rinichi, probleme de piele(acnee, urticarie. eczeme, furuncule)
Lombare
Hemoroizi, deregliri ale vezicii urinare, ciclumenstrual neregulat, dureri menstruale, impotenti,dureri de genunchi, lumbago, dureri lombare, circulalieproasti a singelui in picioare, umflarea gleznelor,picioare reci, sldbiciunea picioarelor, spasme muscularein oicioare
Aceasta este insi o listI incompleti a problemelor pe care le poate ca-uza neglijarea coloanei vertebrale.
Potrivit statisticilor, unul din zece copii in lume poart[ ochelari, su-
ferl de alergii, dureri frecvente de cap, dureri abdominale, ri.celi cronice,deficit de atengie etc. Cauza acestor probleme, precum gi a multor altora inrdndurile generatiei tinere, este o coloani vertebrali bolnavi. O neglijnm
inc[ din copilirie fdfi" a ne da seama de faptul ci va produce probleme de
sinitate atunci cind vom deveni adulgi.
De aceea, pentru a reveni la o stare de sinitate, ar trebui, in primulrAnd, si fim foarte atengi cu gira spinirii.
Puteli gdsi unele sfaturi despre cum si facefi acest lucru in partea a
donra, intitulatd,,Coloana vertebrah slnitoasi".
RnsprnATrA rNcoREcrA
C,ind aenim pe lume, primul lucru pe care ilfacem este sd ludm
o gurd de aer. Atunci cknd o pdrdsirn, ultirnul lucru pe care tl facemeste sd incetdrt. sd respirdm. Via/a noastrd este ceea ce se intkmpld tn-
tre na{tere ;i moarte, iar aceasta depinde in totalitate de respirayie.
Respiralia este ,alimentul" inaizibil,fara de care nu ?utem trdi nici
mdcar cinci minute.
Unele studii din Germania indicl faptul c[ aproape noui din zece oa-
meni respir[ incorect. De ce se intdmph acest lucru?
Privegte cum respiri un copil mic. Abdomenul sIu se umfli 9i se con-
tracti dupe inspiragie 9i expiralie, folosind in special un mugchi impor-tant numit diafragmi. Respirdnd in acest fel, pliminii au mult loc pentru
a primi aer in secfiunile lor mediane gi inferioare. Cu cdt pitrunde maimult oxigen atunci cind inspirim, cu atit se ventileazi mai bine pl5md-
nii gi mai mult oxigen este absorbit 9i transportat de eritrocitele din sdnge
pentru a produce energie. Mulpmitl acestui stil de respirafie, copiii sunt
robugti, activi 9i fericili.Adulgii respiri intr-un cu totul alt mod. Pe misuri ce inaintim in vir-
sti gi ducem un stil de viagi inactiv, suferim de deplasdri ale coloanei ver-
tebrale, obezitate etc., incepem si respirim diferit. Atunci cind inspirim,cavitateatoracici se dilati, abdomenul se dezumflI, iar umerii 9i clavicula
se deplaseazi in sus. Doar partea superioari, cea mai mici, a plimdniloreste implicatfl in acest fel de respirafie. De obicei, acest proces nu ne asigu-
ri destul aer, astfel incit trebuie si respirlm mai frecvent (se observl mai
ales la oamenii obezl). Doar o mici parte din oxigenul inspirat pitrunde
22
in pl5mdni. Plnminii sunt foarte solicitali, dar numai in partea lor supe-
rioari. Devin suprasolicitagi, iar celulele se uzeazd Prematur. Existi stra-
turi de celule moarte, inactive, in lesutul pulmonar.
Pe misurl ce imbitrdnim, secEiuni ale phmdnilor nu mai sunt im-plicate in procesul de respiralie. Organismul nostru este in mod constant
lipsit de oxigen. Acest lucru nu cauzeazil numai boli respiratorii, ci gi pro-
bleme ale sistemului circulator, pancreasului, ficatului, rinichilor, tractu-
lui intestinal 9i multe altele.
Putem intd niaimbilttdnirea de la treizeci pdnl tapttrazecide ani 9ievita multe boli daci folosim mai bine diafragma. Se gtie de multl vre-
me ci oamenii longevivi respiri rar. O persoani de 130 de ani din India de
Est, care nu igi arita vArsta, atunci cind a fost intrebat[ care este secretul
longevit[1ii sale, a rispuns: ,,Respiralia corectd" (respira o dati pe minut).
Unul dintre principiile medicinei strivechi spune: ,,De cite ori respirimmai pufin intr-un minut, de atdtea ori ni se prelungegte vi4d'.
Respirafia corecti este cea care asigur[ sinitatea 9i longevitatea. Vi voi
dezvilui secretele diferitelor moduri de respiralie in subcapitolul ,,Aerulgi via1a".
Drnra rNcoREcrA
Cr coNsulrAvr Sr cE Nn coxsunnA
Cele mai multe familii de astlzi iau in considerare trei criterii atuncicind cumpirimdncarea:1. si aibi multe calorii * astfel nu este nevoie sI mininci o cantitate
mare.
2. si poati fi preparati cit mai repede 9i mai ugor - suntem prea ocupaficu alte treburi.
3. si se absoarbi ugor fere a fi nevoie de prea mult mestecat - oameniimoderni nu igi folosesc dinlii prea mult 9i nu au timp si mestece.
inbazaacestor criterii, carnea pare afi mai buni decdt legumele, de-oarece o cantitate mic[ ne poate satisface foamea. Cererea pentru produ-sele pre-procesate este mai mare decdt cea pentru cele proaspete, deoarece
nu necesiti prea multl munci. Chiar gi sucurile cumpdrate de la maga-zin sunt consumate mai des decdt cele stoarse proaspit. Pdinea albl paresi fie mai bun5. dec6.t cea integrah deoarece se mesteci mai usor. Orezul
9i zahlrul rafinat aratd mai atrigltor. Societatea noastri moderni poa-te arunja totul pentru comoditatea noastri. Nici mamele nu mai trebu-ie si-9i bati capul cu hrinitul copiilor la sdn. Formulele pentru copii potinlocui laptele matern. Acest gen de dieti ajunge si diuneze 9i oameni-lor cu sistem imunitar puternic. Cei cu un sistem imunitar mai slab incepsi sufere mult mai devreme. Copiii sunt cei care suferi cel mai mult de
pe urma unei diete proaste.
24 25
PrnrcoruI, ALTMENTELoR RAFTNATE
Criminalul dulce
Dorinta noastre de a ,,imbunitigi" totul gi de a separa ingredientele
,,de care avem nevoie" de cele de care ,,nu avem nevoie" ne face si rafinlmmajoritatea alimentelor. Alimentele ,,imbunitifite" artificial doar par cd"
ar avea aceleagi calitigi nutritive ca 9i cele naturale. Alimentele artificialegi naturale au la fel de multe lucruri in comun precum trandafirii de mi-tase fa1[ de cei reali - doar aratl,ta fel. Aceeagi difereng[ este gi lntre vita-minele naturale 9i cele sintetice sau intre unt gi margarini.
Scopul pentru care se rafineazd mAncarea este pentru a o face maiatractivl, din punct de vedere comercial. Prin gitit sau alte forme de ttatarela temperaturi mari, alimentele isi pierd informatiile biologice (conginutul
total 9i compozigia substangelor chimice din produsele naturale) obginute
de la soare, pimint 9i apn. Organismul nostru nu recunoaste 9i nu asimi-leazd, din primul moment acest gen de mincare. Trebuie sd cheltuiasc[din propriile resurse pentru a le face folositoare. Sfecla de zah\r gi za-
hirul obginut din aceasta sunt un bun exemplu. Sfecla de zahd.r este unprodus natural care contine multe vitamine, siruri minerale, enzime 9ihormoni. Din contri, zahdrul extras din sfecli este bine rafinat, cristali-zat qi filttat. (O substanld otrivitoare, clorura de calciu, se folosegte pen-tru a-l albi.) P[trunde in stomac ca o substanfd puri din punct de vedere
chimic, zaharoza, filri, alte vitamine, sLruri minerale sau alte substange bi-ologice active. Zaharoza puri nu poate fi asimilati; trebuie sd fie insolitlde alte substante. Sfecla conline toate substangele necesare; zahdrul nu.Organismul nostru este forlat si foloseasc[ din propriile resurse de cal-ciu, fier 9i alte elemente. Acest lucru duce la stricarea dingilor, diabet, ane-
mie etc. Cercetirile indici faptul cd zahdrul cauzeazil degenerarea vaselor
de sdnge 9i a celulelor individuale, mutalii gi poate duce chiar la cancer.
Nu consumimzahdr doar la cafea sau ceai; se gisegte gi in bomboane, bis-
cui1i, prijituri 9i sucuri ricoritoare. Sunt nenumirate produse care contin zahlr.
Din cauza consumului mare de zahdr, nuntdrul de cazuri de dia-bet, anernie yi cancer de sdnge a crescut accentuat in ultimii doudzeci de
ani in toate ldrile dezvoltate.
De aceea pdrinlii gi bunicii fac o mare greseald cind le dau copiilorbomboane si ii lasi si dezvolte o apetenli pentru dulciuri. Obiceiul poate
deveni foarte greu de eliminat mai tirziu in viaga copilului.
DBpnNoBNTA DE LAPTE
Boala din biberon
in zilele noastre este un fapt obignuit s[ se inlocuiasci laptele matern
cu lapte de vaci sau formule pentru copii.
Laptele ulnan este bogat in lactozd, care creeazd un mediufaoorabil
dezvoltdrii bacteriilor pozitive in intestinul gros al copilului.
Laptele de vaci confine anumite tipuri de proteine s,i anticorpi, pe care
copilul nu le poate digera. Aceste substanfe, in loc si fermenteze normal,putrezesc in intestinul copilului, atunci cAnd copilul este hrinit cu lapte de
vacd sau alte substitute. Acest lucru cauzeazi autointoxicare, dezechilibreale microflorei gi duce la degenerarea intestinului copiluiui.
Substituengii nu congin informatia biologicl din laptele matern, astfelincit copilul se simte tot timpul infometat si are nevoie de hrinire frec-venti. Din aceasti cauzd, produsele din amidon 9i carne sunt incluse maidevreme in dieti. Sistemul digestiv al copilului nu este complet formatsi nu este pregltit si digere si si absoarbS. aceste produse. Anumite enzi-me necesare nu sunt prezente. Putem observa ci mulli copii, intre doi gi
cinci ani, au tot timpul o substangi mucoasi la nas. Aceasta este produside prea mult amidon 9i proteine in dietd. Dieta artificiall sfirgegte prin a
distruge sistemul imunitar al copiilor. Acegtia devin vulnerabili la tot felulde infecgii, precum ricelile frecvente, rinoree, gripl 9i pneumonie. Copiiihrlnigi in acest mod sunt, in cele mai multe cazuri, alergici. Nu putem pre-zice toate posibilele probleme de slnitate cauz^te de absenfa laptelui ma-
tern din dieta copilului.
Fiecare eiitoare rnarnd ar trebui sii ;tie cd nimic nu ?oate tnlocui
laptele de Ia sdnul mamei; este hrana naturald pentru copilul sdu. Nicio
26 ).7
formuld nu con/ine informalii despre dragoste, sensibilitate, tandrete sau
moduri de evitare a dezastrelor si bolilor. Toate aceste informaTii oin de
la mamri si sunt codificate in laptele sdu.
Dacd dieta uneifemei insdrcinate este conpusd tn ?rincipal din dul-ciuri, produselfiiinoase, mezeluri, lapte de vacd, cafea, carne pnijitd sau
coaptd ;i alte produse rafinate, copilul sdu ,ua aaea de suferit probleme
grave de sdndtate. Este ;i mai rdu dacd ;ifumeazd.
Cine are nevoie de ulcer?
Cantitatea de fier din laptele devacd.este foarte micd. Vigelul, pe ldngilaptele vacii, mindnci gi iarbi. Organele sale digestive sunt capabile de lanaturi si digere separat laptele 9i iarba. Sistemul nostru digestiv este con-struit altfel. Cind laptele de vaci pitrunde in stomac, sucurile acide diges-tive il coaguleazd gi il transformi intr-o materie lipicioasd asemlnitoarecubrdnza. Aceasti ,,brdnzd" confine si alte bucigi de mincare ce se afle instomac. Laptele coagulat trebuie si fie digerat inaintea celorlalte alimen-te. Daci acest proces are loc frecvent, poate cauza deregllri ale sistemuluidigestiv, in special ulcerarea stomacului si a duodenuldi. Chiar vrem ca
<rrganismul nostru si devind o uzind. de procesat lapte care produce ulcerin loc de avantajele agteptate?
Principalul argument al sustinltorilor consumului de lapte este canti-tatea mare de proteine (aminoacizi) gi de calciu. Nu sunt pe deplin de acordcu acest argument si voi explica de ce.
Crzeina nedigerabili
Niciun alt mamifer de pe aceasti planet[ (inafard. de om) nu consu-mi lapte la vArsta adulti. Ar fi contra naturii. in cazulpisicilor, noi le-aminvitat si bea lapte. Oricum, s-a dovedit ci pisicile tr[iesc de doui ori maimult dacl nu beau lapte.
Diferenga intre laptele uman gi cel de vac[ este continutul mare de ca-
zeini din ultimul. Cazeina este o proteini de care vilelul are nevoie pen-tru a avea copite 9i coarne. Vigelul consuml lapte doar in primele gase lunide viagi. Oamenii nu au copite sau coarne. De ce ar avea nevoie de ati-ta cazeind?