dermato-c3

4
DERMATO C3 6.03.2014 1 FAZA APOASA SAU HIDROFILA  Aceasta faza este constituita din apa purificata prin demieralizare, mai rar prin distilare. Pentru a impiedica contaminarea cu microorganisme apa este mentinuta adesea sterila inainte de incorporarea in produsele cosmetice. Uneori in locul apei demieralizate se foloseste o apa aromatica. In cazul emulsiilor U/A in compozitia fazei apoase se pot gasi agenti de ingrosare sub forma de mucilagii sau geluri de macromolecule, umectanti si in mod obligatoriu conservanti antimicrobieni. FAZA ULEIOASA SAU LIPOFILA Este constituita din produse grase de origine naturala sau din produse de sinteza. Exemple  Esterii acizilor grasi = se folosesc esteri ai acizilor grasi cu alcoolii cu greutate moleculara mica si anume: stearati de butil si izopropil si  palmitat de izopropil.  Acestia au un caracter uleios si o vascozitate redusa lasand pe piele un film uniform subtire neted si negras. Din grupa esterilor acizilor grasi cu poliolii, se folosesc monostearatii de propilenglicol  si polietilenglicoli . Esterii de polietilenglicol  formand filme care nu sunt complet ocluzive au proprietati emoliente satisfacatoare. Sunt emulgatori foarte buni si sunt folositi mai ales la formularea cremelor pentru ingrijirea mainilor. Gliceritele sunt esteri ai acizilor grasi cu glicerina. Cele mai folosite sunt gliceridele naturale, respectiv uleiurile vegetale: ulei de masline, ulei de arahide, ulei de palmier.  Acizii grasi = se folosesc acizii grasi cu un numar crescut de atomi de carbon (acid palmitic, acid stearic). Acidul stearic este un agent ocluziv care transmite pielii o senzatie uscata negrasa. Acizii grasi se folosesc la formularea cosmeticelor pentru maini.  Alcoo lii grasi = sunt utilizati in proportii mari in lotiunile si cremele pentru maini.  Ceruri = in compozitia preparatelor cosmetice intra ceruri naturale de origine vegetala sau animala (lanolina, ceara de albine, cetaceul). Lanolina este un agent ocluziv bun si un emolient eficace. Ea poate absorbi o cantitate insemnata de apa, dar folosirea unei concentratii mai mari de 5% duce la

Transcript of dermato-c3

7/27/2019 dermato-c3

http://slidepdf.com/reader/full/dermato-c3 1/4

DERMATO C3 6.03.2014

1

→ FAZA APOASA SAU HIDROFILA

 Aceasta faza este constituita din apa purificata prin demieralizare, mai rar prin

distilare. Pentru a impiedica contaminarea cu microorganisme apa este mentinuta

adesea sterila inainte de incorporarea in produsele cosmetice.Uneori in locul apei demieralizate se foloseste o apa aromatica. In cazul emulsiilor

U/A in compozitia fazei apoase se pot gasi agenti de ingrosare sub forma de

mucilagii sau geluri de macromolecule, umectanti si in mod obligatoriu conservanti

antimicrobieni.

→ FAZA ULEIOASA SAU LIPOFILA

Este constituita din produse grase de origine naturala sau din produse de sinteza.

Exemple  Esteri i acizilor grasi = se folosesc esteri ai acizilor grasi cu alcoolii cu

greutate moleculara mica si anume: stearati de butil si izopropil si palmitat de

izopropil. Acestia au un caracter uleios si o vascozitate redusa lasand pe piele

un film uniform subtire neted si negras. Din grupa esterilor acizilor grasi cu

poliolii, se folosesc monostearatii de propilenglicol  si polietilenglicoli.

Esterii de polietilenglicol  formand filme care nu sunt complet ocluzive au

proprietati emoliente satisfacatoare. Sunt emulgatori foarte buni si sunt folositi

mai ales la formularea cremelor pentru ingrijirea mainilor.

Gliceritele sunt esteri ai acizilor grasi cu glicerina. Cele mai folosite sunt

gliceridele naturale, respectiv uleiurile vegetale: ulei de masline, ulei de

arahide, ulei de palmier.

  Acizi i grasi = se folosesc acizii grasi cu un numar crescut de atomi de carbon

(acid palmitic, acid stearic). Acidul stearic  este un agent ocluziv care

transmite pielii o senzatie uscata negrasa. Acizii grasi se folosesc la

formularea cosmeticelor pentru maini.

  Alcoo l i i grasi = sunt utilizati in proportii mari in lotiunile si cremele pentru

maini.

  Ceruri = in compozitia preparatelor cosmetice intra ceruri naturale de origine

vegetala sau animala (lanolina, ceara de albine, cetaceul). Lanolina este un

agent ocluziv bun si un emolient eficace. Ea poate absorbi o cantitate

insemnata de apa, dar folosirea unei concentratii mai mari de 5% duce la

7/27/2019 dermato-c3

http://slidepdf.com/reader/full/dermato-c3 2/4

DERMATO C3 6.03.2014

2

obtinerea unor produse lipicioase. Ceara de albine  imprima preparatelor

consistenta avand si proprietati emoliente.

  Hidrocarburi = dintre hidrocarburi se folosesc vaselina, parafina si uleiul de

 parafina. In formularile cosmetice se folosesc acele tipuri de ulei cu o

vascozitate mica sau medie care nu produc un film prea vascos pe piele.

Uleiurile vegetale si ceara sunt total hidrofobe si pentru a putea fi prelucrate

necesita concentratii relativ mari de tensioactivi. De exemplu hidrocarburile

minerale confera cosmeticelor o tenta uscata, uleiurile vegetale dau produse

placute la aplicare iar cetaceul face crema mai opaca si mai stralucitoare.

→ TENSIOACTIVI

Sunt substante amfifile avand simultan afinitate pentru faza hidrofila si lipofila pe

care le emulsioneaza. Cele doua proprietati nu sunt de obicei de intensitate egala si

in functie de hidrofilia sau lipofilia lor sunt emulgatori de tip A/U, emulgatori de tip

U/A sau detergenti.

Clasificarea agentilor tensioactivi

I. Agenti tensioactivi anioactivi

o  Sapunuri

o  Laurilsulfat de Na

o  Stearat de Na si compusi sulfonati

 Acesti compusi sunt folositi mai ales ca detergenti in produse de toaleta, produse

pentru baie si sampoane.

II. Agenti tensioactivi cationactivi

o  Saruri de coartenare de amoniu (clorura de benzalconiu) intra in compozitia

unor produse pentru igiena datorita actiunii lor detergente, puternice si

antiseptice.

III. Agenti tensioactivi neionici

o  Stearati de etilenglicoli

o  Spanuri

o  Tweenuri

→ AGENTI DE INGROSARE SAU DE CONSISTENTA

Sunt compusi macromoleculari care au proprietatea de a forma in prezenta apei o

structura de gel sau solutii vascoase.

Exemple

7/27/2019 dermato-c3

http://slidepdf.com/reader/full/dermato-c3 3/4

DERMATO C3 6.03.2014

3

  Geloza

  Gume

  Celuloza

  Metilceluloza

  Etilceluloza

  Polimeri acrilici

→ UMECTANTI

Sunt substante care retin apa datorita puterii lor higroscopice. Se adauga in faza

apoasa a unei emulsii sau crème de tip U/A cu scopul de a impiedica deshidratarea

produsului cosmetic in timpul stocarii si folosirii sale mai ales in conditii de umiditate

scazuta si temperatura ridicata.

Exemple

  Glicerol

  Sorbitol

  Polietilenglicol

→ ANTIOXIDANTI

Faza lipofila a emulsiilor este sensibila la oxidare. Ca antioxidanti se folosesc:

tocoferolii   care sunt principii vitaminice naturale si lipsite de toxicitate si esterii

acidului galic care sunt compusi fenolici destul de activi, dar cu incompatibilitate fata

de metale.

→ CONSERVANTI ANTIMICROBIENI

Sunt indispensabili in preparatele in care faza continua este apoasa. Conservantii

antimicrobieni sunt considerati dupa parfumuri ca fiind substantele cele mai

alergizante.

Trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

  Sa nu fie iritanti si sensibilizanti;

  Sa fie stabili in timp si in domenii largi de pH si temperatura;

  Sa aiba un spectru larg de activ;

  Sa fie eficienti la concentratii mici;

  Sa fie incolori si inodori;

  Sa fie compatibili cu restul ingredientelor si cu materialele de ambalaj.

Principalele substante folosite drept conservanti apartin urmatoarelor grupe de

compusi:

7/27/2019 dermato-c3

http://slidepdf.com/reader/full/dermato-c3 4/4

DERMATO C3 6.03.2014

4

  Derivati fenolici (fenol);

  Parabeni (nipagin, nipasol);

  Acizi organici si saruri (acid benzoic, benzoat de Na);

  Alcooli (alcoolul izopropilic);

  Aldehide (formaldehida);

  Derivati clorurari (clorhexidina);

  Compusi mercuriari (acetat de fenilmercur).

Cosmetice au proprietat i ant imicro biene  (ulei de eucalipt, ulei de lavanda, ulei de

lamaie, ulei de rozmarin).

→ COLORANTI SI PARFUMURI

Sunt aditivi cosmetici utilizati in scopul de a corecta unele inconveniente

organoleptice ale substantelor active sau ale excipientilor si pentru a imbunatati

acceptabilitatea cosmetica a produselor.

Colorantii folositi in cosmetica sunt substante anorganice sau organice de origine

naturala sau de sinteza:

o  Dioxid de titan

o  Sulfat de bariu

o  Cromati

o  Saruri de Fe

o  Carmin

o  Violet de gentiana

o  Galben de chinoleina

Colorantii trebuie sa fie stabili, netoxici, nealergizanti si necancerigeni.

Parfumurile si aromele au o importanta foarte mare in formularea cosmeticelor

datorita capacitatii lor de a imprima un miros placut corpului si de a masca mirosurile

neplacute ale materiilor prime.

Sunt componente naturale de origine naturala sau vegetala si produse de sinteza.

Dintre uleiurile volatile cele mai folosite sunt: uleiul de lamaie; uleiul de lavanda;

uleiul de rozmarin; uleiul de iasomie; uleiul de trandafir .

Ca arome sintetice se pot folosi salicilatul de benzil  sau vanilina.