T10. Demenţa AlzheimerOrganicitatea propriu-zisã dupã 45 de ani înseamnã o deteriorare lentã. E ca o lampã ce-şi diminuã lumina în mod lent, de la 45 la 75-80 de ani.

În psihiatrie se poate petrece accelerarea acestei deteriorãri:dupã o acumulare cantitativã face un salt calitativ care se numeşte demenţã =

Dementa= o gravã pierdere a persoanei, a datelor ei esenţiale. Se pierde esenţialul din persoanã, ceea ce se numeşte: sindrom axial = adicã se pierde inteligenţa.

Exista patru demente: 1. dementa arterioscleroticã, 2. dementa senilã, 3. dementa Pick, 4. dementa Alzheimer

Dementa Alzheimer e cea mai gravã, poate fi socotitã o dementã precoce,

degenerativaeste

progresiva

Are acelasi substrat ca la dementa senilã: 1. atrofie globalã, cu mãrire a ventriculilor (hidrocefalie internã), 2. iar microscopic – plãci senile si degenerescentã fibrilarã (plãcile senile au fost

descrise de Gh. Marinescu).

Caracteristic în dementa Alzheimer este:

1. Apoi: in boala Alzheimer functiile psihice superioare sunt pierdute si aceasta dã continutul de dementa: motilitatea

functiile neurologice clasice, sensibilitatea reflexivitatea) reflexivitatea sunt

pastrate functiile viscerale

sindromul neurologic instrumental al triadei “ A” : afazie – agnozie – apraxie*.

Delay („Les trois memoires“) a descris a treia categorie de functii intermediare, pe care le-a numit instrumentale

functiile psihice care dau ordinfunctiile intermediare se interpun intre

functiile neurologice care executã ordinul prin trei instrumente neuropsihice simbolice care dau socoteala de memoria perceptualã în gnozii

memoria cuvintelor în faziimemoria gesturilor în praxii

*afazie = pierderea totala a limbajului (articulat si inteles)

*agnozie = afectarea capacitatii de a recunoaste sau identifica obiectele, desi functiile

senzoriale sunt bune)*apraxie = (afectarea capacitatii de a executa activitati motorii, desi abilitatile

motorii, functiile senzoriale si comprehensiunea sunt bune)

2. Apoi: incontinentã, (urinare sau/si defecare, datorata lipsei controlului

sfincterian) emaciere, (=stare de slabire patologica avansata a organismului) final prin infectii.

Boala Alzheimer debuteazã nespecific, cazul fiind vãzut de mai multi medici si trecut prin mai multe diagnostice mai usoare, confundându-se cu toatã patologia de involutie, diagnosticul impunându-se pânã la urmã prin excluderea altei patologii organice cerebrale (sifilis, tumorã cerebralã).

Evolutia bolii este caracterizata de un debut insidios si declin cognitiv continuu (ce poate dura 5- 7 ani, in unele cazuri, chiar si mai mult)

Diagnosticul pozitiv este sustinut prin tomografie sau PEG, care evidentiazã atrofia cerebralã generalizatã:

frontalã sicu predominantã care se adaugã

în polii anteriori ai lobilor temporali, examenului clinic complet

cu LCR normal, fãrã semne de HIC,.

Dupã faza initialã, nespecificã, se pot observa: - egoism- avaritie

ascutirea trãsãturilor de caracter negative - rãutate, - rãzbunare, - duritate

nevrotiformemultiple tablouri, cu nesfârsite explorãri de laborator, posibile

corporale

, cel mai frecvent psihoza depresivã, cu

- scãderea chefului de viatã,tablouri psihotice - dezinteres pentru profesie,

- precipitarea pensiei, - preocupãri de suicid si de

moarte - atractia cimitirului,

psihoze paranoide în care (cu sau fãrã voci) agresivi,

vecinii sunt complotisti, distrugãtori, etc

Semnificativ:

de fixare si a achizitiei de noutãti antero-retrograda scãderea memoriei o pierdere amnezie progresiva

de evocare, a trecutului recent globala

Nu rãspunde cu un cuvânt exact ci cu mai multe cuvinte inexacte, deci rãspunde vag si

aproximativ, înlocuieste cu generalitãti, cum ar fi „ este un lucru“, „este ceva“ si perifrazeazã încercând sã dea o definitie utilitarã obiectului respectiv

Durata totalã a bolii este de 5-7 ani, dar s-au descris si cazuri cu evolutie mai îndelungatã.

Evolutia depinde si de calitatea îngrijirii, devotamentul apartinãtorilor, institutiile specializate în acest sens.

Tratamentul actual al bolii Alzheimer

de a ameliora deteriorarea memoriei

Scopurile acestor tratamente sunt sau încetini

mentinerea functionãrii independente

inhibitorii de colinesterazãStrategiile de tratament includ, reducerea radicalilor liberi si

agenti antiinflamatori.