Depresia-Schema

7/21/2019 Depresia-Schema

http://slidepdf.com/reader/full/depresia-schema 1/10

Modelul cognitiv reprezinta prelucrarea informaţiei prin scheme, acestea fiind reprezentări aleexperienţei pacientului despre sine, lume, viitor.

Schemele sunt activate de evenimente precise şi filtrează, distorsionează informaţia, mai mult prinasimilare decât prin acomodare.

Depresia = tulurarea prelucrării informaţiei prin scheme negative, rigide şi excesive → gânduri

exagerat negative→

emoţii negative→

comportament de descura!are = schema depresivă a pacientului cu privire la ei "nşişi, la prezent şi viitor, se consolidează.

#$%&'(%)&*& (&+-%&% '#/%(%)& %/ D&-+&S%&

0. #iectivele comportamentale→ sporirea progresivă a activităţilor

1. #iectivele cognitive →

2 monitorizarea gândurilor automate negative 3 emoţie 3 comportament.

2 verificarea validităţii gândurilor

2 sustituirea gândurilor automate cu interpretări mai realiste

2 testarea ipotezelor "n realitate = sarcini pentru acasă 4experimente comportamentale5tenţie la evaluarea riscului suicidar6

(erapeutul "i explică pacientului că 7

- gândurile sale sunt interpretări ale realităţii şi nu realitatea "nsăşi

- interpretări ale realităţii se azează pe procesele cognitive = failiile

- convingerile8interpretările personale = ipoteze confirmate8neconfirmate

9aza comportamentală se centrează pe7

- comportamente depresive = inactivitate

4letargie, insomnie, izolare, lipsa de concentrare 4hipoprosexie55- proleme motivaţionale = pierderea speranţei, motivaţia, interesul, plăcerea

S':&M &;-*%'+%% '&+'<*<% )%'%#S * *&(+%&%

Scopul fazei comportamentale = ruperea cercului vicios



Două moduri de a "mpiedica programul de activitate sunt7

0. (impul pare lung → senzaţia de zile goale, interminaile, o activitate pare derizorie

1. S deprimat "i este greu să anticipeze ce va face câteva ore mai târziu

'. '+&+& D& &(-& %/(&+M&D%+& B% +&-&(+& '#/%(%)

#rice S deprimat "ntâmpina dificultăţi "n "ndeplinirea activităţilor programate.

Două tehnici sunt utile7

0. 'rearea de etape intermediare 3 sarcini succesive mai uşor aordaile

1. -regătirea cu a!utorul imageriei mentale8repetiţiei cognitive, care le permite pacienţilor sădepăşească loca!ele. % se cere S să2şi imagineze fiecare etapă succesiva. Cndeplinirea sarciniia!uta la7

prevenirea apariţiei dificultăţilor "n "ndeplinirea sarcinilor

reducerea nivelului de anxietate

aordarea unei atitudini experimentale faţă de prolemă

sulinierea impactului gândurilor automate

reducerea sentimentelor de teamă, care au un efect paralizant

D. '#/(+#*<* B% S(%S9'>% 4satisfacţia evoluează mai lent decât controlul5

-entru fiecare sarcina propusă S evaluează7

- nivelul controlului8eficienta8succes 4"ndeplinirea, realizarea satisfăcătoare a sarcinii5

- nivelul de satisfacţie8plăcere 4agreailitatea asociată "ndeplinirii sarcinilor5

(ehnica "l determină pe pacient să aprecieze mai ine succesele parţiale şi scurtele momente desatisfacţie. ceste informaţii favorizează restructurarea cognitiva 3 depăşirea aşteptărilor pacientuluişi evoluţia pe parcursul terapiei.

&tapele modificării comportamentale invalidaile7

0. Stailirea listei comportamentelor depresive 4ooseala, izolare, insomnie etc5

1. legerea din listă a comportamentului principal de schimat

A. lcatuirea unei liste cu oiectivele de realizat "n legătură cu comportamentul

. Cn lista să se amestece activităţile utile pentru pacient, cu cele plăcute

E. 'lasarea acestor activitati "n funcţie de dificultatea asociată

F. legerea primei sarcini de efectuat

G. Dacă există predicţii negative = ostacole → se stailesc etape intermediare, apelând larepetiţii cognitive

H. (recerea la "ndeplinirea sarcinii

I. După realizarea sarcinii se evaluează controlul şi satisfacţia asociate

*a sfârşitul acestei faze se reduce semnificativ depresia clinică.

%M-#+(/( 2 "ncura!aţi activităţile fizice → antidepresivele ca efect



%. 9? '#/%(%)

#iectivul→ verificarea realistă a gândurilor negative şi considerarea lor drept ipoteze decâtadevăruri tangiile

. %dentificarea gândurilor negative

Cnţelegerea faptului că gândurile sale depresive apar concomitent cu o trăire emoţionalăneplăcută. -acientul "şi notează situaţiile neplăcute din punct de vedere emoţional şi emoţiiletrăite, astfel "ncât să identifice gândul care "i trece prin minte.

rila de monitorizare 4cele trei coloane 2 $ecJ5

#iectivul→ analizarea gândurilor automate

TEHNICI:

Examinarea evidenţei gândurilor automate

Decentrarea → -ermite detaşarea de situaţia iniţială, "ncărcată din punct de vedere emoţional

Concluzii:0. %dentificarea momentelor de vârf emoţional

1. Cntocmirea zilnică a unei liste cu situaţii emoţionale agreaile8dezagreaile descriindsituaţia8emoţiile8gândurile

A. 'omaterea gândurilor negative prin examinarea evidentei pro şi contra

. %dentificarea altor puncte de vedere posiile

E. legerea comportamentelor de adoptat

F. +eevaluarea crediilităţii gândurilor automate şi a intensităţii8calităţii emoţiilor rezultate

G. Cn faţa unei situaţii asemănătoare luarea unei decizii potrivite comportamentului adoptatTehnica “numărarea gândurilor” → cu atitudini detaşate "şi spune uite unul, altul, "ncă unul...

Tehnica “metaorei râului !oluat” "n care se afla pacientul, apropo de noua atitudine = ieşirea dinrâul poluat şi S vede cum totul trece pe lângă el, gunoaiele sunt tot acolo, dar nu2l mai afectează.

Caracteri"ticile de!re"iei = triada cognitiv depresivă = tipar al gândurilor negative cu privire la7

0. Sine 4vinovăţie, lamare, autocritica5

− @/u sunt un de nimic@

− @/u sunt "n stare de nimic@− @Sunt leneş@ , etc.

1. *ume 4experienţe actuale, prezente şi anterioare, trecute5 = tenţie selectivă concentratăasupra aspectelor negative anhedonie, izolare

− @/imic nu merită efortul@

− @(otul "mi merge prost@

− @/imănui nu2% pasă de mine@, etc.

A. )iitorul 4pesimism, asenta speranţei5

− @Cntotdeauna va fi aşa@

− @/iciodată nu mă voi descurca mai ine@



− @/u pot face nimic@, etc.

tât perceperea cât şi interpretarea precum şi memoria evenimentelor pot avea tendinţe negative

→ S deprimaţi sunt mai "nclinaţi să7

oserve informaţia care corespunde cu concepţia lor negativa

interpreteze orice informaţie "n mod negativ

să2şi amintească momentele negative

De regulă evenimentele negative sunt atriuite factorilor7

Staili

loali

%nterni

Bi au consecinţe şi implicaţii de durată "n privinţa stimei de sine → Ka fost vina meaL, @"ntotdeaunadau greş "n felul ăsta@, @asta arată cât sunt de incapail@

-e de altă parte evenimentele !ozitive sunt atriuite factorilor7

(emporali

Specifici

&xterni

ceştia sunt fără consecinţe duraile @am avut noroc@, @excepţia confirma regulă@, @am reuşit doar pentru că m2au a!utat alţii@.

Simptomele iniţiale ale depresiei sunt amplificate de gânduri secundare negative sau de gânduri autodepreciative cu privire la simptomele depresiei → cercuri vicioase.



-+#'&S&*& D& M&/>%/&+& 9+&')&/( C/(*/%(&

Cerc vicio" #$ Starea depresivă cu tendinţele negative, asociată cu interpretarea negativă asimptomelor→ concepţie negativă despre sine → menţinerea stării depresive.

Cerc vicio" %$ (endinţele negative şi simptomele de depresie pot genera diminuarea activităţilor4sunt prea oosit, nu are niciun rost5 → menţinerea stării depresive pentru că activităţile care anterior

provocau plăcere sau sentimentul unei realizări, nu mai sunt efectuate.

Cerc vicio" &$ (endinţele şi simptomele depresive pot conduce la diminuarea tentativelor de a facefaţa prolemelor şi de a le gestiona → pierderea speranţei, pesimism, consolidarea depresiei.

'co!urile tera!iei cognitiv com!ortamentale ale de!re"iei

0. -acientul treuie a!utat să contracareze orice tendinţă negativă şi să2şi elaoreze o concepţiemai echilirată cu privire la sine, lume, viitor

1. +estailirea nivelului normal de activitate, "n special su aspectul activităţilor care genereazăun sentiment de plăcere sau de succes

A. mplificarea implicării active şi a rezolvării de prolemeSarcina ( = "ntreruperea ciclurilor de menţinere

'trategii com!ortamentale 2 S are nevoie de mai multe strategii comportamentale, "n special la



"nceput.

Com!onentele tera!iei cognitiv(com!ortamentale in de!re"ie

0. Strategii comportamentale7

-lanificare activităţii

Sarcini de lucru gradate

1. Strategii de lucru cognitive aplicate la "nceputul terapiei

Distragerea atenţiei

'ontailizarea gândurilor

A. Strategii cognitiv comportamentale

Monitorizarea

(estarea gândurilor negative

. -revenirea recidivelor

*ucrul cu ipotezele disfuncţionale 4convingeri intermediare5 'onvingerile fundamentale

#$ 'trategiile com!ortamentale

. -lanificarea activităţilor → tehnica esenţială "n depresie

tacarea cercului vicios de reducere a activităţii care contriuie la menţinerea stăriidepresive→ diminuarea satisfacţiei şi a sentimentului de realizare

# formă specializată a experimentului comportamental

ORE LUNI MARTI MIERCUR

I JOI VINERI SAMBATA

DUMINICA

)TI*I+,-E, T,.E*)*)I C) /-01-,2E ,*E ,CTI3IT45I*0- '4/T426N,*E

)a treui să examinaţi trei aspecte "mpreună cu S

0. %magine clară despre cât de activ este pacientul 4nivelul de activism5

<neori reiese că pacientul face mai multe lucruri decât declarase, poate clar sesuprasolicita

lteori poate indica că S facă "ntr2adevăr foarte puţine lucruriN creşterea activităţilor de poate dovedi utilă mai târziu

1. Să identificaţi care activitate "i oferă S cel puţin o urmă de sentiment al succesului şi de plăcere. 'ând "ncepeţi să vă gândiţi la modificări, acestea sunt activităţile cărora treuie să lecreşteţi frecvenţă

A. -uteţi utiliza informaţiile pentru a planifica schimarea7

'e anume treuie modificat conform acestora N S petrece intervale mari de timp fără a face nimic N

9ace multe treuri casnice dar foarte puţine activităţi plăcute N



&xistă vreo activitate plăcută care "l a!ută să2şi "munătăţească starea de spirit şi pe carele2ar putea face mai des N

Concluzie : planul de activităţi reprezintă un laorator excelent "n care pot fi oservate

gândurile negative automate

influenta reciprocă a gândurilor automate şi a comportamentului 4potenţarea8locarea act

→ experimente comportamentale5

)TI*I+,-E, /*,N)*)I DE ,CTI3IT,TI C, IN'T-)2ENT DE /*,NI7IC,-E

− <tilizarea planului de activităţi că instrument de aplicare

− -lanificarea de activităţi viitoare

,$ Exi"tă trei modalităţi comune de a ameliorare a di"!oziţiei !rin activităţi

0. 'reşterea nivelului general al activităţi 4dacă este scăzut5

1. xarea pe efectuarea mai frecventa a lucrurilor care oferă plăcere8succes, dacă "n prezent

nimic nu2i face plăcere, se discută despre lucrurile care oişnuiau să2i facă plăcere 3 planificăreluarea acestora

A. -lanificarea activităţii, se utilizează ca modalitate de a efectua experimente comportamentale, pentru a testa condiţiile negative cu privire la activităţi, comaterea gândirii totul sau nimic,care consideră succesul şi eşecul "n termeni asolutişti.

.$ 'arcinile de lucru gradate

'adeţi de acord asupra unor sarcini mai puţin ample, dar mai uşor de gestionat 4dacă S nu reuşeşte săefectueze sarcina respectivă, va fi considerat un eşec şi astfel un motiv "n plus pentru a2şi pierdesperanţaO ex7 să citească, cât considera el un oiectiv rezonail, nu o ţintă pe care crede că nu o poate

atinge şi nici o ţintă considerată nesemnificativă 3 apare demotivarea "n amele cazuri5C$ Exerciţii izice

(rei şedinţe pe săptămână pot avea un impact semnificativ asupra depresiei, comparail cu alantidepresivelor 3 introducerea acestora "n planul activităţilor

/ro8leme comune legate de !lanul activitatilor

a. senţa plăcerii

Cn etapele iniţiale ale tratamentului, pacienţii tind să nu se ucure de nimic. %niţial proail că vortreui Ksă se forţezeL să facă anumite lucruri, chiar dacă acestea nu le face plăcere. -erseverenţa vainduce pacientului un sentiment de realizare8succes şi ulterior revine şi cel de plăcere

Plăcerea este un continuu, nu totul sau nimic - oiectivul este să oţinem o oarecare amplificare a plăcerii, nu o revenire a nivelului maxim de plăcere 3 acesta urmează treptat

. Standarde excesive

2 +ealizările nu treuie să fie la nivele foarte crescute pentru a fi satisfăcătoare. %ndiferent ce face4ordine "n casa5 pacientul poate avea sentimentul că a făcut ceva util, ce i se părea uşor pe când erasănătos, i se poate părea dificil acum 4şi astfel ar putea oţine o scorare mai mare a succesului cândeste deprimat5

c. -lanificarea vagă



(recerea de la scopuri vagi de tipul Ktreuie să fac mai multL la planificarea anumitor activităţi "nanumite intervale de timp.

%$ 'T-,TE1II*E C01NITI3E 9N DE/-E'IE

&xista două etape ale eforturilor cognitive

. Să2l a!utăm pe S să oţină o ameliorare a simptomelor prin strategii simple, diminuând impactulgândurilor negative asupra dispoziţiei 3 oferind astfel dovezi cu privire la modul "n care gândurile potinfluenţa dispoziţia

$. ândurile negative sunt confruntate mai direct cu scopul de a2l a!uta pe pacient să le evalueze maiatent şi să găsească alternative prin

− %dentificarea alternativelor

− ăsirea dovezilor

− &xperimente comportamentale

,$ 'trategii cognitive iniţiale

Scop = distragerea S de la gândurile negative8modificarea atitudinii faţă de ele

− Distanţarea de ele 4să nu fie K"nghiţitL de ele, să le vadă că pe simple gânduri şi nu ca peadevăruri evidente despre sine8lume5

• numărarea gândurilor = utilă = să nu li se acorde atenţie, doar să fie numărate

• metafore cu aordări azate pe conştientizare legate de râul poluat

.$ 'trategiile cognitive !rinci!ale

− identificarea gândurilor negative, utilizând monitorizarea sinelui, notarea gândurilor,modificarea dispoziţiei pe parcursul şedinţei etc.

− discuţii despre gândurile negative, pentru a evalua !usteţea şi utilitatea lor

− identificarea gândurilor realiste, alternative

− utilizarea experimentală a comportamentelor pentru a aduna dovezi care să2l a!ute pe S sătesteze gândurile negative şi noile gânduri alternative

− medicaţia este utilă "n depresie, mai ales "n depresia severă, unde se recomandă cominareacu psihoterapie

/-0.*E2E /0TEN5I,*E 9N T-,T,2ENT)* /,CIENT)*)I C) DE/-E'IE

<n S depresiv are adesea un mod de gândi negativist, "i lipsesc elanul, energia şi speranţa cu privirela posiilitatea schimării. Depresia poate crea un mediu deprimant7 depresia S "l face să2şi piardăserviciul său să aiă dificultăţi con!ugale, consecinţe care tind să2i menţină dispoziţia depresiva666

)eţi a!unge "n situaţia de a2i stimula pe clienţi7 li se va părea dificil să "ntreprindă orice acţiune şi vafi tentat să renunţe la orice eşec, real sau imaginar666

Bi terapeuţii pot "ntâmpina dificultăţi atunci când tratează depresiile. )ă puteţi trezi că v2aţiKmolipsitL de pesimismul pacientului, gândindu2vă "n tăcere că are dreptate şi că lucrurile sunt atât denegre cum le vede el. Desigur aceasta poate fi o concepţie realistă, dar treuie să aveţi gri!ă să nu oadoptaţi prea uşor, fără prea multe dovezi. Deşi este posiil ca un pacient să se confrunte cu

dificultăţi reale şi cel puţin unul dintre gândurile sale negative să fie realiste, de oicei mai există posiilitatea de pune lucrurile su semnul in de caută alternative. De pe o parte este important să nufiţi prea sceptic şi pozitiv "ncât să păreţi lipsit de empatie sau de rădare, pacientul treuie să se simtă"nţeles "nainte de a "ncepe să2l a!utăm să vadă unde ar putea a!unge.



,8"enţa "!eranţei i airmaţiile de ti!ul “da; dar$$$”

Ma!oritatea S induc "n terapie o doză din gândirea negativă, nu2şi fac speranţa cu gândul la schimareşi au gânduri negative cu privire la terapie = reacţie des "ntâlnită la tentativele de a le diversificamodul de gândire

'a (, treuie să vă păstraţi optimismul 4realist5 şi să acceptaţi că reacţiile pacientului la terapie aulegătură cu sindromul depresiv, nu cu voi

Sarcinile de lucru gradate, experimentele comportamentale pt testarea modalităţilor de gândire, Kda,dar...L reflectă concepţii fundamentale, extrem de rigide, de unde rezultă lucrul pe scheme.

-itmul lent

S gândesc şi acţionează lent deci ritmul şedinţelor şi viteza schimării la "nceputul terapiei sunt lenteaşa ca nu vă descura!aţi

7eed8ac<(ul !e !arcur"ul edinţelor =din !artea '>

2 &ste o componentă standard a (''

2 Cncura!aţi S să facă acest lucru "n mod deschis pentru că tendinţele sale negativiste pot duce la

interpretări greşite 4o critică8respingere de către terapeut52 Monitorizaţi atent orice deteriorare a dispoziţiei Kla ce s2a gândit pacientul când s2a "ntâmplat acestlucruL

Depresia-Schema

Documents

Transcript of Depresia-Schema