Rosalind Levačić, Consultant International, Banca MondialaBucuresti, 14 aprilie 2009

1

Descentralizarea educatiei:

Experientele altor tari si relevantaacestora pentru Romania

Scopurile seminarului

Asistenta pentru structurarea dezbaterilorprivind modul de a descentraliza in continuare educatia in Romania prin :

Clarificarea notiunii de descentralizareExaminarea sistemelor de educatiedescentralizate din unele tari europene, in special metode de finantareSugestii privind un drum optim al implementarii in Romania

2

DescentralizareDescentralizarea este un procesGradul de descentralizare este reprezentat

de limita pana la care functiunile sicompetentele legate de serviciile publicesunt acordate nivelurilor de autoritateinferioare, inclusiv furnizorii de prima instanta- SCOLILE

Educatia in Romania este deja partial descentralizata.

3

4

OBIECTIVE SI PRIORITATI PENTRU DESCENTRALIZAREA EDUCATIEI

Obiective sprijinite de un sistem de administratie publica descentralizat

Luarea deciziilor in mod democratic la nivel local ca obiectiv politicReducerea poverii fiscale a guvernului prinsolicitarea catre autoritatile localede a furnizafinantareImbunatatirea eficientei prin asigurarea unei legaturimai puternice intre finantare si beneficiari (finantareper capita)Imbunatatirea calitatii serviciilor prin:

luarea deciziilor local bazate pe informatii local;responsabilizare mai puternica a decidentilor locali in privinta rezultatelor (invatarea elevilor)

5

Despre echitateEchitatea se refera la accesul egal la serviciile publice

pentru oameni cu necesitati echivalente oriunde artrai in tara si oricare ar fi provenienta sociala sietnica.

Echitatea nu este in mod necesar promovata de descentralizare avand in vedere ca poate maridiferentele locale privind calitatea serviciilor siaccesul.

Descentralizarea poate imbunatati echitatea dacasistemul de finantare este reformat pentru a asiguracapacitatea egala a tuturor autoritatilor locale de a furniza educatie care sa raspunda necesitatilorechivalente. Deci, zonele sarace cu venituri fiscalemici si necesitati mai mari trebuie sa aiba o finantaremai mare per elev sau per rezident. 6

Diferitele prioritati sprijinite de descentralizare

Acestor obiective li se acorda prioritati diferite de catre diferitele parti interesate –ministere, autoritati locale, sindicate, manageri local (directori de scoala), clienti (parinti si elevi).Au existat prioritati diferite in diferitele tari undes-au efectuat descentralizari in ultimii 25 de ani.Prioritatile diferite au dus la o impartire diferita a puterilor, competentelor si raspunderilor.

7

Descentralizare: prioritatinationale diferite

Luarea deciziilor democratic local

Polonia, Estonia

Reducerea poverii fiscaleguvernamentale

Polonia, China

Imbunatatirea eficienteiprintr-un mai bun control asupra costurilor

Olanda, Finlanda, Noua Zeelanda, Australia

Imbunatatirea calitatii de catre managementul local & responsabilitate locala maiputernica

RU: Anglia

8

Prioritatile actuale in Romania: impresiile mele

Educatie si Cercetare pentru Economia bazata peCunoastere (Document de Strategie) specifica faptul ca descentralizarea trebuie sa duca la imbunatatireaeficientei, relevantei, echitatii si calitatii sistemului.(p. 11)

1. Imbunatatirea calitatii de catre managementul local & raspundere locala mai puternica

2. Imbunatatirea eficientei printr-un control mai bun asupra costurilor

3. Luarea deciziilor democratic local

Reducerea poverii fiscale guvernamentale prin solicitarea de finantare locala mai mare poate sa fi fost o prioritate in trecut 9

10

Gradul de descentralizare in stabilirea competentelor

privind educatia si finantarea

11

Stabilirea finantarii si alocarilor intr-un sistem centralizat

fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari

Personal nedidactic

√ √

Bunuri & servicii

√ √

Guvern Autoritati locale

Scoala

Profesori √ √

alocari – decizii privind cheltuirea finantarii

12

fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari

Prersonal nedidactic

√ √ √

Bunuri & servicii

√ √ √

Capital √ √ √

Guvern Autoritati locale

Scoli

Profesori √√ √

Stabilirea finantarii si alocarilor intr-un sistem total descentralizat.

13

Definitia unei scoli “auto-conduse”

O scoala auto-condusa este acea scoala dintr-un sistem educational catre care s-a descentralizat o cantitate semnificativa de autoritate si responsabilitate pentru a luadecizii legate de alocarea resurselor intr-un cadru dterminat central de teluri, politici, standarde si responsabilitati.

Caldwell, B.J. si Spinks, J. M. (1998) Dincolo de Scoala auto-condusa, London, Falmer

14

Finlanda: stabilirea finantarii si alocariiAutoritatile locale finanteaza o parte considerabila din

resurse proprii; aleg cum sa faca alocarile catre scoli

fonduri alocari fonduri alocari fonduri

alocari

Personal nedidactic √ √ √ √

Bunuri & servicii √ √ √ √ √

Capital √ √ √ √ √

Guvern Autoritati locale Scoala

Profesori √ √√ √

Datorita echilibrarii fiscale unele autoritati locale nu primesc nici un grant

Formula

fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocariProfesori √ √ √Alt personal √ √ √Bunuri si servicii √ √ √

Costuri operationale

√ Consiliul bisericii

√ primarie √

Capital √ √ √

Guvern Consiliul Director:

biserica sau primaria

Scoala

15

Olanda: stabilirea finantarii si alocarilor

Formula

16

Anglia: Stabilirea finantarii si alocarilorApropae toate cheltuielile cu educatia al autoritatilor

locale sunt finantate prin alocari guvernamentale

fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari

Personal nedidactic √ √ √

Bunuri & servicii √ √ √ √

Capital √ √ √ √ √

Guvern Autoritati locale Scoala

Profesori √√ √

De asemena guvernul are unele alocari specifice pentru scoli efectuate via autoritati locale

Formula Formula

17

Parintii aleg scoala (daca sunt locuri vacante) AL trebuie sa delege un buget fiecarei scoli, determinatprintr-o formula obiectivaBugetele pentru cele mai multe resurse delegate catrescoalaConsiliul Director si directorul scolii hotarasc cum sacheltuie bugetul delegatScolile stabilesc necesarul de personal si angajeazaprofesorii si personalul nedidacticConsiliul Director numeste directorulGuvernul: asigura furnizarea informatiilor si reglementareascolilor si a AL-urilor

Anglia dupa Legea Reformei Educatiei din 1988 : descentralizarea managementului resurselor si

centralizarea controlului calitatii

18

Organizatii implicate in Anglia in finantarea scolilor publice

150 AL

22.700 scoli; 8 m. elevi

FLUXURI DE FINANTARE

TREZORERIE

Departament pentru copii, scoli si familie

Autoritate locala 1 Autoritate locala N

Scoala 1 Scoala 2 Scoala 1 Scoala 2 Scoala 3

19

Formula pentru distribuirea alocarilorguvernamentale catre autoritatile locale

Consta in doua parti:1. O evaluare a guvernului asupra necesarului

de cheltuieli pentru fiecare serviciu de facutde fiecare AL.

2. Echilibrare fiscalaAlocarile sunt ajustate pentru a tine cont de diferentele dintre autoritatile locale in cepriveste capacitatea de a obtine venituri, Autoritatile cu o baza de venituri mai mica primesc alocari mai mari.

20

Alocarea pentru educatie catre autoritatilelocale in Anglia

Impartita in 2 blocuri: suma evaluata ca fiind necesara AL pentru cheltuieli.

1. BLOC SCOLI (aprox. 85%)prescolar, primar, secundar, elevi cu necesitatispeciale

2.BLOC AL (aprox. 15%)Functiuni centrale pentru educatie ale ALTineret si comunitate

21

Formula pentru blocul scoli

Pentru prescolari, elevi ciclu primar sisecundar

Drept de baza: pentru cost standard elevSuplimentari pentru:

dezavantaje socialezone cu costuri salariale mai maridensitate mica a populatiei (rural)

Elevi cu costuri ridicate (cei cu necesitatispeciale)ECR = (0.01 + 0.07* % gospodarii primind beneficii

sociale + 0.21* % copii cu greutate mica la nastere)* nr. elevi 3-15 ani

22

Formule ale autoritatilor locale pentrufinantarea scolilor

Fiecare autoritate locala are propria sa formula :Trebuie sa se confdormeze Instructiunilor Dept. CSF.Trebuie sa aloce cel putin 80% din bugetul agregat

pentru scoli in conformitate cu numarul si varsteleelevilor. 5% din acesta poate fi pentru indicatorii privinddezavantajele sociale.

Restul poate fi delegat avand in vedere :O suma fixa indiferent de dimensiunea scolii;Indicatori ‘obiectivi’ privind dezavantajele socialesi/sau educationale; Indicatori legati de costurile operationale ale cldirilorsi terenurilor scolii (dimensiune, stare, cladiri separate, facilitati speciale, etc).

Scolile si unitatile speciale pot fi finantate suplimentarfunctie de numarul de locuri.

23

Formula Milton Keynes pentru AL : buget scoalaprimara

Gradinita £1.444 20 £28.878Primire £1.286 25 £32.147An 1 (5+) £1.286 30 £38.576An 2 (6+) £1.286 29 £37.290An 3 (7+) £1.295 31 £40.150suma fixa £43.982clasa gradinita desemnata £20.006unitate de gradinita cu 26 de locuri £4.588Functie de incinta Finantare pe unitatefuntie de supr. Cladire £76 600 £45.720suprafata teren £1,57 1500 £2.355mese scolare gratuite £146 60 £8.755engleza ca a 2a limba £73 40 £2.918Turnover £73 30 £2.188impozit pe proprietate £7.600TOTAL COTA BUGET £315.152

24

Metodologii de finantare a educatiei generale:

Olanda si Finlanda

Doua abordari (sunt achivalente) pentrua calcula cat sa se aloce unei unitati

locale (autoritate sau scoala)

1. Formula: consta in mai multi (chiar multi) indicatori

Exemple: Olanda, Anglia

2. Pret unitar per elev: ponderat pentru elevii cu costuri mai mici/mai mari sau la scoli cu costuri mai mici/mai mari decat unitatea de baza

Exemple: Finlanda, PoloniaRomania: cost standard 25

Olanda: istoricul formulei de finantare

Din 1917 sistem de consilii scoli fundatie religioasa (70% elevi) siconsilii scoli municipale. Un consiliu scolar poate gestionamai multe scoli dar aproape jumatate gestioneaza o singurascoala.

Parintii au dreptul sa infiinteze scoli: multe scoli mici.538 municipalitati intre 1,000 si 590,000 locuitori.

Tinta principala a formulei de finantare (1990) a fost sa tina sub control costurile prin :

(a)Statul nu mai rambursa costurile consiliului scolar;(b)Reducerea numarului de consilii scolare si de scoli prin presiunea

finantarii per capita si stimulente fiscale.

In 1997-2002, numarul de consilii scolare a scazut de la 2,800 la 2,000 si scolile au devenit mai mari. 26

Olanda: minister catre scoala

I1 elevi clasa 1-3: pondere = 1* cost unitarelevi clasa 4-6: pondere = 1.1* cost unitar

elevi clasa 7-9: pondere = 1.3* cost unitarI2 supliment pentru limba minoritatii (friziana)

ponderi pentru diferite tipuri de scoli secundareI3 indicator de nivel de educatie al parintilor

indicator pentru elevii nascuti in strainatateindicator pentru elevii cu necesitati educative

specialeI4 suma fixa pentru fiecare scoala

27

FinlandaO lunga traditie a unor autoritati locale puterniceO puternica egalizare fiscala intre municipalitatiIn 1993 s-a introdus o formula guvernamentala pentru a

inlocui alocarile bazate pe “rambursarea costurilormunicipalitatilor”

Alocarea pentru educatie nu are destinatie specialaCalculata si distribuita de Consiliul National al

Educatiei.Stabileste un pret unitar pentru un elev in fiecare scoala

municipala sau scoala privata din aria municipalitatii.28

Finlanda: pret unitar per elevI1 elevi clasa 1-6: pondere = 1elevi clasa 6-9: pondere = 1.75

elevi ciclu secundar superior pondere = 2.5I2 pondere aditionala pentru:

nr. Scoli mici in municipalitatedensitatea populatiei; insule

I3 pondere pentru % elevi cu predare in suedezaElevi cu nevoi educationale speciale (NES) : pondere =2

NES sever pondere = 3.5Exprimat mai sus ca un pret per elev unic: variaza functie

de municipalitateAlocari suplimentare pentru scoli secundare cu misiune

speciala si elevi imigranti.29

30

Implementarea pe mai departe a descentralizarii educatiei in

Romania 2009 - 2011

31

fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari

Personal nedidactic √ √ √

Bunuri & servicii

√ √ √ √ √ √

Capital √ √ √ √

Guvern Autoritate locala

Scoala

Profesori √ √√

Romania: stadiul actual al finantarii si alocarilor

32

Romania: stabilirea probabila a finantarii sialocarilor dupa implementarea descentralizarii

fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari

Personal nedidactic √ √ √

Bunuri & servicii

√ √ √ √ √

Capital√ √ √

Guvern Autoritate locala

Scoala (buget propriu)

Profesori √√√

√

Aplicarea costului standard per elev pentrudeterminarea bugetelor la nivel local

33

MFP CNFIPS

Formula: cost standard

Formula: cost standard

Scolispeciale

Formula: cost standard cu ajustari

MECI

Consiliu

judetean

Municipalitate

Scoala: buget propriu

Problematici de avut in vedere la descentralizare in Romania

1. Fluxurile de finantare duale (personal si bunuri& servici) vorcontinua, tinand cont ca nu sunt echitabile?

2. Va include costul standard per elev toate costurile sau numaisalariile, manualele si bursele?

3. Poate o formula centrala pentru 3,000 comune si orase sa fie suficient de elastica fata ne necesitatile locale?

4. Cum se va realiza cresterea eficientei costurilor prinreducerea numarului de profesori si rationalizarea reteleiscolare fara sa dauneze accesului si calitatii?

5. Asigurarea ca monitorizarea si evaluarea inspectoratelorjudetene sa sprijine imbunatatirea calitatii

6. Poate guvernul sa implementeze masurile propuse(curriculum, evaluare, pregatirea profesorilor si calitate, responsabilitate/responsabilizare) astfel incat sa creascanivelul de calitate al educatiei in urmatorii 10 ani?

34

Fluxurile de finantare duale (personal sibunuri& servici) vor continua, tinand cont ca nu sunt echitabile?

35

Incredintarea finantarii bunurilor siserviciilor municipalitatilor le creeaza acestora un interesputernic in scoli; creste partea de venituri locale.

Simplificarea finantarii scolilorprintr-un singur flux de fonduri. Alocare echitabila a bunurilor si serviciilor per elevin toate zonele.

Va include costul standard per elevtoate costurile sau numai salariile, manualele si bursele?

36

Costul standard include toate resursele(cu exceptia capitalului): da un semnalclar al inputului standard cerut per elev. Guvernul poate finanta 100% sau(100-x)%: x% un minim de acoperitde municipalitati.

Face costul standard mai dificilde determinat avand in vedereca sunt foarte variabile costurilecu incintele. Daca statul nufinanteaza 100% face sa parainadecvat efortul de finantare.

Poate o formula centrala pentru 3,000 comune si orase sa fie suficient de elastica

fata ne necesitatile locale?

37

O formula simpla pentru transparenta, dar prea putini indicatori pentru a ajusta formula la diferentele de costuriunitare datorate unor factori in afaracontrolului municipalitatii.

O formula complexa cu multi indicatori pentru a reflectadiferentele din costurile unitare. Trebuie sa fie indicatori pe care scoala si autoritatea locala sa nupoata sa ii manipuleze. (de ex. NUnumarul de scoli mici sau marimeacurenta a clasei).

Costuri suplimentare ale implementariimasurilor de descentralizare

Echipa tehnica centrala de implementarePregatirea directorilor de scoli in managementul

resurselor si utilizarea cunostintelor dobandite la sprijinirea imbunatatirii scolii

Recrutarea si pregatirea de contabili in municipalitati siscoli

Pregatirea administratorilor la nivel judetean simunicipal

Sprijinirea rationalizarii retelei scolarePachete compensatorii pentru profesorii in exces sau

care ies anticipat la pensie 38

Sugestii pentru calendarul de implementare: scenariile accelerat si lent

ACTIUNE DATA

MECI infiinteaza Unitatea Operativa de Implementare. Una din sarcinileprincipale este sa elaboreze formula de finantare pentru determinareabugetelor pentru educatie ale autoritatilor locale

Finele luiaprilie2009

MECI face propuneri pentru pachetullegislativ

4 mai2009

Sugestii pentru calendarul de implementare: scenariul accelerat

ACTIUNE DATA

Schimbari proiect de lege (aprobat Decembrie 2009) Sept 2009

MECI a elaborat formula de finantare si a utilizat-opentru a determina bugetele pentru anul financiar 2010 ale consiliului judetean si autoritatilor locale

Sept 2009

Bugetele autoritatilor locale si consilului judeteandeterminate prin formula sunt executate insa din ian. Pana in aug. determinate de cheltuielile istorice

Ian 2010

Toate scolile cu >200 elevi primesc bugete pentru Sept –Dec AF 2010 pe baza formulei: ajustarea personalului

Sept 2010

Bugetele autoritatilor locale si consiliului judeteandeterminate de formula cu protectie redusa. Scolileincep implementarea graduala a autonomiei financiare a scolilor.

Ian 2011

Sugestii pentru calendarul de implementare: scenariul lent

ACTIUNE DATA

Schimbari legislative aprobate Dec 2009

MECI a elaborat formula de finantare pentrudeterminarea bugetelor consiliului judetean si ale autoritatilor locale pentru AF 2011

Martie 2010

Toate scolile ajusteaza personalul pentru anul scolar2010/11 pentru a se pregati pentru finantarea bazata peformula in ianuarie 2011

Sept 2010

Bugetele consiliului judetean si ale autoritatilor locale determinate prin formula cu rezerva pentru reducereadimensiunii diferentei bugetare

Ian 2011

Autoritatile locale determina bugetele scolilor, uneleprin formula. Scolile incep implementarea graduala a autonomiei financiare a scolilor.

Ian 2011

INTREBARI PENTRU DISCUTII

Ce fel de descentralizare a educatiei o considerati cea mai potrivita pentruRomania?Ce provocari vor sta probabil in fatadescentralizarii si cum pot fi ele cel maibine intampinate?Care este cel mai bun calendar pentruimplementarea formulei de finantare si a autonomiei financiare a scolilor?

42