DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

3
7/21/2019 DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE http://slidepdf.com/reader/full/deontologia-ingrijirii-medicale 1/3 DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE Să nu ne iluzionăm: indiferent c!i "ino"#!i "om $ă%i& d#că noi #m #"ut re%'on%#(ilit#te# 'entru o #c!iune& noi "om ră%'unde) Tot #*# cum noi #m fi 'rimit #'recierile) În domeniul sănătăţii, spre deosebire de alte domenii de activitate, unde eroarea se poate înscrie în parametrii corectabili sau admisibili, orice eroare, orice greşeală, chiar neintenţionată, poate prelungi suferinţa pacientului, lăsând uneori traume greu de vindecat ce pot afecta intreaga lui dezvoltare viitoare. Deoarece, în domeniul medical, competenţa, dăruirea, răspunderea profesională, disponibilitatea de a fi alături de ceilalţi, se impun cu mult mai multă putere decât în oricare altă profesiune, trebuie să manifestăm un comportament profesional. Acest comportament profesional se caracterizează prin asimilarea temeinică, la cel mai înalt nivel, a cunostinţelor teoretice şi a deprinderilor  practice proprii fiecarei ramuri medicale! stăpânirea metodelor şi tehnicilor de investigare şi de terapie! administrarea operativă şi în cunoştinţă de cauză a tratamentului! crearea unui climat de munca adecvat!  perfecţionarea continuă. "a baza eticii medicale stau o serie de trăsături morale şi profesionale ale asistentei medicale #personalului de îngri$ire% cum ar fi cinstea, onestitatea, spiritul de dăruire, solicitudinea, altruismul, ascultarea empatiea, respectul. Din acest motiv, profesia medicală trebuie e&ercitată cu rabdare, generozitate, pasiune, sinceritate, locul central în activitatea de îngri$ire ocupându'l pacientul, care trebuie înteles şi acceptat (aşa cum este(. Din e&perienţa clinică, în lucrul cu pacientul am constatat la nivel de relaţie terapeutică o mai mare reuşită atunci când îi oferi acestuia libertatea sau oportunitatea de a gândi, de a'şi imagina, de a'şi e&prima punctul de vedere. )l trebuie să se simtă ascultat, înteles şi valorizat pentru ceea ce este, dincolo de limitele impuse de un diagnostic strict medical. *recând la problemele de deontologie #lb. greaca, Deonto + necesitate, datorie%, pe prim  plan se înscriu relaţiile dintre cadrele medicale care trebuie să fie de deplină colaborare şi a$utor în activitate, unirea lor în echipa reprezentând o cerinţă a eficienţei profesionale şi o siguranţă pentru pacientul asistat medical. rice divergente e&primate în faţa  bolnavului cresc atmosfera de nesiguranţă. De aceea relaţiile care se stabilesc între cadrele medicale şi pacienţi trebuie să fie unele profesionale, în sensul susţinerii şi a încura$ării şi nu a creării sentimentelor de culpă sau a dezinteresului. De multe ori, asistenta medicală este considerată o simplă masină de îndeplinit ordinele medicului, uitându'se ceea ce este esential în practica medicală, şi anume înţelegerea şi disponibilitatea faţă de pacient. Din aceasta cauză, relaţia dintre asistenta medicală şi  pacient nu trebuie să se limiteze numai la aplicarea tratamentului, ci şi la stabilirea unei comunicări psihice cu el, pentru a'l putea a$uta în a'şi e&prima trăirile interioare. -omunicarea noastra cu pacientul trebuie să fie concordantă cu starea lui actuală, cu  posibilităţile lui de înţelegere şi asociată cu elemente de spri$in pentru a influenţa pozitiv evoluţia bolii sale. Adesea, atitudinea noastră insuficient controlată #orice semn cu capul, şuşoteli cu membrii familiei, orice denumire ştiinţifică neînteleasă de către pacient, chiar 

description

DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

Transcript of DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

Page 1: DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

7/21/2019 DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

http://slidepdf.com/reader/full/deontologia-ingrijirii-medicale 1/3

DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

Să nu ne iluzionăm: indiferent c!i "ino"#!i "om $ă%i& d#că noi #m #"utre%'on%#(ilit#te# 'entru o #c!iune& noi "om ră%'unde) Tot #*# cum noi #m fi 'rimit#'recierile) 

În domeniul sănătăţii, spre deosebire de alte domenii de activitate, unde eroarea se poateînscrie în parametrii corectabili sau admisibili, orice eroare, orice greşeală, chiar neintenţionată, poate prelungi suferinţa pacientului, lăsând uneori traume greu devindecat ce pot afecta intreaga lui dezvoltare viitoare. Deoarece, în domeniul medical,competenţa, dăruirea, răspunderea profesională, disponibilitatea de a fi alături de ceilalţi,se impun cu mult mai multă putere decât în oricare altă profesiune, trebuie să manifestămun comportament profesional.Acest comportament profesional se caracterizează prinasimilarea temeinică, la cel mai înalt nivel, a cunostinţelor teoretice şi a deprinderilor  practice proprii fiecarei ramuri medicale!

stăpânirea metodelor şi tehnicilor de investigare şi de terapie!administrarea operativă şi în cunoştinţă de cauză a tratamentului!crearea unui climat de munca adecvat! perfecţionarea continuă."a baza eticii medicale stau o serie de trăsături morale şi profesionale ale asistenteimedicale #personalului de îngri$ire% cum ar fi cinstea, onestitatea, spiritul de dăruire,solicitudinea, altruismul, ascultarea empatiea, respectul. Din acest motiv, profesiamedicală trebuie e&ercitată cu rabdare, generozitate, pasiune, sinceritate, locul central înactivitatea de îngri$ire ocupându'l pacientul, care trebuie înteles şi acceptat (aşa cumeste(. Din e&perienţa clinică, în lucrul cu pacientul am constatat la nivel de relaţieterapeutică o mai mare reuşită atunci când îi oferi acestuia libertatea sau oportunitatea de

a gândi, de a'şi imagina, de a'şi e&prima punctul de vedere. )l trebuie să se simtăascultat, înteles şi valorizat pentru ceea ce este, dincolo de limitele impuse de undiagnostic strict medical.*recând la problemele de deontologie #lb. greaca, Deonto + necesitate, datorie%, pe prim plan se înscriu relaţiile dintre cadrele medicale care trebuie să fie de deplină colaborare şia$utor în activitate, unirea lor în echipa reprezentând o cerinţă a eficienţei profesionale şio siguranţă pentru pacientul asistat medical. rice divergente e&primate în faţa bolnavului cresc atmosfera de nesiguranţă. De aceea relaţiile care se stabilesc întrecadrele medicale şi pacienţi trebuie să fie unele profesionale, în sensul susţinerii şi aîncura$ării şi nu a creării sentimentelor de culpă sau a dezinteresului.De multe ori, asistenta medicală este considerată o simplă masină de îndeplinit ordinele

medicului, uitându'se ceea ce este esential în practica medicală, şi anume înţelegerea şidisponibilitatea faţă de pacient. Din aceasta cauză, relaţia dintre asistenta medicală şi pacient nu trebuie să se limiteze numai la aplicarea tratamentului, ci şi la stabilirea uneicomunicări psihice cu el, pentru a'l putea a$uta în a'şi e&prima trăirile interioare.-omunicarea noastra cu pacientul trebuie să fie concordantă cu starea lui actuală, cu posibilităţile lui de înţelegere şi asociată cu elemente de spri$in pentru a influenţa pozitivevoluţia bolii sale. Adesea, atitudinea noastră insuficient controlată #orice semn cu capul,şuşoteli cu membrii familiei, orice denumire ştiinţifică neînteleasă de către pacient, chiar 

Page 2: DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

7/21/2019 DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

http://slidepdf.com/reader/full/deontologia-ingrijirii-medicale 2/3

tăcerea% influeţează bolnavul, generând suspiciuni şi disconfort.e de altă parte sunt pacienţi care sunt interesaţi de diagnosticul medical, vor să ştiecauza şi boala de care suferă, Însă atitudinea personalului medical nu este întotdeaunauna potrivită. În faţa unei astfel de situaţii, când auzi pacientul #sau familia% spunând ()ude ce sufăr/ )ste grav/ 0ă mai fac bine/(, prima reacţie este de a'l încura$a şi de a evita

un răspuns onest privind boala lui. -orectitudinea şi confidenţialitatea în relaţia cu pacientul trebuie să constituie baza comunicării cu acesta, întrucât fiecare dintre ceiinternaţi suferă angoasa enigmei legate de diagnostic şi tratament, iar o atitudinesuportivă şi comprehensivă îi poate a$uta să depăşească acest stadiu.roblemele de etică şi deontologie medicală sunt comple&e şi numeroase şi deşi par lucruri teoretice, ele pot fi aplicate cu usurinţă în practica dacă sunt făcute din daruire şiînţelegere faţă de persoana pacientului. acientul trebuie să ocupe primul plan în îngri$ireşi nu diagnosticul medical. Atitudinea şi comportamentul personalului pot contribui laîmbunătăţirea mai rapidă a stării acestuia. 1ă nu uităm că ma$oritatea celor care suferă deo anumită afecţiune au nevoie de suport emoţional. r, în spital oferirea acestui suporttrebuie să fie primul dintre serviciile acordate. 2ineinteles că nu totul se poate realiza

doar cu bunavoinţa şi amabilitate, ci trebuie să avem în vedere îmbunătaţirea necontenităa competenţei profesionale. -alitatea actului medical depinde de resursele umanedisponibile. 3oua reformă din sănătate trebuie să găsească modalităţi materiale şi deresurse umane pentru a facilita îmbunătăţirea actului medical.43)51A6)A ) A6A"787A 19:")*9"97, ) 0A6*) 6)0A*965;'A..

-)<=

St#nd#rdul +n$ri,irii medic#le

-a asistent medical sunte i obligat în a asigura o asisten ă de calitatea conformț ț

competen elor.ț

-ircumstan ele în care va desfă ura i activitatea pot afecta standardul de îngri$ire.ț ș țNi"elul de +n$ri,ire -o(li$# ii.ț

*rebuie respectat ordinul comun privind stabilirea competen elor ț

Re%'on%#(ilită ile etice i com'eten #ț ș ț

*rebuie să vă evalua i periodic gradul de răspuns la solicitare i să încerca i să urmări iț ș ț ț

evolu ia pacientului prin ob inerea informa iilor de la coordonatorul sau personalulț ț ț

medical. -ăuta i întotdeauna modalită i de a vă îmbunătă i performan a. )duca iaț ț ț ț ț

continuă i cursurile de reevaluare sunt destinate să vă men ină la curent cu actualită ile.ș ț ț

Nu uit# i niciod#tă că #cti"it#te# 'e c#re o de%fă ur# i +n 'rimele momente #leț ș ț

unei ur$en e 'o#te f#ce diferen # dintre "i# ă i mo#rte) Com'eten # etică iț ț ț ș ț ș

'rofe%ion#lă %unt im'ort#nte #tt 'entru d"%) ct i 'entru '#cient)ș

Con%im ămntul #%u'r# tr#t#mentuluiț-onsim ământul, în termeni simpli, înseamnă acceptul sau permisiunea. Din punct deț

vedere legal însă e&istă diverse tipuri de consim ământ. 1ub forma consim ământuluiț ț

e&primat e&pres pacientul î i dă acordul, verbal sau non'verbal, de a accepta tratamentulș

 pe care'l oferi i. Acest consim ământ porne te de la premisa că o persoană poate decideț ț ș

asupra propriului corp. acientul trebuie să aibe vârsta legală i să fie capabil de o decizieș

ra ională.ț

Page 3: DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

7/21/2019 DEONTOLOGIA ÎNGRIJIRII MEDICALE

http://slidepdf.com/reader/full/deontologia-ingrijirii-medicale 3/3

"a abordarea unui pacient fi i sigur că a în eles cine sunte i, e&plica i ce urmează săț ț ț ț

face i i fi i siguri că este de acord. )&emplu dacă spune i 4Ave i o tăietură la nivelulț ș ț ț ț

 bra ului, trebuie să vă banda$ez pentru a opri sângerarea; i obtine i aprobarea verbalăț ș ț

4De acord, în regulă; înseamnă că a i ob inut consim ământul e&pres.ț ț ț

rice persoană care nu refuză în mod specific îngri$irea medicală va fi tratată conform

 principiului consim ământului implicit.ț Acest concept este cel mai u or de în eles înș țsitua ia pacientului incon tient. Deoarece acest pacient este în imposibilitatea de aț ș

comunica, principiile legale presupun consim ământul implicit. 3u ezita i niciodată săț ț

trata i o persoană incon tientă.ț ș

Con%im ămntulț  +n c#zul minorilor0inorul este persoana care nu a împlinit vârsta legală, consemnată de legisla ia înț

vigoare. Din punct de vedere legal, minorii #vârsta până la >? ani% nu sunt considera i caț

fiind abilita i să hotărască în nume propriu. În ma$oritatea cazurilor, acordarea îngri$irilorț

de către un medic trebuie temporizată până când un părinte sau reprezentant legal î i dăș

consim ământul. Dacă un minor necesită îngri$ire de urgen ă la locul incidentuluiț ț

#prespital% i acest accept nu poate fi ob inut nu se ezită în a acorda primul a$utor.ș ț

6ămâne în gri$a sistemului medical spitalicesc să decidă în continuare temporizarea pânăla ob inerea acceptului.ț Retine i că +n$ri,ire# #dec"#tă +n 're%'it#l e%te d#tori#ț

dumne#"o#%tră)Con%im ămntul +n c#zul (oln#"ilor cu #fec iuni '%i/i#triceț ț

9n adult în deplinatatea facultă ilor mentale poate refuza să fie tratat. robleme dinț

 punct de vedere legal pot apărea în cazul pacien ilor ce refuză tratamentul dar care par aț

fi rup i de realitate i reprezintă un pericol pentru ei sau pentru al ii. Dificultatea, chiar iț ș ț ș

 pentru personalul cu e&perien ă, constă în a stabili dacă acel pacient se află înț

deplinătatea facultă ilor mentaleț ) În $ener#l& d#că '#re că 'er%o#n# re'rezintă un'ericol 'entru el %#u 'entru ceil#l i& tre(uie lu#te mă%uri 'entru # o 'une %u(ț

o(%er"# ie medic#lă)ț  3u ezita i în a solicita a$utorul for elor de ordine, mai ales în aceleț ț

situa ii care necesită proceduri speciale din punct de vedere legal.ț

Refuzul tr#t#mentuluiAminti ăi0"ă că orice '#cient +n de'linăt#te# f#cultă ilor ment#le 'o#te refuz#ț ț

tr#t#mentul +n orice moment) ute i continua să discuta i cu pacientul care refuzăț ț

tratamentul i să încerca i să'l a$uta i să în eleagă consecin ele deciziei lui.ș ț ț ț ț  

Confiden i#lit#te#ț

0a$oritatea informa iilor despre pacient sunt confiden iale. Acestea includț ț

circumstan ele evenimentului, antecedentele personale medicale, eveluarea ini ială iț ț ș

îngri$irile acordate. Aceste informa ii vor fi furnizate numai personalului medical sauț

altor structuri legale implicate în îngri$irea pacientului. 7nforma iile nu trebuiescț

împărtă ite familiei sau prietenilor.ș

9nele însă pot fi considerate informa ii de interes public.ț De e&emplu, acestea potcuprinde tipul accidentului, numele pacientului. *rebuie să cunoa te i caracterul acestora!ș ț

ele pot fi furnizate mi$loacelor mass'media prin modalitatea aprobată de departamentul încare lucra i.ț