Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RomdnieiFranklin, Benjamin / Povestea viegi rnele / Benjamin Franklin;trad. din lb. englezd de Iulia Bodnari.Edifia a II-a;- Bucuregti: Herald, 2018ISBN 978-973-111-696-9I. Bodnari Iulia (trad.)821.17t

THE AUTOBIOGRAPTIY OFBENJAMIN FRANKLINCharles W. Eliot LLD (ed.)P. F. Collier & Son Cornpany, New York (1909)

Benjamin Franktin

POVESTEA VIETII MELE

Edilia a II-a

Traducere din limba englezd de

IULIA BODNARI

EDITURAdb HERALD

Bucuregti,2018

CUPRINS

Noti introductivd

Autobiografia lui Benjamin Franklin1706-7757

Scrisoare de la domnul Abel fames, cuNote din vtala mea (primiti la Paris)

Scrisoare de la domnulBenjamin Vaughan

Continuarea relatdrii vielii mele,inceputi la Passy,l6ngi Paris, inL784

Evenimentele majore dinviala lui Franklin

10

108

110

t77

247

AUTOBIOGRAFIA LUI

BENJAMIN FRANKLIN

1706-1757

TwYFoRD, in casa episcopului din St. Asaph, 1771.

Regedinla districtuald a episcopului Shipley, episcopul cel

bun, a9a cum obignuia sd-l numeascd dr. Franklin. - B.

RAGUL MEU fiu, dintotdeauna mi-a pldcut sd adunmici anecdote despre stremogii mei. l1i amintegti,

poate, de cercetdrile pe care le-am fdcut printre rudelecare mi-au mai rdmas cdnd ai fost cu mine in Anglia gi

despre jurnalul pe care l-am inceput in scopul acesta.+ .,Imi imaginez cd gi 1ie 1i-ar pldcea sd cunogtil imprejurd-rile viefii mele, dintre care multe ifi sunt lncd strline, gi,

agteptAnd bucuria pe care mi-o va aduce o sdptdmAnd de

rdgaz neintrerupt in sihistria mea prezente de h 1ari,m-am agezat sa 1i le scriu. Pe l&ng5 asta, mai am gi alteindemnuri. Fiindcfi am iesit din starea de sdrdcie qi intu-

1 Dupd cuvintele ,,si cunogti" urmau cuvintele ,,unele din',,subliniate 9i apoi gterse. - B. (N. ed orig.)

P0VESTEA vrETil MELE

neric in care m-am niscut 9i am crescut 9i am ajuns la

o stare de belgug, gi avfnd o oarecare reputatie in lume,

gi dat fiind c[ am trecut pAnS acum prin viald bucurAn-

du-md de o considerabili fericire, poate cd posteritatea va

dori sd cunoascd mijloacele de care m-am folosit gi care,

cu binecuvdntarea lui Dumnezeu, au reuqit atet de bine;

in acelagi timp, poate cd unele dintre aceste mijloace se

vor potrivi cu situa{ia unora dintre cititori gi vor fi consi-

derate astfel vrednice de urmat"

Cdnd md gdndesc la fericirea aceasta, sunt indemnat

uneori sd spun cd, dacd mi s-ar oferi posibilitatea de a

alege, nu ag avea nimic impotrivd sf, iau aceeaqi viaf[ de

la inceput, cerdnd doar avantajele pe care le au autorii Ia

a doua edilie, anume corectarea gregelilor din prima. La

fel ag face gi eu, addugdnd la corectarea greqelilor schim-

barea unor accidente gi evenimente sinistre cu altele mai

favorabile. Dar chiar dacd mi s-ar interzice acest lucru,

eu tot ag accepta oferta. FiindcS nu ne putem agtepta la o

asemenea repetare,lucrul care seamind cel mai mult cu

reirdirea vielii pare sA fie amintirea acestei viefi 9i trans-

formarea acestei amintiri in una cdt mai trainic5, prin

agternerea ei in scris.

Prin urmare, md voi l6sa i:r voia lnclinaliei de a vorbi

despre mine gi despre faptele mele trecute, inclinalie atdt

de fireascd la bltrAni; qi md voi lf,sa in voia ei fdrd sd

devin obositor pentru cei care, din respect pentru vf;rsta

mea, s-ar putea considera obligali si ma asculte, fiindcd

ei pot sd citeascf, sau nu, dupd cum le place' $i, in cele din

urme (pot sd mIrturisesc gi asta fiindci, dacd neg, oricum

ll

BTHIII'IIH FRANKLIN

nu o sd md creadd nimeni), poate ci o fac in mare partepentru a-mi mullumi vanitatea. intr-adevir, rar am vizutsau am auzit cuvintele introductive ,,Fird si md laud, ag

putea spune", fdri sd urmeze numaidecdt o laudi. Celormai mu[i nu le place vanitatea altora, oricAt de multd aravea ei ingigi; dar eu ii ofer locul care i se cuvine ori de

cdte ori md intdlnesc cu ea, convins fiind c[ aduce adesea

lucruri bune posesorului gi celor care se afld in sfera eide acliune; gi de aceea, in multe cazuri, nu ar fi absurd ca

omul sd-I mulfumeascd lui Dumnezeu, printre alte mAn-gAieri ale viefii, gi pentru vanitatea lui.

Vorbind despre mulfumirea care I se cuvine luiDumnezeu, doresc cu toate umilinfa si recunosc cd dato-rez fericirea din viala mea trecute, despre care am vorbit,providenfei Sale milostive, care m-a condus la mijloacelepe care le-am folosit gi le-a inzestrat cu succes. Credinfaaceasta md face sd sper, degi nu trebuie sd mi laud, cd

aceeagi bundtate va fi aritatd fali de mine prin continua-rea acestei fericiri gi cd tot ea md va ajuta sd suport rever-sul ei fatal, pe care l-ag putea uperimenta, aga cum aufdcut.o gi allii; infdgigarea so4ii mele viitoare fiind cunos-cut5 doar de Cel in a clrui putere std sd ne binecuvantezechiar in mijlocul nenorocirilor noastre.

insemn6rile pe care. mi le-a inmdnat cfrndva unuldintre unchii mei (care a dovedit aceeagi curiozitate gi pcolegtionat anecdote de familie) mi-au furnizat cdtevaamdnunte ce se referd la strdmogii noptri. Din acesteinsemndri am aflat cd familia a trdit in acelagi sat, Ectondin Northamptonshire, timp de trei sute de ani gi poate

Povesru vtEIl MELE

gi inainte, dar el nu gtia (poate din timpul in care numeleFranklinl, care era inainte cel al unei categorii de oameni,

a fost preluat de ei ca porecld atunci cdnd oamenii din totregatul aveau o porecl5), pe o proprietate liberd, de treizecide acri, cu ajutorul meseriei de fierar, care a continuat infamilie pAna astdzi, cel mai mare dintre fii fiind destinatacestei meserii; obicei pe care l-au urmat gi el" gi tatdl meuin privinfa flilor intAi ndscufi. CAnd am cdutat ln registreledin Ecton, am gdsit inregistriri ale nagterilor, cdsitoriilorgi morlilor lor incepdnd doar cu anul 1555, fiindci ln paro-

hie nu existd registre anterioare acestui an. Din acest regis-

tru am aflat cd eu eram cel mai tdndr fi.u al ceh-li mai tdndrfiu care trdise cu cinci generalii inainte. Bunicul Thomas,

care s-a niscut in 1598, a treit la Ecton pdnd a imbdtrdnitgi nu a mai putut sd-gi exercite meseria; atunci s-a dus sd

locuiascd impreund cu flul sdu John, vopsitor in Banbury,

Oxfordshire,la care tatel meu a fost dat ca ucenic. Acolo

a murit gi a fost ingropat bunicul meu. Am vdzut piatralui de mormdnt in 1758. Fiul sdu cel mai mare, Thomas,

a treit in casa de la Ecton gi a l5sat-o mogtenire, impreundcu pdmdntul, singurului sf,u copil, o flicd; aceasta, impre-und cu soful ei, un Fisher din Wellingborough, i-a vAndut-o

domnului Isted, acum lord al conacului de acolo. Buniculmeu a avut patru fii care au triit gi au crescut: pe Thomas,

fohn, Benjamin gi Josiah. ip voi spune tot ce gtiu despreei din h0rtiile mele gi, dacd acestea nu se pierd in absenfa

mea, vei gisi in ele mai multe amenunte.

I Rdzeg, mic proprietar de pimdnt liber, in Anglia secolului alXW-lea gi al.XV-lea. (M tr.)

BENJAMIN FnarurIIH

Thomas a invilat meseria de fierar de la tatdl lui;

dat fiind iscusit gi incurajat sd invele (la fel ca tofi fra-

tii mei) de cdtre un anume Esquire Palmer, pe atunci cel

mai de seamh gentleman din parohie, s-a preg6tit singur

pentru meseria de copist; a devenit un om insemnat incomitat; a fost unul dintre principalii iniliatori ai tuturoractiunilor publice din comitat, din oragul Northampton $i

din propriul sat, in care a fost dat ca exemplu de multe

ori; a fost observat gi sprijinit de multe ori de cel care era

pe atunci lordul Halifax. A murit la 6 ianuarie 1702, dupd

calendarul vechi, cu doar patru ani inainte de nagterea

mea. imi amintesc cd relatarea viefii gi a caracterului sdu,

pe care am auzit-o de la anumifi bdtrAni din Ecton, te-a

izbit ca un fapt extraordinar prin asemdnarea cu ceea ce

gtiai despre mine.

,,Dacd ar fi murit in aceeagi zi", ai spus tu,,,te-ai flputut g&ndi la o transmigraliet.'r

John a fost dat ucenic la o vopsitorie de ldnd - am

impresia. Benjamin a invilat sd vopseascd mdtase la Lon-

dra, unde era ucenic. Era iscusit. Mi-l amintesc bine, cdci

in wemea copildriei mele a venit la tatil meu, in Boston,

qi a locuit in casa noastre cAflva ani. A trdit pAnd la o vAr-

std lnaintatd. Nepotul lui, Samuel Franklin, trhie$te acum

in Boston. A lasat in urmd dou5 volume in-cvarto; format

MS., constAnd din mici poeme ocazionale adresate priete-

nilor gi rudelor, dintre care mi-a trimis 9i mie specimenul

1 Transmigrafie: conceplie religioasi potrivit cireia, in mo-mentul morfii, sufletul trece dintr-un corp in alt corp. (N.'fr.) :

P0VESTEA vrETil MELE

de fa1d1. $i-a format un sistem propriu de stenografie gi

m-a invilat gi pe mine, dar, fiindci nu l-am practicat nici-odat6,l-am uitat. Eu mi-am primit numele dupd unchiulacesta, flindc[ intre el gi tatil meu a existat o deosebitd

afecfiune. Era foarte pios gi li pldcea sd asculte lntot-deauna predicile celor mai buni predicatori, pe care letranscria in stenografia lui adunAnd astfelmulte volumede predici. Era gi un bun politician;prea bun, poate, pen-

tru epoca lui. intr-un tArziu, in Londra, a ajuns in mAi-

nile mele o colecfie a sa cu toate pamfletele principalereferitoare la problemele publice, din 1641 pAnd in 1717;

multe volume lipsesc, dupd cum reiese din numerele lor,dar au mai rimas opt volume in-folio gi doudzeci gi patruin-cvarto gi in-octavo. Un negustor de cdr{i vechi a datpeste ele gi, cunoscdndu-md fiindcl mai cumpdrasem de

cdteva ori de la el, mi le-a adus. Se pare cd unchiul meule-a lisat aici cAnd a plecat spre America, acum cincizecide ani. Pe margine sunt multe adnotiri.

Aceastd obscurd familie a noastrd a acceptat devremeReforma gi a rdmas protestant5 in timpul domniei regineiMary cdnd s-a aflat uneori in pericol de a intra in incur-clturi din pricina zelului lor impotriva papistagilor. Ficu-serf, rost de o Biblie in limba englezd gi, ca si o ascunddgi sd o protejeze, o legaserd cu nigte benzi de piele dede-

subt, in interiorul unei bdncute cu patru picioare. Cdnd

. 1 Aici urmeazd la margine urmdtoarele cuvinte intre paran-teze: ,,aici insereazd poemul", dar poezia nu apare. Domnul iparksne informeazil (Viaga lui Fyanklin, p. 6) ci aceste volume au fostpistrate gi se afl5 in posesia doamnei Emrnons din Boston, str6-strA-nepoatd a autorului lor. (N. ed orig.)

BENJAMIN FRANKLIN

stre-stre-strebunicul meu citea din ea familiei" intorcea

bdncu.ta cu picioarele in sus gi o lua pe genunchi, intor-

cAnd foile sub benzi. Unul dintre copii stdtea la ugd, ca sd

dea de gtire dacd apdrea aprodul, care era un funcfionar

al tribunalului ecleziastic. in cazul acesta, bencuta era

intoarse din nou pe picioarele ei, cu Biblia ascunsd in ea,

ca mai inainte. Anecdota aceasta am auzit-o de la unchiul

Benjamin. intreaga familie a continuat sd apar.tini Biseri-

cii Anglicane pAni la sfArgitul domniei lui Carol al Il-lea,

cdnd unii dintre pastorii care fuseserd exclugi din pricina

disidenfei au,tinut intruniri secrete in Northamptonshire,

iar Benjamin gi fosiah li s-au aliturat, gi aga au rdmas

toat5 viafa; restul familiei a rdmas in biserica episcopald.

Iosiah, tatdl meu, s-a cisitorit de tdnir gi gi-a luat sofia

gi cei trei copii in Noua Anglie, in 1682. Faptul cd intruni-

rile religioase secrete erau interzise prin lege gi adesea

tulburate a fdcut ca mulli dintre cunoscufii sdi sd se mute

in aceastd 1ari, gi el a fost convins sd-i insofeascd acolo

unde se agteptau sd se bucure in libertate de modul lor de

inchinare. De la aceeagi sofie a mai avut alti patru copii,

niscufi acolo, iar de la cea de-a doua, incd zece - cu totulgaptesprezece; dintre ei, eu imi amintesc treisprezece, care

stiteau la masa lui in acelagi timp, $i toti au crescut gi s-au

cisitorit; eu am fost fiul cel mai mic, ndscut cu doi ani mai

tdrziu decdt cel dinaihtea mea, in Boston, New England.

Mama mea, a doua sofie, a fost Abiah Folger, fiica lui Peter

Folger, unul dintre primii colonigti din Noua An$ie, care

este mentionat cu cinste de cdtre Cotton Mather in istoria

bisericii din aceasti {ar[, intitulatd Magnalia. Christi Ame-

PovESTEA vrETn MELE

ricana\ ca un ,,englez evlavios gi invdfat", dacd lmi amin-

tesc bine cuvintele. Am auzit cI a scris diverse articole

ocazionale, dar numai unul dintre ele a fost tipdri! gi eu

l-am vdzut acum mulli ani. Fusese scris in L675, in versu-

rile simple gi nepretenfioase caracteristice epocii gi oame-

nilor de atunci, qi adresat celor implicali in conducere. Se

declara in favoarea libertetii de congtiinfa gi ln sprijinulbaptigtilor, al quakerilorz gi al altor sectanti care fuseserd

persecutafi, atribuind acelei persecufii rdzboaiele cu indi-enfi gi alte nenorociri care se abdtuserd peste tare, ca pe

nigte judec5li ale lui Dumnezeu care pedepseau o ofensd

atet de atroce, gi recomandAnd ahrogarea acelor legi nemi-

loase. Totul mi s-a parut scris cu multe simplitate decentd

9i cu o libertate bf,rbdteascd. imi amintesc cele gase versuridin incheiere, degi am uitat primele doud din strofd; dar

intenlia lor era sd il faca cunoscut ca autor, deoarece criti-cile lui izvorau din bundvointd.

Din toatd inima urdscDefiimdtor sd flu;Din Sherburne, unde locuiesc,Eu numele mi-I scriu;Si ca sd nu vd supdrali, vd spun curatCd Peter Folgier viL e amic adevdrat.

1 Magnalia Chrkti Americana, pu-blicati de Cotton Matherin 7702, avea subtitlul Istoria ecleziasticd a Noii Anglii; consta dingapte,,cdr,ti" publicate in doud volume gi detalia dezvoltarea religi-oasd a coloniilor din Noua Anglie intre anii 1620 9i 1698. (N. tr.)

2 Quakerii sunt membrii unui grup de migciri religioase,cunoscut ca Societatea Religioasd a Prietenilor; in trecut, eraucunosculi datoritf, urmitoarelor convingeri: refuzau sd participe lardzboi, se imbrdcau simplu, refuzau sd depuni juriminte, se opu-neau sclaviei;i totalitarismului. (N. fr.)

t7

I8 BENJAMIN FRANKLIN

Frafii mdi mai mari au fost trimigi cu totii si invele

diferite meserii. Eu am fost trimis la gcoala secundarf,l la

vArsta de opt ani, fiindcd tata intenliona sd md consacre

serviciului bisericii, ca pe o zeciuialh din fiii sdi. Dorinla

mea timpurie de a tnvdfa si citesc (care trebuie sd fi fost

foarte timpurie, fiindcd nu-mi amintesc sd nu fi putut citi

weodatd) gi opinia tuturor prietenilor, care spuneau cd

aveam sd fiu un bun invdfat,l-au incurajat in acest scop.

gi unchiul meu Benjamin I-a aprobat gi a propus sd-mi

dea toate volumele sale de predici stenografiate, probabil

ca pe un fond inilial cu care sd incep, dacd voiam sd invdf

sistemul lui. Am continuat oricum cu gcoala secundara

aproape un an, degi in timpul acesta am trecut treptat de

ta mijlocul clasei in fruntea ei, gi apoi am fost transferat

in clasa urmdtoare, ca si pot intra in clasa a treia la sfArgi-

tul anului. Dar; lntre timp, vizAnd cAt de mult se cheltuia

cu educalia la colegiu - sumd pe care nu gi-o permitea,

din pricina familiei numeroase - gi vflzdnd cd multe per-

soane astfel educate nu cAgtigau cine gtie ce (motive pe

care le prezenta de altfel prietenilor in prezen,ta mea),

tata m-a luat de la gcoala secundard gi m-a trimis Ia ogcoali de scris gi aritmeticf,, finuta de un om faimos pe

atunci, domnul George Brovrmell, care avea foarte mult

succes in profesia lui, in generaf gi aceasta prin metode

bldnde, incurajatoare. Sub indrumarea lui, am invdlat siscriu frumos destul de curdnd, dar cu aritmetica am equat

gi nu am ficut niciun progres. Cflnd am implinit zece ani,

1 Grammar school: gcoli care urmau modelul britanic gi in caretinerii invdfau limbile clasice, ca o pregdtire pentru colegiu. (N. tr.)

P0VESTEA vtEIil MELE

tata m-a luat acasd ca sd-l ajut in noua sa afacere, cea de

fabricant de lumdndri gi sdpun; era o meserie pe care nu

o invdfase, dar cAnd ajunsese in Noua Anglie vdzuse cd

vopsitoria nu era la mare cSutare qi nu ii putea intretinefamilia. Prin urmare, am fost pus s5 tai fitilurile lumdnd-

rilor, sf, umplu formele pentru slpun gi pentru lumdnlri,sd ajut in prdvllie, sd fac comisioane etc.

Nu-mi pldcea come4ul gi aveam o inclinalie puter-

nicd pentru mare, dar tata s-a declarat lmpotrivd; oricum,

trdind aproape de apf,, eram adesea pe ea gi in ea, invd-

ldnd deweme sd inot bine gi sd conduc blrcile; cAnd eram

lntr-o barcl sau intr-o canoe, lmpreund cu alfi bdiefi, mise incredinfa de obicei conducerea, mai ales -ln cazurile

diflcile; gi in alte ocazii eram conducdtorul b[iefilor, gi

uneori li bdgam in incurcAturi; voi menfiona doar una, ca

sd vezi cd dovedeam de timpuriu un spirit public, degi nu

era indreptat in sensul corect.

Aproape de noi se afla iazul unei mori, mdrginitpe o parte de o mlagtinf, cu ap[ sdrat6, in care obignu-

iam noi sd pescuim plevu.scd in timpul fluxului. Atdta

am cdlcat-o in picioare, cd se transformase intr-o baltd

mocirloasf,. Propunerea mea a fost sd construim acolo

un ponton pe care sd putem cdlca gi le-am ardtat tova-

rdgilor mei o grlmadA mare de pietre, cu care urma sd

se construiascd o casd nou5l0ngd mlagtinfl gi care s-ar fipotrivit foarte bine scopului nostru. Prin urmare, seara,

cdnd muncitorii plecaserd, am adunat cdfiva tovardgi de

joacd gi, muncind cu sdrguinfa unui rnuguroi de furnici,uneori doi sau trei la o piatrf,, am adus toate pietrele $i

19