Dependena de medicamente: nociv i periculoas

Dependena de medicamente se caracterizeaz ca fiind o stare ce necesit nevoia acut de folosire a unor medicamente pe o perioad lung de timp. Aceast disfuncie are o componen fizic (corpul cere folosirea continu a acelei substane pentru a evita simptomele neplcute caracteristice sindromului de abstinen), dar i o component psihic, atunci cnd creierul ii transmite senzaia c fr acel medicament nu vei putea rezista, aprnd i o stare de puternic depresie.Abuzul de medicamente conduce la dependena de anumite substane aflate n componena acestora sau la dezechilibre metabolice grave, de aceea medicii atenioneaz ca automedicaia reprezint un real pericol pentru orice persoana care dorete tratament. Medicamentele destinate controlului durerii, cele pentru calmare i somn, dar i medicamentele care ar trebui s fortifice organismul, cum sunt mineralele i vitaminele, au potrivit specialitilor, potenialul s dezechilibreze organismul dac dozele recomandate de medic sunt depite sau, mai ru, daca sunt administrate fr supraveghere i recomandare medical. Anual, sute de mii de persoane sunt spitalizate n urma consumului excesiv de medicamente. La fel ca i alcoolul, tutunul sau drogurile, medicamentele psihotrope (antidepresivele, somniferele) acioneaz asupra creierului i modific comportamentul persoanelor care le consum. Oamenii din ntreaga lume cad prad tentaiei de a-i produce stri de bine cu ajutorul unor medicamente.

Cum funcioneaz dependena de medicamente?ntruct problemele de natur psihic sunt persistente n timp, oamenii tind s nu i schimbe medicamentele i s le ia constant pe cele prescrise anterior. Acest lucru duce la o toleran crescut a corpului la agenii activi din medicamente. Mai departe, ei simt nevoia s i mreasc dozele din ce in ce mai mult, iar dac nu urmeaz un tratament pentru a-i ndeprta problema, risc s ajung la stadiul de supradoz.Factorii de riscDependena fizic i/sau psihic apare pe fondul unor factori psihologici, sociali sau comportamentali.1. O personalitate dificil, cu o predispoziie ctre depresie, singurtate, ipohondrie. Pe lng faptul ca, de multe ori aceste stri duc la nevoia administrrii unor calmante pe o perioada ndelungat, persoana n cauz ajunge s cread c orice stare de disconfort se datoreaz neadministrrii unei respective substane. Confortul fizic i psihic nu este dat, ns, de acestea, pentru ca ele sunt de fapt un surogat al altor cauze.2. Factorul genetic. Dac ai n familie rude cu aceeai dependen, sau cu o alta: de droguri, de alcool etc., nseamn c eti mai predispus ctre aceasta problema.3. Ai folosit medicamene foarte des, avnd o stare de sntate precar. corpul poate ajunge la o stare de saturaie i atunci respectivele pastile nu i mai fac efectul. 4. Automedicaia

Simptomele dependenei Incapacitatea de a rezista fr medicamente - persoana respectiv simte c nu mai poate s adoarm fr sedative, nu face fa stresului de peste zi fr o pastil "minune", nu mai are ncredere n capacitile propriului organism i nu i-l poate controla. Anxietate - n cazul absenei pastilelor: daca nu i-a luat pastila ca de obicei, persoana dependent devine anxioas, agitat, nelinitit. Ea este obsedat de ideea c trebuie s i fac rost cat mai repede de medicament. Sentimentul pierderii controlului - acesta se manifest att n absena medicamentelor ct i n timpul consumului.

Efectele dependenei de medicamente Scderea imunitii corpului deoarece, administrarea unor medicamente ori de cate ori acuzm dureri sau rceli aparent nengrijortoare, ne slbesc organismul, acesta fiind din ce n ce mai puin capabil de a lupta singur cu infeciile ce pot aprea. Apariia unor dezechilibre in organism. Declanarea unor simptome fizice sau psihice Hipertensiune Boli hepatice Hemoragie Chiar deces, n cazul n care aceast dependen este excesiv i apar complicaii serioase. Administrarea excesiv a tranchilizantelor i a somniferelor pot duce la pierderea memoriei, afeciuni mentale, insomniaMedicamente utilizate frecvent care predispun la dependen Opioidele (analgezicele)Opioidele fac parte din categoria analgezicelor puternice, nrudite cu morfina i codeina, care se elibereaz doar cu prescripie medical. Se folosesc doar n cazul unor dureri cronice severe, n care alte medicamente nu au efect.Printre cele mai prescrise substane i medicamente din categoria opioidelor cu potenial adictiv se numr-oxicodonul(OxyContin)-hidrocodonul(Vicodin)-hidromorfona(Dilaudid)- meperidina (Demerol)Opioidele sunt analgezice care predispun la dependena de medicamente, dar nu i dac sunt luate pe termen scurt i sub stricta supraveghere a medicului.Opiodidele sunt prescrise pentru mbuntirea calitii vieii bolnavilor care sufer de dureri cronice. Au efect imediat de calmare, dar sunt recomandate doar n cazul n care alte mijloace terapeutice nu dau roade.Administrate pe termen lung i n combinaie cu substane care deprim sistemul nervos central - alcool, medicamente antidepresive - opioidele pot fi fatale i pot induce decesul. Dependena de opioide este oferit sau favorizat de senzaia euforic care apare imediat dup administrarea pastilelor.

Deprimane ale SNC (Sistemului Nervos Central)Medicamentele sedativ - hipnotice-tranchilizante, prescrise adesea pentru tratarea depresiei, anxietii i tulburrilor de somn fac parte din categoria deprimantelor SNC care predispun la un comportament adictiv.Deprimantele SNC sunt folosite de o mulime de oameni din ntreaga lume, si, la fel ca i opioidele, nu se poate intra n posesia lor dect cu reeta de la medic.Printre cele mai recomandate i prescrise substane i medicamente sedativ - hipnotice-tranchilizante pentru tratarea anxietii i tulburrilor de somn sunt benzodiazepinele:-alprazolam(Xanax)-clonazepan(Klonopin)- diazepam (Valium)Deprimantele SNC induc starea de somnolen i efectul de calmare prin aciunea pe care o au asupra neurotransmitorului GABA (acid gamma-aminobutyric), determinnd o scdere a activitii cerebrale.Tot din gama deprimantelor SNC fac parte i barbituricele (fenobarbital i mefobarbital), care se folosesc adesea la anestezii, dar i la tratarea convulsiilor, insomniei sau anxietii.Medicamentele sedative sau tranchilizante au cel mai mare potenial adictiv, datorit efectului calmant rapid i euforizant pe care-l ofer. .

Medicamentele stimulanteMedicamentele stimulante sunt folosite pentru tratarea mai multor afeciuni i sunt unele dintre cele mai populare medicamente care se elibereaz cu prescripie medical.Dac n trecut, stimulentele erau folosite n special pentru tratarea obezitii sau astmului, astzi, acestea se prescriu i pentru afeciuni precum: ADD i ADHD) . narcolepsieStimulantele au rolul de a energiza si repune in funciune toate sistemele organismului uman. Stimuleaz vigilenta, atenia i concentrarea, contracta vasele de snge, cresc ritmul cardiac, glicemia si tensiunea arteriala si ajut la deschiderea cilor respiratorii.Printre cele mai prescrise substane stimulante cu potenial adictiv se numr Dextroamfetamina metilfenidatul.Acestea se regsesc in coninutul mai multor medicamente si se gsesc sub diverse nume in farmacii, ns au acelai rol. Trebuie folosite si administrate doar la recomandarea medicului, in dozele si cu frecventa prescrise in reeta. Atunci cnd sunt administrate responsabil, nu exista riscul comportamentului adictiv.Doar atunci cnd se iau doze mai mari dect cele recomandate, pe termen lung sau in combinaie cu substane periculoase, exista riscul abuzului si al efectelor dezastruoase asupra sntii si chiar vieii. De exemplu, atunci cnd medicamentele stimulante sunt administrate in combinaie cu decongestionante, exista pericolul aritmiilor cardiace si creterii excesive a temperaturii corporale.Tratamentul dependenei de medicamente eliberate cu prescripie medicalDependenta de medicamente este o afectiune grava, dar care se poate trata cu succes. Exista mai multe tipuri de medicaii fr potenial adictiv care contribuie la ameliorarea simptomatologiei si inhibarea nevoii stringente de administrare a medicamentelor.De exemplu, Suboxone este un medicament care ajuta la tratarea dependentei de opioide(heroina, morfina si a alte tipuri de analgezice puternice). Substana activa din Suboxone amelioreaza simptomele (sevrajul) dependentei si nevoia de administrare a substanei adictive.Medicii recomanda terapia combinata in cazul dependentei de medicamente: farmacologica si psihoterapeutica. Abordarea multidisciplinara a dependentei ofer rezultate mai bune si pe termen lung, ajutnd persoanele dependente sa scape complet de adicia de substane medicamentoase si sa stea departe de alte comportamente adictive.Recomandri pentru utilizarea sigur a medicamentelor eliberate cu prescripie medicalPersoanele care utilizeaz medicamentele eliberate cu prescripie medicala conform recomandrilor medicului nu se afla in pericolul de a deveni dependeni de ele. Medicul prescrie doze diferite pentru fiecare persoana in parte, in funcie de istoricul medical si starea de sntate, astfel nct sa nu existe riscul apariiei abuzului sau dependentei.Exista totui cteva reguli sau sfaturi de care persoanele care urmeaz tratamente cu medicamente eliberate cu reeta trebuie sa tina cont: respectarea recomandrilor medicului n privina tratamentului: perioada, doze etc.; nu se ntrerupe sau prelungete tratamentul fr aviz medical respectarea tuturor vizitelor medicale impuse de specialist, pentru monitorizarea atenta a evoluiei strii de sntate si a eficientei tratamentului citirea atenta a prospectului si consultarea medicului cu privire la efectele adverse pe care astfel de medicamente le pot avea in organism (menionarea posibilelor efecte halucinante, strilor de confuzie, ameelii etc.); in cazul in care medicul considera ca dozele sunt prea puternice, va prescrie doze mai mici menionarea predispoziiei ctre comportamente adictive, medicului care recomanda tratamentul (daca persoanele care urmeaz s ia astfel de medicamente s-au mai confruntat, in trecut sau prezent, cu alte tipuri de adicii).O alta regula de care persoanele care iau medicamente cu potenial adictiv trebuie sa tina cont este evitarea administrrii acestora cu substane periculoase. Interaciunea dintre aceste medicamente si unele substane sau produse farmacologice determin apariia unor efecte periculoase asupra sntii si chiar pierderea vieii.Opioidele nu ar trebui administrate niciodat mpreun sau n asociaie cu: alcool; barbiturice anestezice antihistaminice benzodiazepine Deprimantele SNC nu trebuie niciodat administrate sau combinate cu: Alcool Opioide medicamente care se elibereaz fr prescripie medical pentru rceala sau alergii.Medicamentele stimulante nu trebuie niciodat luate n paralel cu alte medicaii care stimuleaz sistemul nervos. Printre acestea, se numr:- antidepresivele (pot fi administrate n acelai timp cu stimulantele, ns doar sub supravgherea strict a medicului). . - medicamentele decongestionante care se pot cumpr fr reeta . - medicamente pentru tratarea astmului.

Concluzie Medicamentele adresate sntii psihice au efecte terapeutice reale ns riscul ca o administrare simpl i terapeutic s se transforme ntr-una nociv, toxic, este foarte mare. Aa c, specialitii recomand s nu se consume medicamente dect sub supravegherea unui doctor.

Biblografie

1. http://www.eva.ro/sanatate/medicina-generala/dependenta-de-medicamente-articol-21322.html2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dependen%C8%9B%C4%83_de_substan%C8%9Be_psihotrope3. http://www.csid.ro/health/sanatate/dependenta-de-medicamente-nociva-si-periculoasa-4895017/