Depresia
2
DEPRESIA Supranumită boala secolului 21, depresia este demonul de care suntem cu toții posedați la un moment dat. Spun asta fiindcă indiferent dacă are sau nu cauză organică, puțini indivizi sunt atât de privilegiați încât să nu fie atinși la un moment dat de răul vieții. Indiferent cât de optimist parcurgem viața ne izbim la un moment dat de momente triste, pe care le depășim mai greu. Această atitudine poate fi declanșată fie de decesul cuiva drag nouă, fie de pierderea locului de muncă, fie de anumite cauze mult mai puțin tragice, precum nemulțumirea de sine sau o dragoste ce s-a făcut uitată. Neurologic s-a constatat că dopamina și serotonina sutn hormonii ce declanșează starea de fericire. Asta înseamnă că depresivii sunt în deficit de cele două. Alte cercetări au demonstrat o corelație între emisfera dreaptă și manifestarea depresiei. Cu cât cortexul drept este mai voluminos, cu atât persoana va fi mai înclinată spre un comportament pesimist și anxios. Dar dincolo de substratul genetic, fericirea este condiționată de factorii externi. Dacă ne raportăm la piramida lui Maslow, trebuie întâi să ne orientăm la aspectele esențiale existenței (nevoia de a mânca, nevoia de se îmbrăca, etc.). Concludem că incapacitatea realizării necesităților primare ar putea de asemenea genera depresie, căci e imposibil ca subconștientul să nu fie cuprins de disperare având perspectivele unui viitor sumbru şi incert. Mai ales dacă vorbim de o persoană care a avut nu neaparat totul, dar o mare parte din el şi printr- o ironie a sorţii a ajuns la cealaltă extremă. Sunt multe cazuri de afacerişti ce erau atât de familiarizaţi cu succesul încât le- a fost imposibil să accepte declinul, ca atare în pragul falimentului s-au sinucis. Alţii dimpotrivă, au avut tăria să nu
description
Depresia
Transcript of Depresia
Depresia
Supranumit boala secolului 21, depresia este demonul de care suntem cu toii posedai la un moment dat. Spun asta fiindc indiferent dac are sau nu cauz organic, puini indivizi sunt att de privilegiai nct s nu fie atini la un moment dat de rul vieii. Indiferent ct de optimist parcurgem viaa ne izbim la un moment dat de momente triste, pe care le depim mai greu. Aceast atitudine poate fi declanat fie de decesul cuiva drag nou, fie de pierderea locului de munc, fie de anumite cauze mult mai puin tragice, precum nemulumirea de sine sau o dragoste ce s-a fcut uitat.Neurologic s-a constatat c dopamina i serotonina sutn hormonii ce declaneaz starea de fericire. Asta nseamn c depresivii sunt n deficit de cele dou. Alte cercetri au demonstrat o corelaie ntre emisfera dreapt i manifestarea depresiei. Cu ct cortexul drept este mai voluminos, cu att persoana va fi mai nclinat spre un comportament pesimist i anxios.Dar dincolo de substratul genetic, fericirea este condiionat de factorii externi. Dac ne raportm la piramida lui Maslow, trebuie nti s ne orientm la aspectele eseniale existenei (nevoia de a mnca, nevoia de se mbrca, etc.). Concludem c incapacitatea realizrii necesitilor primare ar putea de asemenea genera depresie, cci e imposibil ca subcontientul s nu fie cuprins de disperare avnd perspectivele unui viitor sumbru i incert. Mai ales dac vorbim de o persoan care a avut nu neaparat totul, dar o mare parte din el i printr-o ironie a sorii a ajuns la cealalt extrem. Sunt multe cazuri de afaceriti ce erau att de familiarizai cu succesul nct le-a fost imposibil s accepte declinul, ca atare n pragul falimentului s-au sinucis. Alii dimpotriv, au avut tria s nu cad prad depresiei i s renasc din cenu precum pasrea phoenix.Diferenele dintre victime i supravieuitori sunt numeroase, dar probabil principala trstur ce face o distincie clar e puterea motivaiei.Jean Paul Satre spunea c existena noastr nu are nici un sens i de aceea este de datoria noastr s i dm unul. Lipsa unei motivaii n via poate avea consecine grave cci am putea suferi de insuportabila uurtate a vieii (Milan Kundera). Ne putem victimiza sau nu, n mare este decizia noastr.Rolul antidepresivelelor n tratarea depresiei are multe lacune, cci multe studii au constatat c puterea de vindecare st n noi nine. Cum zicea i Nietzche ceea ce nu te omoar te face mai puternic. Putem accepta o cumpn n via ca pe ceva ce ne va defini mai trziu, ce ne va ntri caracterul, sau putem ajunge pe culmile disperrii, cum era i titlul manuscrisului lui Cioran. Scriitorul cinic a avut la rndul lui episoade depresive, acest lucru reiese cam din toate manuscriselor sale. Ironic e c dei fcuse un fel de cult al sinuciderii, nu a dat curs niciodat ideii de a-i pune capt vieii, cci a murit la 80 de ani din cauze naturale. Probabil fr s vrea, i-a lecuit pe muli de aceast idee, dat fiind faptul c n teoria lui, cu ct meditezi mai mult la sinucidere, cu att eti tentat s o amni definitiv.Depresia nu este o boal incurabil, dar dac te ataezi de ea va fi fatal, indiferent dac i-a forma unei sinucideri mute sau reale.
