Dermatocosmetice-1

3
Dermatocosmetice 1 Anul 3, semestrul 2 3 februarie 2014 ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA CUTANATĂ Dermatologia poate fi definită ca studiul pielii și afecțiunilor sale. Aproape 2/3 din bolile cutanate sunt cauzate de un număr de aproximativ zece factori cauzali: - Externi – soarele, căldura, frigul, substanțe chimice, infecțiile și traumatismele; - Interni – factori psihologici, genetici, boli interne, medicamente și infecții interne. NOȚIUNILE ANATOMICE - se referă la aspectul macroscopic. Pielea este un înveliș conjunctivo-epitelial ce acoperă în întregime corpul. Are o suprafață cuprinsă între 1,5 și 2 m 2 , este străbătută de pliuri, unele mai mari (inghinal, fesier, axilar și sub-mamar) și altele mai mici (zonele sub-flexoare ale degetelor). Grosimea pielii La nivelul palmelor și al tălpilor poate atinge 4 mm iar cel mai subțire este pe pleoape, între 0,2-0,5 mm. Culoarea pielii – depinde de mai mulți factori: rasă, grosimea stratului de cheratină, cantitatea de melanină, caroten, vascularizația dermului sau de alți pigmenți. Greutatea pielii – reprezintă 1/15 din greutatea corpului. NOȚIUNILE HISTOLOGICE – se referă la aspectul microscopic al pielii. Pielea este alcătuită din structuri de origine epitelială, țesut conjunctiv al dermului și hipodermului, la care se adaugă mușchii, vasele și nervii. Dinspre suprafață spre profunzime, la microscopul optic, sunt prezente: 1

description

curs

Transcript of Dermatocosmetice-1

Dermatocosmetice 1Anul 3, semestrul 23 februarie 2014

ANATOMIA I FIZIOLOGIA CUTANATDermatologia poate fi definit ca studiul pielii i afeciunilor sale.

Aproape 2/3 din bolile cutanate sunt cauzate de un numr de aproximativ zece factori cauzali: Externi soarele, cldura, frigul, substane chimice, infeciile i traumatismele; Interni factori psihologici, genetici, boli interne, medicamente i infecii interne.NOIUNILE ANATOMICE - se refer la aspectul macroscopic.Pielea este un nveli conjunctivo-epitelial ce acoper n ntregime corpul. Are o suprafa cuprins ntre 1,5 i 2 m2, este strbtut de pliuri, unele mai mari (inghinal, fesier, axilar i sub-mamar) i altele mai mici (zonele sub-flexoare ale degetelor).Grosimea pieliiLa nivelul palmelor i al tlpilor poate atinge 4 mm iar cel mai subire este pe pleoape, ntre 0,2-0,5 mm.

Culoarea pielii depinde de mai muli factori: ras, grosimea stratului de cheratin, cantitatea de melanin, caroten, vascularizaia dermului sau de ali pigmeni.Greutatea pielii reprezint 1/15 din greutatea corpului.

NOIUNILE HISTOLOGICE se refer la aspectul microscopic al pielii.Pielea este alctuit din structuri de origine epitelial, esut conjunctiv al dermului i hipodermului, la care se adaug muchii, vasele i nervii.

Dinspre suprafa spre profunzime, la microscopul optic, sunt prezente:

Epidermul;

Jonciunea dermo-epidermic;

Dermul;

Hipodermul.

EpidermulDin profunzime spre suprafa are urmtoarele straturi:

Stratul bazal;

Stratul spinos;

Stratul granulos;

Stratul cornos.

Jonciunea dermo-epidermic este ondulat iar prelungirile dinspre derm spre epiderm se numesc papile dermice iar cele dinspre epiderm spre derm se numesc creste interpapilare. Dermul are 3 componente:

Celule;

Fibre;

Substan fundamental.

Hipodermul este format din celule adipoase.ANEXELE PIELII Glandele sudoripare ecrine acestea sunt distribuite pe toat suprafaa cutanat;

Glandele sudoripare apocrine se dezvolt la pubertate i sunt grupate n regiunile axilare; Glandele sebacee acestea predomin pe scalp, frunte, sprncene, anurile nasului.

Firul de pr este constituit dinspre profunzime spre suprafa din:

Papila folicular;

Bulbul foliculului;

Rdcina firului de pr;

Tija.

Unghiile sunt lamele cornoase situate pe ultimele falange i talange i au o zon generatoare, numit lunul. FUNCIILE PIELII De regenerare i conservare;

Funcii de aprare:

Protecie mecanic;

Fotoprotecie;

Termic; Meninerea echilibrului mediului intern prin limitarea pierderilor de ap i electrolii;

Protecia antiinfecioas prin glandele sebacee i sudoripare;

Analizator senzitiv i de protecie fa de agenii fizici.

Funcia imunologic; Funcia endocrin;

Funcia psiho-social.2