Opţiunile privind finanţarea învăţământului superior şi...

1

Opţiunile privind finanţarea învăţământului superior şi schema împrumuturilor pentru

studenţi în România

D. Bruce JohnstonePamela Marcucci

|Bucureşti, 27 februarie 2008

2

D. Bruce JohnstoneUniversitatea statului New York, Buffalo

• Profesor, învăţământ superior şi comparat• Director, Proiectul studiului comparativ

internaţional privind finanţarea învăţământului superior şi accesul la acesta

• Seful grupului de specialişti al Programului Fulbright NCS

• Fost Rector (1988-94) al sistemului universităţii statului New York

3

Pamela MarcucciUniversitatea statului New York, Buffalo

• Manager, Proiectul studiului comparativ internaţional privind finanţarea învăţământului superior şi accesul la acesta (Proiect ICHEFA)

• Director, studiul CIIS de finanţare a studenţilor în Maroc, Egipt, Kenya şi Etiopia

• Autor şi co-autor al unor publicaţii privind politicile internaţionale de finanţare şi acordare a împrumuturilor pentru studenţi

4

Studiu comparativ internaţional privind finanţarea învăţământului

superior şi accesul la acesta1. Tendinţe mondiale în finanţarea universităţilor

2. Partajarea costurilor: realitate şi politică3. Trecerea costurilor de la stat (contribuabili) la

părinţi şi studenţi4. Politica taxelor de studii

5. Burse pe bază de anchetă socială6. Scheme de împrumuturi pentru studenţi7. Toate în contextul politic şi ideologic

5

Conferinţe şi acţiuni de consultanţă ale Proiectului ICHEFA (selecţie)

• Buffalo, 1999• Dar es Salaam, Tanzania 2002• Praga, Republica Cehă 2003 (Europa Centrală şi de Est)• Moscova, Rusia 2004 • Nairobi , Kenya 2005 & 2006• Wuhan, China 2005• Rabat, Maroc 2006 • Portorož, Slovenia 2007• Arusha, Tanzania 2008 (Africa Orientală)• Kampala, Uganda 2008• Bucureşti, România 2008

6

Cum văd eu România… [10]

1. Participantă la procesul de la Bologna: sistem de studii de licenţă – masterat – doctorat funcţional

2. Cerere crescândă pentru învăţământul superior3. Sector privat emergent4. Capacitate limitată de impozitare suplimentară şi

nevoi care concurează pentru orice venituri suplimentare

5. Prognoza traiectoriilor divergente ale costurilor învăţământului superior şi veniturilor statului

6. Extinsă subvenţionare indirectă

7

6. Politică binară privind taxele de studii în sectorul public

7. Un sistem privat în creştere care depinde de taxe

8. Costurile de întreţinere a studenţilor plus taxele sunt deja ridicate pentru multe familii

9. Rezistenţă politică şi ideologică la o abordare globală, unitară (adică, taxe de studii)

10. Nevoia unei scheme de împrumuturi pentru studenţi

8

Probleme ale schemelor de împrumuturi pentru studenţi în Europa Centrală şi Răsăriteană

1. Lipsa experienţei sau a unor succese în România2. Puţine modele ale unor situaţii asemănătoare3. Absenţa unei largi culturi a creditului4. Capacitate nesigură de atragere a economiilor de

pe piaţa de capital: singurul care acordă împrumuturi este statul

5. Multe scheme de împrumuturi din alte părţi au constituit un eşec (recuperare redusă sau zero)

6. Liderii studenţilor şi stânga politică pot fi ambivalenţi (nasul cămilei în cortul taxelor de studii)

9

Motive de speranţă: eşecurile s-au datorat unor cauze [8]

1. Concepţie defectuoasă: insuficienţa ratei dobânzii

2. Prezentare necorespunzătoare: ne-accentuarea obligaţiei de plată şi a consecinţei neachitării ei

3. Neîncasarea (necolectarea) plăţilor

4. Insuficienţa bazei de date electronice

5. Insuficienţa mecanismului pentru acele cazuri care se confruntă cu greutăţi

6. Anchetă socială ineficientă

10

7. Cadru juridic insuficient privind:

Penalizarea neachitării (fără scuză) a obligaţiei

Responsabilitatea co-semnatarilor

Responsabilitatea angajatorilor

Responsabilitatea autorităţii fiscale

Capacitatea de a pune poprire pe salarii

Obligaţia în cazul deplasării în străinătate

8. Risc ridicat, deci capital privat insuficient

11

Imprumuturile pentru studenţi pot funcţiona: Pe două principii

1. Schema de împrumuturi pentru studenţi să fie parte a unei abordări globale, unitare a finanţării:

a) Apreciere realistă a viitoarelor traiectorii ale (1) costurilor şi (2) veniturilor publice disponibile

b) Politică echitabilă a taxelor de studii (şi creşteri periodice ne-politice ale acestor taxe)

c) Politica altor taxe şi subvenţii pentru studenţid) Politica şi mecanismul de anchetă socialăe) Planurile de creştere a sectorului publicf) Planurile de creştere a sectorului privat

12

2. Să îţi cunoşti obiectivele. Schemele împrumuturilor pentru studenţi pot avea obiective şi priorităţi foarte diferite ca, de exemplu:

a) Cât de important este obiectivul partajării cu adevărat a costurilor: adică, recuperarea costului real?

….. Faţă de:b) obiectivul (politic) de acordare a unor sume

tuturor sau majorităţii studenţilor?

13

c) Sau de sprijinire a studenţilor plătitori de taxă din universităţile publice?

d) Sau de sprijinire a studenţilor care urmează cursurile colegiilor sau universităţilor private?

e) Sau de asigurare a unui succes iniţial ( în termen de 5 ani): adică, demonstrarea recuperării împrumutului pentru a putea avea acces la capitalul privat?

f) Sau de influenţare a activităţii sau locului acesteia după terminarea studiilor (de ex. medicii în mediul rural în România)

14

(Implicaţiile priorităţilor)Ce doreşte guvernul:

Maximă acceptare politică … sau punerea accentului pe studii ca fapt real şi pe obligaţia de rambursare?Nişte împrumuturi acordate majorităţii studenţilor … sau împrumuturi cu adevărat suficiente doarcelor care au atât merite, cât şi mare nevoie?Inscrierea unui număr maxim de studenţi cu ajutorul împrumuturilor … sau asigurarea unui “succes” de la bun început, de ex. cu studenţi avansaţi cu risc redus?

15

Cele trei elemente fundamentalepentru succesul schemelor de împrumuturi pentru studenţi:

Concepţie: bazarea pe o subvenţionare minimă a ratei dobânzii şi recuperare teoretic reală. Execuţie: reducerea la minimum a ne-rambursărilor/neachitării obligaţiilor.

Atragerea capitalului privat: reducerea cererilor anuale de la bugetul operaţional al Guvernului şi tratarea împrumuturilor pentru studenţi ca fiind active reale, şi nu cheltuieli

16

Intrebări/Aspecte importante privind schemele de împrumuturi pt. studenţi [9]

1. Dacă va fi o schemă de împrumuturi, cum se vor repartiza/raţionaliza aceste fonduri:

a) Pe sectoare (public-privat, univ.- colegii, etc

b) In funcţie de nevoile financiare (sau vor fi disponibile pentru toţi)

c) Pe niveluri (studii de licenţă, masterat, etc.)

d) Nu vor fi repartizate/raţionalizate (doar că sumele împrumuturilor vor fi mai mici)

17

(Aspecte/întrebări importante - continuare)

2. Dacă vor fi împrumuturi, vor acoperi ele :• Doar taxele de studii

• Taxele de studii şi unele cheltuieli de întreţinere

18


3. Vor fi împrumuturile plătite:a) Studenţilor (pentru achitarea taxelor şi a unor

cheltuieli de întreţinere)

b) Instituţiilor (pentru achitarea taxelor de studii)

c) Nu vor fi plătite deloc, ci doar consemnate în contabilitatea statului ca “sume rambursabile/de încasat în viitor” (active)

19


4. Dacă vor fi împrumuturi sau nişte contribuţii amânate, care anume va fi forma în care se va exprima obligaţia de bază de achitare a acestora?

a) un calendar fix de rambursare cu rata dobânzii şi perioada de rambursare

b) un procent din câştigul sau venitul realizat de beneficiarul împrumutului (adică, în funcţie de venit) până la achitare la rata dobânzii)

c) un calendar fix hibrid cu plata maximă sub forma unui anumit procent din venit?

20


5. In cazul unor împrumuturi general disponibile, cine urmează să suporte risculneachitării– dintre următorii:

a) Băncile b) Co-semnatarii (de ex. părinţii, rudele)c) Universităţiled) Alţi împrumutaţi (adică, mutualizare)e) Guvernulf) Donatorii sau fundaţiile (BM, IFC, etc.)g) Furnizorii de asigurări de viaţă şi de sănătate

21


6. Dacă vor fi împrumuturi, cât de subvenţionate (de către contribuabili) urmează ele să fie?

a) Deloc (piaţa fixează rata şi repartizează creditul în funcţie de risc)

b) Nivel minim (rata pentru împrumuturile statului),

c) Nivel mai ridicat de subvenţionare – rata inflaţiei sau rată reală zero

d) Masiv subvenţionate (rată redusă fixă)

22


7. In cazul în care vor exista împrumuturi general disponibile, cum se vor face plăţile:a) De către împrumutat (de ex. lunar)

b) De către angajator (scădere din salariu)

c) Obligaţie de bază, sau neachitarea ei, de către împrumutat, cu plata de către angajator ca opţiune

23


8. Cum pot deveni gestionabile rambursările:a) Rată redusă a dobânzii (dar cu pierdere a valorii

actuale)

b) Perioadă lungă de rambursare

c) Perioadă lungă de graţied) Prevederea prelungirii în caz de şomaj şi dificultăţie) Prevederea iertării/ştergerii datoriei în eventualitatea

realizării unor câştiguri reduse pe durata vieţiif) Obligaţii raportate la/în funcţie de venit??

24


9. Cum poate fi atras capitalul privat?a) Bănci care acordă împrumuturi cu garanţii

guvernamentale

b) Agenţii publice care acordă împrumuturi pentru studenţi, vânzându-le apoi pe piaţa de capital

c) Agenţii publice care acordă împrumuturi pentru studenţi şi îşi plasează propriile titluri de valoare pe piaţa de capital

d) Fără capital privat: doar cheltuieli de la bugetul public

25

Acestea sunt întrebări/aspecte:

Cărora trebuie să li se dea un răspuns

La care se poate răspunde în diverse moduri— cu consecinţe importante

La care răspunsurile vor defini taxele de studii şi politica împrumuturilor

La care răspunsurile vor stabili şi costul pe care îl va suporta statul

26

Observaţii finale [16]

1. Imprumuturile pentru studenţi sunt esenţiale pentru partajarea (suportarea în comun a) costurilor.

2. Succesul schemelor de împrumuturi pentru studenţi este posibil (adică, împrumuturile pot fi recuperate, diversificându-se astfel veniturile).

3. O schemă de împrumuturi este costisitoare în cel mai bun caz anual şi în creştere (nu va deveni niciodată reînnoită automat (revolving).

4. Imprumuturile pentru studenţi sunt complicate din punct de vedere conceptual şi în mare măsură greşit înţelese.

5. Schemele de împrumuturi pentru studenţi sunt dificile sub aspect tehnic.

27

(Observaţii finale - continuare):

6. Schemele de împrumuturi necesită elaborarea unor planuri. Răspunsurile la toate întrebările vor trebui date înainte de începerea programului (de ex. taxele de studii, repartizarea, etc.)

7. Trebuie să aibă baza juridică (de ex. poprirea pe salarii, obligaţiile co-semnatarilor, accesul la înregistrările fiscale, obligaţiile angajatorului, controlul vizelor şi paşapoartelor).

8. Nu vor exista suficiente fonduri: împrumuturile vor trebui repartizate pe o anumită bază.

28


9. A nu se uita cele 3 elemente fundamentale: (1) concepţie, (2) execuţie, (3) atragerea capitalului privat.

10. Reducerea la minimum a neachitării obligaţiilor începe din start şi se întinde pe durata studiilor până la terminare

11. Nevoia unei capacităţi de înregistrare electronică.12. Obligaţiile împrumutatului trebuie să fie clar prevăzute:

se vor evita eufemismele şi confuziile.13. Colectarea de către angajatori, bună pentru anumite

datorii, necesită şi capacitate de colectare cu regularitate, lunară.

29


14. Capacitatea de gestionare a datoriei este funcţie de multe aspecte, cele mai multe dintre ele fiind compatibile cu un calendar fix al obligaţiilor de rambursare.

15. Obligaţiile de rambursare în funcţie de venit reprezintă o opţiune: nu “mai bună” pentru toţi studenţii sau toate schemele de împrumuturi.

16. Depolitizare pe cât posibil a schemei de împrumuturi pentru studenţi.

30

In sfârşit, realităţile politice:

Problema austerităţii de la baza învăţământului superior nu trebuie văzută ca fiind rezolvată integral “pe spinarea” studenţilor. Astfel …

1. Universităţile trebuie văzute ca reducându-şi costurile.2. Guvernele (politicienii) trebuie văzute (văzuţi) ca fiind

mai eficiente (eficienţi) (şi mai puţin coruptibile/coruptibili).

3. Studenţii trebuie să obţină ceva: fie (1) o creştere a calităţii, fie (2) acces sporit.

31

Calculul recuperării:depinde de:

• Rata dobânzii (în) perioada studiilor

• Media numărului anilor de studiu

• Rata dobânzii (în) perioada de graţie• Numărul anilor de “graţie”

• Rata dobânzii (în) anii de rambursare

• Durata medie a perioadei de rambursare

32

• Rata de scont

• Rata estimată de neachitare a obligaţiilor

• Iertarea (ştergerea) estimată a obligaţiilor de rambursare (dacă este cazul)

• Costul estimativ al serviciului şi colectării raportat la datoria rămasă

3343%47%63%51%Recuperare în procente

rambursărilor)

(împrumut minus VA a

568 534 373 489 Subv. efectivă (implicită)

sumelor rambursate

466 627 Valoarea actuală (VA) a

2.210 Valoarea viitoare

minus neachitările

împrumutului

700 700 Inceperea rambursării

30%30%30%30%Rata neachitării

1000100010001000Suma împrumutului

8,58,50%6,50%6,50%Rata de scont

15101010Ani de rambursare

rambursare)

6,50%8,50%6,50%6,50%Rata dobânzii (perioada de

studiilor & de graţie)

3%03%0Rata dobânzii (perioada

(ani)

2222Media perioadei de graţie

3333

Media perioadei de studii (ani)

în timpul studiilor & per. graţie

Dobânda parţial subvenţ. în timpul studiilor & per. graţie

Dobânda subvenţ. în timpul studiilor & per. graţie

Dobândă parţial subvenţ. în timpul studiilor / per. graţieDobânda subvenţ.

Scenariul 4Scenariul 3Scenariul 2Scenariul 1

34

Exemple de scheme de împrumuturi pentru studenţi

• Canada

• Africa de Sud

• Ungaria

• Suedia

• Japonia

• Olanda

Opţiunile privind finanţarea învăţământului superior şi...

Documents

Transcript of Opţiunile privind finanţarea învăţământului superior şi...