SECOLUL XX – ÎNTRE DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM.

IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN

EUROPA

PRACTICILE POLITICE DEMOCRATICE REPREZINTĂ O CARACTERISTICĂ A EUROPEI SECOLULUI AL XX-LEA

La finele primului război mondial se credea că democraţia urma să devină un mod de conducere în întreaga lume.

Această opinie a fost însă infirmată de :

• Instaurarea sistemului totalitarist sovietic pe ruinele fostului Imperiu Ţarist în octombrie 1917.

• Instaurarea de sisteme totalitare în :

• Europa

• Asia

• America Latină.

Totalitarismul a reprezentat forma de organizare şi funcţionare a societăţii în care statul controla toate aspectele vieţii sociale şi individuale

IDEOLOGII TOTALITARE DIN EUROPA SECOLULUI AL XX-LEA:

• Comunismul (care s-a menţinut şi după al doilea război mondial)

• Fascismul în Italia din 1924

• Nazismul în Germania din 1933

Cauza apariţiei şi ascensiunii totalitarismului în perioada interbelică a fost nemulţumirea faţă de rezultatele primului război mondial.

Regimurile totalitare au următoarele CARACTERISTICI :

1. Adversitatea faţă de democraţie care era considerate sursa dezbinării din cadrul statului:

• nu acceptau drepturile şi libertăţile politice ale individului.

• Au suprimat toate drepturile individuale.

2. adversitate faţă de pluralism,

3. Au terorizat, închis şi exterminat adversarii politici:

• 1934 Noaptea cuţitelor lungi în Germania când memebrii S.A. au fost eliminate de membrii S.S

• 1936 încep marile procese în URSS

Au creat sau perfecţionat poliţia politică adică un organism de represiune, manipulare şi control al societăţii:

• Ceka apoi NKVD,KGB în URSS

• Gestapo în Germania nazistă

• Securitatea în România.

•au lichidat orice opoziţie.=>

5. au avut un partid unic EX:

• PCUS ÎN URSS

• NSDAP ÎN GERMANIA NAZISTĂ.

6. Lichidare opoziţiei interne care putea să îl oprească pe conducător în a devein personalitatea dominant a statului. Astfel:

• Stalin l- a îndepărtat apoi l-a surghiunit pentru ca în final să ordone asasinarea în anii 30 a lui Leon Troţki.

• Gheorghiu Dej, îi înlătură rând pe rând pe membrii marcanţi ai PMR la finele anilor 40:

o Lucreţiu Pătrăşcanu este arestat, judecat într-un process simulat, în final el fiind condamnat la moarte în deceniul 6.

o Ana Pauker şi Vasile Luca, foşti camarazi ai lui Dej vor avea arest la domiciliu adică aveau o viaţă lipsită de drepturi ca şi cei închişi doar că aceste foste personalităţi comuniste aveau dreptul sa locuiasca in propria casa.

7 au practicat cultul personalităţii:

§ Mussolini în Italia

§ Hitler în Germania

§ Stalin în URSS

§ Mao Ze Dong în China

§ Ceauşescu în România

§ Aceşti conducătorii au fost subiectul unor ample campanii culturale, care au cuprins opera literare, piese de teatru, filme având ca subiect evoluţia “conducătorului mult-iubit”. Se ajunge la situaţia în care conducătorul este glorificat aproape de divinizare.

8.Organizaţii de masă pentru înregimentarea şi îndoctrinarea politică a copiilor, tinerilor, femeilor muncitorilor şi intelectualilor

9. Propagandă de stat;

10. În plan economic întâlnim dirijismul, adică, STATUL STABILEA COTELE DE PRODUCTIE pe fiecare ramură economică ŞI Preturile erau dictate de autoritati, neexistand legea cerere-ofertă.

• În statele comuniste dirijismul a fost în strânsă legătură cu :

o Planificarea- stabilirea cotelor de productie anuale sau cincinale

o Colectivizarea- trecerea proprietatilor agrare in posesia statului LA COMUNISM

o Industrializarea fortată.

DETALIAT IN STATUL COMUNIST ROMAN.

Astfel putem concluziona că ÎN EUROPA SECOLULUI AL XX-LEA EXISTĂ PRACTICI POLITICE TOTALITARE.

EFECTUL EXISTENTEI TOTALITARISMULUI IN GERMANIA SI ITALIA VA DUCE LA DECLANSAREA WW2.

În perioada postbelică ( a doua jumătate a sec. XX) singurul regim totalitar ce se menţine este COMUNISMUL care păstrează caracteristicile totalitare interbelice.

MENŢIONAŢI DOUĂ IDEOLOGII TOTALITARE DIN EUROPA SECOLULUI AL XX-LEA. PRECIZAREA UNEI IDEOLOGII TOTALITARE DIN EUROPA SI MENŢIONAREA UNEI CARACTERISTICI A ACESTEIA; ARGUMENTAŢI, PRINTR-UN FAPT ISTORIC RELEVANT, AFIRMAŢIA CONFORM CĂREIA ÎN EUROPA SECOLULUI AL

XX-LEA EXISTĂ PRACTICI POLITICE TOTALITARE. (SE PUNCTEAZĂ PERTINENŢA ARGUMENTĂRII ELABORATE PRIN UTILIZAREA UNUI FAPT ISTORIC RELEVANT, RESPECTIV A CONECTORILOR CARE EXPRIMĂ CAUZALITATEA SI CONCLUZIA.)

PRACTICILE POLITICE DEMOCRATICE REPREZINTĂ O CARACTERISTICĂ A EUROPEI SECOLULUI AL XX-LEA

DEMOCRAŢIA REGIM POLITIC care presupune participarea POPORULUI la luarea deciziilor ( la putere) PUTEREA POPORULUI.

1. existenţa statului de drept care reprezintă forma de organizare a statului bazată pe respectul principiilor legalităţii şi drepturilor individului.

2. Problema drepturilor omului

• Există mai multe tipuri de drepturi şi libertăţi:

o Civile apărute în secolul XVII odată cu iluminismul:

- Libertatea cuvântului

- Libertatea religiei

o Politice apărute în secolul XIX:

- Dreptul la vot

o Sociale specifice secolului XX:

o Dreptul la educaţie

o Ocrotirea sănătăţii

o Ocrotirea socială

3. regim constituţional

4. contract social între popor şi putere înscris în constituţie

5. Reprezentativitate &

6. suveranitatea poporului astfel cetăţenii:

§ alegeau prin vot universal deputaţi reuniţi în adunări

§ Adunările:

• Votau legi

• Votau bugetul

• Controlau activitatea puterii executive.

Aceasta este O PRACTICĂ POLITICĂ SPECIFICĂ DEMOCRAŢIEI DIN EUROPA,

7. Existenţa mai multor partide politice care structurează şi organizează opinia publică.

O PRACTICĂ POLITICĂ SPECIFICĂ DEMOCRAŢIEI DIN EUROPA,

Alternanţa la guvernare INTERBELICA

• România era un stat democratic din Europa interbelică, la fel Franţa,Polonia.

• Pe baza alegerilor prin vot universal + LEGEA PRIMEI ELECTORALE sunt alese cele două camera ala Parlamentului României interbelice.

• Majoritatea parlamentară confirmă un nou guvern prin vot în cadrul parlamentului.

• Astfel s-a întâmplat în 1922 când Partidul Poporului a preluat conducerea guvernului. APoi în 1926 când PNL a condus guVernul.

• La fel în 1929 cînd PNŢ preia guvernarea, astfel putem concluziona că există o alternanţă la guvernare: P.P-PNL-PNŢ.

• Alternanţa la guvernare POSTCOMUNISM

• România este un stat democratic din Europa POSTCOMUNISTĂ.

• Pe baza alegerilor prin vot universal sunt alese cele două camera ala Parlamentului României postcomuniste.

• Majoritatea parlamentară confirmă un nou guvern prin vot în cadrul parlamentului.

• Astfel s-a întâmplat în 1990 când FRONTUL SALVĂRII NAŢIONALE a preluat conducerea guvernului. APoi în 1996 când CDR a condus guVernul.

• La fel în 2000 cînd PDSR preia guvernarea, astfel putem concluziona că există o alternanţă la guvernare: F.S.N- C.D.R.-PDSR.

ALEGEREA PREŞEDINTELUIRomânia este O REPUBLICĂ SEMIPREZIDENŢIALĂ DEMOCRATICĂ din Europa POSTCOMUNISTĂ LA FEL ŞI Cehia, Polonia, Franţa etc.Prin vot universal este ales preşedintele de către populaţia majoră.Preşedinte este desemnat cel care avea 51 % dintre voturi în urma alegerilor.Astfel s-a întâmplat în 1990 când ION ILIESCU a preluat conducerea ŢĂRII .

în 1996 Emil Constantinescu a devenit preşedinte.În 2004 Traian Băsescu a fost ales preşedinte. Astfel putem concluziona că există o alternanţă la conducerea ţării ILIESCU+CONSTANTINSCU& ILIESCU-BĂSESCU.

8. separarea puterilor în stat.

PRIN CONSTITUTIA DIN 1923 REGATUL ROMANIEI era un stat democratic deoarece exista SEPARAREA PUTERILOR IN STAT:

• Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentatiunea nationala.

• Reprezentatiunea nationala se imparte in doua Adunari:

Senatul si Adunarea deputatilor

PRIN CONSTITUTIA DIN 1991 ROMANIA era un stat democratic deoarece exista SEPARAREA PUTERILOR IN STAT:

Principalele instituţii ale republicii sunt:

Parlamentul, organ reprezentativ suprem al po¬porului român şi unica autoritate legiuitoare a tării.

Preşedintele, care reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale

Guvernul care exercită conducerea generală a administraţiei publice

9. libertatea de expresie a opiniei publice care va genera un număr mare de publicaţii pe diverse teme şi cu felurite orientări politice:

• Adevărul

• România Liberă

• Le parisiene

• Le figaro

• Regimurile politice democratice

• + PARLAMENTARE atunci când camerele parlamentului ales prin vot universal joacă un rol esenţial

• + PREZIDENŢIALE atunci când PREŞEDINTELE ales prin vot universal joacă un rol esenţial

• MENŢIONAŢI DOUĂ TRĂSĂTURI ALE DEMOCRAŢIEI DIN SPAŢIUL EUROPEAN, ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-LEA.

• PREZENTAŢI O PRACTICĂ POLITICĂ SPECIFICĂ DEMOCRAŢIEI DIN EUROPA, ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX

• FORMULAREA UNUI PUNCT DE VEDERE REFERITOR LA PRACTICILE POLITICE DEMOCRATICE DIN EUROPA ÎN A DOUA

• JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-LEA SI SUSŢINEREA ACESTUIA PRINTR-UN ARGUMENT ISTORIC. • ARGUMENTAŢI, PRINTR-UN FAPT ISTORIC RELEVANT, AFIRMAŢIA CONFORM CĂREIA SECOLUL AL XX-LEA SE

CARACTERIZEAZĂ ÎN EUROPA PRIN DEMOCRAŢIE. (SE PUNCTEAZĂ PERTINENŢA ARGUMENTĂRII ELABORATE PRIN UTILIZAREA UNUI FAPT ISTORIC RELEVANT, RESPECTIV, A CONECTORILOR CARE EXPRIMĂ CAUZALITATEA SI CONCLUZIA.)