Secolul XX-Democratie Si Totalitarism.Ideologii in Europa si Romania
Activitati Pentru Democratie- Bune practici
-
Upload
adina-marina-calafateanu -
Category
Documents
-
view
79 -
download
6
description
Transcript of Activitati Pentru Democratie- Bune practici
"Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului ONG în România, program finanţat de Granturile SEE şi administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile".
P
entr
u
PARTICIPAREA CONTEAZĂ BUNE PRACTICI DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR
Participation for Democracy - 2015/BIL-01/16
Autori: Irina Lonean, PhD Adina Călăfăteanu, PhD
Fettulah Oran
(c) Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă, 2016.
2
Introducere – contextul proiectului
Scopul proiectului Participare pentru Democrație a fost de a crea cadrul pentru schimbul
de bune practici în lucrul cu tinerii și să stimuleze participarea lor publică. Proiectul este o
continuare a proiectului: Participarea publică împotriva discriminării tinerilor din mediul rural,
proiect implementat de Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă - CDCD în 2014-2015.
Metodologiile proiectului au vizeazt utilizarea metodologiilor de organizare a comunității de
tineret și tehnici de educație non-formală privind încurajarea tinerilor să participe și să intensifice
participarea lor in trei comunități rurale. La finalul proiectului, 40 de tineri (în vârstă de 13-17
ani), sunt acum activi în comunitățile lor și continuă campanii bazate pe rezolvarea problemelor
identificate în comunitate, un proces structurat pe bază de parteneriat cu autoritățile locale (
școlile din sate, consiliile locale, poliția și unitățile medicale).
La finalul proiectului, în cadrul ședinței de evaluare, echipa CDCD a concluzionat că
există o nevoie permanentă a tinerilor să fie echipați cu abilități și competențe și în acest scop,
lucrătorii de tineret trebuie să intre in contact cu noi oportunități de formare și să deprindă noi
competențe de lucru și metodologii. Mai mult decât atât, pentru a obține impactul social pe care il
țintim, avem nevoie de a mobiliza mai mulți tineri și să le oferim sprijin permanent in campaniile
și acțiunile lor.
În consecință, posibilitatea de a se implica într-o inițiativă de schimb de bune practici și
metode de lucru cu tinerii semnifică valorificarea rezultatele inițiativelor noastre anterioare și, de
asemenea, noile instrumente și metode asigură lucratorilor de tineret din Romania expertiza
privind sprijinirea grupurilor locale de acțiune pentru tineret, integrând experiența și bunele
practici ale partenerilor noștri norvegieni.
Proiectul a urmărit să investească în capacitatea celor doi parteneri - român și norvegian
(în special a celui român) de a încuraja dezvoltarea valorilor democratice ale grupurilor de tineret,
grupuri care vor fi apoi active în comunitățile lor. Partajarea bunelor practici din proiectele
noastre anterioare, a lecțiile învățate precum și a metodologiilor de lucru au contribuit în mod
determinant la îmbunătățirea metodelor și instrumentelor pe care lucrătorii de tineret folosesc în
comunitățile lor - atît în România și în Norvegia. Vizita de studiu organizată la Oslo a oferit
3
echipei române posibilitatea de a identifica noi parteneri și noi oportunități de finanțare pentru
proiectele noastre.
Parteneriatul de lucru între cei
doi parteneri a început în mai 2016,
Mangfoldhuset (Casa Diversității) -
MH având atât experiența de a lucra
cu grupuri de tineri, cât și aceea de a fi
o punte a dialogului între generații.
Mai mult decât atât, MS organizează
excelent activități pentru grupurile
interculturale și are o rețea mare de
parteneri din diferite sectoare -
domeniul afacerilor, sectorul educațional, autoritățile publice locale și naționale, grupuri
informale de tineri. Experiența de lucru în cadrul rețelelor de cooperare inter-sectoriale a fost o
mare sursă de inspirație pentru CDCD și urmează să fie valorificată în proiectele locale, care sunt
implementate în zonele rurale.
Echipa de proiect:
1. Viorel Bucătură, lucrător de tineret, CDCD
2. Andreea Roșca, lucrător de tineret, CDCD
3. Irina Lonean, Expert
4. Adina Călăfăteanu, Expert
5. Constantin Glăvan, profesor – Școala Giubega
6. Fethullah Oran, Manager de proiect MH.
4
Capitolul 1 – Mobilizarea tinerilor
1.1 Metodele folosite de către CDCD in Romania pentru a mobiliza și atrage tinerii A. Profilul comunității de lucru
Giubega este o comună situată la 49.7 km de orașul principal al Regiunii Sud-Vest
(Oltenia) - Craiova, cel mai apropiat oraș fiind Bailesti - 12 km, cu atestare documentară în 1831.
Primele date înregistrate in 1885 arată o populație de 1551 de locuitori, dintre care 123 erau
alfabetizați. In zilele noastre, Giubega are o populatie de 2453 de locuitori și 1150 de gospodării.
(Primaria Giubega 2014)
Legea română pentru tineret din 2006 a stabilit că tineretul este grupat în intervalul de
vârstă de 14 - 35 de ani. În consecință, pentru Giubega, care are o populație totală de 2036 de
locuitori, populația tânără reprezintă 530 de locuitori (10-14 ani - 109, 15-19 ani - 111, 20-24 ani
- 110, 25 -29 ani - 88, 30-34 ani - 112). (potrivit recensământului din 2002).
În ceea ce privește economia, principalele ocupații ale locuitorilor sunt legate de
agricultură, autoritățile locale acordă atenție precum și resurse speciale acestui domeniu (există
planuri de a sprijini dezvoltarea fermelor ecologice și a structurilor asociative). Cu excepția
activităților care sunt organizate de CDCD, nu există alte evenimente culturale sau sociale pentru
tineri. Cu scopul de a documenta vizita de studiu, pe bază de parteneriat cu profesorii Școlii
Giubega, a fost realizată o cercetare bazată pe interviuri semi-structurate cu un grup de 6 tineri
5
din Giubega și având ca scop identificarea principalelor nevoi de tineret din comunitate. Procesul
de cercetare a arătat că principalele nevoi de tineret sunt următoarele:
situația economică și socială a tinerilor, lipsa oportunităților de angajare și șomajul pe
termen lung
lipsa locuințelor - cei mai mulți dintre ei încă trăiesc cu familiile lor, chiar și după ce
au propriile lor familii
chiar dacă există unele oportunități oferite de statul român pentru continuarea studiilor
dincolo de invățământul obligatoriu de 10 ani, în special pentru tinerii din Giubega
(cel mai apropiat liceu fiind la 12 km), acest lucru este greu din punct de vedere
financiar
neîncrederea în viitor și în oportunitățile viitoare: "Suntem destul de dezamăgiți de
sistemul actual și suntem convinși că un viitor la sat nu e posibil. Singura soluție ar fi
să părăsim țara și să meargem și să lucrăm în străinătate ". (S, în vârstă de 15 de ani)
Cu excepția întâlnirilor de sâmbătă cu echipa CDCD, nu există alte activități care au
loc în sat. Prin urmare, există un sentiment general al subiecților că autoritățile nu sunt
interesate de dezvoltarea de activități pentru ei și nu sunt optimiști că ar putea fi puse
în aplicare în viitor.
Centrul pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă a început să lucreze ca un grup
informal de tineri care derulează activități locale în 2008, iar din anul 2010, este înregistrată ca
ONG - organizație neguvernamentală - Asociația. Scopul asociației este de a dezvolta și
implementa activități culturale, artistice și educative care vizează dezvoltarea comunității și care
6
contribuie, de asemenea, la dezvoltarea personală și socială a principalului grup țintă - tinerii din
mediul rural și urban, tinerii cu oportunități reduse, și comunitățile izolate - furnizarea de sprijin
pentru consolidarea capacității.
B. Obiectivele CDCD sunt următoarele:
Obiective Generale:
1. Acordarea de ajutor umanitar pentru copiii și tinerii cu nevoi speciale.
2. Crearea și asigurarea unor condiții mai bune pentru tineri și copii cu nevoi sociale speciale
sau tineri cu probleme.
3. Reinserția socială și școlară pentru tinerii și copii care provin din medii socio-economice
dificile.
4. Informare și sprijin în garantarea drepturilor omului și a protecției sociale pentru grupurile
aflate în nevoie.
5. Promovarea și susținerea conceptului egalității de șanse și de participare comunitară
activă.
6. Dezvoltarea și implementarea de programe pentru tineri cu nevoi speciale.
7. Sprijinirea adulților în procesul de reintegrare profesională.
8. Implementarea de proiecte locale, naționale și internaționale, cu scopul de a oferi
oportunități mai bune pentru grupul țintă.
Sprijinirea activităților culturale, artistice și creative în comunitățile de lucru.
Obiective Specifice:
1. Identificarea și sprijinirea cazurilor - tinerilor și copiilor cu nevoi speciale - din orfelinate,
spitale, familii monoparentale și familii care se confruntă cu probleme socio-economice.
2. Dezvoltarea și implementarea programelor educaționale și de sprijin pentru tinerii din
mediul rural și urban.
3. Consiliere educațională pentru grupul țintă.
4. Sprijinirea copiilor dotați cu oportunități reduse - indiferent de talentul lor.
5. Stabilirea de parteneriate cu asociații, rețele și organizații cu același profil - actorii
naționali și internaționali.
6. Implementarea de activități și servicii cu scopul de a îmbunătăți sustenabilitatea financiară
a asociației.
7. Dezvoltarea și implementarea programelor și proiectelor naționale, locale și europene.
7
D. Promovare
Toate proiectele și inițiativele desfășurate de CDCD ce au ca scop stimularea
participării în rândul tinerilor sunt promovate în principal, prin:
Interacțiune unu la unu - tinerii promovând activitățile intre colegii lor
Întâlniri publice organizate cu partenerii din comunitate
Evenimente publice - organizate ca activități în campaniile desfășurate de
grupurile de tineri
Postarea informațiilor pe site-ul organizației (www.cdcd.ro), pe pagina de
facebook a CDCD și în presa locală din județul Dolj.
C. Organizarea comunității de tineret și metodologii pentru dezvoltare comunitară
CDCD lucrează in deaproape cu partenerii săi: Școlile sătești
Consiliile locale
Casele de cultură
Alte ONG-uri din Județul Dolj
Entități private
cu scopul de a dezvolta proiecte și inițiative pentru tineri în zonele rurale. Activitățile
au început cu metodologiile de dezvoltare comunitară - orientate spre crearea de parteneriate
pentru a dezvolta și implementa proiecte de tineret pentru tinerii și, începând cu anul 2013,
abordarea a fost schimbată spre utilizarea de metodologii de organizare comunitară.
8
1.2. Metode folosite in Norvegia de către MH pentru a mobiliza și atrage tineri
A. Folosirea rețelei de membri
MH este o organizație pe bază de apartenență, cu membri avânv vârste cuprinse intre 8 și
80 de ani, organizată in 9 platforme:
platforma studenților,
platforma profesorilor,
platforma dialogului intercultural,
platforma dialogului inter-religios,
platforma media,
platforma tehnică,
platforma dialogului politic,
platforma de sport si divertisment.
Organizația este deschisă membrilor cotizanți și necotizanți și are sucursale în patru orașe din
Norvegia: Oslo, Trondheim, Drammen și Stavanger. Promovarea activităților organizației și
mobilizarea grupului țintă se realizează în principal prin:
Newslettere - toți membrii primesc buletine informative prin e-mail și SMS și invitații
pentru a participa la proiectele și evenimentele organizației
Membrii cotizanți au acces gratuit la evenimentele organizate de MH (festivaluri,
concerte, etc.)
Membrii necotizanți pot primi facilități la evenimentele organizate de MH
B. Utilizarea materialelor tiparite
Materiale tipărite pot fi eficiente potrivit experienței MH dacă sunt utilizate inteligent. Cu
scopul de a promova activitățile organizației și de a mobiliza grupul țintă, materialele tipărite,
pliantele și posterele sunt:
Distribuite in cadrul facultăților
Distribuite in școli
Afișate la avizierelor școlilor și facultăților
9
Distribuirea materialelor tipărite este făcută în parteneriat cu școlile și universitățile, care
lucrează ca o punte de legătură între ONG și grupurile sale țintă: tineri, studenți și profesori.
C. Parteneriate
Parteneriatele reprezintă una dintre cele mai bune strategii de promovare pentru MH:
școlile și universitățile, care lucrează ca o punte de legătură între ONG și grupurile sale
țintă: tineri, studenți și profesori.
MH a inițiat un parteneriat cu biserica, pentru a promova dialogul intercultural și inter-
religios.
este utilizată promovarea reciprocă de către ONG-urile partenere: alte organizații
partenere ale MH promovează proiectele, activitățile și evenimentele MH, în timp ce MH
promovează proiectele lor.
D. Participarea persoanelor publice și a instituțiior cunoscute
Pentru a atrage oameni, MH folosește persoane bine-cunoscute de către comunitate
precum și parteneriate cu instituții prestigioase – cum sunt ambasadele invitate să participe la
festivalul intercultural din luna aprilie.
E. Utilizarea social media
Facebook este una dintre cele mai utilizate modalități de promovare a activităților și de
mobilizare a participanților. Alte instrumente de social media sunt, de asemenea, utilizate, in
funcție de ce folosesc grupurile-țintă:
Snapshot
Tweeter
YouTube
10
1.3. Metode de a mobiliza și atrage tineri utilizate in alte proiecte finanțate de EEA
Grants A. Caravane
Caravanele sunt modalități de succes pentru a
promova activități și de a mobiliza participanți la
evenimentele ONG-urilor precum și în atragerea
tinerilor în inițiativele grupurilor non-profit.
Ca o dovadă a eficienței caravanelor, proiectul
românesc "Rețelele de informare pentru fermieri din
Transilvania", care vizează tinerii fermieri, finanțat de
Norway Grants, a primit in anul 2012 un premiu european pentru comunicarea privind Politica
Agricolă Comună (PAC). Fundația ADEPT Transilvania a primit premiul întâi la categoria
"Comunicarea către părțile interesate" pentru activitatea sa privind îmbunătățirea accesului
micilor fermieri la informații privind finanțarea UE pentru proiectele de dezvoltare rurală,
încurajând astfel participarea lor la proiectele europene.
Juriul a descris proiectul Fundației ADEPT ca "o campanie inspirațională, bazată pe o
înțelegere și o analiză profundă a nevoilor tinerilor fermieri din Transilvania. Un exemplu bune
practici la cel mai inalt nivel!"
B. Jurnalism de tineret Proiectul "La fața locului!" al unui ONG maghiar a recrutat tineri pentru a vizita Islanda,
Liechtenstein și Norvegia, și a raporta bunele practici în abordarea problemelor sociale de care ar
putea beneficia de societatea ungară. Apelul în cadrul programului ONG-ului din Ungaria a oferit
finanțare pentru tineri pentru a vizita Islanda, Norvegia sau Liechtenstein pentru un minim de
două săptămâni. În timpul călătoriilor lor, participanții trebuiau să se implice în societatea
civilă locală, să verifice exemplele de bune abordări civice la problemele sociale și potențialul
de transpunere a acestora în Ungaria. Participanții au beneficiat de asistență în crearea de
planuri de călătorie și de comunicare. De asemenea, a fost furnizată o listă a participanților,
organizațiilor neguvernamentale și instituții din cele trei țări donatoare. Participanții au raportat
încă din timpul călătoriilor asupra practicilor descoperite, prin intermediul instrumentelor de
11
comunicare online, cum ar fi bloguri, înregistrări video, Facebook, Twitter și alte platforme
media sociale.
C. Jurnalismul ONG Prima ediție a "Civic Arena", o nouă revistă concentrată pe sectorul civil din Europa
Centrală și de Est, a fost lansată în România. Scopul revistei este de a împărtăși informații și
cunoștințe în rândul societății civile, fiind, de asemenea, foarte eficientă în atragerea de noi
participanți la proiecte.
În 2015 revista a fost orientată pe campania "No Hate Speech ", a Consiliului European.
Într-un climat de creștere a extremismului, rasismului și xenofobiei în toată Europa, mișcarea
ajută ONG-urile să dezvolte proiecte pentru a aborda discursul de ură. Revista prezintă problema
și analizează cele mai eficiente
metode de a face ii face față și este
un instrument puternic în angajarea
tinerilor, inclusiv a tinerilor
defavorizați, în activitățile de tineret.
12
1.4. Metode folosite in Europa pentru a mobiliza și atrage tineri
Alte metode utilizate pentru a mobiliza și a atrage tinerii în activitățile de tineret, inclusiv
participarea publică în Europa, includ:
Organizarea de evenimente sportive promovate prin intermediul mass-media și, în
principal prin intermediul social media
Organizarea de ateliere de artă promovate prin intermediul mass-media și, în principal
prin intermediul social media
Utilizarea de parteneriate, a școlilor și liceelor, pentru a stabili comunicarea cu tinerii
Organizarea de traininguri acreditate, in afara activităților de participare
Folosirea animației (jonglerii) pentru a atrage
tinerii de pe stradă
Proiectarea activităților de petrecere a timpului
liber impreună cu activități de participare publică
13
C apitolul 2 – Participarea tinerilor – Cadrul european privind participarea
tinerilor1
"Europe's future depends on its youth. Yet, life chances of many young people are
blighted" (European Commission - Communication on the 'Renewed Social Agenda’, 2008)
De ce sunt tinerii inactivi în zilele noastre, când Uniunea Europeană le oferă atât de multe
posibilități, în ceea ce privește programele și proiectele? Aceasta ar fi o întrebare pertinentă pe
care ne-o putem pune, analizând cadrul european de participare a tinerilor. Este timpul ca tinerii
sa fie considerați ca fiind o forță pozitivă la nivelul Uniunii Europene, în procesul de construcție
europeană, în locul unui grup țintă problematic. Astfel, tinerilor trebuie să li se ofere ocazia de a-
și exprima ideile și să le fie oferit un cadru organizat în care pot începe dezbaterile, pe același
nivel cu ceilalți participanți ai societății civile. (Comisia Comunităților Europene, Cartea albă -
Un nou impuls pentru tineretul european, 2001). Dar, chiar dacă eforturile ar fi coordonate, spre
convergența cu Politica europeană de tineret, și conexate cu o abordare intersectorială, rezultatele
vizibile ale politicii naționale de tineret ar lăsa loc pentru dezbateri și discuții. În cazul în care
pentru vechile state membre ale Uniunii Europene această problemă nu este o problemă acută,
pentru cele noi, domeniul politicii de tineret necesită o atenție sporită. Astfel, la fel ca în
domeniul social competențele Uniunii Europene sunt limitate, problemele politicii de tineret și
participării active a tinerilor sunt mai legate de modelul social european și, în unele state,
politicile de participare tinerilor sunt încă în curs de dezvoltare.
Cetățenia și participarea sunt dimensiuni care nu pot fi discutate separat. Participarea
tinerilor în procesul de luare a deciziilor a fost o problemă (destul de), dezvoltată în anii 1990.
Prin urmare, în 1992, Consiliul Europei a elaborat Carta Europeană a articipării tinerilor la viața
regională și locală și a sugerat autorităților locale să se asigure că implică tinerii în toate
procedurile de luare a deciziilor și în cazul în care nu reușesc să ii implice în mod direct, să se
1Capitolul reprezintă un extras din CĂLĂFĂTEANU, Adina-Marina., European Youth Policy regarding Active Youth Participation – Study analysis: Gorj County, Romania, Lambert Academic Publishing, Saarbrucken, 2012 și a fost integrat in prezenta publicație de către autor pentru a servi ca bază a cadrului European privind participarea tinerilor.
14
asigure că liderii lor sunt consultați în permanență. Apoi, Cartea albă (2001) iar apoi,în 2007
Organizația Națiunilor Unite a susținut același scop: “Be heard, be seen: Youth participation for
Development!” (Națiunile Unite, 2007). Cartea Albă a Comisiei Europene privind guvernanța
(25.07.2001), cu scopul de a face procesul de luare a deciziilor accesibil tuturor cetățenilor
europeni, a avut un efect direct asupra producerii Cărții albe privind tineretul european - Un nou
impuls pentru participare europeană. După un proces îndelungat și eficient de consultare între
reprezentanții europeni, lideri de tineret și a tinerilor, sa afirmat că noul mediu social nu oferă
suficient spațiu de eficiență pentru modelele tradiționale de participare, pentru tineri. Ca urmare a
acestei declarații, transformând tinerii in actori în domeniul lor, acestea trebuie să li se ofere
posibilitatea de a lucra la solicitările lor.
Adaptand teoria economică clasică a lui Albert Hirschman, devine evident în 2001, pe
măsură ce schimbările în societate nu mai corespund nevoilor tinerilor și autoritățile nu au pus în
aplicare noi planuri de acțiune, acest grup a trecut de etapa "voce ", a părăsit nivelul “loialității”
și a ales să se orienteze spre alternativa "ieșire". (Hirschman, 1970). Axată pe promvarea
cetățeniei active a tinerilor, cele patru aspecte cheie subliniate de Cartea albă sunt: informare,
participare, activități de voluntariat și o mai bună cunoaștere a tineretului. Pentru a ajunge la un
cadru comun privind participarea tinerilor, Cartea Albă prevede două aspecte principale:
aplicarea metodei deschise de coordonare, în domeniul specific al tineretului, și de a tine seama
mai bine de "dimensiunea tineretului" în alte inițiative de politici.
Metoda Deschisă de Coordonare (MDC) a fost creată ca parte a politicii de ocupare, în
cadrul procesului de la Luxemburg. Ulterior, Strategia de la Lisabona (2000) a definit MDC ca
principal instrument pentru a aborda obiectivul transformării Uniunii Europene în economia
bazată pe cunoaștere cea mai competitivă și dinamică din lume, capabilă de o creștere economică
durabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mai mare coeziune socială. (Hermaans,
2008) MDC a oferit un nou cadru de cooperare, între statele membre, care ar trebui să ajungă la o
convergență a politicilor lor, în vederea atingerii obiectivelor comune adoptate de Consiliu.
Pentru o mai bună aplicare a MDC, în 2002, a fost lansată Rezoluția din 27 iunie 2002 privind
cadrul cooperării europene în domeniul tineretului. Acest document a stabilit ca principale
direcții de acțiune privind cooperarea în domeniul tineretului: aplicarea Metodei deschise de
coordonare și luarea mai mult în considerare a dimensiunii tineretului în alte politici. MDC ar
trebui să se aplice ca un instrument flexibil, bazat pe principiul subsidiarității, astfel încât
deciziile să fie luate la nivelul cel mai apropiat tinerilor. Mai mult decât atât, asociațiile de tineret
15
și organizațiile de tineret să fie asociate in cadrul de cooperare, la nivel european, național și
local. Această rezoluție a aprobat, de asemenea cele patru domenii prioritare ale Cărții Albe
(informarea, participarea, activitățile de voluntariat în rândul tinerilor, precum și o mai mare
înțelegere și cunoaștere a tinerilor) și a subliniat dimensiunea de participare. În consecință, în
acest scop - participare - tinerii ar trebui să fie implicați în procesul de luare a deciziilor, precum
și pentru această implicare, autoritățile ar trebui să coopereze cu asociațiile și, de asemenea, cu
alte organizații care asigură participarea tinerilor în societatea civilă.
Prioritățile pentru aplicarea MDC trebuie să fie stabilite de către statele membre, care au
responsabilitatea de a consulta asociațiile de tineret, pentru a adopta obiective pe termen scurt și
pe termen lung pentru politica de tineret. Având în vedere că rezultatele nu au fost atât de
vizibile, în 2003, Consiliul a lansat o nouă rezoluție: Rezoluția Consiliului din 25 noiembrie 2003
privind obiectivele comune pentru participarea și informarea tinerilor (2003 / C 295/04). Această
rezoluție a reafirmat ca priorități, participarea și informarea. Pe măsură ce statele membre,
utilizând performanța voluntară, nu a reușit să transfere prioritățile în politici de răspuns clare,
acest document stabilește, de asemenea, obiectivele pentru participare a tinerilor:
Creșterea participării tinerilor la viața civică a comunității,
Creșterea participării tinerilor la sistemul democrației reprezentative,
un sprijin mai mare pentru diferite forme de învățare a tinerilor. În cadrul acestui proces,
statele membre ar trebui să își stabilească propriile priorități naționale și apoi, după
negocierile cu celelalte state, să ajungă la obiective comune.
De asemenea, pe responsabilitatea deplină a acestora sunt planurile de acțiune naționale și
consultările cu tinerii și asociațiile acestora. Procedura de consultare cea mai eficientă a fost
descrisă ca fiind consultările cu consiliile naționale și regionale pentru tineret, în acele state în
care există aceste organisme. (Forumul European al Tineretului, 2006) Cartea Albă - "Un nou
elan pentru tineretul european" și Decizia Parlamentului European nr 1719/2006 / CE a
Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a programului "Tineret în acțiune" pentru perioada
2007-2013 a subliniat că tinerilor europeni ar trebui să li se ofere posibilitatea de a participa.
Un mecanism imaginat de către Comisia Europeană pentru a stimula participarea tinerilor
este dialogul structurat. Acest tip de dialog presupune crearea unui mecanism eficace și eficient
de consultare cu tinerii. În calitate de parteneri în acest dialog, trebuie să fie implicate toate
structurile și persoanele care se ocupă în mod direct sau indirect cu tinerii. Toate aceste
16
mecanisme ar trebui să asigure implicarea activă a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, la
toate nivelurile - european, național și local. (Comisia Europeană, 2006) Pentru a asigura acces
tinerilor și liderilor lor, a fost dezvoltat Portalul european pentru tineret - ca un rezultat direct al
Cărții Albe și a fost lansată în 2004, pentru a facilita accesul persoanelor tinere la informații
despre Europa. Acest portal conține informații de la nivel european, național, regional și local,
oferind informații de sprijin privind mobilitatea, locul de muncă, de viață și participarea tinerilor
la viața publică. Pentru o mai bună realizare a scopului său: informarea tineretului, portalul este,
de asemenea, dezvoltat de Eurodesk, ERYCA (The European Youth Information and Counselling
Agency (ERYICA) și EYCA (The European Youth Card Association (EYCA) Eurodesk este
centrul de suport, organizat ca rețea europeană, coordonând cercetarea și gestionarea
informațiilor la nivel european, prin intermediul filialelor sale naționale și locale. (Carta
europeană de informare pentru tineret, 2004) Astfel, folosind spațiile pentru dialogul structurat,
participarea tinerilor ar fi trebuit să crească. Pentru obiectivele comune, în procesul de formulare,
Comisia trebuie să consulte, de asemenea, principalul reprezentant european al organizațiilor de
tineret. - Forumul European al Tineretului (EYF) EYF este un forum independent de tineret, ce
cooperează permanent atât cu Consiliul Europei și Uniunea Europeană , fiind format din aproape
100 de Consilii naționale pentru tineret și organizații internaționale de tineret. Prezentându-se ca
"vocea" tinerilor și un grup de lobby de important, EYF a evaluat de asemenea, aplicarea MDC
în domeniul tineretului.
Evaluarea politicii de tineret a UE lansată în 2001, împreună cu provocările determinate
de criza financiară începută în 2008, vizibilă mai ales în ratele ridicate ale șomajului, au
determinat o nouă abordare în politica de tineret. După un proces de consultare lung, care a
început în 2008 și a fost structurat ca o consultare on-line cu tinerii, părțile interesate, lucrători de
tineret, cercetători și experți (5.426 respondenți), din statele membre, cu statele membre ale
Asociațiaei europene a liberului schimb (statele partenere în programele europene de tineret) și
țările candidate, subiectele cheie care au rezultat din consultări au fost: reforma sistemului
educațional, șomajul în rândul tinerilor și participarea activă a tinerilor. (Cercetarea europeană
privind tineretul - Sprijinirea tinerilor pentru a participa pe deplin în societate, 2009) Pentru a
aborda problemele-cheie menționate mai sus, în aprilie 2009, Comisia Europeană a lansat noua
strategie pentru tineret: "O strategie a UE pentru tineret - investiție și mobilizare" . Având în
vedere rezultatele procesului de consultare și cu un mare accent asupra fenomenului de
îmbătrânire a populației, noua strategie de tineret se bazează pe o abordare dublă: investirea în
tineri, în scopul de a îmbunătăți bunăstarea lor și responsabilizarea tinerilor prin promovarea in
17
permanențăa potențialului lor, cu scopul de a ii avea ca parteneri egali în promovarea valorilor și
obiectivelor UE. (Comisia Europeană, 2009)
Urmând linia stabilită prin Strategia de la Lisabona, noua strategie de tineret aduce un nou
set metodologic pentru metoda deschisă de coordonare: "joined-up policy" - bazată pe cooperarea
dintre diferite domenii, în scopul de a asigura tinerilor bunăstarea și "feeding in" - bazat pe
încurajarea tinerilor să fie participanți activi în procesul de luare a deciziilor, la nivel european,
național, regional și local. În consecință, toate aceste măsuri vizează să consolideze nivelul
multiplu al cetățeniei și abilitarea participării active a tinerilor (Cercetare europeană privind
tineretul - Sprijinirea tinerilor pentru a participa pe deplin în societate, 2009) Bazată pe
producerea politicii de tineret "cu" tinerii, nu "pentru" tineri, noua abordare ar trebui să se bazeze
pe sectorul de tineret ca un sector activ în toate inițiativele, de la nivel european, la nivel local. În
scopul de a consolida toate aceste niveluri multiple de cetățenie, trebuie să îndeplinească cererea
a peste 73% dintre tineri, care cer să fie parteneri egali, în deciziile care au un impact direct
asupra vieții lor și asupra lor bunăstării lor.
Cu si pentru tineri – Procese de dialog structurat2
Dialogul structurat cu tinerii
serveste ca un forum de
reflecție comună și
permanentă asupra
priorităților, punerea în
aplicare și urmărirea
cooperării europene în
domeniul tineretului. Acesta
implică consultări regulate ale
tinerilor și organizațiilor de
tineret la toate nivelurile în
țările UE, precum și dialogul
dintre reprezentanții tinerilor și
2 European Commission - Link: http://ec.europa.eu/youth/policy/implementation/dialogue_en.htm
18
factorii de decizie politică în cadrul conferințelor UE pentru tineret organizate de statele membre
care dețin președinția UE, și în timpul Săptămânii europene a tineretului.
Dialogul structurat se concentrează pe o altă prioritate tematică generală pentru fiecare
dintre ciclurile sale de lucru de 18 luni (stabilit de Consiliul de Miniștri pentru tineret). Prioritatea
tematică a Președinției Italiei, Letoniei și Luxemburg, pentru perioada iulie - 2014 decembrie
2015 este abilitarea tinerilor. Tema de abilitare va aborda accesul la drepturi și importanța
participării politice a tinerilor. Dialogul structurat se desfășoară la Conferințele UE pentru tineret
organizate de fiecare dintre cele trei state membre care deține președinția Consiliului UE în cursul
fiecărui ciclu de lucru, precum și în cadrul Săptămânii Europene a Tineretului organizat de
Comisia Europeană la intervale regulate.
Dialogul structurat cu tinerii se desfășoară în jurul priorității tematice curente atât la nivel
național cât și european. O consultare națională a tinerilor și a organizațiilor de tineret se
desfășoară în toate statele membre, pe parcursul ciclului de 18 luni al dialogului structurat. In
timpul ciclului curent iulie 2014 până în decembrie 2015 se preconizează că consultările la nivel
național ar trebui, pentru prima dată, să fie efectuate în parte prin intermediul portalului european
pentru tineret. În statele membre, procesul participativ este organizat și asigurat de către
Grupurile de Nationale de Lucru care cuprind, printre altele:
reprezentanți ai ministerelor pentru tineret,
consilii nationale de tineret,
consilii locale si regionale de tineret,
organizatii de tineret,
tineri din diverse medii, și
tineri cercetători.
Consultarea grupurilor de lucru naționale se bazează pe un cadru orientativ, aprobat de
reprezentanții tinerilor și a factorilor de decizie la prima Conferință de tineret a ciclului de 18
luni, organizat de Italia. Rezultatele consultării sunt dezbătute la cea de a doua Conferință pentru
Tineret, organizată de Letonia, unde reprezentanții tinerilor și responsabilii de politici susțin
Recomandările comune privind abilitarea tinerilor pentru participarea politică. Recomandările
sunt apoi discutate de către miniștrii de tineret din cele 28 de state membre, în a treia Conferință
19
pentru Tineret, organizat de Luxemburg, înainte de a fi aprobat. Recomandările finale vor fi
reflectate într-o rezoluție a Consiliului adresată instituțiilor europene și autorităților naționale,
care urmează să fie aprobat de către miniștrii de tineret, la sfârșitul ciclului de 18 luni. Dialogul
structurat este pus în aplicare la nivelul UE prin intermediul unui comitet european de coordonare
(reînnoit pentru fiecare ciclu de lucru de 18 luni) care cuprinde:
Reprezentanții ministerelor de tineret ai celor trei state membre a Președinției UE,
Reprezentanți ai consiliilor naționale de tineret ale celor trei state membre a Președinției UE,
Reprezentanții Agențiilor Naționale Erasmus + din cele trei state membre a Președinției UE,
Reprezentanții Comisiei Europene, și
Reprezentanții Forumului European al Tineretului.
Cei din urmă prezidează Comitetul în timpul ciclului de lucru de 18 luni.
Consiliul consultativ pentru Tineret – Consiliul Europei
Consiliul consultativ pentru Tineret este un organ al Consiliului Europei alcătuit din 30 de
reprezentanți ai ONG-urilor și ai rețelelor de tineret din Europa ce oferă opinii și contribuții cu
privire la toate activitățile din sectorul de tineret. De asemenea, se asigură că tinerii sunt implicați
în alte activități ale Consiliului Europei. În practică, Consiliul Consultativ:
contribuie la integrarea politicilor de tineret din in cadrul activităților programelor
Consiliului Europei
20
formulează opinii și propuneri cu privire la întrebări generale sau specifice privind
tineretul în cadrul Consiliului Europei, precum și prioritățile și alocările bugetare pentru
sectorul de tineret
promovează activități concentrate asupra tinerilor în domeniul cooperării internaționale
trimite reprezentanți la reuniunile statutare și la evenimente, cu scopul de a face mai
vizibile lucrările Consiliului Europei în acest domeniu.
Co-management
Consiliul consultativ pentru Tineret este partenerul non-guvernamental în organismele co-
administrate al epartamentului de Tineret al Consiliului Europei. Sectorul de tineret al Consiliului
Europei funcționează pe baza unui parteneriat între organizațiile de tineret non-guvernamentale și
guverne, în ceea ce este cunoscut sub numele de sistem de co-management. Acest lucru înseamnă
că reprezentanții organizațiilor de tineret non-guvernamentale și rețelele de tineret cooperează
îndeaproape cu oficiali guvernamentali de Comitetul european pentru tineret, să stabilească
standardele și prioritățile de lucru ale Sectorul de tineret al Consiliului Europei și de a face
recomandări pentru viitoarele priorități, programe și bugete. Consiliul consultativ pentru tineret
promovează, la toate nivelurile, sistemul de co-management în procesul de luare a deciziilor ca o
bună practică pentru participarea tinerilor, democrație și incluziune; în același timp pregătește și
încurajează tinerele generații să-și asume responsabilitatea de a construi societatea pe care o
doresc.
Noile tendințe in participarea tinerilor-Participarea digitală
Dar, înțelegerea tinerilor și a participării tinerilor trebuie să fie cuplată cu caracterul
dinamic al grupului țintă - tineri ale căror interese și nevoi sunt în continuă schimbare. În
consecință, în epoca participării on-line, tinerii au tendința de a participa virtual, de a prefera
votul online și să fie susținătorii e-participării. Utilizarea social media a schimbat complet
tendințele de participare și începând cu Primăvara arabă, participarea digitală trebuie să fie tratată
ca o tendință separată de participare a tinerilor. Recunoscând noul context, instituțiile europene -
și anume Consiliul Europei și Comisia Europeană, prin parteneriatul lor în domeniul tineretului -
Parteneriat pentru tineret, acordă o atenție deosebită pentru a analiza participarea digitală ca un
concept și, de asemenea, să caute barierele pe care tinerii le-ar putea întâlni în e-participare.
21
Simpozionul privind
participarea tinerilor într-o
lume digitalizata (14-16
septembrie 2015,
Budapesta, Ungaria) a fost
o oportunitate excelentă
pentru lucrătorii de tineret, factorii de decizie politică și cercetători să reflecteze asupra noilor
tendințe în participare, provocând sistemele democratice existente și aprofundând reflecțiile
privind participarea tinerilor și viitorul democrațiilor în era digitală. (Youth Partnership, 2015 –
Link: http://pjp-eu.coe.int/en/web/youth-partnership/digitalised-world).
22
2.1 Metode si instrumente utilizate de către CDCD in România pentru a organiza
participarea publică a tinerilor A. “Participarea publică antidiscriminare a tinerilor din comunitățile rurale”
Având în vedere faptul că nu există alte activități sunt organizate pentru tineri, cu excepția
proiectelor desfășurate de CDCD, începând cu anul 2012, lucrătorii de tineret și-a dat seama că
cele mai eficiente metodologii de stimulare a participării tinerilor sunt cele care oferă tinerilor
posibilitatea de a fi principalul partener în dezvoltarea proceselor și serviciilor. Începând cu luna
mai 2014 până în iulie 2015, CSCD pe bază de parteneriat cu FPDL - Fundația Parteneri pentru
Dezvoltare Locală și CERT - Centrul Educațional de Resurse și Formare, a implementat proiectul
"Participarea publică împotriva discriminării tinerilor din comunitățile rurale", proiect finanțat
prin Fondul ONG din România, EEA Grants. Problema identificată - riscul ridicat al tinerilor din
mediul rural să fie expuși la discriminare și excluziune socială cuplat cu participarea lor publică
slabă a determinat proiectul, care a avut drept scop investirea în dezvoltarea personală a tinerilor
din cele 3 comunități rurale - Giubega, Comuna Galiciuica și Campeni . Obiectivele proiectului
au fost legate de utilizarea metodologiilor de dezvoltare comunitară și tehnici de dezvoltare
personală, în scopul de a investi în potențialul tinerilor de a combate discriminarea în potențialul
lor de conducere. Procesul a început cu identificarea problemelor din comunitate și pentru a
derula campanii cu scopul de a veni cu soluții ale tinerilor pentru aceste probleme.
23
40 de tineri din 3 sate au identificat problemele din comunitățile lor:
Lipsa de spații prietenoase tinerilor în sate
Lipsa unor structuri de dialog cu autoritățile - în principal, cu consiliile sătești
Lipsa de activități de dezvoltare personală
Lipsa de cunoștințe și de conștientizare a elevilor cu privire la drepturile
omului, precum și accesul la drepturile omului.
Problemele cu au fost identificate în cadrul reuniunilor care au fost pregătite cu sprijinul
organizatorilor comunității (3 lucrători de tineret), care au moderat întâlnirile și au oferit
grupurilor, sprijin metodologic în pregătirea campaniilor. Problemele au fost identificate folosind
procese de consultare cu colegii lor (scrierea problemelor pe post-it-uri și selectarea problemelor
menționate mai frecvent).
Următoarele etape ale procesului includ selectarea problemelor relevante, precum și în
crearea hărții de aliați și adversari în rezolvarea problemei, organizatorul comunității ajutând
grupul să formuleze documentele de poziție și pregătirea întâlnirilor de negociere cu părțile
interesate (consiliile școlare, consilii ale elevilor). Avand un plan de lucru clar și o strategie,
procesul a vizat determinarea consiliilor școlare rețină propunerile grupului pentru acțiunile și
proiectele care urmează să fie puse în aplicare și să răspunde nevoilor comunității - comunitatea
elevilor.
Prima problemă care a fost abordată a fost lipsa accesului la informații cu privire la
accesul drepturi. În acest scop, pentru Ziua
Internațională a Drepturilor Omului, la 10
decembrie 2015, cele 3 grupuri de inițiativă
au pregătite activități pentru colegii lor.
Având în ambele prezentări și sesiuni
interactive, grupurile a reușit să iși
familiarizeze colegii cu drepturile
fundamentale de bază pentru a obține
sprijinul consiliilor școlare pentru a-și derula
24
campaniile.
A doua problemă pe care grupul din Giubega a
identificat-o a fost legată de lipsa unui spațiu în sat în care
tinerii să socializeze. Problema a fost validată în cadrul
reuniunilor publice (având peste 100 de susținători).
întâlniri de negociere au fost organizate cu directorul de
școlii și cu primarul satului, cu scopul de a obține
curățarea parcului de lângă Casa de Cultură din localitate.
În iunie 2015, cu sprijinul altor colegi, grupul de 15 tineri, împreună cu directorul școlii și cu alți
adulți din comunitate, a lucrat la organizarea Parcul Tineretului, un spațiu care este încă utilizat
ca principal locul de întâlnire al tinerilor în comunitate.
Având tinerii ca actori principali pentru
schimbare iar nu ca beneficiari de servicii, le-a oferit
acestora proprietate deplină asupra inițiativelor
dezvoltate. Fiind o inițiativă de succes, modelul de
organizare a comunității de tineret implementat în
cele trei comunități locale a fost prezentat în cadrul
panoului de bune practici la "Un seminar de politici
de tineret privind incluziunea socială a tinerilor aflați
în situații vulnerabile din Europa de Sud-Est", Parteneriat pentru tineret -Mostar, 28-29 octombrie
2015.
25
La o scară mai mare, cu
sprijinul donatorilor
internaționali (Consiliul
Europei - Fundația Europeană
pentru Tineret, Uniunea
Europeană - Tineret în acțiune,
Erasmus +, Granturile SEE),
CDCD a reușit să implice
peste 2000 de tineri în
activitățile sale și să deruleze proiecte locale pentru tineret în 6 comunități rurale din sud-vestul
România - în principal, județul Dolj. În acest scop, CDCD lucrează îndeaproape atât cu actorii din
sistemul public cât și cu cei din sectorul non-guvernamental, implementând peste 20 de proiecte
acordate de Comisia Europeană, Fondul Social European, Fundația Europeană pentru Tineret
(Consiliul Europei) și granturile SEE vizând dezvoltarea unor mecanisme de dialog structurat și
modele de afaceri sociale care ar oferi tinerilor și in special tinerilor cu oportunități reduse,
dezvoltare personală și profesională. CDCD formează lucrători în domeniul tineretului (atât din
România cât și din statele membre ale Consiliului Europei) privind educația non-formală,
antreprenoriatul social, educația incluzivă, educația pentru cetățenie, modele de afaceri sociale,
acțiune de cercetare participativă, activitate de tineret detașată și deschisă, și lucrători in
organizarea comunității, dezvoltarea comunității și instrumente de advocacy.
Activitatea se realizează de către lucrători instruiți și liderii de tineret (4), 2 cercetători și o
echipă de 13 de voluntari. În 2012/2014, CDCD a fost unul dintre jucătorii cheie în crearea
priorităților europene în domeniul tineretului, având unul dintre membri drept parte a Consiliului
consultativ privind tineretul în cadrul Consiliului Europei și fiind la fel de bine reprezentat în
cadrul Corpului tineretului european de cercetători (PEYR). CSCD este, de asemenea, un
partener al autorităților locale în domeniul tineretului din județul Dolj și cu diferite organizații
non-guvernamentale, ce furnizează atât servicii sociale cât și dezvoltă modele de antreprenoriat
social pentru tineri (Junior Chamber International Craiova).
26
Principalele abordări educaționale pe care CDCD le-a integrat in activitățile sale sunt următoarele:
Cu excepția impactului social al campaniilor, tinerii beneficiază, de asemenea de un
proces de dezvoltare personală, ca și în timpul activităților, ei primesc sprijinul lucrătorilor de
tineret și a altor persoane participante la activități (în noiembrie 2015, au lucrat timp de 3 zile,
cu reprezentanții YMCA George Williams College - Marea Britanie – lucrători de tineret și
cercetători, în cadrul ședinței de evaluare organizată ca o activitate a proiectului Developing
Detached Youth Work Practice (2014-1-MT01-KA205-000348) acordate de Uniunea Europeană
- Erasmus + - Acțiunea-cheie 2 - Parteneriate strategice în domeniul tineretului).
Metodologiile de organizare comunitară a tinerilor stimulează participarea tinerilor prin:
Oferirea tinerilor oportunitatea de a fi activi pe scena publică și de a îșî face vocea
auzită prin campaniile pe care ei le organizează
Citizenship education
Human Rights Education & Intercultural Education
Youth Community
Organizing & Community
Development
Youth participation
27
Tinerii sunt în mod constant sprijiniți de către lucrătorii de tineret, care le ghidează
pașii spre a determina schimbări sociale.
Grupul de tineri crează structuri de dialog cu autoritățile publice și depun eforturi
pentru un parteneriat cu autoritățile pentru campaniile lor.
Membrii grupului au potențialul de a mobiliza alți colegi (pentru grupul de tineret
din Giubega, 9 din cei 15 tineri implicați nactivitățile sunt tineri cu mai puține
posibilități).
Întregul proces - începând cu identificarea problemei, consultările cu ceilalți actori
din comunitate, ședințele de negociere și activitățile organizate în cadrul campaniilor
sunt conduse de tineri și dezvoltate de către tineri, pentru colegii lor.
D. Citizenship Education & Human Rights Education
Începând cu anul 2011, cu sprijinul donatorilor internaționali și a partenerilor
locali, CDCD a dezvoltat proiecte și inițiative menite să ofere tinerilor posibilitatea de a-și face
auzită vocea și să instituie mecanisme participative pentru tinerii cu oportunități reduse.
Activitățile de educație pentru cetățenie desfășurate de CDCD au drept scop
principal:
That young people understand what is the role of the institutions and they know
which institution to address depending upon their request
Educarea tinerilor în cetățenie și drepturile omului, asigurând că tinerii obțin
acces deplin la drepturile lor și că ei sunt capabili de a multiplica informația.
Faptul ca tinerii să înțeleagă care este rolul instituțiilor și să știe căror instituție
să se adreseze in funcție de cererile lor
Faptul că aceștia acționează în mod responsabil și sunt activi pe scena publică.
Citizenship Education can be defined as educating children, from early childhood, to become clear-thinking and enlightened citizens who participate in decisions concerning society. ‘Society’ is here understood in the special sense of a nation with a circumscribed territory which is recognized as a state.
UNESCO
28
In acest scop, principalele inițiative implementate au fost următoarele:
The Rights Caravan - http://www.cdcd.ro/2011/05/the-rights-caravan-in-
comunele-din-dolj/ , proiect finanțat de EYF – European Youth Foundation, Council of
Europe, 2011.
Hajde, Baxtalo! - http://www.cdcd.ro/2012/12/hajde-baxtalo-eveniment/ , proiect
finanțat de Uniunea Europeana, Youth in Action, 2012.
LEAD (Leadership, Empowerment, Access, Development) -
http://www.cdcd.ro/?s=LEAD, proiect finanțat de EYF – European Youth Foundation,
Council of Europe, 2013.
Rezultatele acestor proiecte sunt pe deplin valorizate în inițiativele și proiectele pe care
CDCD le implementează în prezent:
Developing Detached Youth Work Practice (2014-1-MT01-KA205-000348)- finanțat de
Uniunea Europeană, Key Action 2 – Strategic Partnerships in the Field of Youth. În cadrul proiectului,
folosind metodologiile de lucru ale tinerilor detașați, doi lucrători de tineret lucrează cu 15 tineri în spații
non-organizate, planificând campanii și inițiative locale de tineret.
Youth Creates Partnerships for the Development of Education for Social Entrepreneurship
(2015-3-SI02-KA205-013260) – finanțat de Uniunea Europeană, Key Action 2 – Strategic Partnerships in
the Field of Youth – folosindu-si experienta in dezvoltarea de mecanisme participative și procese conduse
de către tineri, CDCD cartografiază un studiu privind competențele antreprenoriale ale tinerilor din Europa.
În acest scop, CDCD desfășoară activități de cercetare privind activități de acțiune participativă, având
drept țintă- tinerii din mediul rural, identificarea competențelor și abilităților existente, precum și nevoia de
dezvoltare a acestor competențe pentru angajarea viitoare a tinerilor cu oportunități reduse.
29
2.2. Metode și instrumente utilizate de către MH in Norvegia pentru organizarea
participării publice a tinerilor
A. Evenimente interculturale
MH folosește evenimente interculturale pentru a promova dialogul între comunitățile din
Norvegia și participarea lor comună la societate, după identificarea intereselor și nevoilor comune
și după ce au convenit asupra modului de a participa.
In mod tradițional, sunt organizate trei evenimente interculturale:
Festivalul European al Dialogului Intercultural, în luna aprilie, în parteneriat cu mai multe
ambasade, la Opera din Oslo.
Prezentarea Ashura, ca eveniment intercultural și inter-religios, în parteneriat cu
bisericile norvegiene și comunitatea musulmană din Norvegia. Evenimentul a folosit
teatrul social ca o metodă de a stabili un dialog intercultural.
Activități de pictură pentru copii.
B. Proiecții de film și dezbateri
MH utilizează proiecții de filme și
dezbateri pentru a promova participarea
și dialogul. Invitând persoane publice și
reprezentanți ai ambasadelor și
Guvernului la proiecția filmului “Iubirea
este un Verb”, a încurajat participarea și
a crescut impactul dezbaterilor de după
proiecția filmului.
“Iubirea este un Verb” este o analiză a unei mișcări sociale a musulmanilor suniți sufiți care a
început în Turcia în anii 1960 care acum se întinde pe tot globul. Grupul este numit Hizmet,
30
cuvântul turcesc pentru "serviciu" sau Mișcarea Gülen după inițiatorul și profesorul, Gulen, un
om pe care revista TIME l-a numit ca fiind unul dintre cei mai influenți lideri din lume, în 2013,
pentru "... răspândirea mesajului toleranței. "
C. Intâlniri iterculturale ale tinerilor
MH implementează Cofee Beam – un proiect ce reunește tineri din medii foarte diferite
pentru a dezbate diverse subiecte, la alegerea lor.
Întâlnirile au loc într-un mediu prietenos, cu posibilitatea tinerilor de a-și prepara cafea,
ceai și o gustare, o modalitate foarte bună de a face aceste dezbateri mai plăcută și atrăgătoare.
Ca urmare a acestor dezbateri, tinerii sunt încurajați să inițieze și să implementeze
evenimente folosind infrastructura organizației.
D. Implicarea voluntarilor
Pe bază de parteneriat cu mediul de afaceri, autorități locale și alte ONG-uri (precum
Crucea Roșie), tinerii pot face activități de voluntariat, în scopul de a sprijini tinerii în nevoie.
Teoria Schimbării a MH - privind activitățile pentru tineret și voluntariat poate fi
prezentată astfel:
Ce ii atrage pe tineri este faptul că acumulează experiență de lucru care este utilă mai
târziu pentru a-și găsi un loc de muncă.
Pe de altă parte, voluntariatul dezvoltă devotamentul tinerilor față de societate, voluntarii
tineri fiind mult mai susceptibili de a participa la viața comunității.
E. Utilizarea mass-media
NorSensus Mediaforum este un
partener al MH ce utilizează mass-media
pentru a promova angajamentul tinerilor.
Ei implementează FAKTUELL:
31
Un program de formare pentru ca tinerii dezavantajați social să se exprime (vizualizare,
comunicare, mass-media sociale)
O platformă de exprimare - platforma on-line de publicare (revista de tineret) și știri a 7
tineri (14-19 ani).
Platforma este construită în jurul ideii NO HATE și toate activitățile de formare, au ca
scop invățarea tinerilor să construiască și să promoveze un discurs contra discursului de
ură.
32
2.3. Alte metode și instrumente de a organiza participarea publică a tinerilor
utilizate in proiectele finanțate de EEA Grants
A. Educație pentru mediu3
Participarea publicului la problemele de mediu este promovată în Polonia. "Noi ii învățăm
pe copii și tineri cum să aibă grijă de natură, astfel încât aceștia să fie responsabili cu mediul
înconjurător atunci când cresc", spune managerul de proiect Joanna Handziak-Buczko din
Wroclaw în Polonia.
Într-o clasă a Complexului școlar 4 din orașul polonez Wroclaw studenții sunt foarte
concentrați. Ei studiază cu atentie si manevrează modele care produc energie solară și eoliană.
"Într-o zi vom epuiza resursele resursele. Energia din surse regenerabile va fi soluția
pentru a genera căldură și energie electrică pentru viața noastră de zi cu zi ", spune Sebastian
Bogacz (18). Împreună cu colegul său Piotr Łagocki (18), el verifică modelul panoului solar. În
afara ferestrei pe acoperișul școlii, panouri solare in mărime naturală produc energie pentru a
încălzi apa din școală.
"Vreau să lucrez cu energia din surse regenerabile, deoarece trebuie să trecem la acest
tip de energie pentru a salva planeta", spune Piotr Łagocki.
"La școală, copiii învață despre biologie, dar de multe ori nu primesc suficiente
cunoștințe practice despre cum să aibă grijă de natura și să protejeze mediul înconjurător. Aici
intervenim noi ", explică Joanna Hadziak-Buczko din centrul de învățare din Wrocław, care
gestionează proiectul în numele municipalității Wrocław. Cu sprijin din Islanda, Liechtenstein și
Norvegia, Handziak-Buczko si colegii ei contribuie la creșterea calității și efectelor educației în
materie de biodiversitate și protejarea ecosistemelor din Polonia.
Prin intermediul proiectului "Casa mea verde", mai mult de 1000 de copii și tineri cu
vârste cuprinse între 3-18 de la trei școli și o grădiniță din Wrocław au șansa de a afla mai multe
3 Source: http://eeagrants.org/News/2015/Developing-young-environmentalists
33
despre importanța biodiversității, valoarea economică a ecosistemelor și utilizarea energiei din
surse regenerabile.
"Noi le arătăm, de exemplu, modul de sortare a gunoiului și ce produse noi pot fi fabricate
din deșeuri reciclate. Vom vizita parcuri, păduri, grădina botanică și grădina zoologică. Pentru
tineri este mai ușor să înțeleagă modul în care comportamentul lor influențează mediul în cazul în
care ies și văd ei înșiși ", spune Handziak-Buczko.
B. Activități școlare4
ONG-ul lituanian "Școala succesului" lucrează pentru a crește participarea civică în țară
prin implicarea elevilor.
Potrivit Institutului Societății Civile din capitala lituaniană Vilnius, în jur de 40 la suta din
lituanieni nu participă în nici un fel la activități civice. Pentru a ajuta la îmbunătățirea acestei
situații, "Școala succesului" primește peste 44 000 € drept sprijin din Islanda, Liechtenstein și
Norvegia prin intermediul programului lituanian ONG de a promova educația democratică în
cinci școli din Lituania. Educația democratică înseamnă implicarea activă a elevilor, permițându-
le să aibă un cuvânt de spus privind ceea ce se întâmplă in școlile lor. Scopul are două
semnificații. Acesta își propune să creeze un mediu de învățare mai bun pentru elevii implicați în
proiect și făcându-i mai motivați pentru școală, și în același timp, stimulând implicarea civică,
care se va desfășura în afara clasei.
Una dintre școlile participante în cadrul proiectului este progymnasium Kauno Kazio
Griniaus din orașul Kaunas, în partea de sud a Lituaniei. O parte importantă a proiectului a fost
de a începe o conversație deschisă între elevi, profesori și administratori cu privire la diverse
aspecte relevante pentru școală și elevii săi. Aceasta a fost o experiență pozitivă pentru toți cei
implicați, în special pentru elevii care pentru prima dată au avut sentimentul că au posibilitatea de
a interacționa de la egal la egal cu profesorii și conducerea școlii.
4 Source: http://eeagrants.org/News/2014/Encouraging-civic-participation-in-Lithuania
34
Dialogul a fost facilitat parțial printr-o serie de reuniuni la nivel de școală în care fiecare
clasă a fost reprezentată de doi elevi și un profesor de la clasă. În total, în jur de 150 de persoane
au participat la reuniuni, inclusiv părinții.
Managerul de proiect la "Scoala succesului", Donata Norkiene, afirmă că proiectul a
depășit așteptările: "Ca sa fiu sinceră, suntem destul de surprinși de rezultatele proiectului. Nu am
mai intlnit niciodată situația de a interacționa in acest mod cu elevii in timpul vacanțelor. "
Norkiene a adaugat că "Școala succesului" speră să poată extinde rezultatele proiectului la
alte școli din Lituania: "Speram ca prin acest proiect să putem inspira alte școli din Lituania, și că
acest lucru poate avea efecte pozitive atât asupra elevilor noștri cât și asupra societății civile. "
C. Simulari – alegeri simulate5
Islanda, Liechtenstein și Norvegia au susținut un proiect de educație civică care să
stimuleze participarea politică în rândul tinerilor din România. Asociatia Romana pentru
Democratie (Asociatia Pro Democratia) a primit 71.860 euro din Fondul ONG din granturile
SEE pentru a desfășura proiectul "Exercițiu pentru democrații"; un proiect educațional care
vizează creșterea participării civice și de implicare politică în rândul elevilor de liceu și a
studenților. Asociația Pro-Democrația se bazează pe politica non-partizanatului și pe voluntariat,
și are 20 de ani de experiență în promovarea participării politice și civice în societatea
românească.
Proiectul adoptă o abordare participativă, și își propune să-i învețe pe elevi despre
sistemul politic și procesul de luare a deciziilor politice. Prin alegeri simulate și parlamente
model; ședințele parlamentare simulate, elevii învață cum deciziile politice luate la nivel național
și european afectează viața lor, și modul în care pot influența procesele politice.
Unul dintre obiectivele primordiale ale proiectului a fost acela de a contracara
absenteismul electoral, și, în special, pentru a încuraja tinerii să voteze la ultimele alegeri pentru
Parlamentul European din 7 iunie 2009. Peste tot în Europa, granițele dintre politica internă și
externă devine tot mai confuză pe măsură ce continuă procesul de integrare europeană . Cu toate
5 Source: http://eeagrants.org/News/2012/Education-for-democracy
35
acestea, rămâne provocarea de a determina alegătorii să fie mai interesați de problemele și
politicile europene. În România, potrivit Asociației Pro Democratia, , in rândul tinerilor există o
lipsă generală de cunoștințe despre Parlamentul European și membrii săi din România.
Pentru a stimula interesul și implicarea în politica europeană în rândul tinerilor, proiectul
"Exercițiu pentru Democrație" a organizat un forum cu candidații, special pentru tineri, la care
elevii s-au întâlnit și au discutat cu candidații europarlamentari români. Ulterior, 30 de studenți au
mers într-o vizită de studiu la Bruxelles și s-au întâlnit cu candidații. Prin intermediul proiectului,
au avut loc alegeri europene simulate în școli și instituții de învățământ superior din Craiova,
Onesti, Targu Neamt, Timisoara, Galati, Constanta si Brasov. Rezultatele au fost anunțate două
zile după alegerile reale, astfel încât să nu interfereze cu rezultatul votului real.
D. Centre de tineret – Munca de tineret deschisă6
"Sper ca centrul de tineret va fi un loc unde putem face noi prieteni și să deprindem
abilități noi", spune Kostadin Chilikov. El este unul dintre tinerii care vor beneficia de cele patru
centre de tineret care au primit subvenții în Bulgaria.
Centrele sunt în curs de amenajare ca parte a Programului bulgar pentru copii și tinerii cu
risc. Ele vor fi deschise tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, tinerii romi fiind un grup
țintă cheie. In total, sunt stabilite patru centre. Fiecare centru își propune să primeascăm Council
of Europe’s Quality Label, și ei speră să-și deschidă porțile de la începutul anului 2015.
Svetoslav Aleksiev, Rashko Aleksiev
și Kostadin locuiesc în orașul bulgar Plovdiv
și așteaptă cu nerăbdare deschiderea
centrului. Cei trei tineri sunt membri
comunității de romi și ei speră că centrul de
tineret va fi un loc unde se pot întâlni cu alți
tineri din afara propriei comunități.
6 Source: http://eeagrants.org/News/2014/Empowering-Roma-youth
36
"Pentru noi, ca romi, poate fi dificil să întâlnim oameni din afara propriei noastre
comunități. Eu sper ca centrul de tineret să fie un loc unde tinerii din Plovdiv se pot întâlni,
indiferent de originea etnică ", spune Svetoslav.
Centrul nu îșî propune numai promovarea prieteniilor dincolo de granițele culturale, este,
de asemenea, despre predarea aptitudinilor profesionale si ajutarea tinerilor să intre pe piața
muncii. Atât Svetoslav, Aleksiev cât și Rashko sunt șomeri și au speranța că, odată ce se va
deschide centrul de tineret din Plovdiv, îi va ajuta să iși dezvolte abilități utile și să găsească un
loc de muncă.
37
2.4 Alte metode si instrumente utilizate in Europa pentru organizarea participării
publice a tinerilor
Vizita de studiu găzduită de MH a fost, de asemenea, o oportunitate excelentă pentru
români și pentru partenerul norvegian de a identifica metodele și instrumentele utilizate de
diferite organizații europene, în vederea stimulării participării tinerilor. În acest scop, exercițiul
de cartografiere a practicilor existente a început cu exprimarea interesului participanților asupra
metodelor și instrumentelor care ar putea fi apoi transferate și replicate la realitățile locale.
La nivel european, Proiectul de cooperare multilaterală "Participarea tinerilor în Europa
democratică" și "Grupul Refeection privind Participarea Tinerilor" a Parteneriatului dintre
Comisia Europeană și Consiliul Europei, au oferit factorilor de decizie politică, practicanților și
cercetatorilor, resurse excelente privind imputernicirea tinerilor de a participa la viața publică.
Disponibile în Manualul - Amplify Participarea tinerilor în Europa - Recomandări pentru politici
și practici (link-ul:https://www.salto-youth.net/downloads/4-17-
3048/Amplify%20Participation%20-%20Recommendations.pdf ), setul de recomandări este
rezultatul unui proces de învățare de 18 luni desfășurat în 5 țări (Germania, Israel, Lituania,
Polonia și Regatul Unit), care implică ministere responsabile pentru tineri, reprezentanți ai
tineretului, precum și alți experți. Recomandările se bazează pe rezultatele din cercetare și ale
evenimentului- Conferința europeană "Ascultă vocea mea!" (Bruxelles, 6-8 Octombrie 2014) ale
55 de experți cu privire la participarea tinerilor din 15 țări diferite. Recomandările au fost
elaborate pentru a sprijini factorii de decizie politică in a dezvolta politici publice pentru a crește
motivația oamenilor-cheie responsabili care lucrează pentru și cu tinerii, pentru ca aceștia să
încurajeze participarea în rândul tinerilor, precum și să împărtășească experiențele și lecțiile
învățate cu cei responsabili pentru politica în domeniul tineretului. (Călăfăteanu, 2013)
Participarea tinerilor și noile tendințe de participare au fost abordate în timpul Conferinței
UE de tineret "Accesul tinerilor la drepturi", ce a avut loc la Roma, în octombrie 2014.
Participanții au solicitat Comisiei Europene și statelor membre să ofere educație sporită despre
cetățenie în toate etapele educației formale și să sprijine furnizorii de învățare non-formală, cât și
în cadrul Consiliului Europei, Forumul Mondial pentru Democrație din noiembrie 2014, în
38
Strasbourg, eveniment în care tinerii au cerut noi mijloace de exprimare democratică și
participare democratică. De asemenea, primul Forum Global cu privire la politicile de tineret,
care a avut loc în Azerbaidjan, în octombrie 2014 a subliniat, de asemenea nevoia de susținere a
angajamentului civic și participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor și procesele și
instituțiile politice. (Idem).
Una dintre practicile identificate de către grupul de experți și care ar putea fi o sursă
excelentă de inspirație pentru celelalte organizații din Europa este un exemplu preluat din Marea
Britanie: The National Take Over Day, lansat în 2007, este sprijinit de Comisarul pentru copii
pentru Anglia, să promoveze și să încurajeze implicarea și participarea tinerilor. (Participarea
Tinerilor Salto - Amplificarea Participării tinerilor în Europa - Recomandări pentru politici și
practici - https://www.salto-youth.net/downloads/4-17-3048/Amplify%20Participation%20-
%20Recommendations.pdf)
In fiecare "Take Over Day ", întreprinderile și organizațiile din întreaga țară, de la
autorități locale, școli și departamentele de poliție la posturile de radio și supermarket-uri;
coordonează o gamă largă de activități care să permită copiilor și tinerilor să lucreze alături de
adulți, să incerce diferite locuri de muncă, să fie provocați și să fie implicți în procesul de luare a
deciziilor. "Ziua oferă copiilor și tinerilor șansa de a lucra cu adulții pentru a o zi și să fie
implicați în procesul de luare a deciziilor. Copiii beneficiază de posibilitatea de a experimenta
munca și de a iși face auzită vocea, în timp ce adulții și organizațiile câștigă o nouă perspectivă
asupra a ceea ce fac.
Noi sperăm că acest lucru va contribui la eliminarea barierelor dintre generații și să
încurajeze implicarea activă a copiilor în comunitățile lor. "
Potrivit componenței sale, Take Over Day este un eveniment cu diferite niveluri la care
tinerii pot fi implicați:
Însoțirea la locul de muncă: Tineri însoțesc pe cineva la locul de muncă pentru o zi,
văzând ce implică munca lor.
Experiența de lucru: Tinerii primesc sarcini spre a le finaliza, care fac parte din
activitatea organizației.
Partajare unei provocări: Organizația împarte o provocare cu care se confruntă este, și
cere tinerilor să vină cu o soluție.
39
În 2014, National Take Over Day a avut loc în data de 21 noiembrie, în diferite locuri din
Anglia. Organizațiile și autoritățile locale care iau parte la Take Over Day pot demonstra
participarea lor, prin utilizarea de postere "Am fost ocupați" si sa beneficieze de pachete de
informații disponibile pentru ei, pentru școli și pentru tineri.
Bineințeles, Take Over Day poate fi criticată pe mai multe planuri:
dacă este luată ca măsură unică pentru a crește participarea tinerilor ar lipsi posibilitățile
reale de a influența deciziile politice în mod durabil
ar putea fi percepută ca o măsură de sus în jos, deoarece factorii de decizie "permit"
tinerilor să aibă o bună cunoaștere a pozițiilor și a sarcinilor;
ar putea fi chiar percepută că perpetuează abordările bazate pe proiecte one-off, care nu
contribuie la o creștere sistematică a participării tinerilor; aici este vital ca introducerea
Take Over Day să fie însoțită de posibilități de formare șieducaționale, pentru a afla
modul în care luarea deciziilor funcționează, pentru a experimenta procesele de deliberare
și de a încorpora experiența de a insoți un factor de decizie într-o experiență de învățare
pe termen lung.
Încă o dată, nu există nici un "model unic aplicabil": Take Over Day poate fi un semnal
puternic pentru a deschide structuri politice pentru tineri - nu înlocuiește acordarea către aceștia a
puterii reale de decizie, competența bugetară etc. Încorporată într-un concept holistic de
deschidere a structurilor "adulților" și care oferă posibilități de participare sistemică cu
oportunități de învățare pe diferite niveluri, ziua tineretului european Take Over Day poate fi un
semn solid al factorilor de decizie și părțile interesate că sunt dispuși să modeleze viitorul
împreună cu tinerii.
.
40
Capitolul 3 – Finanțarea proiectelor de tineret despre participare și democrație
3.1 – Finanțarea proiectelor de tineret despre participare și democrație promovate
de CDCD in România
În ultimii 6 ani, CDCD a implementat proiectele sale cu sprijinul donatorilor internaționali:
Consiliul Europei - Fundația Europeană de Tineret
Uniuniunea Europeană - Erasmus + +, Tineretul în acțiune
Fondul Social European
EEA Grants.
Nu au fost percepute comisioane de la membri și din comunitățile de lucru, autoritățile locale
nu au pus incă in aplicare modalități de acordare de finanțare pentru activitățile de tineret.
3.2 – Finanțarea proiectelor pentru participare și democrație promovate de MH in
Norvegia
MH folosește trei metode principale de finanțare:
Taxele colectate de la membri;
Sponsorizări din sectorul de afaceri - pentru evenimente publice cu un număr mare de
participanți;
Mici subvenții din partea autorităților locale - pe baza unui concurs de proiecte organizat
în fiecare an.
3.3 Alte surse de finanțare folosite in Europa 7 European Youth Foundation (Council of Europe) :www.coe.int/youth/. The EYF
finanțează proiecte internaționale de tineret (minim 4 parteneri din țări europene).
7 Salto Youth - Source:https://www.salto-youth.net/rc/inclusion/inclusionresources/inclusiongroups/inclusionrural/inclusion-ruralfunding/
41
European Mobility Fund (Council of Europe): www.coe.int/youth/. The Mobility Fund
plătește costurile de transport pe calea ferată pentru grupurile dezavantajate participante in
proiecte internaționale de tineret.
Leader +:http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/index_en.htm. Leader+ este să
ajute actori din mediul rural să imbunătățească potențialul pe termen lung din regiunile
lor. Proiectele trebuie să se incadreze in anumite domenii prioritare pentru fiecare țară.
Uneori se pune accentul pe tineret in aceste proiecte.
Interreg: www.interact-eu.int. Interreg este finanțat de către Fondul european pentru
dezvoltare a coeziunii sociale și susține cooperarea transfrontalieră și transnațională.
European Cultural Foundation: www.eurocult.org. ECF este o organizație independentă
non-profit care promovează cooperarea culturală in Europa și acordă finanțare pentru
priectele cu o puternică componentă culturală: concerte, teatre etc.
National Endowment Fund for Democracy: http://www.ned.org/apply-for-grant/en/
finanțează proiecte țintite spre creșterea participării tinerilor și promvarea participării
tinerilor in procesele de intărire a păcii.
Rotary & Lyons Clubs: www.rotary.org & www.lionsclubs.org. Aceste asociații
profesionale acordă uneori bani proiectelor care răspund nevoilor comunităților din lumea
intreagă.
Ambasade & Institute Culturale: Unele ambasade și institute culturale (e.g. Goethe
Institut, British Council, Alliance Française) sunt implicate activ in susținerea proiectelor
locale din diferite țări.
Visegrad Fund: www.visegradfund.org. Asigură finanțare pentru proiecte de cooperare
intre țările de la Visegrad: Republica Cehă, Polonia, Slovacia și Ungaria.
Nordic Council: www.norden.org. Nordic Council finanțează proiectele cu o dimensiune
Nordică
Diferite fundații: Funders Online www.fundersonline.org. Funders Online este o inițiativă
a European Foundation Centre www.efc.be/projects/orpheus/. The EFC promovează și
susține munca fundațiilor și corporațiilor din Europa.
Băncile au uneori fundații ce finanțează proiecte e.g. la Caixa in Spain
CSR: www.csreurope.org. Companiile susțin proiecte sociale sau civice.
Velux Foundation: http://veluxfoundations.dk/en susține proiecte țintite pe investirea in
potențialul tinerilor, in special incluziunea tinerilor și asigurarea serviciilor sociale.
42
Resurse suplimentare de finanțare sunt disponibile T-Kit despre Funding & Financial
Management la www.youth-partnership.net sau www.SALTO-YOUTH.net/Toolbox/ și
deasemenea via Eurodesk - www.eurodesk.org.
43
Concluzii și recomandări-cele mai bune practici
Proiectul "Activități de tineret pentru democrație", proiect care a avut ca activitate
principală un schimb de experiență și de bune practici, în scopul de a identifica metodologii
eficiente de a lucra cu tinerii, cu scopul de a stimula participarea în sfera publică, a fost o
oportunitate excelentă atât pentru organizația română cât și pentru cea norvegiană de a identifica
noi practici care ar putea fi replicate în comunitățile lor de lucru. Pentru CDCD, vizita și studiul
de documentare au fost esențiale pentru planificarea noilor activități și să continuarea investirii in
activități de dezvoltare a comunității de tineret. Pentru MH, proiectul a fost, de asemenea, o
oportunitate de a extinde modelele utilizate în Norvegia pentru alte comunități cu un profil social
și cultural diferit.
Politicile și măsurile europene privind participarea tinerilor au fost integrate în studiul
prezent, în scopul de a contura cadrul european în domeniu, autorii încearcând să găsească
mecanismele de transfer ale proceselor europene către nivelul local. Dacă în Norvegia,
autoritățile investesc în proiectele și inițiativele locale și structurează mai bine mecanismele de
dialog cu tinerii, în România, activitățile organizațiilor de tineret furnizează în esență serviciile pe
care autoritățile nu reușesc să le asigure.
Analizarea principalelor documente privind participarea tinerilor a oferit partenerilor
posibilitatea de a reflecta asupra documentelor și programelor existente, care ar putea sprijini
dezvoltarea unor proiecte și inițiative locale. În consecință, partenerii au identificat o serie de
oportunități de finanțare, precum și metodologiile care pot fi transferate la nivel local. La finalul
vizitei de studiu, sa ajuns la concluzia că dependența de cale urmată anterior influențează puternic
starea actuală a cadrului de participare locală a tinerilor în cele două comunități. Ținând cont că
cele două organizații provin din comunități total diferite - una rurală și una urbană, cu diferite
aspecte culturale și sociale, diferite cadre culturale, ele se confruntă cu provocări comune atunci
când este vorba de includerea tinerilor cu oportunități reduse. Atât pentru norvegieni cât și pentru
partenerii români, dezvoltarea de proiecte și inițiative pentru tinerii proveniți din medii
economice și sociale dificile este o prioritate. Dacă partenerul norvegian are posibilitatea de a
obține finanțare de la autoritățile locale, partenerul român se confruntă și cu provocarea lipsei
accesului la finanțare din partea autorităților locale, încercând în prezent să acceseze resursele
donatorilor privați.
44
.
Bunele practici identificate la nivel european și în alte proiecte finanțate de EEA sunt
extrem de utile pentru cei doi parteneri. Atât pentru CDCD și pentru MH, desfășurarea de
caravane cu o dimensiune de tineret precum și inițierea de proiecte de jurnalism pentru tineret
urmează să fie implementate în 2016/2017. Cu sprijinul Norsensus (Oslo, Norvegia), cei doi
parteneri reflectă în prezent la o mai bună integrare a instrumentelor de social media în
activitățile curente de tineret.
In timpul vizitei de studiu, lucrătorii de tineret au ajuns la următoarele recomandări:
Autoritățile locale ar trebui să crească rolul structurilor de tineret în procesul de
luare a deciziilor,
Trebuie susținute consultări publice și dezbateri publice periodice cu tinerii,
Programe speciale în departamentele autorităților locale, în care tinerii ar putea
susține sesiuni speciale de stagiu
Măsuri pro-active pentru abilitarea participării tinerilor în mediul rural,
Dezvoltarea altor mecanisme pentru tineri să inițieze programe proprii pentru
dezvoltarea comunității.
La finalul proiectului, cei doi parteneri au planificat următoarele inițiative:
Dezvoltarea unei aplicatii pentru un seminar - Erasmus +, Key-action 1 - în cazul
în care lucrătorii de tineret să iși împărtășească experiențele despre lucrul cu
tinerii din comunitățile etnice
Organizarea unui schimb de tineret pentru tinerii din mediul rural din comuna
Giubega România și tinerii cu oportunități reduse ce sunt parte în programele MH
Identificarea unei oportunități de a continua elaborarea unor noi instrumente și
metodologii pentru a stimula participarea tinerilor în parteneriate transnaționale -
inclusiv partenerii internaționali ai CDCD și MH.
45
Referințe Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării
Profesionale, Minsiunea Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul
Educatiei si Formării Profesionale – ANPCDEFP, Available at:
<http://www.anpcdefp.ro/misiune/index.html>.
ARNETT, Jeffrey Jensen, „G. STANLEY HALL’S ADOLESCENCE: Brilliance and
Nonsense”. In: Wade E. PICKREN (Ed.). History of Psychology 2006, Vol. 9, No. 3,
186–197, Available at: <http://www.jeffreyarnett.com/articles/Arnett_2006_HP2.pdf>.
BEIERLE, Thomas C., Public Participation in Environmental Decisions: An Evaluation
Framework Using Social Goals - Discussion Paper 99-06, November 1998. Available at:
http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/10497/1/dp990006.pdf>.
BESSANT, Judith., „Mixed Messages: Youth Participation and Democratic Practice
Australian”, În: Journal of Political Science, Vol. 39, No. 2, July, 2004, pp. 387–404.
BLAKELY, Gordon., Youth Policy, Spicers European Policy Reports, Routledge, 1990.
CĂLĂFĂTEANU, Adina-Marina, „Youth Employment Policies in Romania and
Turkey”, În: Elena-Loreni BACIU (coord.) – International Conference SIEO 2012 –
Youth employment challenges and opportunities – Conference Proceedings, Ed.
Eurostampa, Timișoara, 2012.
CĂLĂFĂTEANU, Adina-Marina., „European Youth Policy and Youth Participation”. În:
Hakki ÇAMUR, Young Steps for Stronger Europe – A project on active citizenship
andyouth participation, Result book – Izmir, Egean Youth and Sport Club Association,
2009, pp. 11- 29.
CĂLĂFĂTEANU, Adina-Marina., European Youth Policy regarding Active Youth
Participation – Study analysis: Gorj County, Romania, Lambert Academic Publishing,
Saarbrucken, 2012.
CHISHOLM, Lynn, KOVACHEVA, Siyka., Exploring the European Youth Mosaic,
Strasbourg, Council of Europe Publishing, 2002.
CHISHOLM, Lynn., „European youth research: Development, debates, demands”, În du
M. BOIS – REYMOND, Lynn CHISHOLM, (ed. ), The Modernisation of Youth
Transitions in Europe, Jossey-Bass, San Francisco, , pp.11-21.
COLLEY, Helen., HOSKINS, Byrony., PARVEVA, Teodora., BOETZELEN, Philipp.,
(ed)., Social inclusion and young people: breaking down the barriers, Council of
EuropePublishing House, Strasbourg, , 2007.
46
Comisia Comunităților Europene COM (2009) 329/3, Carta Verde pentru promovarea
mobilității tinerilor în scop educațional.
Comission Decision 681/01/EC of 21 November 2001, White Paper – A New Impetus for
Youth, final.
Commission Communication 200/09/EC of 27 April 2009, An EU Strategy for Youth –
Investing and Empowering A renewed open method of coordination to address youth
challenges and opportunities,final.
CONSTANTINESCU, Marius., „Percepţia experţilor asupra participării tinerilor la
decizia la diferite niveluri”, În: Calitatea Vieţii,nr. 3- 4, pp. 1 – 27, București, Ed.
Academiei Române, 2004.
Convenţia Naţională a Fundaţiilor pentru Tineret, Despre Convenţia Naţională a
Fundaţiilor pentru Tineret (CNFT), România, CNFT. Available at:
<http://www.cnft.ro/desprenoi.html>.
Council of Europe, Resolution CM/Res (2008) 23 on the youth policy of the Council of
Europe, Strasbourg, Council of Europe Publishing, 2008.
Council of Europe, Romanian National Youth Policy, Council of Europe Publishing,
Strasbourg, 2000.
Council of the European Union (EC) (2011) Council conclusionsPromoting youth
employment to achievethe Europe 2020. Council meetingLuxembourg, 17 June
2011,final.
Council Resolution (EC) No. 168/02 of 27 June 2002 regarding the framework of
European cooperation in the youth field, final.
Council Resolution (EC) No. 295/ 04 of 25 November 2004 on Common Objectives for
participation by and information for young people, final.
Council Resolution (EC) No. 8064/11 of 15 April 2011 on encouraging new and effective
forms of participation of all young people in democratic life in Europe, final.
Council Resolution (EC) No. 8265/10 of 27 April 2010 on the active inclusion of young
people: combating unemployment and poverty, final.
Council Resolution (EC) of 27 November 2009 on a renewed framework for European
cooperation in the youth field (2010 – 2018).
DENSTAND, Finn Yrjar., Youth Policy Manual – How to develop a national youth
strategy, Strasbourg, Council of Europe Publishing, 2009.
47
EEA & Norway Grants, Good practice examples. Available at:
<http://eeagrants.org/News>.
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC, România 2010 – Sectorul
neguvernamental – profil, tendințe, provocări, FDSC, 2010.
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC, Indexul sustenabilității
organizațiilor societății civile 2011 – România – Ediția a 12 – a, Iunie 2012.
HACKETT, Claire , „Young People and Political participation”, În: Jeremy ROCHE,
Stanley TUCKER, Youth in Society, Sage Publications, London, 1997, pp. 81-89.
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Barometrul de Opinie Publică –
Tineret (2012).
JEFFS, Tony., SMITH, K. Mark., Jeffs, „The problem of “youth” for youth work”, În:
Youth and Policy, No 62, 1999b, pp. 29 – 39.
JONES, Gil., Youth. Cambridge, Polity Press, 2009.
PLĂEŞU, Ancuţa., „Participarea civică şi politică a tinerilor”, În Sorin MITULESCU,
Sorin MITULESCU (coord.), Studii în domeniul tineretului, Agenţia Naţională pentru
Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007
POPESCU, Raluca, PREOTEASA, Ana – Maria, „Percepţia autorităţilor publice locale cu
privire la tineri şi participarea lor la procesul de decizie”, În: Calitatea Vieţii, nr. . 3-4,
2004.
Salto Youth Participation – Amplify Participation of Young People in Europe –
Recommendations for Policy and Practice. Available at: https://www.salto-
youth.net/downloads/4-17-3048/Amplify%20Participation%20-
%20Recommendations.pdf ,
SCHNAPPER, Dominique., BACHELIER, Christian., Ce este cetăţenia?, Ed, Polirom,
Iaşi, 2001.
SOARE, Sorina., Lucrător de tineret – un proiect ANSIT pentru integrarea tinerilor în
societate, Bucureşti, Serverpress, 2008.
Sorin MITULESCU (coord.), Studii în domeniul tineretului, Agenţia Naţională pentru
Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007
WARMERDAM, Koppert, NULAND, E., Public consultation on the future European
youth programme - Overview of the results of the online public consultation. Rotterdam,
2011.
48
WILLIAMSON, Howard, Supporting young people in Europe – Lessons from the
„second seven” Council of Europe international reviews of national youth policy.(Vol.2),
Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2008.
WILLIAMSON, Howard., Supporting young people in Europe – Principles, policy and
practice , Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2002.
Youth Partnership, Information sheet – Participation of Young people in Romania, 2011.