Definiţie: Deşertificarea este definitǎ de Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificǎrii drept“degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumede-uscate ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbǎrilor climatice, precum şi datoritǎ activitǎţilor umane”.Degradarea solului în zonele uscate este definitǎ ca o reducere sau diminuare a productivitǎţii biologice sau economice. Ea afecteazǎ o treime din suprafaţa terestrǎ  şi peste 1 miliard de oameni.

Altfel spus, deşertificarea este procesul de degradare al ecosistemelor din spaţiile semiaride, care nu se mai pot regenera, ca urmare a unor factori naturali (fenomene ale naturii, etc.) şi

antropici (acţiuni directe sau indirecte ale omului asupra geosistemului, creând prin ansamblul activităţilor sale o modelare a mediului).

Practic, deşertificarea este acel proces de distrugere a solului şiextindere a deşertului.

Deşerturile sunt regiuni caracterizate prin existenţa unor soluri degradate, adesea destructurate,

iar vegetaţia este cvasiinexistentă. Natural, deşerturile se formează în zonele aride (în astfel de

zone, secetelepot dura mai multe zeci de ani, cum este cazul în Atacama,Chile) şi/sau în

condiţii climatice extreme (+60° în Sahara, Libia şi -89° în Vostok în Antarctica).

Zonele cele mai expuse deşertificării sunt: Asia de Sud-Vest, Vestul Statelor Unite ale Americii,

centrul Asiei.

Fenomenele care anunţă deşertificarea: 

Reducerea rezervelor de apă din sol

Distrugerea covorului vegetal care acoperă solul

Degradarea solului din cauza accentuării proceselor de eroziune, salinizare, lateritizare

Înaintarea dunelor.

Încălzirea globală şi modificarearegimului precipitaţiiloratmosferice

Activităţile antropice:suprapăşunatul, creşterea rapidă a populaţiei

Sărăcia

Cultivarea excesivă

Lipsa mijloacelor alternative de existenţă

Cauzele deşertificării:

Încălzirea globală şi modificarearegimului precipitaţiiloratmosferice

Activităţile antropice:suprapăşunatul, creşterea rapidă a populaţiei

Sărăcia

Cultivarea excesivă

Lipsa mijloacelor alternative de existenţă

Efectele deşertificării: Scăderea fertilităţii solului, distrugerea biomasei

Producţii alimentare scăzute şi apariţia problemelor legate de lipsa hranei

Scăderea stării de sănătate a populaţiei şi riscul de apariţie a unor epidemii

Apariţia actelor ilegale şi a conflictelor

Problema

Desertificarea este evidenta pe aproape 25% din suprafata uscatului terestru si afecteaza peste 110 tari cu aproape un miliard de locuitori, pe toate continentele, pagubele anuale fiind evaluate la 42 de miliarde de dolari, acest fenomen fiind denumit “cancerul Pamantului”.

Suprafata totala afectata de desertificare este de 39,4 milioane kilometri2, ceea ce reprezinta

26,3% din suprafata uscatului. Cea mai mare parte a terenurilor afectate de desertificare este

localizata in tinuturile semiaride, fiind considerata una dintre cele mai grave probleme de mediu

pentru acest secol. Teritoriile afectate de desertificare ocupa 36% in Africa, 25,4%

in America Centrala si de Nord, restul fiind distribuit in Europa si Australia. ONU a declarat anul

2006 drept Anul Internaţional al Deşerturilor şi Deşertificarii. 2006 marcheaza şi a 10-a

aniversare a Convenţiei ONU pentru Combaterea Deşertificarii în statele care se confrunta cu

probleme serioase cauzate de seceta şi/sau deşertificare, în special în cele din Africa. Convenţia a

fost semnata de 191 parţi, adica toţi membri ONU.Lupta împotriva saraciei în zonele uscate,

presupune ca aceste probleme sa fie luate în considerare împreuna.Acordul ONU privind

Ecosistemul Global precizeaza faptul ca este mai uşor sa previi deşertificarea decât s-o înlaturi.

Presiunea populaţiei şi practicile nepotrivite de exploatare a terenurilor sunt cauzele degradarii .

Un mai bun management al culturilor, o mai buna atenţie acordata irigaţiilor şi strategii

de asigurare de locuri de munca în ramuri neagricole pentru locuitorii din zonele uscate, ar putea

fi soluţii pentru rezolvarea acestei probleme.

Consecinţele deşertificǎrii sunt:

diminuarea producţiei de hranǎ, reducerea productivitǎţii solului şi o scǎdere a capacitǎţii de regenerare a terenului;

creşterea inundaţiilor în zonele din avalul râurilor, reducerea calitǎţii apei, sedimentarea în râuri şi lacuri şi colmatarea lacurilor de acumulare şi a canalelor navigabile;

agravarea problemelor de sǎnǎtate datorate furtunilor de nisip şi praf, în special a infecţiilor oculare, a dificultǎţilor respiratorii, a alergiilor şi a stress-ului;

reducerea mijloacelor de trai, forţând populaţia afectatǎ sǎ migreze.

Măsuri de soluţionare:         Efectuarea unei riguroase expertize ecologice a tuturor proiectelor elaborate;         Ridicarea nivelului de trai şi a gradului de civilizaţie al populaţiei din mediul rural;    Conservarea şi creşterea numărului de grădini publice mici, lărgirea spaţiilor vezi pe perimetrul

oraşelor şi satelor;    Conservarea si reconstruirea unor ecosisteme nationale importantte, cum sunt: lacurile, spaţiile

mlăştinoase şi mlaştinile, excluderea amplasării depozitilor de deşeuri de orice natură.

Mai mult de 70% din suprafata uscatului este afectata de desertificareAproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune si degradarea solului. In peste 100 de tari, 1 miliard din populatia lumii de 6 miliarde este afectat de desertificare, oamenii fiind fortati sa-si paraseasca fermele pentru slujbe la oras.

Desertificarea are loc in zonele de uscat in care pamantul este deosebit de fragil, unde caderile de ploaie sunt rare si climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte, pasuni sau alte activitati umane. Impactul economic este cumplit, cu pierderi de mai bine de 40 miliarde USD pe an in bunuri agricole si o crestere a preturilor agricole.

Schimbarile climatice pot precipita procesul de desertificare, insa activitatile umane sunt cauza principala cea mai frecventa. Supracultivarea epuizeaza solul. Despaduririle inlatura copacii care sustin solul fertil de pamant. Suprapasunarea pasunilor dezgoleste pamantul de iarba. Conform unui studiu ONU, aproximativ 30% din pamant - inclusiv 70% din uscat - e afectat de seceta. In fiecare zi, aproape 33 000 de oameni mor de foame.

Desertificarea creaza conditii ce intensifica incendierile si vanturile puternice, adaugandu-se presiunii imense asupra celei mai pretioase resurse a pamantului, apa, si

bineinteles asupra animalelor ce depind de ea. Conform World Wide Fund pentru Natura, lumea a pierdut 30% din bogatiile sale naturale intre 1970 si 1995.

Praful din desert si pamanturile uscate sunt sufglate in orase sin toata lumea. Praf din Africa ajunge in Europa cu vantul Pasat, si chiar in orase americane. Particule de praf, care sunt mai mici de 2,5 milionimi dintr-un metru, sunt inhalate, cauzand probleme de sanatate si s-a dovedit ca maresc rata mortalitatii.

Deserturile ataca orasele. Dunele Sahariene se inalta peste Nouakchott, capitala Mauritaniei.

Desertificarea afecteaza 74% din pamant in America de Nord. In Africa, mai mult de 2,4 milioane de acrii de pamant (73% din uscat) sunt afectati de desertificare.

Desertificarea devoreaza mai mult de 20 000 de mile patrate de pamant in toata lumea, in fiecare an.

Cu doar 5 000 de ani inainte, Sahara era acoperita cu ierburi arbusti.

Desertificarea poate fi oprita, insa din nefericire este este in mod uzual adusa in atentia publicului cand procesul este deja bine inaintat.

Chiar si Islanda este afectata de desertificare