TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică...

23
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA MEDICINĂ ŞI FARMACIE ONACA ADRIANA GABRIELA TEZĂ DE DOCTORAT STRESUL OXIDATIV ŞI COMPLICAŢIILE MICROVASCULARE ALE DIABETULUI ZAHARAT Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. MARIUS MOTOCU Oradea 2011

Transcript of TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică...

Page 1: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA MEDICINĂ ŞI FARMACIE

ONACA ADRIANA GABRIELA

TEZĂ DE DOCTORAT

STRESUL OXIDATIV ŞI COMPLICAŢIILE

MICROVASCULARE ALE DIABETULUI ZAHARAT

Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. MARIUS MOTOCU

Oradea 2011

Page 2: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

1

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………… 8

Lista de abrevieri ………………………………………………………………….. 11

PARTEA I

STADIUL CUNOAŞTERII

Cap.I. Stresul oxidativ. Cadrul etiopatogenetic ………………………………... 13

1.1. Definitia stresului oxidativ ………………………………………………........ 13

1.2. Acţiunea stresului oxidativ asupra organismului ……………………………... 13

1.3. Metode de determinare a radicalilor liberi ……………………………………. 22

1.4. Sisteme antioxidante ………………………………………………………...... 22

1.5. Acţiunea substanţelor oxidante asupra compuşilor organici:........................... 24

1.6. Concluzii ………………………………………………………………………. 27

Cap.II. Actualităţi privind diabetul zaharat …………………………………… 30

2.1. Definiţia diabetului zaharat …………………………………………………… 30

2.2 Clasificarea şi terminologia actuală a diabetului zaharat ……………………… 30

2.3. Notiuni de fiziopataologie …………………………………………………….. 32

2.4. Complicaţiile cronice ale diabetului zaharat ………………………………….. 32

2.4.1. Clasificarea complicaţiilor cronice …………………………………… 32

2.4.1.1. Boala microvasculară diabetică ……………………………..... 33

2.4.1.2. Boala macrovasculară ………………………………………..... 37

2.4.1.3. Neuropatia diabetică…………………………………………... 37

2.4.2. Fiziopatologia complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat ………….. 40

Cap.III. Implicarea stresului oxidativ în apariţia complicaţiilor

microvasculare ale diabetului zaharat …………………………….......

44

3.1. Definiţia stresului oxidativ …………………………………………………….. 44

3.2. Mecanismele prin care SO generează complicaţiile microvasculare ale DZ ….. 44

3.2.1. Hiperproducţia de radicali liberi de oxigen …………………………… 49

3.2.2. Reducerea activităţii sistemelor antioxidante ………………………… 54

3.3. Efectele stresului oxidativ în diabetul zaharat ……………………………….. 55

3.3.1. Efectul citotoxic general şi modificări tisulare în diabetul zaharat …... 55

3.3.2. Efectul citotoxic asupra celulelor β pancreatice …………………….... 56

3.3.3. Stresul oxidativ şi retinopatia diabetică ……………………………...... 57

3.3.4. Stresul oxidativ şi boala renală diabetică ………………………........... 59

Page 3: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

2

3.4. Concluzii ……………………………………………………………………..... 62

PARTEA a II-a

CONTRIBUŢII PROPRII

Cap.IV. Ipoteza de lucru. Obiectivele studiului ………………………………… 65

4.1 Ipoteza de lucru ……………………………………………………………….... 65

4.2. Obiectivele studiului …………………………………………………………... 66

Cap.V. Material şi metodă ……………………………………………………….. 68

5.1 Material ………………………………………………………………………... 68

5.2. Metode de explorare utilizate în studiu ……………………………………….. 70

5.2.1. Investigarea stresului oxidativ ……………………………………........ 70

5.2.1.1. Determinarea produsilor oxidati……………………………..... 70

5.2.1.2. Determinarea capacităţii antioxidante........................................ 71

5.2.2. Investigarea echilibrului metabolic la pacienţii cu diabet zaharat ….... 72

5.2.3. Metode de investigare a prezenţei complicaţiilor DZ ............................. 77

5.3. Metode de prelucrare statistică ………………………………………………… 82

Cap.VI. Rezultate şi discuţii ……………………………………………………… 84

6.1. Echilibrul metabolic şi stresul oxidativ la pacienţii diabetici versus pacienţi

nediabetici ……………………………………………………………………...

84

6.1.1. Structura loturilor …………………………………………………....... 84

6.1.2. Caracteristicile lotului de diabetici ....………………………………… 88

6.1.3. Complicaţiile diabetului ………………………………………………. 93

6.1.3.1. Complicaţiile microvasculare ………………………………... 93

Tipul complicaţiilor microvasculare ………………………....... 93

Durata diabetului şi de tipul complicaţiilor microvasculare ...... 94

Tipul retinopatiei ……………………………………………… 95

Durata diabetului şi tipul retinopatiei ……………..................... 96

Stadiul nefropatiei …………………………………………….. 99

Durata diabetului şi tipul nefropatiei ……………….................. 100

6.1.3.2. Polineuropatia diabetică …………………………………….. .. 101

6.1.3.3. Complicaţiile macrovasculare ale diabetului şi APP pentru

nediabetici ..................................................................................

102

6.1.3.4. Asocierea complicaţiilor micro- şi macrovasculare ale

diabetului ....................................................................................

105

Durata diabetului în funcţie de asocierea complicaţiilor ……… 106

Page 4: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

3

6.1.3.5. Numărul complicaţiilor ………………………………………. 109

6.1.4. Echilibrul metabolic ………………………………………………….. 111

6.1.4.1. Echilibrul metabolic comparativ diabetici – nediabetici …….. 111

6.1.4.2. Echilibrul metabolic şi tratamentul antidiabetic …………….... 112

6.1.4.3. Echilibrul metabolic şi controlul metabolic ………………....... 114

6.1.4.4. Echilibrul metabolic şi complicaţiile microvasculare ………… 115

Tipul complicaţiei microvasculare ……………………………. 115

Tipul retinopatiei ……………………………………………… 117

Stadiul nefropatiei …………………………………………….. 119

6.1.4.5. Ehilibrul metabolic şi polineuropatia diabetică ……………..... 120

6.1.4.6. Echilibrul metabolic şi complicaţiile macrovasculare ………… 122

6.1.4.7. Echilibrul metabolic şi asocierea complicaţiilor micro- şi

macrovasculare ……………………..........................................

123

Asocierea complicaţiilor micro- şi macrovasculare la pacienţii

fără PNP ......................................................................................

123

Asocierea complicaţiilor micro- şi macrovasculare la pacienţii

cu PNP ........................................................................................

125

6.1.4.8. Echilibrul metabolic şi numărul complicaţiilor ……………… 126

6.1.5. Profilul lipidic ……………………......................................................... 128

6. 1.6. Evaluarea funcţiei renale …………………………………………….. 131

6.1.6.1. Microalbuminuria şi proteinuria ……………………………… 132

6.1.7. Evaluarea stresului oxidativ …………………………………………… 133

6.1.7.1. Stresul oxidativ comparativ diabetici – nediabetici ………….. 133

6.1.7.2. Stresul oxidativ şi tratamentul antidiabetic …………………… 136

6.1.7.3. Stresul oxidativ şi controlul metabolic ……………………….. 138

6.1.7.4. Stresul oxidativ şi complicaţiile microvasculare ……………… 140

Tipul complicaţiei …………………………………………….. 140

Tipul retinopatiei …………………………………………….... 142

Stadiul nefropatiei …………………………………………..... 145

6.1.7.5. Stresul oxidativ şi PNP diabetică …………………………...... 148

6.1.7.6. Stresul oxidativ şi complicaţiile macrovasculare …………….. 150

6.1.7.7. Stresul oxidativ şi asocierea complicaţiilor micro şi

macrovasculare .........................................................................

152

Asocierea complicaţiilor micro- şi macrovasculare la pacienţii fără PNP . 152

Page 5: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

4

Asocierea complicaţiilor micro- şi macrovasculare la pacienţii cu PNP . 154

6.1.7.8. Stresul oxidativ şi numărul complicaţiilor …………………… 156

6.2. Studiul stresului oxidativ şi a complicaţiilor microvasculare pacienţii cu DZ

tip 1 versus pacienţi cu DZ tip 2 …………………………………………........

159

6.2.1. Structura loturilor ……………………………………………………… 159

Distribuţia cazurilor în funcţie de sex ……………………………...... 159

Distribuţia cazurilor în funcţie de mediu …………………………… 160

Distribuţia cazurilor în funcţie de vârstă …………………………… 161

6.2.2. Caracteristicile generale ale lotului …………………………….......... 162

Durata diabetului …………………………………………………… 162

Controlul metabolic ………………………………………………… 162

6.2.3. Complicaţiile diabetului …………………………………………........ 163

6.2.3.1. Complicaţiile microvasculare ………………………………… 163

Tipul complicaţiilor microvasculare ………………………….. 163

Durata diabetului şi tipul complicaţiilor microvasculare …...... 165

Tipul retinopatiei ……………………………………………… 166

Stadiul nefropatiei …………………………………………….. 167

6.2.3.2. Polineuropatia diabetică………………………………….......... 168

6.2.3.3. Complicaţiile macrovasculare ale diabetului ……………......... 168

6.2.3.4. Asocierea complicaţiilor micro- şi macrovasculare ale

diabetului ..................................................................................

169

6.2.3.5. Numărul complicaţiilor ……………………………………… 171

6.2.4. Echilibrului metabolic ………………………………………………… 172

6.2.5. Profilul lipidic ………………………………………………………… 174

6.2.6. Evaluarea funcţiei renale …………………………………………… 177

6.2.6.1. Microalbuminuria şi proteinuria ……………………………… 178

6.2.7. Stresului oxidativ ……………………………………………………… 179

6.2.7.1. Stresul oxidativ comparativ diabetici tip 1 – diabetici tip 2 …. 179

6.2.7.2. Stresul oxidativ şi controlul metabolic ………………………. 181

6.2.7.3. Stresul oxidativ şi complicaţiile microvasculare ……………. 183

6.2.7.4. Stresul oxidativ şi complicaţiile macrovasculare ……………. 186

6.2.7.5. Stresul oxidativ şi PNP ………………………………………. 188

6.2.7.6. Stresul oxidativ şi asocierea complicaţiilor micro- şi

macrovasculare .........................................................................

190

Page 6: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

5

Asocierea complicaţiilor micro- şi macrovasculare la pacienţii

fără PNP .....................................................................................

190

Asocierea complicaţiilor micro- şi macrovasculare la pacienţii

cu PNP .....................................................................................

192

6.2.7.7. Stresul oxidativ şi numărul complicaţiilor …………………... 195

6.3. Corelaţii ale stresului oxidativ cu parametrii studiaţi …………………............. 197

6.3.1. Corelaţii ale MDA cu parametrii studiaţi ……………………………... 197

Corelaţii ale MDA cu parametrii echilibrului metabolic ..................... 197

Corelaţii ale MDA cu parametrii profilului lipidic .............................. 198

Corelaţii ale MDA cu alţi parametrii funcţiei renale ........................... 200

Corelaţii ale MDA cu microalbuminuria şi proteinuria ....................... 201

Corelaţii ale MDA cu alţi parametrii ai stresului oxidativ ................... 202

6.3.2. Corelaţii ale proteinelor carbonilate cu parametrii studiaţi ..................... 204

Corelaţii ale proteinelor carbonilate cu parametrii echilibrului

metabolic ..............................................................................................

204

Corelaţii ale proteinelor carbonilate cu parametrii profilului lipidic .... 205

Corelaţii ale proteinelor carbonilate cu parametrii funcţiei renale ..... 207

Corelaţii ale proteinelor carbonilate cu microalbuminuria şi

proteinuria ...........................................................................................

209

6.3.3. Corelaţii ale ceruloplasminei cu parametrii studiaţi .............................. 210

Corelaţii ale ceruloplasminei cu parametrii echilibrului metabolic … 210

Corelaţii ale ceruloplasminei cu parametrii profilului lipidic ............. 211

Corelaţii ale ceruloplasminei cu parametrii funcţiei renale ................. 213

Corelaţii ale ceruloplasminei cu microalbuminuria şi proteinuria ...... 214

Corelaţia ceruloplasminei cu proteinele carbonilate ........................... 215

6.3.4. Concluzii ……………………………………………………………... 215

Cap.VII. Concluzii generale …………………………………………………....... 217

Bibliografie ………………………………………………………………….......... 222

Page 7: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

6

Capitolul I

STRESUL OXIDATIV. CADRU ETIOPATOGENIC 1.1. Definiţia stresului oxidativ Stresul oxidativ reprezintă perturbarea homeostaziei redox sau totalitatea deteriorărilor

oxidative produse de catre o supraproducţie de specii reactive (SR) ori o diminuare a

capacităţii sistemelor antioxidante (AO) la nivelul celulei sau a întregului organism (38, 39).

În esenţă se produce o dereglare a balanţei prooxidante /antioxidante în favoarea

prooxidanţilor şi în defavoarea antioxidanţilor (Sies 1993).

1.2. Acţiunea stresului oxidativ asupra organismului Radicalii oxizi exercită asupra organismului două categorii de efecte: benefice şi

nocive (26,,67, 72, 117):

1. Efecte benefice: bactericid în cadrul fagocitozei, stimularea activităţii limfocitelor,

controlul tonusului vascular, stimularea creşterii şi proliferării celulelor, stimularea secreţiei

de eritropoetină.

2. Efecte nocive:distrucţia/ deteriorarea structurilor celulare, transformarea malignă celulară,

îmbătrânirea celulară .

Sub acţiunea stresului oxidativ pot fi afectate mai multe structuri: ADN, lipide,

proteine, glucide.

1.3. Metode de determinare a radicalilor liberi Determinarea radicalilor liberi este foarte dificilă datorită faptului că ei se găsesc în

concentraţii scazute şi au o durata scurtă de viaţă. (6, 13, 21) Pentru determinare sunt folosite:

- metode indirectede dozare: urmăresc efectele radicalilor liberi asupra diferitelor structuri,

dozând produşii rezultaţi din degradarea acestor substante:

- malondialdehida (MDA)

- proteinele carbonilate

Capitolul II ACTUALITATI PRIVIND DIABETUL ZAHARAT

2.1. Definiţia diabetului zaharat Diabetul zaharat este un sindrom complex, heterogen, de tulburări care pot avea o

etiologie diferită, dar care au în comun hiperglicemia asociată cu modificări lipidice şi

proteice majore. Diabetul zaharat nu este o boală în sensul tradiţional al termenului, ci se

apropie mai mult de definiţia unui sindrom, ale cărui componente au ca element comun

hiperglicemia (73, 115, 117).

Page 8: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

7

2.4.1.1. Boala microvasculară diabetică

Retinopatia diabetică

Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una din

cele mai importante complicaţii pe termen lung ale diabetului zaharat. Microangiopatia

retiniană constituie una din principalele semne de afectare vasculară şi reprezintă principala

cauză de orbire a pacienţilor cu diabet zaharat.

Boala renală diabetică

Definiţie: Putem defini boala diabetică renală ca fiind o afectare glomerulară

progresivă, inflamatorie care evoluează pe fondul unui teren diabetic. In prezent termenul de

nefropatie diabetică a fost înlocuit cu cel de boală renală diabetică termen care reflectă mai

bine complexitatea modificărilor care apar la nivel renal în cursul bolii.

2.4.2. Fiziopatologia complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat

Patogenia complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat este complexă şi

multifactorială. Principala cauză în apariţia lor este considerată hiperglicemia cronică.

Aceasta declanşează şi amplifică o serie de mecanisme patogene care vor genera apariţia

complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat. Mecanismele declanşate de starea de

hiperglicemie cronică vor avea răsunet în special la nivel vascular (115).

Tulburările metabolice generate de hiperglicemie sunt (16, 20, 28, 34):

a. glicozilarea proteinelor

b. producţie excesivă de radicali liberi ai oxigenului

c. activarea căii poliol

Capitolul III

IMPLICAREA STRESULUI OXIDATIV IN APARITIA

COMPLICATIILOR MICROVASCULARE ALE DZ 3.1. Definiţia stresului oxidativ Noţiunea de stres oxidativ defineşte existenţa unui dezechilibru între producţia de

antioxidanţi şi radicalii liberi ai oxigenului, dezechilibru produs fie prin scăderea

antioxidanţilor fie prin creşterea radicalilor liberi. (8, 13, 14 )

3.2. Mecanismele prin care stresul oxidativ generează complicaţiile microvasculare ale diabetului zaharat Există 4 ipoteze prin care hiperglicemia ar putea induce apariţia complicaţiilor diabetului::

creşterea fluxului căii poliol, formarea crescută a produşilor de glicozilare avansată,

activarea proteinkinazei, creşterea fluxului căii hexozaminei.

Page 9: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

8

3.3. Efectele stresului oxidativ în diabetul zaharat La pacienţii diabetici s-a constatat creşterea peroxidării lipidelor şi scăderea activităţii

enzimelor antioxidante eritrocitare.

Principalele ţinte ale oxidării sunt proteinele, creşterea conţinutului în carbonil al

acestora, prin formarea aldehidelor şi cetonelor este un indicator al stresului oxidativ.

Nivelul plasmatic al proteinelor glicozilate neenzimatic este semnificativ crescut la

pacienţii diabetici comparativ cu persoanele nondiabetice. Acest fenomen se observă încă din

stadiile precoce ale bolii ceea ce înseamnă că modificările structurale ale proteinelor

plasmatice datorate radicalilor liberi apar devreme şi vor duce în timp la apariţia

complicaţiilor în stadiile tardive ale bolii.

Capitolul IV IPOTEZA DE LUCRU. OBIECTIVE

4.1. Ipoteza de lucru Interesul crescând faţă de stresul oxidativ şi de implicarea lui în patologie se justifică

prin rolul esenţial pe care îl joacă acesta în aparitia unor leziuni specifice celulare, tisulare sau

de organ denumite generic leziuni oxidative.

In prezent este cunoscut faptul că la pacienţii diabetici, ca urmare a starilor de

hiperglicemie se produce o intensificare a agresiunii oxidative prin autooxidarea glucozei,

formarea produşilor avansaţi de glicozilare. Speciile reactive ale oxigenului apărute ca urmare

a acestor procese vor determina apariţia disfuncţiilor la nivelul endoteliului şi vor induce o

intensificare a proliferării celulelor musculare netede.

Totuşi fenomenul este încă incomplet studiat în prezent. Acest neajuns porneşte de la

faptul că speciile reactive au o durată scurtă de viaţă şi de aici derivă dificultăţile de dozare a

acestori produsi şi dificultatea de a stabilii relaţia dintre acţiunea acestor produşi şi apariţia

unor fenomene patologice

4.2. Obiectivele studiului 1. Studiul comparativ între diabetici şi nondiabetici vizând elementele stresului oxidativ

în funcţie de structura lotului studiat (repartiţia pe sexe, pe mediu de provenienţă,

grupe de vârstă, durata de evoluţie a bolii la pacienţii diabetici, tipul terapiei

antidiabetice urmate şi gradul controlului metabolic obţinut în urma tratamentului).

2. Studiul comparativ DZ tip 1- DZ tip 2 vizând elementele stresului oxidativ în funcţie

de structura lotului studiat (repartiţia pe sexe, pe mediu de provenienţă, grupe de

Page 10: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

9

vârstă, durata de evoluţie a bolii şi tipul terapiei antidiabetice urmate şi gradul

controlului metabolic obţinut în urma tratamentului.)

3. Studiul parametrilor stresului oxidativ: ceruloplasmina, malondialdehida şi proteinele

carbonilate, a parametrilor glucidici (glicemia bazală, Hb A1c), a parametrilor lipidici

(colesterol, trigliceride, HDL-Col, LDL-Col).

4. Studiul corelaţiilor existente între parametrii stresului oxidativ şi parametrii glucidici,

lipidici; precum şi între acesta şi prezenţa şi numărul complicaţiilor microvascular

Capitolul V

MATERIAL ŞI METODĂ 5.1. Material

Am inclus în studiu un număr de 200 de pacienţi cu diabet zaharat şi un lot martor

format din 90 de pacienţi fără diabet, fără modificări ale toleranţei la glucoză. Persoanelor din

lotul martor li s-au efectuat aceleaşi investigaţii ca şi celor din lotul de diabetici.

Protocolul de studiu a cuprins pentru lotul pacienţilor cu diabet zaharat următoarele

date: vârsta pacienţilor, sex, mediul de provenientă, durata de evoluţie a bolii, tipul terapiei

administrate, gradul controlului metabolic, complicatiile diabetului şi asocierile morbide,

precum şi parametrii metabolismului glucidic şi lipidic. Parametrii studiaţi: atât la pacienţii

diabetici cât şi la lotul martor s-au determinat parametrii stresului oxidativ evalut prin

determinarea rezultatului activitatii prooxidative asupra structurilor proteice: proteinele

carbonilate, structurilor lipidice: malondialdehida şi a activitatii antioxidante: ceruloplasmina.

5.2. Metode de explorare utilizate în studiu A. Determinarea produşilor oxidaţi

Determinarea malondialdehidei

Determinarea proteinelor carbonilate

B. Determinarea capacităţii antioxidante

Dozarea ceruloplasminei

Capitolul VI REZULTATE SI DISCUTII

6.1.7. Stresului oxidativ

Stresul oxidativ comparativ diabetici – nediabetici Studiul pe care l-am efectuat a urmărit să cuantifice intensitatea stresului oxidativ la

pacienţii diabetici. Am evaluat activitatea prooxidantă folosindu-mă de dozarea unor produşi

rezultaţi din oxidarea lipidelor- malondialdehida, respectiv a proteinelor- proteinele

carbonilate. Activitatea antioxidantă am evaluat-o prin dozarea ceruloplasminei un

Page 11: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

10

antioxidant neenzimatic. Datele pe care le-am obţinut prin compararea activităţii prooxidante

şi respectiv antioxidante a pacienţilor diabetici versus nondiabetici sunt în concordanţă cu

datele din literatura de specialitate.

Tabel XXXII. Valorile medii ale parametrilor stresului oxidativ

Diabetici Nediabetici Parametru MpDS MpDS MDA (nmol/ml) 3,55±0,39 1,90±0,21 Proteine carbonilate (nmol/mg) 2,13±0,22 1,17±0,15 Ceruloplasmina (mg%) 28,95±3,21 34,70±3,85

Între diabetici şi nediabetici există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte valorile

medii ale parametrilor stresului oxidativ (MDA, ceruloplasmina şi proteinele carbonilate).

Astfel, valorile MDA şi a proteinelor carbonilate sunt semnificativ mai mari la diabetici faţă

de nediabetici (p<0,001), iar ale ceruloplasminei sunt semnificativ mai mici (p=0,024).

3,55

1,90

Diabetici Nediabetici0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

MD

A (n

mol

/ml) p<0,001

Grafic nr.51. Valorile medii ale MDA

2,13

1,17

Diabetici Nediabetici0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

Prot

eine

car

boni

late

(nm

ol/m

g)

p<0,001

Grafic nr.52. Valorile medii ale proteinelor carbonilate

Page 12: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

11

28,95

34,70

Diabetici Nediabetici0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

Cer

ulop

lasm

ina

(mg%

) p=0,024

Grafic nr.53. Valorile medii ale ceruloplasminei

Datele obţinute relevă o intensificare a activităţii speciilor reactive cu generarea în

cantităţi crescute a produşilor rezultaţi din agresiunea asupra structurilor proteice şi a

structurilor lipidice şi o activitate redusă a activităţii antioxidante.

Cercetările recente au acordat o atenţie deosebită problemelor legate de stresul

oxidativ şi de implicarea lui în apariţia şi evoluţia diabetului zaharat. Stresul oxidativ, prin

producerea de specii reactive ale oxigenului (SRO) este considerat un factor care stă la baza

dezvoltării rezistenţei la insulină şi disfuncţiei celulelor β. Prin aceste mecanisme stresul

oxidativ este implicat în apariţia alterărilor toleranţei la glucoză şi în apariţia diabetului

zaharat. Speciile reactive ale oxigenului sunt de asemenea implicate în progresia

complicaţiilor diabetului.

Stresul oxidativ şi controlul metabolic Tabel XXXIV. Valorile medii ale parametrilor stresului oxidativ în funcţie de controlul metabolic

Parametru Control metabolic bun

Control metabolic mediu

Control metabolic slab

MDA(nmol/ml) 3,11±0,37 3,66±0,44 4,39±0,53 Prot.carbonilate nmol/mg) 1,82±0,22 2,15±0,24 2,72±0,28 Ceruloplasmina (mg%) 30,38±3,62 28,89±3,44 25,34±3,06

Valorile medii ale MDA sunt mai mari cu cât controlul metabolic este mai slab.

Astfel, dacă la pacienţii cu un control metabolic bun valoarea medie a MDA este 3,11

nmol/mg, la cei cu control mediu este 3,66 nmol/ml (p=0,021), iar la cei cu control slab este

semnificativ mai mare (4,39 nmol/ml) (p<0,001).

Ca şi în cazul MDA, valorile medii ale proteinelor carbonilate sunt cu atât mai mari cu

cât controlul metabolic este mai slab. Astfel, dacă la pacienţii cu un control metabolic bun

Page 13: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

12

valoarea medie a proteinelor carbonilate este 1,82 nmol/mg, la cei cu control mediu este de

2,15 nmol/mg (p=0,042), iar la cei cu control slab este semnificativ mai mare (2,72 nmol/mg)

(p<0,001).

3,11

3,66

4,39

Bun Mediu Slab1,50

2,50

3,50

4,50

5,50

MD

A (n

mol

/ml)

Grafic nr.57. Valorile medii ale MDA în funcţie de controlul metabolic

1,82

2,15

2,72

Bun Mediu Slab0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

Prot

eine

car

boni

late

(nm

ol/m

g)

Grafic nr.58. Valorile medii ale proteinelor carbonilate în funcţie de controlul metabolic

30,3828,89

25,34

Bun Mediu Slab15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

Cer

ulop

lasm

ina

(mg%

)

Grafic nr.59. Valorile medii ale ceruloplasminei în funcţie de controlul metabolic

Page 14: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

13

Valorile medii ale ceruloplasminei sunt cu atât mai mici cu cât controlul metabolic

este mai slab. La pacienţii cu control metabolic slab ceruloplasmina este semnificativ mai

mică decât la cei cu control metabolic mediu (p=0,02) sau bun (p<0,001).

Cercetările au dovedit că există o creştere a radicalilor liberi în condiţii de

hiperglicemie, nivelul acestora ajungând la valori foarte mari în situaţia unor dezechilibre

glicemice marcate. Au existat totuşi şi studii care nu au putut evidenţia această corelaţie.

Astfel că, noi cercetări sunt încă necesare pentru a demonstra fără dubii dacă stresul oxidativ

la pacienţii diabetici este condiţionat de prezenţa complicaţiilor şi dacă constituie un

mecanism patogenic de sine stătător sau doar o verigă de legătură între hiperglicemie şi

diverse consecinţe patogenice ale acesteia (22, 79).

Stresul oxidativ şi complicaţiile microvasculare Tabel LXIII. Valorile medii ale parametrilor stresului oxidativ în funcţie de complicaţiile microvasculare

Retinopatie Nefropatie Retinopatie + nefropatie Parametru DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 2

MDA (nmol/ml) 3,340,42 3,050,38 4,270,47 3,640,40 4,980,55 3,910,42 Prot.carbonilate (nmol/mg)

2,290,25 1,950,21 2,450,25 2,060,22 2,810,27 2,370,22

Ceruloplasmina (mg%)

25,273,01 28,472,94 24,332,68 27,633,14 23,282,97 27,043,09

La pacienţii cu retinopatie MDA este semnificativ mai mare la diabeticii tip 1 faţă de tip

2 (3,34 faţă de 3,05 nmol/mg) (p=0,014), la cei cu nefropatie de 4,27 faţă de 3,64 nmol/ml

(p<0,001), iar la ce cu la care retinopatia este asociată cu nefropatie valorile 4,98 faţă de 3,91

nmol/mg (p<0,001).

Atât la diabeticii tip 1 cât şi la cei tip 2 cele mai mici valori ale MDA se înregistrează

în cazul pacienţilor cu retinopatie, iar cele mai mari la cei retinopatie asociată cu nefropatie.

3,343,05

4,27

3,64

4,98

3,91

DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 21,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

MD

A (n

mol

/ml)

Retinopatie Nefropatie Retinopatie +

Nefropatie

p=0,014

p<0,001

p<0,001

Grafic nr.113. Valorile medii ale MDA în funcţie de tipul complicaţiei microvasculare

Page 15: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

14

În ceea ce priveşte proteinele carbonilate, indiferent de tipul complicaţiilor

microvasculare, valorile sunt semnificativ mai mari la diabeticii tip 1 faţă de diabeticii tip 2

(p<0,001). Cele mai ridicate valori se întâlnesc la pacienţii cu retinopatie asociată cu

nefropatie, indiferent de tipul diabetului.

2,29

1,95

2,45

2,06

2,81

2,37

DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 21,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50Pr

otei

ne c

arbo

nila

te (n

mol

/mg)

Retinopatie Nefropatie Retinopatie +

Nefropatie

p<0,001 p<0,001

p<0,001

Grafic nr.114. Valorile medii ale proteinelor carbonilate în funcţie de tipul complicaţiei

microvasculare

Cele mai mari valori ale ceruloplasminei se înregistrează la diabeticii cu retinopatie,

indiferent de tipul diabetului, iar cele mai mici la la cei cu retinopatie asociată cu nefropatie.

Indiferent de tipul complicaţiei microvasculare valorile ceruloplasminei sunt

semnificativ mai mici la diabeticii tip 1 faţă de diabeticii tip 2 (25,27 versus 28,47 mg% la

retinopatie, 24,33 versus 27,63 mg% la nefropatie şi 23,28 versus 27,04 mg% la retinopatie

asociată cu nefropatie) (p=0,011, p<0,001, respectiv p<0,001).

25,27

28,47

24,33

27,63

23,28

27,04

DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 215,00

20,00

25,00

30,00

35,00

Cer

ulop

lasm

ina

(mg%

)

Retinopatie Nefropatie Retinopatie +

Nefropatie

p=0,011p<0,001

p<0,001

Grafic nr.115. Valorile medii ale ceruloplasminei în funcţie de tipul complicaţiei

microvascular

Page 16: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

15

6.2.7.7. Stresul oxidativ şi numărul complicaţiilor Tabel LXVIII. Valorile medii ale parametrilor stresului oxidativ în funcţie de n complicaţiilor

Fără complicaţii 1 complicaţie 2 complicaţii Parametru DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 2 MDA (nmol/ml)

3,780,39 3,010,36 4,020,41 3,280,36 4,280,44 3,410,40

Prot.carbonilate (nmol/mg

2,120,22 1,550,20 2,370,23 1,980,21 2,370,23 2,090,22

Ceruloplasmina (mg%)

26,982,68 32,253,36 25,642,64 30,003,32 25,802,66 28,893,18

3 complicaţii > 4 complicaţii Parametru DZ tip 1 DZ tip 2 DZ tip 1 DZ tip 2 MDA (nmol/m) 4,550,47 3,530,39 5,130,52 3,690,41 Prot.carbonilate (nmol/mg

2,540,24 2,140,22 2,790,25 2,270,22

Ceruloplasmina (mg%)

25,012,84 28,503,21 24,132,59 27,553,08

Valorile MDA sunt cu atât mai mari cu cât numărul complicaţiilor este mai mare,

indiferent de tipul diabetului, semnificativ mai mari la diabeticii tip 1 faţă de diabeticii tip 2.

Proteinele carbonilate înregistrează valori semnificativ mai mici la pacienţii fără

complicaţii faţă de cei cu complicaţii (p<0,001), indiferent de tipul diabetului, iar la pacienţii

cu DZ tip 1 sunt semnificativ mai mari decât la diabeticii tip 2.

Valorile ceruloplasminei sunt cu atât mai mici cu cât numărul complicaţiilor este mai

mare, indiferent de tipul diabetului, semnificativ mai mici la diabeticii tip 1 faţă de diabeticii

tip 2.

3,784,02

4,284,55

5,13

3,013,28 3,41 3,53

3,69

Fara complic. 1 2 3 >41,50

2,50

3,50

4,50

5,50

6,50

MD

A (n

mol

/ml)

DZ tip 1

DZ tip 2

Grafic nr.128. Valorile medii ale MDA în funcţie de numărul complicaţiilor

Page 17: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

16

2,12

2,37 2,372,54

2,79

1,55

1,982,09 2,14

2,27

Fara complic. 1 2 3 >40,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

Prot

eine

car

boni

late

(nm

ol/m

g)

DZ tip 1

DZ tip 2

Grafic nr.129.Valorile medii ale proteinelor carbonilate în funcţie de numărul complicaţiilor

26,9825,64 25,80

25,0124,13

32,25

30,0028,89 28,50

27,55

Fara complic. 1 2 3 >415,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

Cer

ulop

lasm

ina

(mg%

)

DZ tip 2

DZ tip 1

Grafic nr.130. Valorile medii ale ceruloplasminei în funcţie de numărul complicaţiilor

6.3. Corelaţii ale stresului oxidativ cu parametrii studiaţi Corelaţii ale MDA cu alţi parametrii ai stresului oxidativ La pacienţii diabetici creşterea activităţii prooxidante s-a dovedit a fi asociată cu o

reducere a capacităţii antioxidante care ar trebui să protejeze structurile celulare de injuriile

exercitate de radicalii liberi.

Page 18: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

17

2,1 5,3

MDA (nmol/ml)

15

20

25

30

35

40

Cer

ulop

lasm

ina

(mg%

)

r=-0,54, p<0,001y=31,51x-0,13

Grafic nr.141. Corelaţia MDA – ceruloplasmină

Ceruloplasmina se corelează negativ cu MDA, adică cu cât valorile MDA sunt mai

mari, cu atât valorile ceruloplasminei sunt mai mici. Această corelaţie derivă din faptul că

MDA reprezintă un produs de oxidare pe când ceruloplasmina este o structură cu rol

antioxidant.

2,1 5,3

MDA (nmol/ml)

0,5

1

1,5

2

2,5

3

Prot

eine

car

boni

late

(nm

ol/m

g)

r=0,46, p=0.01y=1,70x+0,09

Grafic nr.142. Corelaţia MDA – proteine carbonilate S-a determinat o corelaţie directe între MDA şi proteinele carbonilate (r=0,46), ambele

fiind produşi de degradare oxidativă: a structurilor lipidice şi respectiv proteice.

Analizând corelaţiile dintre valorile malondialdehidei şi alţi parametrii studiaţi s-a

constatat că cele mai puternice corelaţii s-au determinat între MDA şi controlul metabolic

(glicemia à jeun şi HbA1c: r=0,69, respectiv r=0,73), urmate de ceruloplamină (r=-0,54),

LDL-colesterol (r=0,49) şi trigliceride (r=0,48).

Page 19: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

18

Capitolul VII

CONCLUZII GENERALE

1. Stresul oxidativ reprezintă o alterare a balaţei între agenţii oxidanti şi cei antioxidanţi.

O înclinare a balanţei înspre agenţii prooxidanţi va declanşa o serie de reacţii care vor

genera injurii la nivelul structurilor micro şi macrovasculare.

2. Complicatiile microvasculare cele mai importante sunt: retinopatia diabetică şi boala

renală diabetică. Există autori care includ în aceste complicaţii şi neuropatia diabetică

datorită faptului că principalul mecanism al apariţiei acestei complicaţii este afectarea

vasa nervorum.

3. Pacienţii diabetici prezintă hiperglicemie cronică, ceea ce va genera o agresiune

oxidativă. Prin autooxidarea glucozei se vor forma produşi de glicozilare avansată. In

urma acestor agresiuni oxidative se produc radicali liberi care vor iniţia mecanisme

fiziopatologice ce vor genera disfuncţii endoteliale, modificări importante care sunt

implicate în apariţia complicaţiilor microvasculare ale diabetului zaharat.

4. Mecanismele prin care stresul oxidativ intervine în apariţia leziunilor vasculare la

pacienţii diabetici sunt: intensificare oxidării LDL, disfuncţia endotelială, inflamaţia

vasculară, activarea proceselor de tromboză.

5. Reducerea activităţii sistemelor antioxidante este consecinta mai multor

mecanisme:Scăderea concentraţiei de glutation, scăderea activităţii

superoxiddismutazei (SOD), deficitul de detoxifiere a componentelor stresului

carbonil, modificarea producerii de NO şi a acţiunii sale

6. Metodele indirecte de determinare a actiunii radicalilor liberi asupra diferitelor

structuri sunt reprezentate de dozarea: malondialdehidei (MDA), a produşilor de

peroxidare lipidica, a proteinelor carbonilate.

7. Capacitatea antioxidanta a organismului poate fi apreciata prin dozarea substantelor

antioxidante de tipul: ceruloplasminei.

8. Actiunea agentilor oxidanti la nivel tisular şi celular va determina declansarea unor

procese fiziopatologice care stau la baza aparitiei leziunilor microvasculare.

9. Loturile studiate au inclus un număr de 200 pacienţi diabetici (179 cu DZ tip 2 şi 21

cu DZ tip 1) şi 90 pacienţi fără DZ şi fără modificarea toleranţei la glucoză. Pentru toţi

pacienţii s-au urmărit parametrii stresului oxidativ (MDA, proteinele carbonilate şi

ceruloplasmina). Pentru pacienţii diabetici a fost studiată prezenţa complicaţiilor

cronice ale DZ şi corelaţia cu elementele stresului oxidativ.

Page 20: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

19

10. Între diabetici şi nediabetici există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte valorile

medii ale parametrilor stresului oxidativ (MDA, ceruloplasmina şi proteinele

carbonilate). Astfel, valorile MDA şi a proteinelor carbonilate sunt semnificativ mai

mari la diabetici faţă de nediabetici (p<0,001), iar a ceruloplasminei sunt semnificativ

mai mici (p=0,024).

11. Intre tipul de terapie antidiabetică şi intensitatea stresului oxidativ se constată existenţa

unei corelaţii chiar dacă aceasta nu este semnificativă statistic. Astfel pacienţii care

urmau terapie doar cu dietă sau antidiabetice orale au prezentat valori mai mari ale

MDA şi proteinelor carbonilate şi valori scăzute ale ceruloplasminei comparativ cu cei

insulinotrataţi.

12. Pacienţii diabetici care au avut un control metabolic bun au prezentat o activitate

prooxidantă mai redusă şi o activitante antioxidantă mai accentuată comparativ cu cei

care erau dezechilibraţi metabolic. Analiza statistică a susţinut faptul că există o

corelaţie puternică între controlul metabolismului glucidic şi intensitatea stresului

oxidativ.

13. Pacienţii diabetici care prezentau complicaţii microvasculare de tip: retinopatie şi

nefropatie diabetică au prezentat o activitata prooxidantă intensă comparativ cu

pacienţii diabetici care nu prezentau aceste complicaţii.

14. Stresul oxidativ va creşte progresiv pe măsură ce boala renală avansează,

accentuându-se când apare insuficienţa renală cronică datorită dezechilibrării balanţei

dintre rata de generare a oxidanţilor şi capacitatea de neutralizare a acestora

15. Pacienţii diabetici cu polineuropatie diabetică au avut valori mai mari ale MDA şi ale

proteinelor carbonilate şi valori scăzute ale ceruloplasminei comparativ cu pacienţii

fără polineuropatie diabetică.

16. Aceeaşi corelaţie statistică pozitivă ca şi cazul complicaţiilor microvasculare se

constată şi între intensitatea stresului oxidativ şi prezenţa complicaţiilor

macrovasculare la pacienţii diabetici.

17. Între diabeticii tip 1 şi cei de tip 2 există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte

valorile medii ale parametrilor stresului oxidativ (MDA, ceruloplasmina şi proteinele

carbonilate) (p=0,026, p=0,032, respectiv p<0,001).

18. Valorile medii ale MDA sunt mai mari cu cât controlul metabolic este mai slab,

indiferent de tipul diabetului zaharat. Indiferent de controlul metabolic valorile MDA

sunt semnificatic mai mari la diabeticii tip 1 faţă de cei tip 2.

Page 21: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

20

19. Ca şi în cazul MDA, valorile medii ale proteinelor carbonilate sunt mai mari cu cât

controlul metabolic este mai slab, indiferent de tipul diabetului şi semnificativ mai

mari la diabeticii tip1 faţă de cei tip 2.

20. Valorile medii ale ceruloplasminei sunt cu atât mai mici cu cât controlul metabolic

este mai slab, indiferent de tipul diabetului şi indiferent de controlul metabolic valorile

ceruloplasminei sunt semnificativ mai mici la diabeticii tip 1 faţă de diabeticii tip 2.

21. La pacienţii cu retinopatie MDA este semnificativ mai mare la diabeticii tip 1 faţă de

tip 2 (3,34 faţă de 3,05 nmol/mg) (p=0,014), la cei cu nefropatie de 4,27 faţă de 3,64

nmol/mg (p<0,001), iar la cei la care retinopatia este asociată cu nefropatie valorile

sunt de 4,98 faţă de 3,91 nmol/mg (p<0,001).

22. Atât la diabeticii tip 1 cât şi la cei tip 2 cele mai mici valori ale MDA se înregistrează

în cazul pacienţilor cu retinopatie, iar cele mai mari la cei retinopatie asociată cu

nefropatie.

23. În ceea ce priveşte proteinele carbonilate, indiferent de tipul complicaţiilor

microvasculare, valorile sunt semnificativ mai mari la diabeticii tip 1 faţă de diabeticii

tip 2 (p<0,001). Cele mai ridicate valori se întâlnesc la pacienţii cu retinopatie asociată

cu nefropatie, indiferent de tipul diabetului.

24. Indiferent de tipul complicaţiei microvasculare valorile ceruloplasminei sunt

semnificativ mai mici la diabeticii tip 1 faţă de diabeticii tip 2 (25,27 versus 28,47

mg% la retinopatie, 24,33 versus 27,63 mg% la nefropatie şi 23,28 versus 27,04 mg%

la retinopatie asociată cu nefropatie) (p=0,011, p<0,001, respectiv p<0,001).

25. Între diabeticii tip 1 şi tip 2 cu PNP există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte

valorile medii ale parametrilor stresului oxidativ (MDA, ceruloplasmina şi proteinele

carbonilate). Astfel, valorile MDA şi a proteinelor carbonilate sunt semnificativ mai

mari la diabeticii tip 1 faţă de diabeticii tip 2 (p<0,001, respectiv p=0,026), iar a

ceruloplasminei sunt semnificativ mai mici (p=0,040).

26. Valorile MDA şi ale proteinelor carbonilate sunt cu atât mai mari cu cât numărul

complicaţiilor diabetice este mai mare. Valorile ceruloplasminei sunt cu atât mai mici

cu cât numărul complicaţiilor diabetice este mai mare. Aceste observaţii au fost

valabile atât pentru DZ tip 1 cât şi pentru DZ tip 2.

27. Cercetările efectuate au evidenţiat şi existenţa unor corelaţii intre parametrii

metabolismului lipidic şi intensitatea stresului oxidativ. S-a constatat o corelaţie

liniară între valorile MDA şi proteinelor carbonilate şi valorile colesterolului,

trigliceridelor, LDL Col şi o corelaţie inversă cu HDL Col.

Page 22: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

21

28. S- a evidenţiat o corelaţie negativă între ceruplasmină şi trigliceride (r=-0,37), cu cât

intensitatea proceselor antioxidante este mai mică cu atât valorile trigliceridelor serice

au fost mai crescute.

29. Implicarea stresului oxidativ în apariţia complicaţiilor microvasculare ale DZ

sugerează că intervenţia terapeutică asupra acestor mecanisme fiziopatologice fie în

sensul reducerii speciilor reactive fie a creşterii sistemelor antioxidante va avea ca

efect o intârziere a aparitiei şi o limitare a evoluţiei acestor complicatii.

Bibliografie 1. The American Association of Clinical Endocrinologists: Medical guidelines for the

management of diabetes mellitus: the AACE system of intensive diabetes self-management – 2002 update. Endocrine Practice. 2002;8(Suppl. 1):S40–S82.

2. Burtă L., Burtă O., Micle L, Micle O., Muresan M., Muresan I, Dorofteiu M.: Stresul oxidativ în bolile medico- chirurgicale, 2003 Ed Univ Oradea, pg 5-33.

3. Ceriello A, Motz E: Is oxidative stress the pathogenic mechanism underlying insulin resistance, diabetes, and cardiovascular disease? Arteriosclerosis Thrombosis and Vascular Biology 2004;24: pg 816–823.

4. Cheta D: Preventing diabetes mellitus. Ed Wiley , Chichester , 1999, pg 25-58. 5. Halliwell B, Gutteridge JMC: Free redicals in biology and medicine. 3 rd, Ed Oxford

University Press 2000, pg 22-38. 6. Harrison D, Griendling KK, Landmesser U, Hornig B, Drexler H. :Role of oxidative

stress in atherosclerosis. American Journal af Cardiology, 2003,91; 7A-11A. 7. N Hancu, I A Veresiu: Diabetul zaharat nutritia si bolile metabolice. Ed National 1999

pg 211-304. 8. Ionescu Targoviste Constantin- Tratat de diabet Paulescu, Ed Academiei Române,

Bucuresti 2004, pg 243-244, 755-777, 895-1067. 9. Mogensen CE, Keane WF, Bennet PH, Jerums G, Parving HH Passa P.: Prevención de

la nefropatía diabética con especial referencia a la microalbuminuria. Lancet (ed. Esp.) 1996, pg 201-206.

10. Moncada S. : The vascular endotelium . Ed Springer 2006, pg 222-228 11. Mota Maria : Microangiopatia diabetica-Ed Didactica şi Pedagogica, Bucuresti 2003,

pg33-79, 91-96, 149-174. 12. Motocu M. : Endoteliul vascular în diabetul zaharat . Microangiopatia diabetică-

Practica Med Interna, 1992, nr 3 , pg 25-28. 13. Nadler JL- : Oxidative stress, inflammation and diabetic complications Diabetes

mellitus. Diabetes 2001 ; 38 ,pg 1008-1016. 14. Serafinceanu C.: Boala renala diabetica, Editura Morosan 2002 pg 35-39, 64-73. 15. Soares R, Costa C: Oxidative stress , Inflammations and angigenesis in the methabolic

syndrome. Ed Springer 2007, pg 125-136.

Page 23: TEZĂ DE DOCTORAT - arhiva- · PDF fileBoala microvasculară diabetică Retinopatia diabetică Definiţie şi incidenţa retinopatiei dibetice: Retinopatia diabetică reprezintă una

22