Caracteristici clinice în Tulburarea depresivă la copii şi adolescenţi

Copilul preşcolarCaracteristice depresiei la copilul preşcolar sunt următoarele simptome care reflectă tristeţea:- apatia, refuzul alimentaţiei, copilul refuză să se joace;- plânge şi ţipă cu uşurinţă, este uşor iritabil;- stagnează în greutate, motivat sau nu de diaree, vărsături sau inapetenţă;- are uneori enurezis, encoprezis, dureri abdominale, diaree sau vărsături;- copilul pare nemulţumit, în nesiguranţă şi nefericit; râde şi zâmbeste rareori;- adeseori are şi uşoare întârzieri în dezvoltare;- adesea jocul lui este distructiv, "aruncă tot", rupe sau sparge şi obiecte care nu-i aparţin;- anamneza relevă neglijare afectivă, lipsa unor îngrijiri adecvate sau abuz (fizic ,psihic sau sexual).

ŞcolarulStatusul depresiv la această vârstă este puţin diferenţiat de tulburările emoţionale în care predomină atât trăsături anxioase cât şi depresive:- iniţial apar simptome psihosomatice - cefalee şi dureri abdominale sau tulburări vegetative însoţite de anxietate;- scade puterea de concentrare a atenţiei, copilul pare "fără chef";- scad performanţele şcolare şi poate apărea refuzul şcolar;- copilul este iritabil, fără chef de joacă, preferă să stea singur, îi repede pe ceilalţi dacă îl deranjează.- manifestă incapacitate de a se descurca în situaţii frustrante, "se retrage într-un colţ","plânge neputincios" ,sau dimpotriva devine violent „tipă, loveşte sau vorbeşte urât”;- destul de rar, în cadrul depresiei copilului se pot întruni simptome de tip „criteriu DSM”:- apatie, pierderea apetitului;- lentoare motorie şi verbală;- scaderea imaginii de sine; aceasta se poate aprecia prin întrebări indirecte, copilul nu poate relata spontan acest aspect;- adesea, copiii pot fi chiar agresivi verbal şi aduc o bogăţie de argumente când se ceartă, putându-se sesiza uneori zona de conflict generatoare de disconfort afectiv şi depresie;- tentativele de suicid sunt foarte rare la această vârstă deşi, întrebaţi fiind, afirmă "că vor să moară";- copiii nu folosesc termenul de trist sau deprimat, când sunt întrebaţi despre interesul pentru activităţile zilnice care le făceau plăcere înainte, ei afirmă:că "nu au chef", că "se plictisesc" sau că nu le mai place ce făceau;- aspectul copiilor depresivi este particular, par "nefericiţi", "amărâţi", fără energie şi vitalitate;- rareori pot apărea halucinaţii auditive terifiante, care înspăimântă copilul.Încercarea de a face distincţie între tulburările depresive majore, tulburarea distimică şi tristeţea sau nefericirea copilului este de mare folos clinicianului deşi, uneori, atitudinea terapeutică este pentru început aceeaşi; ulterior alegerea şi dozarea antidepresivelor sau abordarea psihoterapică, însă, necesită delimitarea formelor majore de cele minore de depresieDe menţionat simptomul anxietate, care poate adesea însoţi depresia la copil, aşa cum şi depresia este prezentă în criteriile tulburării anxioase.

AdolescentulSimptomatologia la adolescent este adesea similară cu a adultului. Adolescentul poate recunoaşte şi înţelege că este depresiv.- se plânge de pierderea interesului şi plăcerii, de lipsa de energie;- tulburările de apetit şi de somn sunt frecvente;

- tulburările de somn pot determina oboseala din timpul zilei;- este adesea îngrijorat "de cum arată" şi cele mai mici semne de boală, precum acneea, pot creea un mare discomfort;- are frecvent sentimente de inutilitate , nefericire şi eşec;- ideile suicidare sunt adesea prezente precum şi tentativele de suicid;- apariţia halucinaţiilor şi iluziilor auditive congruente cu dispoziţia cât şi anhedonia pervazivă confirmă diagnosticul de depresie majoră;- adolescentul vulnerabil, predispus tulburărilor psihice prin încărcătura genetică, prin condiţiile familiale defavorizante în care trăieşte, adolescentul cu eşec şcolar, supus şi altor factori stresanţi, poate prezenta un tablou complet depresiv şi să întrunească toate criteriile de diagnostic;- diferenţierea dintre depresia simptom şi depresia boală o va face persistenţa tulburării, intensitatea ei şi afectarea funcţionalităţii sociale.